Protezarea Pe Implante [PDF]

Zitiervorschau

1. Indicații la aplicarea implantelor Aplicarea implantelor sunt indicate în următoarele situaţii: 1. edentaţie delimitată de dinţi adiacenţi intacţi; 2. edentaţie primară; 3. lipsă a retenţiei şi instabilitate a protezelor mobilizabile; 4. disconfort funcţional cu proteze mobilizabile; 5. incapacitatea psihologică de a purta o proteză mobilizabilă; 6. abilităţi parafuncţionale care compromit stabilitatea protezelor mobilizabile; 7. localizare şi număr insuficient al stâlpilor restanţi; 8. absenţă a stâlpilor naturali pentru realizarea unei proteze fixe; 9. cerinţă pentru un tratament conservativ; 10. cerinţe speciale pentru performanţe superioare ale protezei. 2. Clasificarea sistemelor implantare.

În funcţie de raportul cu patul osos: A. Juxtaosoase: B. Endoosoase. C. Transosoase. D. Combinate: După formă implantele endoosoase pot fi: A. B. C. D.

Tip rădăcină: Tip lamă. . Ace tripodale. . Forme hibride.

În funcţie de structură: A. Monolite. B. Demontabile. În funcţie de modalitatea aplicării: A. De stadiul I. B. De stadiul II. În funcţie de momentul aplicării: A. Imediate.

B. Imediat-tardive. C. Tardive. În funcţie de accesul chirurgical: A. Prin acces intraoral. B. Prin acces extraoral. Din punct de vedere al materialelor din care sunt realizate: A. Metalice. B. Nemetalice.

3.Clasificarea restaurărilor pe implante In funcţie de metoda de fixare: A. fixe; B. mobilizabile; C. hibride. În funcţie de metoda de ancorare: A. pur implantar: unitare şi plurale. B. mixt: dento-implantar şi muco-implantar. În funcţie de metoda de agregare: A. cimentate; B. demontabile (condiţional mobilizabile): indirecte sau directe; C. mixte (cimentate pe dinţi şi demontabile pe implante); D. prin MSMSS. În funcţie de destinaţie: A. de tranziţie; B. temporare; C. permanente. În funcţie de materialele de confecţionare: A. metalice; B. integral ceramice; C. acrilice;

D. combinate

4.Variantele protetice pe implanturi după Misch, Caracteristica 1 2 3 4

Proteza fizxa care inlocuieste doar coroana dentara avind aspectul unui dinte natural Proteza fixa care inlocuieste coroana dentara si o portiune de radacina contururile coronare aparind normale in jumatatea ocluzala dar alungite sau supraconturate in jumatatea gingivala( aspect de cor clinica alungita) Proteza fixa care inlocuieste coroanele dentare si tesutul gingival din zonele edentate se confectioneaza din polimeri , ceramic sau metal Proteza mobile cu sprijin complet pe implante

5. proteză mobilă, cu sprijin atât pe implante cât şi pe ţesuturile moi

5.Clasificarea densității osoase dupa Misch D1- os compact dens D2- os compact dens care inconjoara un os trabecular dens D3- os compact poros subtire care acopera un os trabecular fin D4-os trabecular fin D5- os imatur nemineralizat

6.Variantele de tratament implanto-protetic în edentația totală. Caracteristica ?? Restaurările protetice fixe În restaurările fixe pe implante, în edentaţia subtotală şi totală, în cazurile dictate de condiţiile anatomotopografice nefavorabile şi/sau de condiţia financiară a pacientului, arcada dentară a fost micşorată până la nivelul premolarilor secunzi sau al primilor molari. În baza acestor considerente, s-a propus a introduce în practica protezării fixe, cu sprijin implantar, un indice: raportul UP/US, unde UP – unităţi protetice, iar US – unităţi de sprijin. Astfel, întru executarea unei restaurările fixe pe implante cu 12 UP, numărul minim de implante să fie 8, pentru implantele de stadiul I, şi 6, pentru implantele de stadiul II. Conceptul „TotalFix” sau „All-on-4/6”  brevetat de compania franceza Euroteknika, reprezinta cea mai moderna metoda de inlocuire a unei danturi terminale (total compromisa) sau a tuturor dintilor lipsa de pe un maxilar cu 4 sau 6 implanturi dentare si lucrare fixa 1. TotalFix – tehnica implanturilor angulate, inserate „in evantai”, 2. TotalFix+ – combinatia dintre 2 implanturi zigomatice sau pterigoidiene in zonele maxilare posterioare si a 2-4 implanturi conventionale in zona anterioara, 3. QuadZygoma – inserarea simultana a 4 implanturi zigomatice, 2 pentru fiecare parte a maxilarului

Restaurările protetice mobilizabile Realizarea protezelor mobilizabile pe implante (totale de acoperire sau supraproteze) sunt indicate, în situaţiile clinice în care există un deficit de os în sectoarele laterale ale maxilarelor, asociat cu un spaţiu interarcadic elevat. Opţiunile protetice sunt: 1. Supraproteză cu sprijin mucosal şi menţinere pe ball-attachment-uri. 2. Supraproteză cu sprijin pur-implantar sau mixt

muco-implantar ancorat pe sistem telescopat. 3. Supraproteză cu sprijin pur-implantar sau mixt mucoimplantar ancorat pe sistem combinat Restaurările protetice hibride Etapele clinico-tehnice şi opţiunile protetice, în fond, îmbină în sine particularităţile de realizare a restaurărilor protetice fixe pe implante, restaurărilor mobilizabile şi ale celor tradiţionale, arcate cu MSMSS pe stâlpi naturali. Esenţa constă în realizarea în zonele anterioare (intersinuzală la maxilarul superior, şi simfizală la mandibulă) a unor suprastructuri fixe cu sprijin implantar sau mixt, realizate cu elementele primare ale MSMSS, după care se execută proteza arcată în varianta clasică, cu elementele secundare ale MSMSS. 7.Particularitățile amprentării în tratamentul implanto-protetic. Varietati După ce se vor aplica bonturile protetice corespunzătoare fiecărui implant în parte. Urmează etapa de amprentare preliminară a câmpului protetic în vederea realizăriiconstructiei protetice. Înregistrarea amprentei prelimina se face cu o portamprentă standard urmând ca în laborator, în funcţie de datele clinice, să se confecţioneze un model preliminar. După modelul ce a fost confecţionat în urma amprentei preliminare se va realiza o portamprentă individuală care după ce va fi verificată şi adaptată în cavitatea orala a pacientului va realiza o inregistrare mult mai fidelă a componentelor câmpului protetic în vederea transmiterii acestor informaţii în laboratorul de tehincă dentară. Pentru înregistrarea amprentei funcţionale la nivelul portamprentei individuale se realizează orificii corespunzătoare cu locul în care sunt plasate implanturile. Orificii în care vor fi plasate bonturile de transfer, cu ajutorul cărora se vor transmite în laborator toate detaliile necesare în legătură cu poziţionarea şi orientarea implanturilor în cavitatea orală. În laborator ca şi corespondente ale implanturilor se vor monta la nivelul modelului de lucru analoage ale implanturilor astfel încât suprastructura protetică să fie realizată corect pentru o adaptabilitate perfectă în cavitatea orală a pacientei. Amprenta directa- pe model este redata direct situatia implantului sau a marginii supragingivale a extensiei permucozale prin intermediul transferului insurubat care dupa amprentare se indeparteaza odata cu amprenta Amprenta indirecta- modelul reda situatia stilpului protetic al implantului prin demontarea de pe model al transferului de tip capa sau stilp fixat in prealabil pe implant

8.Varietățile de încărcare protetică în tratamentul implanto-protetic. Caracteristica  

Încărcarea precoce: restaurarea este aplicată mai devreme de perioada prevăzută convenţională de la 3–4 până la 6–8 luni. Încărcarea întârziată: restaurarea este aplicată după 3–6 luni de vindecare.

 

Încărcarea ocluzală: construcţia protetică este în contact ocluzal. Încărcarea nonocluzală: construcţia protetică nu este în contact ocluzal [7].

9.Tipurile de fixare a construcțiilor protetice pe suport implantar. Caracteristica. Indicații. Avantaje. Dezavantaje. 1.prin cimentare 2.prin insurubare 3.agregare prin mijloace special de mentinere sprijin si stabilizare (MSMSS)



Cimentarea puntior pe implante este un procerdeu de fixare care se practyica mai ales in situatii cu stilpi paraleli cind elementele de agregare prezinta delimitari clare ale terminatiei in zona cervicala . in agregarile mixte exista riscuri de descimentare( dezavantaj). Pot fi utilizate cimenturi clasice( care au adezivitatea mai scazuta) si asigura retentia doar prin reducerea deplasarii paralele a doua suprafete invecinate . La fel fixarea se poate face si cu cimenturi fosfat oxid de Zn, cimenturi pe baza de rasini , cimenturi polielectrolitice de tip policarboxilat de Zn sau ionomeri de sticla care realizeaza de fapt o lipire .un avantaj considerabil pentru puntea cimentata consta in faptul ca intre stilpul infrastructurii si suprastrucutra exista un spatiu de aproximativ 40 microni destinat cimentului si care poate fi extins pina la marginea restaurarii , aceast spatiu ofera suprastructurii posibilitatea de a fi pasiva ( amotrizare) respective de a distribui stresul ocluzal uniform spre tesutul osos.

Avantajele cimentate sunt:  estetice;  biomecanice şi funcţionale;  tehnice. Dezavantajele cimentate sunt:  dificultatea de ablaţiune;  riscul de debordare a cimentului de fixare în spaţiile subgingivale. 

Agregarea prin înșurubare

Puntile conditionat mobilizabile fixate prin insurubare la infrastructura ofera siguranta in plus fata de cele cimentate si permit oricind accesul la implant(avantaj).Agregarea prin insurubare presupune existent unor suruburi de fixare a suprastructurii la infrastructura, acestea se infileteaza in niste orificii special situate pe fata ocluzala a stilpilor implantelor. Existenta unor forte de torsiune supraliminare la nivel ocluzal poate produce deplasari ale surubului ceea ce antreneaza resorbtii osoase , mobilizarea implantului sau fracturarea lui (dezavantaj). In unele cazuri pentru redarea esteticii in zina frontal s eimpune utilizarea implantelor angulate sau a unor suprastructuri special care pot fi costisitoare si necesita etape clinic-tehnice suplimentare(dezavantaj) Avantajele demontabile sunt:  demontarea periodică a suprastructurii;  absenţa cimentului de fixare. Dezavantajele demontabile sunt:  estetice;  funcţionale;  biomecanice;  tehnice 

Agregare prin MSMSS

In aceste mijloace se incadreaza fixarea prin telescoape , magneti , culise , bare cu calareti si prin combinarea a mai multor mijloace speciale Unele din suprastrucutrile fixate prin MSMSS pot fi dezinserate numai de stomatology pentru efecturarea igienizarii si stimularii gingivale corecte in regiunea crestei alveolare , alte mijloace permit o igienizare foarte buna a jonctiunii implant tesuturi si totodata reduce si amortizeaza o parte din fortele ocluzale(avantaj) asigură solidarizarea constructiei la la stilpul implantului realizind o legatura stabile si inofensiva pentru tesuturile parodontale si osiul de la interfata implantului.In reusita acestor lucrari , relative complicate din punct de vedere ethnic , precizia tehnicianului joaca un rol foarte important (poate fi dezavantaj).