Razboiul Rece Schita [PDF]

Zitiervorschau

Introducere

D. RELAŢIILE INTERNAŢIONALE

9 România în perioada „Războiului Rece”

ROMÂNIA ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE ÎN A DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI XX Care este evoluţia politicii externe a României în perioada Războiului Rece?

Introducere 1947-1991 – Războiul Rece – confruntare

regim democratic (S.U.A.) regim comunist (U.R.S.S.)

Cortina de fier - 1962 – coexistenţa paşnică - 1985 – perestroika, glasnost - 1991 – prăbuşirea U.R.S.S. Forme de manifestare a Războiului Rece • plan economic – economie centralizată capitalistă - C.A.E.R (1949) C.E.E. (1957) • plan politico-militar - sistem

democratic totalitar

- blocuri miltare N.A.T.O. (1949) Tratatul de la Varşovia (1955) - conflicte şi crize militare: - războiul din Coreea (1950-1953) - războiul din Vietnam (1959-1975) - criza cubaneză (1962) - conflictele israeliano-arabe (1967) - agresiunea sovietică în Afganistan (1979)

1

RELAŢIILE INTERNAŢIONALE

ROMÂNIA ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE ÎN A DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI al XX-lea

Care este evoluţia politicii externe a României în perioada Războiului Rece? - etape: 1. perioada subordonării totale faţă de Uniunea Sovietică; 2. perioada distanţării de Uniunea Sovietică; 3. izolarea diplomatică a României.

A. Supunerea totală a României faţă de Uniunea Sovietică Context istoric

• 1948 – Constituţie comunistă, România în sfera U.R.S.S.

Acţiuni de politică externă • • • • • • •

1948 1948 1949 1955 1955 1956 1958

– – – – – – –

conflictul ideologic Tito-Stalin; România de partea U.R.S.S.; România semnează Tratatul de prietenie şi asistenţă mutuală cu U.R.S.S.; România – membră C.A.E.R.; România este membru fondator al Pactului de la Varşovia; România aderă la Organizaţia Naţiunilor Unite; revoluţie anticomunistă în Ungaria – România sprijină militar U.R.S.S; retragerea Armatei Roşii din România.

Consecinţe

- România – subordonată intereselor Moscovei.

B. Distanţarea de Uniunea Sovietică Context istoric

• după 1953 şi, mai ales, după 1958 – politică de detaşare faţă de U.R.S.S.

Acţiuni de politică externă -

din1960 – comerţul românesc extern orientat spre Occident; 1961 – legaţiile Marii Britanii şi ale Franţei – rang de ambasade; 1963 – acord româno-iugoslav – complexul hidroenergetic de la Porţile de Fier; 1964 – respingerea Planului Valev; - Declaraţia P.M.R; 1967 – războiul de 6 zile (arabo-israeliean) – România – neutră; 1967 – România recunoaşte Republica Federală Germană; 1968 – Primăvara de la Praga – România refuză participarea; 1971 – Nicolae Ceauşescu – vizită în China comunistă; 1975 – Conferinţa de la Helsinki – România contribuie activ; 1979 – agresiunea sovietică din Afganistan – România critică U.R.S.S.; 1980 – România – acord comercial cu C.E.E.

Consecinţe

- prestigiul României pe plan mondial creşte foarte mult, aceasta având roluri active fie în medierea unor conflicte armate, fie contribuţii în cadrul unor conferinţe internaţionale. - politica iniţiată de Ceauşescu după anii ’80 a reprezentat şi începutul izolării diplomatice a României. 2

9. România în perioada „Războiului Rece”

C. Perioada izolării internaţionale Context istoric

- 1985 – Mihail Gorbaciov – perestroika - glasnost

Acţiuni de politică externă

- 1987 – vizită la Bucureşti a lui Mihail Gorbaciov – Ceauşescu refuză reformele; - 1989 – alegeri libere în blocul statelor comuniste; - revoluţia anticomunistă din România; - 1991 – prăbuşirea U.R.S.S.

Consecinţe

- politica de izolare internaţională şi aspră austeritate – culminează cu începerea revoluţiei din 1989.

Concluzii - România a avut, în cadrul Războiului Rece, atitudini diferite; - până la sfârşitul anilor ’70, atitudinea României de detaşare de U.R.S.S. a adus beneficii României în relaţiile cu Occidentul; - după 1985, din cauza opoziţiei lui Ceauşescu faţă de reformarea sistemului, s-a creat o imagine defavorabilă României, ceea ce a dus la izolarea ei diplomatică.

3