Referat DIURETICE Scribd [PDF]

Zitiervorschau

DIURETICE ANTIALDOSTERONICE

Diureticele antialdosteronice, denumite și diuretice care economisesc potasiul își datorează efectul antagonismului competitiv față de aldosteron pentru spironolactona sau unei acțiuni contrare aldosteronului la nivelul tubului contort distal si canalului colector pentru amilorid si triamteren. Urina eliminată sub efectul acestor medicamente este bogată în sodiu și clor, dar săracă în potasiu, iar pH-ul urinar este alcalin. Intensitatea efectului diuretic al acestor medicamente crește semnificativ în cazul creșterii cantității de aldosteron din organism. Alte diuretice din acest grup, cum sunt triamterenul și amiloridul au efect invers aldosteronului. Triamterenul și amiloridul blochează canalele de sodiu ceea ce scade atât reabsorbția tubulară a sodiului, cât și eliminarea potențial-dependentă a ionilor de potasiu și hidrogen. Efectul lor este slab în mod obișnuit, este prezent și în lipsa aldosteronului, dar crește mult cu creșterea cantității de aldosteron din organism. Diureticele antialdosteronice se utilizează în cazul stărilor de hiperaldosteronism. În hiperaldosteronismul primar (boala Conn) se utilizează în monoterapie și se preferă spironolactona. În această situație de obicei diureticele antialdosteronice se asociază diureticelor tiazidice, dar mai ales diureticelor de ansa, în special furosemidului. Spironolactona Acțiune farmacocinetică: o p.o. absorbţie bună (în forma microcristalină); o Bd. per os redusă (25%), datorită efectului mare al primului pasaj hepatic; o biotransformare în ficat; unii dintre metaboliţi sunt activi (canrenona, acid canrenoic); o eliminare urinară lentă; o T1/2 este lung (aprox. 14 h). o biodisponibilitatea p.o. redusă datorită biotransformării intense, dar la etapa I de metabolizare rezultă doi metaboliţi activi: canrenona şi acid canrenonic. o efect diuretic slab: latenţă lungă peste 24h, efect maxim în 2-3 zile, durata 2-3 zile după întreruperea tratamentului o antiHTA o anabolizant şi virilizant Indicaţii terapeutice: o edeme cu hiperaldosteronism primar sau secundar doze 25-100 mg o edeme refractare + furosemid

o corectarea hipopotasemiei date de diureticele care elimină K+ Structura chimică: compus de semisinteză, analog structural al aldosteronului. Acțiunea farmacodinamică: o acţiune diuretică relativ slabă; L peste 24 h; t. ef. max. = 2-3 zile; durata = 2-3 zile după întreruperea tratamentului; o acţiune antiHTA; o acţiune anabolizantă şi virilizantă (1 % din cea a testosteronului). Mecanismul acţiunii diuretice: antagonist competitiv al aldosteronului, la nivelul tubului mort distal. Aldosteronul: o hormonul mineralocorticosteroid natural, cel mai activ; o la nivelul tubului contort distal, stimulează reabsorbţia de Na+ şi CI, prin schmb cu K* şi H+; Acţiunea diuretică a spironolactonei: o blochează acţiunea aldosteronului; o ca urmare, se elimină Na+, C1‘ şi un echivalent osmotic de H20; o scade excreţia de K+, H+; o urina devine alcalină (se elimină bicarbonat); Parametrii acţiunii diuretice: latenţa lungă (> 24 h); efectul maxim la 2 -3 zile; durata acţiunii este lungă (2 -3 zile după întrerupere). Acțiunea farmacotoxică: Reacții adverse: o tulburări electrolitice (hiperkaliemie); o erupţii cutanate eritematoase sau maculo-papuloase; o efecte secundare endocrine (efecte virilizante cu hirsutism la femei, impotenţă la bărbaţi). CI: o hiperpotasemie; acidoză; IR acută; o insuficienţă hepatică gravă; o alăptare. Acțiunea farmacotrapeutică: Indicaţii: o de elecţie, în edeme cu hiperaldosteronism primar sau secundar; o edeme refractare, în asociere cu furosemid; o HTA cu hiperaldosteronism, în asociere cu alte antihipertensive; o hipokaliemie, profilaxie şi tratament în cazuri refractare. Posologie: o Ca diuretic, în retenţie hidrosalină cu hiperaldosteronism, la adult, 2550 mg de 4 ori/zi (max. 400 mg/zi); întreţinere 25 mg de 1-3 ori/zi; la copii, 3 mg/kg/zi, fracţionat la 6 ore; 3/8

o în HTA esenţială, iniţial 50-100 mg/zi, timp de 2 săptămâni, apoi doză de întreţinere; o în sindrom premenstrual, 25 mg de 4 ori/zi, în zilele 18-26 ale ciclului; o în hipokaliemie, 25-100 mg/zi, în 1-4 prize. Interacţiuni: Spironolactona scade efectul cardiotonicelor (prin hiperpotasemie). Triamteren Acțiune farmacocinetică:

o o o o

p.o., Bd medie (aprox. 54%), datorită efectului primului pasaj hepatic; biotransformare hepatică la metaboliţi, din care unii sunt activi; eliminare urinară; Tl/2 mediu (aproape 4 h). Mecanism de acţiune:

o

antialdosteronic, prin antagonism de efect, având efect contrar

aldosteronului, la nivelul tubilor contorţi distali;

o o

inhibă schimbul Na+ / K+ (reabsorbţia de Na+, prin schimb cu K+); ca urmare Na+ nu se mai reabsoarbe şi se elimină, iar K + nu se mai

excretă;

o o

apare hiperkaliemie; creşte eliminarea de NaHC03, cu alcalinizarea urinei.

Acțiunea farmacodinamică: Durata acţiunii este medie (7-10 h); L = 2 h; t. ef. max. = 2-3 zile de tratament. Fter. şi Fgraf.: indicat în edeme cu hiperaldosteronism secundar. Posologie p.o.: iniţial 100 mg repetat de 3 ori/zi (max. 600 mg/zi); întreţinere 100 mg de 2 ori/zi, la 2 zile. Ca diuretic ce economiseşte potasiul, se asociază cu hidroclorotiazidă, în preparate tipizate indicate în edeme şi HTA, dozele fiind reduse (25-50 mg triamteren + 12,5 - 25 mg hidroclorotiazidă).

o o o

Amilorid Acțiune farmacocinetică: p.o., absorbție parţială; biotransformare hepatică şi eliminare renală; T1/2 lung (aprox. 21 h). Mecanism și indicaţii, similare cu triamteren. Avantaj: durata acţiunii, lungă ( cca 24 h); L=2 h. Posologie p.o: 15-20 mg/zi. 4/8

Ca diuretic ce economiseşte potasiul, se asociază cu hidroclorotiazidă, în preparate tipizate indicate în edeme şi HTA, dozele fiind reduse (5 mg amilorid + 50 mg hidroclorotiazidă).

Rețeta 1 Diagnostic. Insuficiență cerebrală circulatorie cronică. Edeme ale membrelor inferioare. Insuficiență cardiacă. Rp: - Diurex 50 mg., 1/zi timp de 14 zile - Sermion 30 mg, 1/zi - Digoxin 1/zi, dimineața. Diurexul conține spironolactonă 50 mg. și furosemid 20 mg. Este indicat în tratamentul edemelor rezistente din cadrul insuficienței cardiace congestive. Utilizarea Diurexului în hipertensiunea arterială va fi limitată la pacienții cu hiperaldosteronism dovedit. Tratamentul prelungit cu furosemid poate provoca dezechilibrul hidroelectrolitic și acido-bazic cu deshidratare și hipotensiune arterială ortostatică. Diurexul nu se administrează la sportivi, la pacienții care prezintă sindrom de malabsorbție la glucoză, galactoză. Este contraindicat în alăptare iar dacă este necesară administrarea lui, se întrerupe alăptarea. Digoxina se va adminisitra cu prudență și/sau doze mici la bolnavii cu insuficiență renală, în stenoza subaortică hipertrofică idiopatică, cardita reumatismală, infarctul de miocard, bolile pulmonare grave, hipoxie, mixedem, blocul atrioventricular incomplet (mai ales în prezența sindromului Stokes-Adams)și în stările de hipokaliemie. Supradozarea poate provoca anorexie, greață, vomă, diaree, tulburări de vedere, cefalee, slăbiciune, bradicardie sinuzală, aritmii ectopice; foarte rar reactii alergice, urticarie, trombocitopenie. Sermionul este contraindicat persoanelor hipersensibile la nicergolina, altor alcaloizi din ergot,celor cu infarct miocardic recent, cu hemoragii acute, tumori cerebrale asociate cu sindrom de hipertensiune craniana, bradicardie marcata (< 50/min), hipotensiune ortostatica precum și persoanelor insarcinate sau care alăptează. Rețeta 2 Diagnostic. Aritmie extrasistole. Tulburări de memorie. Hipertensiune arterială. Rp: - Spironolactonă 25 mg., 1/zi - Cavinton 10 mg, 1/zi - Captopril 25 mg 1/zi, seara. 5/8

Spironolactona poate să potenţeze efectul altor diuretice sau antihipertensive, atunci când este administrat în asociaţie cu acestea. De aceea este necesară reducerea dozelor acestor medicamente, în special a simpatoplegicelor, atunci când se asociază spironolactonă. Este necesară prudenţă în cazul asocierii cu: salicilaţi în doze mari şi antiinflamatoare nesteroidiene, produşi iodaţi de contrast (risc de insuficienţă renală acută în condiţii de deshidratare), baclofen (creşterea efectului hipotensiv), metformină (risc mărit de acidoză lactică, mai ales în prezenţa insuficienţei renale). Aportul suplimentar de potasiu este contraindicat în condiţiile tratamentului cu spironolactonă. Spironolactona ca şi alte diuretice este prevăzută în lista substanţelor dopante la sportivi. Spironolactona, cât şi metaboliţii săi traversează bariera placentară, folosirea diureticului la femeile însărcinate nefiind recomandabilă. La începutul tratamentului pacienţii trebuie avertizaţi să fie prudenţi dacă desfăşoară activităţi care necesită atenţie (de ex. conducerea vehiculelor sau folosirea utilajelor complexe). Cavintonul nu trebuie administrat în perioada de sarcină sau alăptare sau în caz de hipersensibilitate cunoscută la vinpocetină. Ocazional (2,6%) pot să apară înroşirea feţei, reacţii alergice cutanate, aritmie (ritm cardiac accelerat sau neregulat), tulburări ale somnului, ameţeli, cefalee, astenie, greaţă, pirozis, uscăciunea gurii. Captoprilul este contraindicat în: sarcină şi alăptare, în hiperkaliemie. Pacienţii alergici la un inhibitor al enzimei de conversie, pot prezenta reactivitate imunologică încrucişată şi pentru alţi reprezentanţi ai grupei. În caz de asocieri medicamentoase multiple este necesară supravegherea funcţiei renale şi hematopoieza. Se impune prudenţă când se asociază captoprilul cu diuretice antialdosteronice, săruri de potasiu (risc de hiperkaliemie). Rețeta 3 Diagnostic. Hipertensiune arterială cu risc. Sechele post AVC. Rp: - Diurex 50 mg., 1/ la două zile - Prestarium 5 mg, 1/zi, dimineața - Tenax 10 mg 1/zi, seara. Prestarium se va adminsitra cu prudență în caz de stenoză aortică, afecțiuni cardiace, hepatice sau renale, în diabetul zaharat, celor care urmează o dietă strictă fără sare, premergător unei anestezii și/sau unei intervenții chirurgicale importante, precum și celor care au suferit recent de diaree sau vărsături. Teanaxum nu se va folosi în caz de hipersensibilitate cunoscută la rilmenidină sau la oricare dintre excipienţi, depresie severă, insuficienţă renală severă, precum și în combinaţie cu sultopridă. Rețeta 4 6/8

Diagnostic. Hipertensiune arterială. Diabet zaharat tip II. Insuficiență circulatorie cerebrală cronică. Rp: - Spironolactonă 25 mg., 2/zi - Metformin 500 mg., 1/zi - Sermion 30 mg 1/zi, dimineața. Metformin se excreta pe cale renala si trebuie administrată cu prudență la pacienții cu disfuncție renală. Este contraindicat la pacienții cu cetoacidoză sau comă diabetică. Metformin nu trebuie administrat la diabetici cu insuficiență severă renală sau hepatică, insuficiență cardiacă sau infarct miocardic recent. Nu este recomandată administrarea în sarcină. Rețeta 5 Diagnostic. Sechele post AVC. Hipertensiune arterială. Edeme ale membrelor inferioare. Rp: - Exforge 5mg./80 mg., 1/zi - Spironolactonă 25 mg., 1/zi - Sermion 30 mg 1/zi, dimineața. Exforge nu se administrează persoanelor care pot prezenta hipersensibilitate (alergie) la amlodipină sau alte medicamente din clasa „derivatelor de dihidropiridină”, la valsartan sau la oricare alt ingredient al acestui medicament. Este interzisă administrarea acestuia la femeile însarcinate după a treia lună de sarcină. De asemenea, Exforge nu se administrează persoanelor care suferă de afecțiuni grave ale ficatului, rinichilor sau bilei sau pacienților care fac dializă.

7/8

BIBLIOGRAFIE

1. Cristea

AN (sub redacţia) -Tratat de Farmacologie, Ed. Medicală, Bucureşti, 2005 -tiraj prelungit 2006-2015 2. Dobrescu D., NegreşS. şi colab. -Memomed2016, Ed. Universitară, Bucureşti, 2016 3. ChiriţăC., MarineciC.D. -Agenda Medicală 2016, Ed. Medicală, Bucureşti, 2016

8/8