Referat Dr. Vamal [PDF]

Zitiervorschau

Cuprins

INTRODUCERE...........................................................................................................................2 CAPITOLUL I: Principii generale de trecere a mărfurilor, mijloacelor de transport și mijloacelor bănești peste frontiera vamală a Republicii Moldova...........................................3 CAPITOLUL II: Trecerea mijloacelor bănești peste frontiera Republicii Moldova..............5 1.1 Aspecte generale privind trecerea peste frontiera Republicii Moldova a mijloacelor bănești.........................................................................................................................................5 1.2 Controlul vamal al trecerii mijloacelor bănești peste frontiera Republicii Moldova. . .8 CAPITOLUL III: Introducerea și scoaterea valorilor culturale............................................11 CAPITOLUL IV: Introducerea și scoaterea mijloacelor de transport auto..........................13 CONCLUZIE...............................................................................................................................15 BIBLIOGRAFIE.........................................................................................................................16

INTRODUCERE Teritoriul integru național al Republicii Moldova, care alcătuiește suprafața totală de circa 33,8 mii km1, dispune de frontieră de stat cu Ucraina pe o lungime de 1222 de km și, respectiv, frontieră de stat cu România, pe o lungime de 664 de km. Administrarea frontierei de stat a Republicii Moldova este atribuită în competența poliției de frontieră a Republicii Moldova, conform prevederilor Legii nr. 215 din 4 noiembrie 2011, în vigoare din 1 iulie 2012.2 Conform legislației în vigoare a Republicii Moldova, pe întreaga lungime a frontierei vamale sunt instituite puncte de control și trecere a frontierei de stat, loc în care își exercită funcțiile obligaționale și alte organe de ocrotire a normelor de drept, cum sunt, de fapt și, organele vamale.3 Trecerea mărfurilor și mijloacelor de transport peste frontiera vamală a Republicii Moldova este legată de îndeplinirea anumitor proceduri vamale, și anume: alegerea regimului sau destinației vamale, perfectarea actelor vamale, achitarea drepturilor de import sau export. Dintre acestea un rol deosebit îl are controlul vamal, care este efectuat în diferite forme și este are drept scop depistarea, contracararea și prevenirea încălcărilor legislației vamale la trecerea mărfurilor și mijloacelor de transport peste frontiera vamală. Actualitatea temei se datorează proceselor de transformare, prin care trece sistemul vamal al Republicii Moldova, reieșind din angajamentele asumate în procesul de integrare europeană. Astfel, ideea de bază ar fi următoarea – controlul vamal este o pârghie a statului de asigurare a legalității operațiunilor de import-export, iar pe de altă parte garantarea minimului de intervenție din partea organelor vamale asupra proceselor ce au loc în activitatea agenților economici credibili.

Art. 7 din Legea nr. 215 din 4 noiembrie 2011 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 75-80 din 20 aprilie 2012 2 Art. 7 alin. (2) din Legea nr. 215 din 4 noiembrie 2011 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 75-80 din 20 aprilie 2012. 3 Art. 8 din Legea nr. 215 din 4 noiembrie 2011 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 75-80 din 20 aprilie 2012. 1

CAPITOLUL I: Principii generale de trecere a mărfurilor, mijloacelor de transport și mijloacelor bănești peste frontiera vamală a Republicii Moldova Prin principii generale de trecere a mărfurilor și mijloacelor de transport peste frontiera vamală a Republicii Moldova înțelegem acele reglementări de bază pe care toți participanții la raporturile de import și export a mărfurilor și mijloacelor de transport sunt obligaţi să le respecte și să se conducă de ele. Aceste principii sunt expuse în capitolul 2 al Codului Vamal. Ele au rolul unor norme juridice fundamentale obligatorii pentru îndeplinire și respectare și formează baza reglementării legale a trecerii mărfurilor și mijloacelor de transport, a perfectării actelor vamale și a controlului vamal. Astfel, se definesc următoarele principii: -

-

-

Principiul egalităţii persoanelor la trecerea mărfurilor şi mijloacelor de transport –  esenţa acestui principiu constă în faptul, că toate persoanele (fizice şi juridice) beneficiază de drepturi egale la introducerea şi scoaterea din Republica Moldova a mărfurilor şi mijloacelor de transport. Egalitatea juridică se recunoaşte tuturor persoanelor care trec mărfuri, indiferent de faptul dacă sunt ei sau nu proprietari ai acestor mărfuri, posesori sau au altă calitate care le  permite   să înfăptuiască anumite acţiuni cu aceste mărfuri din nume propriu. Nimeni nu poate fi lipsit de dreptul de a introduce şi de a scoate din Republica Moldova mărfuri şi mijloace de transport sau nu poate fi limitat în acest drept, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislație.  Principiul interdicţiei şi limitării trecerii anumitor mărfuri peste frontiera vamală prevede   stabilirea unor condiţii în baza cărora poate fi interzisă sau limitată trecerea anumitor mărfuri şi mijloace de transport. La acestea se atribuie: considerente de securitate a statului, de asigurare a ordinii publice şi morale, de protecţie a mediului înconjurător, a obiectelor de artă, obiectelor cu o valoare istorică şi arheologică, de apărare a dreptului la proprietatea intelectuală, de protecţie a pieţii interne, de apărare a altor interese a Republicii Moldova. Mărfurile şi mijloacele de transport pot fi interzise total sau parţial de a fi introduse sau scoase de pe teritoriul Republicii Moldova. Mărfurile interzise total, care au fost introduse pe teritoriul vamal al ţării trebuie să fie scoase imediat sau returnate în ţară, dacă nu sunt supuse confiscării conform legislaţiei în vigoare. Dacă mărfurile nu pot fi scoase sau returnate imediat pe teritoriul vamal, ele sunt păstrate la depozitele provizorii timp de 3 zile. Scoaterea sau returnarea mărfurilor se efectuează din contul persoanei care a trecut mărfurile peste frontieră sau din contul transportatorului. La categoria mărfurilor limitate se atribuie mărfurile supuse licenţierii şi cotării. Dintre acestea fac parte: substanţele narcotice, armamentul etc. Principiul declarării mărfurilor  prevede, că toate mărfurile şi obiectele care trec â trec frontiera vamală urmează a fi obligatoriu declarate. Declararea se efectuează atât de persoanele fizice cât şi de persoanele juridice. Declararea este expunerea de date veridice despre marfă, despre scopul trecerii, precum şi prezentarea altor date necesare pentru efectuarea controlului vamal, stabilirii şi încasării drepturilor de import sau de export. Declarare se face în modul stabilit de Serviciul Vamal. Sunt cunoscute următoarele forme de declarare: verbală, scrisă, electronică, prin acţiune.

-

-

-

-

Principiul efectuării controlului vamal . Astfel, în scopul asigurării securităţii statului se efectuează controlul vamal. Toate mărfurile scoase sau introduse pe teritoriul vamal al Republicii Moldova pot fi supuse controlului vamal. Sunt cunoscute următoarele forme de control vamal: controlul documentar, controlul fizic al mărfurilor, controlul corporal, controlul ulterior, supravegherea vamală. Principiul alegerii unui anumit regim vamal , presupune că trecerea mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală se efectuează în dependenţă de regimul vamal care i se stabileşte. Regimul vamal este o totalitate de condiţii care determină statutul juridic al mărfurilor. Pe de altă parte regimul vamal stabileşte totalitatea de drepturi şi obligaţii a declarantului şi ale organelor vamale. La moment conform legislaţiei vamale în Republica Moldova există 14 regimuri și destinații vamale. Orice persoană are dreptul de a-şi alege un anumit regim vamal, sau de a renunţa la el schimbând regimul vamal ales. Principiul achitării drepturilor de import și export și acordarea liberului de vamă. Principiul   trecerii mărfurilor şi mijloacelor de transport numai prin locurile de amplasare a organelor vamale presupune, că trecerea mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală este permisă numai în locurile de amplasare a organelor vamale şi în orele de  program. Doar ca excepţie şi cu acordul organului vamal trecerea se poate efectua şi în alte locuri şi în orele de extraprogram. În aceste cazuri taxa pentru proceduri vamale se achită în mărime dublă.  Principiul   utilizării mărfurilor numai în scopurile declarate presupune   că mărfurile şi mijloacele de transport puse condiţionat în circulaţie, pentru care au fost stabilite facilităţi vamale pot fi utilizate numai în scopul pentru care au fost acordate aceste facilităţi. Utilizarea acestor mărfuri în alte scopuri poate fi permisă numai de organul vamal, cu condiţia achitării drepturilor de import. Pentru asigurarea utilizării mărfurilor numai în scopul declarat organele vamale efectuează supravegherea vamală.4

Pavel Țurcan, Ianuș Erhan, Octavian Ciobanu, Edgar Rotundu, DREPT VAMAL Note de curs, Ediție revizuită, UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA, Chișinău 2016; 4

CAPITOLUL II: Trecerea mijloacelor bănești peste frontiera Republicii Moldova 1.1 Aspecte generale privind trecerea peste frontiera Republicii Moldova a mijloacelor bănești. Procesul de tranziţie de la economia planificată la economia de piaţă impune o nouă abordare a tuturor aspectelor vieţii economice din cadrul societăţii noastre şi stabilirea unui mecanism economic real care ar stimula producătorii şi consumatorii autohtoni. În această ordine de idei, un rol important în perioada de tranziţie îl joacă sistemul inanciar-bancar din Republica Moldova care permite realizarea tuturor măsurilor îndreptate spre crearea şi dezvoltarea relaţiilor economice de prim ordin şi dezvoltarea relaţiilor de decontare între bancă şi agenţii economici. Eficiența activităţii întreprinderilor industriale, precum şi a altor ramuri ale economiei, depinde în mare măsură de relaţiile de creditare şi de decontare cu băncile comerciale, menite să stimuleze raporturile economice, lărgirea gamei produselor de larg consum, antreprenoriatul, micul business şi progresul tehnico-ştiințiic, contribuind, astfel, la soluționarea unor probleme cu caracter social. Operațiunile valutare sunt extrem de complexe şi de dinamice, îndeosebi datorită faptului că, în timp şi în spațiu, cursurile valutare de schimb se modifică foarte rapid. Aproape toate țările cu economie bine dezvoltată au folosit în tendința de a deveni lider o politică de limitări în circulația capitalului şi a altor operațiuni valutare, în primul rând, legate de neadmiterea scoaterii valutei. Odată cu transformările economice în țara noastră, a apărut necesitatea reglementării valutare a relațiilor de piață nou apărute. Reglementarea valutară ca parte a politicii monetar-creditare a statului este îndreptată spre atingerea şi menținerea unei stabilități economice în societate, asigurarea securității economice, stabilirea ordinii de desfăşurare a operațiunilor valutare, realizându-se prin mecanismul limitărilor valutare şi a controlului valutar.5 Principiile generale de reglementare valutară în Republica Moldova, drepturile şi obligaţiile persoanelor la importul şi exportul valorilor valutare, inclusiv numerarului în valută străină şi în monedă naţională, sunt stabilite în Legea privind reglementarea valutară  nr. 62-XVI din  21.03.2008. Introducerea în Republica Moldova a numerarului în monedă naţională, precum şi numerarului şi cecurilor de călătorie în valută străină nu este limitată. Octavian Ciobanu, Controlul vamal valutar- veriga în asigurarea securității economice a statului, în Materiale ale Conferinței internaționale științifico-practice, pag. 197; 5

Subiecți participanți la operațiunile valutare sunt persoanele fizice şi juridice în calitate de rezident şi nerezident. Acest fapt este dictat de existenţa unor drepturi şi obligații speciice la efectuarea operațiunilor valutare. La categoria rezidenților sunt atribuite: a) persoanele fizice (cetăţeni ai Republicii Moldova, cetăţeni străini şi apatrizi) care au domiciliul în Republica Moldova, atestat cu act de identitate corespunzător, inclusiv cele care se ală temporar peste hotare; b) persoanele fizice care practică, conform legislaţiei Republicii Moldova, anumite activităţi, şi anume: activitate de întreprinzător în baza patentei de întreprinzător şi activitate profesională de avocat sau notar în baza licenţei respective; c) persoanele juridice (de drept public şi de drept privat) constituite conform legislaţiei Republicii Moldova, cu sediul în Republica Moldova; d) reprezentanţele cu sediul peste hotare ale persoanelor juridice rezidente, prin care se înţeleg orice subdiviziuni separate ale persoanelor menţionate care le reprezintă şi le apără interesele; e) întreprinderile şi organizaţiile care nu au statut de persoană juridică, constituite conform legislaţiei Republicii Moldova, cu sediul în Republica Moldova; f) filialele nerezidenţilor, constituite conform legislaţiei Republicii Moldova, cu sediul în Republica Moldova, prin care se înţeleg orice subdiviziuni separate ale persoanelor menţionate care exercită anumite atribuţii ale acestora; g) misiunile diplomatice, oficiile consulare şi alte reprezentanţe oficiale ale Republicii Moldova peste hotare. În calitate de nerezidenți pot participa: a) persoanele fizice care nu sunt rezidente, inclusiv cele care se ală temporar în Republica Moldova; b) persoanele fizice care activează ca întreprinzători sau practică alte activităţi în conformitate cu legislaţia statelor străine; c) persoanele juridice (de drept public şi de drept privat) constituite în conformitate cu legislaţia statelor străine, cu sediul peste hotare; d) întreprinderile şi organizaţiile care nu au statut de persoană juridică, constituite în conformitate cu legislaţia statelor străine, cu sediul peste hotare; e) reprezentanţele înregistrate ale nerezidenţilor, cu sediul în Republica Moldova, prin care se înţeleg orice subdiviziuni separate ale nerezidenţilor menţionaţi care le reprezintă şi le apără interesele; f) filialele cu sediul peste hotare ale persoanelor juridice rezidente, prin care se înţeleg orice subdiviziuni separate ale persoanelor menţionate care exercită anumite atribuţii ale acestora; g) misiunile diplomatice, oficiile consulare şi alte reprezentanţe oficiale ale statelor străine acreditate în Republica Moldova; h) organizaţiile internaţionale, constituite conform tratatelor internaţionale, care beneiciază de imunităţi şi privilegii diplomatice sau consulare; i) reprezentanţele organizaţiilor internaţionale acreditate în Republica Moldova.

Persoanele fizice sunt obligate să declare în scris organelor vamale sumele ce depăşesc 10.000 de euro (sau echivalentul lor) de persoană/călătorie. Persoanele fizice au dreptul să declare în scris sumele ce nu depăşesc 10.000 de euro (sau echivalentul lor) de persoană/călătorie cu condiţia prezentării organelor vamale a documentelor confirmative, pentru suma ce depăşeşte 10.000 de euro (sau echivalentul lor), şi anume: -

actele vamale ce confirmă introducerea mijloacelor băneşti în Republica Moldova; şi/sau permisiunile pentru scoaterea mijloacelor băneşti din Republica Moldova, eliberate de băncile licenţiate, şi/sau autorizaţii pentru scoaterea mijloacelor băneşti din Republica Moldova, eliberate de Banca Naţională a Moldovei.6

Persoanele fizice au dreptul de a scoate numerar în monedă naţională, precum şi numerar şi cecuri de călătorie în valută străină în sumă totală ce nu depăşeşte 10.000 de euro (sau echivalentul lor) de persoană/călătorie, fără a prezenta organelor vamale documentele confirmative. Persoanele fizice au dreptul de a scoate numerar în monedă naţională, precum şi numerar şi cecuri de călătorie în valută străină în sumele de peste 10.000 de euro (sau echivalentul lor), însă care nu depăşesc 50.000 de euro (sau echivalentul lor) de persoană/călătorie, cu condiţia prezentării organelor vamale a documentelor confirmative, pentru suma ce depăşeşte 10.000 de euro (sau echivalentul lor), şi anume: a) actele vamale ce confirmă introducerea mijloacelor băneşti în Republica Moldova; şi/sau b) permisiunile pentru scoaterea mijloacelor băneşti din Republica Moldova, eliberate de băncile licenţiate, şi/sau autorizaţii pentru scoaterea mijloacelor băneşti din Republica Moldova, eliberate de Banca Naţională a Moldovei. Sumele ce depăşesc 50.000 de euro (sau echivalentul lor) pot fi transferate din Republica Moldova în cadrul operaţiunilor valutare curente şi de capital, plăţilor şi transferurilor în/din străinătate între rezidenţi şi nerezidenţi, conform prevederilor art.17, 18 şi 23 ale Legii privind reglementarea valutară nr. 62-XVI din 21.03.2008. Persoanele fizice sunt obligate să declare în scris organelor vamale sumele ce depăşesc 10.000 de euro (sau echivalentul lor) de persoană/călătorie. Nedeclararea atrage răspunderea conform legislaţiei în vigoare. Persoanele fizice au dreptul să declare în scris sumele ce nu depăşeşte 10.000 de euro (sau echivalentul lor) de persoană/călătorie.  Nu se admite introducerea în/scoaterea din Republica Moldova a numerarului în monedă naţională, precum şi a numerarului şi cecurilor de călătorie în valută străină în bagajul neînsoţit de către persoana fizică.

Echivalentul sumelor în valutele respective se determină aplicînd cursul oficial al leului moldovenesc stabilit de Banca Naţională a Moldovei, valabil la ziua trecerii frontierei de stat a Republicii Moldova. În calitate de persoană juridică introducerea în/scoaterea din Republica Moldova a numerarului în valută străină şi în monedă naţională şi a cecurilor de călătorie în valută străină se permite în următoarele cazuri: a) Băncii Naţionale a Moldovei – în scopul exercitării atribuţiilor sale; 6

https://customs.gov.md/ro/articles/introducerea-si-scoaterea-valutei, accesat la data de 07.12.2021, ora 14:57;

b) băncilor licenţiate şi băncilor nerezidente – în scopul desfăşurării activităţilor financiare; c) persoanelor juridice rezidente – în scopurile/cazurile prevăzute de lege, precum şi în cazurile în care mijloacele băneşti anterior introduse în/scoase din Republica Moldova nu au fost utilizate total sau parţial; d) persoanelor juridice nerezidente – în scopurile/cazurile prevăzute de lege, precum şi în cazurile în care mijloacele băneşti anterior introduse în/scoase din Republica Moldova nu au fost utilizate total sau parţial. Persoanele juridice rezidente au dreptul de a scoate din Republica Moldova numerar în monedă naţională în scopul testării dispozitivelor automate de procesare a monedelor şi bancnotelor în monedă naţională. După testare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data scoaterii, numerarul scos se reintroduce în Republica Moldova. Introducerea în/scoaterea din Republica Moldova a numerarului în monedă naţională şi în valută străină şi a cecurilor de călătorie în valută străină de către persoanele juridice se efectuează prin intermediul persoanelor fizice reprezentanţi ai persoanelor juridice în cauză cu sau fără autorizarea Băncii Naționale a Moldovei. 1.2 Controlul vamal al trecerii mijloacelor bănești peste frontiera Republicii Moldova Controlul valutar este un tip independent de control strâns legat de controlul vamal şi efectuat de diverse organe de stat. Subliniem că aceasta formă de control nu este doar o instituție a dreptului vamal, dar, în acelaşi timp, şi a dreptului administrativ, financiar, a comerțului internațional şi bancar. În conformitate cu Legea Republicii Moldova privind reglementarea valutară, art. 57 stipulează: „Controlul valutar reprezintă totalitatea măsurilor aplicate de către organele şi agenţii controlului valutar în scopul asigurării respectării de către rezidenţi şi nerezidenţi a prevederilor legislaţiei valutare.” 7 Organele controlului valutar sunt: a) Banca Naţională a Moldovei; b) organele vamale; c) organele fiscale; d) Comisia Naţională a Pieţei Financiare; e) Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie; f) Curtea de Conturi. În calitate de agenți sunt: a) băncile licenţiate; b) casele de schimb valutar şi hotelurile care deţin licenţe ale Băncii Naţionale a Moldovei; Legea privind reglementarea valutară nr. 62-XVI din 21.03.2008 // Monitorul Oicial al Republicii Moldova nr. 127-130/496 din 18.07.2008. 7

c) persoanele juridice rezidente care, în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova, au dreptul de a presta servicii legate de schimbul mandatelor poştale, prin intermediul cărora rezidenţii şi nerezidenţii primesc/efectuează plăţi şi transferuri în cadrul operaţiunilor valutare. d) prestatorii de servicii de plată nebancari rezidenţi şi emitenţii de monedă electronică rezidenţi în legătură cu emiterea monedei electronice şi prestarea de servicii de plată legate de emiterea monedei electronice.8 În calitate de organe ale controlului valutar, organele vamale joacă un rol important în organizarea controlului asupra operațiunilor legate de introducerea şi scoaterea valutei de pe teritoriul vamal. Pentru realizarea controlului vamal valutar este necesară determinarea valutei la trecerea peste frontiera vamală. Valuta se poate prezenta sub formă de numerar şi valută în cont, în cazul în care se ală sub formă de disponibil într-un cont bancar. Codul vamal stipulează în art. 203 că organele vamale supun controlului vamal valorile valutare care trec frontiera vamală. La aceste valori pot i atribuite: -

-

moneda naţională a Republicii Moldova, care reprezintă numerarul în lei moldoveneşti, şi anume - bancnotele şi monedele metalice (inclusiv cele ce conţin metale preţioase) emise de către Banca Naţională a Moldovei, alate în circulaţie, retrase sau supuse retragerii din circulaţie, dar acceptate la schimb de Banca Naţională a Moldovei, precum şi disponibilităţile alate în conturile în lei moldoveneşti deschise la bănci licenţiate, precum şi la bănci şi alte instituţii inanciare din străinătate (care au dreptul de a atrage depozite la vedere şi/sau la termen sau echivalente ale acestora şi a desfăşura alte activităţi inanciare); valuta străină considerată monedă naţională a unui stat străin sau moneda unei uniuni monetare de state străine, precum şi unităţile băneşti şi cele de decontare internaţionale, reprezentată prin: a) numerar în valută străină şi anume – bancnote şi monede metalice (inclusiv cele ce conţin metale preţioase) emise de către organul autorizat al unui stat străin sau al unei uniuni monetare de state străine, alate în circulaţie, retrase sau supuse retragerii din circulaţie, dar acceptate la schimb de organele autorizate; b) disponibilităţi în moneda naţională a unui stat străin sau moneda unei uniuni monetare de state străine, precum şi în unităţi băneşti şi de decontare internaţionale, alate în conturi deschise la bănci licenţiate, precum şi la bănci şi alte instituţii inanciare din străinătate (care au dreptul de a atrage depozite la vedere şi/sau la termen sau echivalente ale acestora şi a desfăşura alte activităţi inanciare); - instrumente de plată – carduri, cambii, cecuri şi alte instrumente similare care reprezintă creanţe pecuniare faţă de emitenţii acestora.

Controlul valutar constituie mecanismul de supraveghere administrativă, de către stat, în scopul respectării reglementărilor valutare. Organele controlului valutar, în limita competenţei lor, au următoarele împuterniciri: a) efectuează controale asupra respectării prevederilor legislaţiei valutare, precum şi a cerinţelor autorizaţiilor/ permisiunilor eliberate conform legislaţiei valutare; b) solicită prezentarea documentelor şi a informaţiei referitoare la operaţiunile valutare, conform cerinţelor legislaţiei valutare; Legea privind reglementarea valutară nr. 62-XVI din 21.03.2008 // Monitorul Oicial al Republicii Moldova nr. 127-130/496 din 18.07.2008. 8

c) efectuează controlul asupra plenitudinii şi corectitudinii ţinerii evidenţei şi raportării operaţiunilor valutare; d) solicită lichidarea încălcărilor depistate; e) aplică faţă de contravenienţi sancţiunile prevăzute de legislaţia Republicii Moldova; f) execută alte împuterniciri în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova. Controlul valutar se prezintă în una dintre cele mai importante funcții exercitate de către Serviciul Vamal al Republicii Moldova. În prezent această sferă de control este organizată metodologic si tehnologic sub conceptul de Control vamal-bancar valutar. Un loc aparte în efectuarea controlului asupra operațiunilor valutare revine Serviciului Vamal asupra: - repatrierii la termen a mijloacelor băneşti provenite din tranzacțiile economice externe; - integralității importului de mărfuri şi prestări de servicii în conformitate cu contractele comerciale internaționale; - echivalenței prestațiilor reciproce şi la termen a livrărilor de barter; - legalității operațiunilor necomerciale la trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova; - supravegherii respectării legislației valutare la efectuarea altor operațiuni economice externe în limita competenței lui. Controlul valutar în sfera relațiilor economice externe reprezintă o formă a controlului financiar statal. Acesta are drept scop respectarea legalității şi a eficacității acțiunilor de formar, repartizare şi folosire a fondurilor băneşti ale statului şi persoanelor fizice sau juridice. Necesitatea respectării legislației valutare este dictată de tendința statului de a-şi asigura interesele sale în sfera circulației valutare, păstrarea rezervelor financiare şi stabilizarea valutei naționale. Realizarea eficiență a controlului valutar, contracararea trecerii ilegale a mijloacelor băneşti peste frontiera vamală este dictată de preocuparea comunității internaționale în lupta cu businessul ilegal şi finanțarea terorismului internațional. În prezent, activează un şir de organisme internaționale care au drept scop lupta cu spălarea banilor.9

Octavian Ciobanu, Controlul vamal valutar- veriga în asigurarea securității economice a statului, în Materiale ale Conferinței internaționale științifico-practice, pag. 197; 9

CAPITOLUL III: Introducerea și scoaterea valorilor culturale Valorile culturale, făcînd parte din patrimoniul ţării, necesită o atenţie deosebită pentru păstrarea lor şi transmiterea către urmaşi, aşa cum au fost păstrate şi ne-au fost transmise de predecesori. De aceea şi legiuitorul, prin Legea privind frontiera de stat a Republicii Moldova (nr. 108-XIII din 17.05.1994),s-a stăruit să evidenţieze necesitatea unui regim de protejare special al valorilor culturale, prevăzînd, în art. 27, că „trupele de grăniceri, care păzesc frontiera de stat pe uscat, pe apele de frontieră, precum şi în punctele de trecere a frontierei de stat, reprimă, în modulstabilit, trecerea peste frontiera de stat de substanţe narcotice, psihotrope, cu acţiune puternică, toxice, otrăvitoare, radioactive, explozive, de deşeuri nocive, de armament, dispozitive explozive, arme de foc şi muniţii, de valori culturale, istorice şi alte valori interzise pentru introducerea sau scoaterea în/din ţară pe tot perimetrul frontierei de stat, cu excepţia locurilor special amenajate pentru trecerea frontierei, unde aceste activităţi se efectuează de către organele vamale. Trupele de grăniceri efectuează aceste activităţi în punctele de trecere a frontierei de stat la solicitarea organelor vamale sau în situaţii excepţionale”. 10 Cât ține de introducerea și scoaterea valorilor culturale, persoanele fizice au dreptul să le introducă în Republica Moldova cu condiția prezentării organului vamal a autorizației eliberate de autoritatea competentă a statului de expediere, respectării măsurilor de politică economică, achitării drepturilor de import și declarării în modul stabilit. Persoanele fizice nu au dreptul să scoată de pe teritoriul Republicii Moldova valori culturale. Alte valori din domeniul artei, literaturii, științei, culturii și religiei pot fi scoase de pe teritoriul țării cu condiția prezentării autorizației eliberate de Ministerul Culturii al Republicii Moldova, în care se specifică costul obiectului și faptul că acesta nu prezintă valoare culturală. 11 Bunurile ce constitui valoare culturală nu pot fi supuse oricărui regim vamal încât trecerea frontierei vamale fără autorizarea organelor abilitatea cu supravegherea patrimoniului cultural este prohibită, articolul 20. Prohibiţii la introducerea şi scoaterea din Republica Moldova a mărfurilor şi mijloacelor de transport. 1)Anumite mărfuri şi mijloace de transport sînt prohibite de legislaţie de a fi introduse sau scoase din Republica Moldova din considerente de securitate a statului,de a sigurarea ordinii publice şi morale, de protecţie a mediului înconjurător, a obiectelor de artă, obiectelor de valoare istorică şi arheologică, de apărare a dreptului la proprietate intelectuală, de protecţie a pieţei interne, de apărare a altor interese ale Republicii Moldova. 2) Mărfurile şi mijloacele de transport care cad sub incidenţa alin.(1)trebuie să fie scoase imediat din Republica Moldova sau returnate în ţară dacă nu sînt supuse confiscării conform legislaţiei Republicii Moldova, acordurilor internaţionale la care aceasta este parte. 3) Scoaterea sau returnarea mărfurilor şi mijloacelor de transport în Republica Moldova se efectuează din contul persoanei care trece mărfurile peste frontiera vamală sau din contul transportatorului. Dacă mărfurile şi mijloacele de transport nu pot fi scoase sau returnate imediat pe teritoriul vamal, ele sînt păstrate în depozite provizorii cel mult 3 zile.12 http://academy.police.md/assets/files/pdf/2007_21-22%20septembrie_protectia_bunurilor.pdf, accesat la data de 07.12.2021; 11 https://www.ipn.md/ro/introducerea-si-scoaterea-din-tara-a-bijuteriilor-si-a-valorilor7967_1035472.html#ixzz7EN4qgC3k, accesat la data de 07.12.2021, ora 16:26; 12 Andrei IAVORSCHI, Regimul vamal al bunurilor care constituie patrimoniu cultural, În Materialele Conferinţei ştiinţifico-practice internaţionale, 21-22 septembrie 2007 „PROTECŢIA JURIDICĂ A VALORILOR CULTURALE ÎN REPUBLICA MOLDOVA”; 10

De asemenea, pot fi stabilite restricţii la introducerea şi la scoaterea din ţară a mărfurilor şi mijloacelor de transport pentru îndeplinirea obligaţiilor internaţionale faţă de alte state, pentru promovarea politicii economice, apărarea suveranităţii statului, pieţei interne şi în alte scopuri, în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova, cu acordurile internaţionale la care aceasta este parte. Când introducerea sau scoaterea nu este permisă decât cu prezentarea unei autorizaţii speciale, mărfurile sunt prohibite dacă nu sunt însoţite de un astfel de document sau dacă acesta nu este valabil.13 Fără a omite bineînţeles Convenţia din 23.11.1972 privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural Fiecărui stat care participă laconvenţie îi revine datoria de a identifica şi a delimita diferitele bunuri situate pe teritoriul său. Fiecare din statele participante la convenţie recunoaşte, că obligaţia de a asigura identificarea, ocrotirea, conservarea, valorificarea şi transmiterea către generaţiile viitoare a patrimoniului cultural şi natural şi care este situat pe teritoriul său, îi revine în primul rând. Se va strădui să acţioneze în acestscop atât prin propriul său efort, în limita maximă a resurselorsale disponibile, cît şi când este cazul, prin intermediul asistenţei şi cooperării internaţionale de care va putea beneficia, în special pe plan financiar, artistic, ştiinţific şi tehnic.14

Viorel POPOVICI, „ Prohibițiile și restricțiile stabilite de legislația vamală la introducerea și scoaterea mărfurilor și mijloacelor de transport din Republica Moldova”; 14 Andrei IAVORSCHI, Regimul vamal al bunurilor care constituie patrimoniu cultural, În Materialele Conferinţei ştiinţifico-practice internaţionale, 21-22 septembrie 2007 „PROTECŢIA JURIDICĂ A VALORILOR CULTURALE ÎN REPUBLICA MOLDOVA; 13

auto

CAPITOLUL IV: Introducerea și scoaterea mijloacelor de transport

Aflându-se în condițiile economiei de piață, activitatea transportatorului auto este o activitate economică de întreprinzător, fiind reglementată atât prin Constituție, Codul civil, cât și prin legi ordinare, printre care și Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi nr. 845 din 3 ianuarie 1992. În acest context, vorbim despre subiectul dreptului vamal – transportatorul auto, în calitate de persoană juridică care activează în baza licenței. Pentru a începe activitatea sa în domeniul transportului auto, persoana juridică trebuie, în primul rând, să dispună de licență, iar, după caz, pentru unele mijloace de transport auto, și de autorizație. În conformitate cu art. 171 din Codul civil al Republicii Moldova, persoana juridică este organizaţia care are un patrimoniu distinct şi răspunde pentru obligaţiile sale cu acest patrimoniu, poate să dobândească şi să exercite în nume propriu drepturi patrimoniale şi personale nepatrimoniale, să-şi asume obligaţii, poate fi reclamant şi pârât în instanţă de judecată. Pentru ca această activitate a persoanei juridice să fie legală, este necesară obținerea unei licențe, în condițiile și modul stabilit de lege. Activitatea în domeniul transporturilor auto este supusă licențierii sau autorizării în conformitate cu legislația în vigoare.15 Mai întâi de toate, vom analiza noțiunea de transportator, și anume cea dată de legislația din domeniul vamal, astfel transportatorul fiind persoana care trece de facto mărfurile peste frontiera vamală sau care este responsabilă de folosirea mijlocului de transport.16 Persoanele fizice rezidente au dreptul de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova: teritoriul Republicii Moldova: În cazul în care persoana fizică părăseşte teritoriul Republicii Moldova fără mijlocul de transport auto care a fost introdus cu condiţia scoaterii acestuia de pe teritoriul Republicii Moldova, aceasta este obligată să plaseze mijlocul de transport auto sub supraveghere vamală în regimul vamal de antrepozit vamal sau depozit provizoriu ori să depună o sumă de garanţie, până la expirarea termenului acordat, în cuantum egal cu drepturile de import prevăzute pentru plasarea  plasarea acestui acestui mijloc de transport transport în regimul regimul vamal de import. import. În cazul în care mijlocul de transport auto nu este scos de pe teritoriul Republicii Moldova în termenul indicat, sumele de garanţie depuse se transferă integral la bugetul de stat. În cazul în care mijlocul de transport a fost scos de pe teritoriul Republicii Moldova în termenul stabilit, suma de garanţie se restituie  persoanei fizice. Mijloacele de transport auto neînmatriculate în Republica Moldova care au termenul de exploatare de peste 10 ani (cu excepţia autovehiculelor de epocă de la poziţia tarifară 8703), iar cele concepute pentru transportul a maximum 20 de persoane, clasificate la poziţia tarifară 8702 –  termenul de exploatare de peste 7 ani, care aparţin persoanelor fizice şi sunt introduse pe teritoriul Republicii Moldova pot fi înstrăinate numai în scopul scoaterii lor ulterioare de pe teritoriul ţării. Persoanelor fizice li se interzice introducerea pe teritoriul Republicii Moldova a motoarelor şi caroseriilor care au termenul de exploatare de peste 10 ani (cu excepţia celor pentru autovehiculele de epocă de la poziţia tarifară 8703), iar a motoarelor şi caroseriilor destinate autovehiculelor concepute pentru transportul a maximum 20 de persoane, clasificate la Mihai BALAN, „Drepturile transportatorului de auto internațional la declararea unității de transport, a mijlocului de transport, a mărfurilor animaliere, a produselor animaliere în cazul transportării acestora peste frontiera vamală a Republicii Moldova și răspunderea pentru înfăptuirea ei”; 16 Codul vamal al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr. 1149 din 20 iulie 2000, în vigoare din 23 decembrie 2000. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, art. 1 alin. (14); 15

poziţia tarifară 8702 –  termenul de exploatare de peste 7 ani, cu excepţia motoarelor şi caroseriilor introduse pe teritoriul ţării de persoane fizice nerezidente în conformitate cu regimul vamal de tranzit, cu condiţia escortării obligatorii a acestora de către serviciul de supraveghere şi escortare. Se interzice organelor vamale vămuirea mijloacelor de transport auto, motoarelor şi caroseriilor care au termenul de exploatare de peste 10 ani (cu excepţia autovehiculelor de epocă de la poziţia tarifară 8703), iar a celor concepute pentru transportul a maximum 20 de persoane, clasificate la poziţia tarifară 8702, precum şi a motoarelor şi a caroseriilor pentru acestea –  termenul de exploatare de peste 7 ani, care aparţin persoanelor fizice rezidente. Drept bază la calcularea termenului de exploatare a mijlocului de transport auto, motorului şi caroseriei se i-a anul de producţie. Anul de producţie se stabileşte în baza datelor ce se conţin în certificatul de înmatriculare (paşaportul tehnic) şi în codul VIN, indicat în numărul de identificare al vehiculului de modelul respectiv. În cazul necorespunderii datelor ce se conţin în documentele de înmatriculare cu datele ce se conţin în codul VIN, drept bază se iau datele uzinei  producătoare  producătoare a vehiculului. vehiculului. În cazul în care o persoană persoană prezintă prezintă copii ale actelor actelor de înmatriculare, anterior eliberate de ţara exportatoare a vehiculului, şi dacă există careva suspiciuni privind anul de producţie indicat în copiile acestor acte, anul de producţie se stabileşte în baza datelor uzinei producătoare. Dacă, prin aceste metode, nu se stabileşte anul de producţie al vehiculelor supuse evidenţei în Registrul de stat al transporturilor, în modul respectiv al sistemului informaţional „Asycuda World” se face menţiunea de rigoare.17

CONCLUZIE Dreptul de vama constituie pentru fiecare stat un atribut ce derivă din exercitarea suveranității asupra teritoriului său.Aplicarea Codului vamal se face în mod uniform și nediscriminatoriu, adică normele sale sunt unice și generale, cu aceeași forță juridică, pe întreg teritoriul țării, iar incidența lor nu are în vedere persoanele fizice și juridice, în mod individual, ci că o consecință a egalității legii, ea este unica pentru toți. Legea Republicii Moldova nr. 1569-XV din 20.12.2002 cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice. În: Monitorul Oficial În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 31.12.2 al Republicii Moldova, 31.12.2002, nr. 185-189/1416. 17

Bunurile pot fi introduse și scoase, iar persoanele fizice pot intra și ieși, „în mod licit”, din țară, numai prin punctele de control pentru trecerea frontierei de stat. Principiul aplicabil identificării competent este cel al priorității sesizării. Pentru efectuarea multiplelor operațiuni de vămuire prevăzute în Codul Vamal și în celelalte reglementări vamale, exclusivitatea aparține autorității vamale. În legătură cu trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mijloacelor bănești putem determina că legislaţia privind controlul vamal valutar se află în evoluţie continuă, iar în legătură cu acesta este optimizat mecanismul de control al activităţii economice externe. Perfecţionarea trebuie să includă în mod prioritar identificarea reglementărilor ce ar specifica funcţiile de control ale organelor vamale asupra operaţiunilor valutare, în procesul cărora pot fi încălcate normele legislaţiei valutare. La fel, este important de a elabora principii unice de efectuare a controlului valutar din partea organelor vamale din ţările participante la uniunea vamală. La fel de importantă este consolidarea cooperării autorităților cu alte organe sau agenții implicate în efectuarea controlului valutar şi lupta împotriva spălării banilor.18

BIBLIOGRAFIE 1. Codul vamal al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr. 1149 din 20 iulie 2000, în vigoare din 23 decembrie 2000. Monitorul Oficial al Republicii Moldova 2. Legea nr. 215 din 4 noiembrie 2011 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 75-80 din 20 aprilie 2012 3. Legea privind reglementarea valutară nr. 62-XVI din 21.03.2008 // Monitorul Oicial al Republicii Moldova nr. 127-130/496 din 18.07.2008; Octavian Ciobanu, Controlul vamal valutar- veriga în asigurarea securității economice a statului, în Materiale ale Conferinței internaționale științifico-practice, pag. 197; 18

4. Legea Republicii Moldova nr. 1569-XV din 20.12.2002 cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice. În: Monitorul Oficial În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 31.12.2 al Republicii Moldova, 31.12.2002, nr. 185-189/1416; 5. Andrei IAVORSCHI, Regimul vamal al bunurilor care constituie patrimoniu cultural, În Materialele Conferinţei ştiinţifico-practice internaţionale, 21-22 septembrie 2007 „PROTECŢIA JURIDICĂ A VALORILOR CULTURALE ÎN REPUBLICA MOLDOVA”; 6. Octavian Ciobanu, Controlul vamal valutar- veriga în asigurarea securității economice a statului, în Materiale ale Conferinței internaționale științifico-practice; 7. Mihai BALAN, „Drepturile transportatorului de auto internațional la declararea unității de transport, a mijlocului de transport, a mărfurilor animaliere, a produselor animaliere în cazul transportării acestora peste frontiera vamală a Republicii Moldova și răspunderea pentru înfăptuirea ei”; 8. Viorel POPOVICI, „ Prohibițiile și restricțiile stabilite de legislația vamală la introducerea și scoaterea mărfurilor și mijloacelor de transport din Republica Moldova”; 9. https://www.ipn.md/ro/introducerea-si-scoaterea-din-tara-a-bijuteriilor-si-avalorilor7967_1035472.html#ixzz7EN4qgC3k, accesat la data de 07.12.2021, ora 16:26; 10. http://academy.police.md/assets/files/pdf/ 2007_2122%20septembrie_protectia_bunurilor.pdf, accesat la data de 07.12.2021; 11. https://customs.gov.md/ro/articles/introducerea-si-scoaterea-valutei, accesat la data de 07.12.2021, ora 14:57; 12. Pavel Țurcan, Ianuș Erhan, Octavian Ciobanu, Edgar Rotundu, DREPT VAMAL Note de curs, Ediție revizuită, UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA, Chișinău 2016;