Promovarea Sanatatii Si Educatia Pentru Sanatate [PDF]

Zitiervorschau

PROMOVAREA SANATATII SI EDUCATIA PENTRU SANATATE PROMOVAREA SANATATII

OMS: Promovarea sanatatii (PS) = procesul prin care individul si colectivitatile isi cresc controlul asupra determinantilor samnatatii si isi imbunatatesc starea de sanatate. PS= un concept care: - reuneste nevoia fundamentala de schimbare a stilului de viata si conditiilor de trai - reprezinta o strategie de mediere intre individ si mediu - combina alegerea personala cu responsabilitatea sociala - are ca scop asigurarea in viitor a unei stari de sanatate mai bune. PS = un concept multidisciplinar care include: - activitati de educare - activitati de promovare a unor schimbari comportamentale si ale

-3 sfere de activitate care se intrepatrund: - educatie pentru sanatate - preventie - protejarea sanatatii - Din 1974 – 5 principii ce stau la baza promovarii sanatatii: - 1. implicarea activa a populatiei ptr promovarea sanatatii:stabilirea unei programe de fiecare zi ce favorizeaza sanatatea si nu orientarea exclusiva pe indivizii la risc → folosirea strategiilor preventive populationale ecologice (scaderea incidentei bolilor prin modificarea distributiei factorilor de risc in populatie) - 2. PS orientata asupra cauzelor ce produc imbolnaviri - 3. PS foloseste diferite abordari ce contribuie la imbunatatirea starii de sanatate: - formarea si educarea - dezvoltarea comunitatii - organizarea

Educatia pentru sanatate sta la baza promovarii sanatatii. - In Romania se folosea inainte denumirea de educatie sanitara Scopurile educatiei ptr sanatate: - informarea-educarea populatiei in domeniul medical: - cunoasterea manifestarilor bolii - prevenirea bolilor - dobandirea unor atitudini si deprinderi favorabile sanatatii -implicarea activa a populatiei in domeniul pastrarii sanatatii (decizii privind propria sanatate) Abordari in educatia pentru sanatate: - medicala (tipul de relatie medic- pacient) - educationala (informarea oamenilor capabili sa ia decizii) - personalizata ((individualizata) - caracteristica = lucrul cu clientii pe care

Clasificarea metodelor folosite in educatia ptr sanatate: a. dupa adresabilitate: - educatie individuala - educatie de grup - prin mijloacele de comunicare in masa (mass media) b. dupa mijloacele folosite: - audio - video: - cu predominarea textului - cu predominarea imaginii -combinate (audio - video) Strategia OMS “Sanatate pentru toti pana in anul 2000” – sta la baza promovarii sanatatii - 1974 – Canada – Marc Lalonde (ministrul sanatatii) → conceptul de noua sanatate

Sanatatea = problema tuturor cetatenilor, nu numai a medicilor sau specialistilor in sanatate. Conferinta de promovare a sanatatii de la Ottawa 1986 ( Charta de la Ottawa de promovare a sanatatii ): - 1. elaborarea unor politici care favorizeaza sanatatea - 2. crearea unor medii favorabile (natura, mediu) - 3. intarirea actiunilor comunitare - 4. dezvoltarea (imbunatatirea) abilitatilor individuale – sprijinirea indivizilor in a lua decizii favorabile sanatatii - 5. reorientarea serviciilor medicale: - responsabilitatea PS: - indivizi - grupuri comunitare - specialisti in sanatate Sistemul sanitar care sa se orienteze: - asistenti sociali - birocrati -pe responsabilitati curative - guvern - Mai ales pe promovarea sanatatii

Conferinta de la Jakarta 1997- prioritatile ptr sec XXI: - 1. promovarea responsabilitatii sociale pentru sanatate: - elaborarea de politici si practici care: - evita afectarea sanatatii indivizilor - protejeaza mediul si asigura folosirea rationala a resurselor - restructureaza productia si comertul produselor daunatoare (tutun, arme, practici nesanatoase de marketing) - protejeaza cetateanul din piata si de la locul de munca - include evaluari ale impactului legat de echitatea in sanatate - 2. cresterea investitiilor ptr imbunatatirea starii de sanatate - 3. consolidarea si extinderea parteneriatelor pentru sanatate intre diferite sectoare la toate nivelele de conducere in sanatate - 4. cresterea capacitatii de comunicare si imputernicire a individului : - capacitatea indivizilor de a pune in practica actiuni - capacitatea grupurilor, organizatiilor sau a comunitatilor de a influenta factorii determinanti ai starii de sanatate: - educatia practica - pregatirea in domeniul conducerii - acces la resurse

- 5. asigurarea unei infrastructuri de promovare a sanatatii

- noi mecanisme de finantare locala, nationala, globala. -mobilizare la maximum a resurselor prin actiunea concertata a guvernelor, organizatiilor non-guvernamentale, institutiilor de educatie si sectorului particular. Modalitati de abordare a prioritatilor din PS: - axata pe probleme/subiecte/boli - axata pe factori de risc - axata pe grupuri tinta - clasic – programe specifice fiecarei probleme/subiect, adresate unor boli sau obiceiuri daunatoare sanatatii (anticancer, antifumat etc) - programele influenteaza populatia printr-o varietate de medii si sectoare: - scoala - locul de munca - mediul sanitar - mediul comunitar

EVALUAREA NEVOILOR DE PROMOVARE A SANATATII LA NIVELUL COMUNITATII CONCEPTUL DE COMUNITATE Democratia participativa implica cooperarea intre: - autoritati, - institutii media, - institutii non- guvernamentale, - persoane care promoveaza, implementeaza, dezvolta si sustin: - programe - proiecte - interventii la nivel macro- si micro social in spiritul acelorasi valori: - toleranta - plurarism valoric

-elementele-cheie care definesc comunitatea: - situarea in spatiu (pozitia geografica) - preocuparile comune: - credinta in aceleasi valori culturale, idealuri, preocupari, norme impartasite de membrii comunitatii Deci comunitatea = o forma complexa de organizare umana concretizata prin relatii sociale/interpersonale, stabilite intre persoane care ocupa un spatiun precizat si intre care s-a creat o concordanta de: - valori, atitudini (grija sociala, apartenenta, cooperare, responsabilitate) - limba - traditii - interese comune (bunastare, sprijin, interese concrete de dezvoltare a infrastructurii, lucrari publice) - modele comportamentale (intrajutorare, voluntariat) - actiune - identitate

-la diferite tipuri de manifestare ale relatiilor sociale:

- sociabilitatea - socialitatea - conflictele sociale Relatiile sociale se caracterizeaza prin manifestarea la nivel individual si apoi la nivel de grup a unor sentimente bazate pe: - nevoi - aspiratii - interese ale indivizilor sau grupurilor. La nivelul comunitatii actioneaza diferite grupuri = actori sociali, catre iau decizii -cu privire la starea comunitatii - sau influenteza comportamentul membrilor comunitatii Actorii: -1. institutionali/persoane oficiale: primaria, politia, dispensarul medical, biserica, scoala si gradinita, biblioteca si caminul cultural, Autoritatea Judeteana de Sanatate Publica, ONG-urile, agentii economici -2. individuali: lideri informali, persoane fara functie dar care au

Alegerea unei probelme dintr-o serie mai larga= proces cu mai multe etape: - evaluarea - ierarhizarea - intelegerea - analiza problemelor. - Problema sociala: o situatie pe care mai multe persoane din comuniate o percep ca fiind greu de rezolvat, dificila, creaza disconfort si care cere o solutionare imediata ca: saracia, consumul de droguri, rata ridicata a abandonului scolar, poluarea mediului, serviciii medicale insuficiente in mediul rural, violenta domestica - Problemele sociale →nevoi sociale→organizarea de servicii sociale in cadrul comunitatii= asumarea comunitara a problemelor in care sa se implice toti actorii, profesionistii si membrii comunitatii. TIPURI DE NEVOI

-2. nevoi comparative = acele nevoi care apar in urma comparatiei pe care le face persoana intre sine si alte grupuri pe care nu le considera a fi in nevoie (definite prin studiul caracteristicilor populatiei care beneficiaza de anumite servicii) -3. nevoile simtile= acele nevoi pe care oamenii simt ca le au. -4. nevoi exprimate = acele nevoi care devin cereri, despre existenta carora se stie. Nevoi umane de baza: - sanatatea fizica - autonomia ( capaciatea de a face alegeri dupa ca individul a fost informat despre ce si cum trebuie facut) - pentru satisfacerea nevoilor de baza, e necesara satisfactia nevoilor intermediare: - intermediari pentru satisfacerea nevoii de sanatate fizica: - alimentatie adecvata, - apa curata

Evaluarea nevoilor e necesara ptr a ne asigura ca serviciile de sanatate folosesc toate resursele in mod eficient pentru reducerea inegalitatilor→ metode calitative, comparative si epidemiologice pentru descrierea problemelor de sanatate ale populatiei. Beneficiile evaluarii nevoilor: - implicarea comunitatilor in luarea deciziilor - stimularea parteneriatelor - dezvoltarea profesionala - imbunatatirea procesului de comunicare intre parteneri - o mai buna folosire a resurselor Evaluarea cuprinde: - evaluarea comunitatii: inventarul bunurilor sau informatiilor necesara procesului de interventie planificata. - evaluarea resurselor umane: determinarea nivelului de cunostinte, aptitudini si abilitati existente la nivelul unei comunitati in scopul angajarii in programele planificate.

- 3. profilul riscului de sanatate (factori comportamentali, sociali si de mediu) -4. o ancheta asupra programelor de promovare a sanatatii,activitatilor si politicilor in domeniu - 5. studii asupra anumitor grupuri tinta, nivel de cunostinte, nevoi si capacitati de organizare.

INFORMATII FOLOSITE IN EVALUAREA NEVOILOR: 1.profilul caracteristicilor comunitatii – ansamblu al caracteristicilor demografice (structura pe varsta, etnica, rasiala, arealul geografic) 2. profilul conditiilor de viata: - date economice, -date despre gradul de ocupare a fortei de munca, -tipare familiale (reletii parinti-copii, nuptialitate, divortialitate),

-4. bariere in calea utilizarii serviciilor (fizice ca lipsa mijloacelor de transport, atitudini negative ale personalului agentiei, sentimentul ca folosirea serviciului e o stigmatizare sociala, costul serviciului) - 5. existenta unui sistem de informare in comunitate - 6. evaluarea nevoilor - 7. evaluarea resurselor institutionale. METODE SI TEHNICI DE COLECTARE A INFORMATIILOR -1. de tip calitativ: - observatia = perceptia si inregistrarea atenta si planificata a fenomenelor - brainstorming = concentrarea pe o anumita problema si stimularea grupurilor de a genera idei si de a rezolva problema - tehnica grupului nominal = tehnica de grup ce genereaza si prioritizeaza un nr mare de idei, m. complex decat brainstormingul, cu rezultate care reflecta m. mult consens. - focus-grupurile = intalniri interactive, facilitate cu grupuri mici de cetateni (mx 6-8

TEORII SI MODELE COGNITIV SOCIALE DE SCHIMBAREA COMPORTAMENTULUI - NATURA COMPLEXA A COMPORTAMENTULUI FAVORABIL SANATATII - TEORII SI METODE IN INTERVENTIILE DE SCHIMBARE COMPORTAMENTALA - IDENTIFICAREA FACTORILOR DE EFICACIATE A METODELOR Connor si Norman (1999): - o mare parte din morbiditate si mortalitate se datoreaza comportamentului - comportamentul se poate schimba - in sanatatea publica – modelul biomedical (boala explicata prin relatia cauzaefect) in care experimentul e standardul absolut in cercetare ptr producerea dovezilor privind cauzalitatea - metode ne-experimentale au ca scop evaluarea prevalentei (numarul cazurilor vechi si noi de imbolnavire intr-o populatie) si incidentei (nr de cazuri noi de imbolnavire intr-o populatie) → interventiile pentru schimbarea comportamentului

MODELUL CREDINTEI IN SANATATE (MCS) - dezvoltat ca metoda sistematica de a explica si prezice comportamentele preventive (Janz si Becker) - prin includerea variabilei “motivatia pentru sanatate” modelul a fost folosit pentru diferentierea comportamentului favorabila sanatatii de modelul comportamentului daunator sanatatii - principalii determinanti ai comportamentului: - perceptia amenintarii bolii - evaluarea comportamentului specific - Variabilele folosite pentru predictia comportamentului: - perceptia suscceptibilitatii de imbolnavire - anticiparea severitatii consecintelor respectivei boli - beneficiile eficacitatii comportamentului recomandat - costurile sau barierele in adoptarea comportamentului

MODELUL LOCALIZARII CONTROLULUI ASUPRA SANATATII (Wallston, Wallston, Kaplan, Maides, 1976) - Scopul teoriei: prezicerea comportamentului favorabil sanatatii prin masurarea unui singur factor personal: credinta despre controlul individului asupra sanatatii (Norman si Benett 1999) - O singura variabila masurata: credinta individului despre localizarea controlului asupra sanatatii care include credintele ca: - individul poate controle propria sanatate (control intern) - sanatatea individuala se afla sub controlul altor persoane (control extern) - sanatatea individuala e influentata de intamplare sau soarta (controlul extern al sortii)

TEORIA ACTIUNII RATIONALE /TEORIA COMPORTAMENTULUI PLANIFICAT - Scop (Ajzen si Fishbein 1980): - intelegerea si predictia influentelor motivationale care nu sunt sub controlul volitional al individului - identificarea modului in care sa se directioneze strategiile pentru schimbarea comportamentului - explicarea oricarui tip de comportament - Variabilele modelului: - intentii - atitudini - credinte - evaluarea consecintelor comportamentului - norme subiective - credinte normative - motivatia pentru complianta

TEORIA COGNITIV-SOCIALA (Bandura 1986) - Contribuie la: - intelegerea si predictia comportamentului individului si grupului - identificarea metodelor prin care comportamentul poate fi modificat sau schimbat - planificarea interventiilor in domeniul dezvoltarii personalitatii, patologiei comportamentale si promovarii sanatatii Variabila de baza: “eficacitatea personala” - Teoria defineste comportamentul ca rezultat al interactiunii reciproce si dinamice intre trei componente: - factori personali - actiune

MODELUL TRANSTEORETIC (Prochaska si DiClemente 1979) - Scopul: adaptarea interventiei potrivit stadiului de dezvoltare in schimbarea comportamentului - Au fost identificate 9 procese ale schimbarii: - dezvoltarea constientei - eliberarea sociala - dezvoltarea emotiei - auto-evaluare - devotament/determinare - conditionarea masurii - controlul mediului - rasplata - relatiile interumane de ajutor - Modelul se bazeaza pe

COMUNICAREA IN SANATATE - Comunicarea se refera la transmiterea intentionata a unui mesaj, cel mai adesea verbal, de la un emitator spre un receptor, care la randul sau poate deveni emitator, samd. - Comunicam: - informatii - atitudini - sentimente - emotii - idei - in scopul: - informarii - convingerii - impresionarrii

PRINCIPIILE DE BAZA ALE COMUNICARII: - Ne se poate sa nu comunici - comunicarea comporta un continut si o relatie - secventele de comunicare sunt segmentate in cauze si efecte (sau stimuli si raspunsuri) - comunicarea comporta relatii simetrice sau complementare - comunicarea este ireversibila (un mesaj odata comunicat nu mai poate fi sters) - comunicarea e in egala masura digitala (materializata in semne verbale) si analogica (non verbala) La copii si bolnavi comunicarea analogica (suras, gest de mangaiere) e mai importanta decat cea verbala COMPETENTA DE COMUNICARE e rezultatul interactiunii: - competentei lingvistice (posibilitatea vorbitorilor unei limbi naturale de a construi, recunoaste si intelege fraze corecte) - competentei socio-culturale (raportul de forta, de statut) - competentei enciclopedice

COMUNICAREA: un proces de transmitere a informatiilor sub forma de mesaje simbolice intre doua sau mai multe persoane, unele cu statut de emitator, altele cu statut de receptor, transmiterea facandu-se prin intermediul unor canale specifice MODALIATI DE TRANSMISIE A MESAJULUI: -limbaj verbal - limbaj non-verbal (prin manipularea factorilor nonverbali: zambetul, prtivirea aprobativa, strangerea de mana, gesturi amicale si familiale, contactul corporal ca o bataie pe umar) - limbaj paraverbal (insoteste si coloreaza comunicarea verbala: tonalitate, ritm, intonatie, volumul vocii) FUNCTIILE COMUNICARII: - informare: de a da si a primi informatii - sociala; pentru formarea si mentinerea relatiilor - persuasiva: a convinge oamenii sa actioneze intr-un anumit fel - instrumentala: a realiza anumite obiective

REGULILE COMUNICARII - fii un bun ascultator - ajuta oamenii sa vorbeasca - pune intrebari si cauta sa obtii feed-backuri - creaza un mediu si relatii permisive - depaseste-ti propriile bariere de limbaj “ A vorbi este o nevoie. A asculta este o arta” Johan Wolfang von Goethe

CAMPANII DE PROMOVARE A SANATATII - O campanie de promovare a sanatatii implica furnizarea coordonata de informatii sau o serie de evenimente si activitati. - Scopul unei campanii de informare publica- unul sau mai multe din urmatoarele: - sa schimbe credinte si atitudini - sa furnizeze noi informatii - sa incurajeze formarea unor practici noi sau o scimbare a stilului de viata - ideal = sa comunici un mesaj simplu - e dificil sa incurajezi oamenii sa adopte comportamente noi daca aceasta implica un efort de renuntare la comportamente curente care produc satisfactii si bucurii - un mesaj nu poate fi transmis catre populatia generala (divers ca varste, nevoi, interes) → element cheie al succesului unei campanii = definirea celor care se doreste sa

- Eforturi directionate catre:

- indivizi - retele - grupuri - organizatii - comunitati - natiuni 2. “ Locul unde practicile bune de promovare a sanatatii se intalnesc cu practicile bune de comunicare 3. Campaniile cuprinzatoare de promovare a sanatatii sunt: - incercari cu scop clar de a informa, persuada sau motiva o schimbare de comportament - in mod ideal orientate catre individ, retele, organizatii sau societate - tinand de o audienta mai larga si bine definita - duc la beneficii necomerciale pentru individ si/sau societate - se desfasoara pe o perioada data de timp de la cateva saptamani la mai multi ani - sunt cele mai eficiente atunci cand includ o combinatie de activitati media, interpersonale si evenimente

FOLOSIREA CANALELOR DE COMUNICARE PENTRU PROMOVAREA SANATATII - Cea mai eficienta modalitate de comunicare a unei informatii de sanatate = combinarea media cu comunicarea interpersonala si cu evenimentele, aceste abordari potentandu-se reciproc: - mass media- utilizata doar pentru anumite obiective de comunicare; comunicarea interpersonala contribuie la cresterea impactului informatiilor transmise prin mass media - comunicarea interpersonala permite o participare mai mare acolo unde interactiunea si feed backul sunt necesare - evenimentele combina media si comunicarea interpersonala si sunt deseori promovate si reflectate in mass media(stiri, reportaje); un eveniment de succes este reflecat in media TIPURI DE COMUNICARE PENTRU SANATATE 1. Comunicarea persuasiva sau comportamentala

3. Educatia prin divertisment – edutainment - indica folosirea productiilor de divertisment ca show-urile TV, radio, benzile desenate, teatrul ptr a transmite mesaje persuasive si lectii despre problemele de sanatate 5. Comunicarea interactiva pentru sanatate - definita ca interactiunea unui individ (consumator, pacient, cadru medical) prin intermediul unei tehnologii sau mijloc electronic pentru a accesa sau transmite informatii de sanatate sau pentru a primi sfaturi sau sprijin intr-o problema de sanatate 6.Comunicarea participatorie - presupune implicarea populatiei tinta in planificarea si implementarea unei campanii de comunicare EFICACITATEA UNEI CAMPANII DE COMUNICARE - OBIECTIVE: - constientizarea (awareness): - cautarea informatiei: oamenii cauta informatii suplimentare, prin linii telefonice

COMPONENTELE UNEI CAMPANII DE PROMOVARE A SANATATII EFICIENTE - implica persoane de decizie din media si din administratie in proiectarea si implementarea campaniei - targheteaza audienta pe care vrea sa o atinga - segmenteaza audienta in functie de variabilele legate de atitudini, valori si crezuri, mai curand decat cele legate de caracteristicile demografice - se adreseaza acelor cunostinte si credinte ale publicului tinta care impiedica adoptarea comportamentului dorit de campanie - stabileste obiective realiste (medeste) de schimbatre a comportamentului - se adreseaza contextului mai larg,social, structural si de mediu care influenteaza problema de sanatate vizata de campanie - foloseste variate mijloace media (TV, radio, presa scrisa) - combina canalele media cu activitatile in comunitate, cu grupuri sau indivizi - foloseste celebritatile pentru a atrage atentia publicului - introduce mesaje de promovare a sanatatii in programenel de divertisment

-Planifica in timp activitatile - pune accent pe schimbarea pozitiva a comportamentului mai mult decat pe consecintele negative ale comportamentului actual (promovarea fricii nu e ostrategie de succes) - comunica beneficiile care rezulta din adoptarea unui anumit comportament concordant si decurgand din motivele, nevoile si valorile audientei tinta CE POATE FACE COMUNICAREA PTR PROMOVAREA SANATATII - sa creasca cunostintele si constientizarea publicului despre o pb de sanatate si desore solutiile la aceasta problema - sa influenteze perceptiile, cedintele si atitudinile ce pot duce la schimbarea normelor sociale - sa determine actiuni in sensul indicat de campanie - sa ilustreze comportamentele sanatoase - sa reconfirme cunostinte, atitudini sau comportamente - sa promoveze o pozitie privitoare la o probleme de sanatate - sa duca la cresterea sprijinului pentru un serviciu de sanatate - sa duca la contestarea unor mituri sau concepte gresite

CE NU POATE SA FACA COMUNICAREA : - sa compenseze serviciile medicale inadecvate sau lipsa acestora - sa produca o schimbare sustinuta a comportamentelor legate de sanatate in absenta unui program larg de schimbare care sa includa componente ale serviciilor de sanatate, tehnologiei, politicilor sau a normelor LA CE NIVEL ACTIONEAZA COMUNICAREA: - individual - de grup - organizatii - comunitati, intreaga sociatate ETAPELE DEZVOLTARII UNEI CAMPANII DE PROMOVARE A SANATATII 1. Planificarea si dezvoltarea strategiei: - evaluarea problemei de sanatate si identificarea posibilelor solutii -definirea obiectivelor comunicarii - definirea si intelegerea publicului tinta

CAMPANII DE PROMOVARE A SANATATII IN ROMANIA - 1. Campaniile de promovare a folosirii prezervativului ca metoda de prevenire a infectiilor HIV si a infectiilor transmise sexual - 2. Campaniile pentru promovarea consumului de sare iodata - 3. Campaniile de promovare a alaptarii - 4. Campaniile de prevenire si combatere a cancerului de san

PROMOVAREA SANATATII IN SPITALE: Spitalele rol in: - promovarea sanatatii - prevenirea bolilor - oferirea de servicii de reabilitare Rolul spitalelor in: - educatia pacientului privind tratamentul - strategie de comunicare eficienta ptr a permite pacientilor sa aiba rol activ in managementul bolior cronice - consiliere motivationala - Deficiente ale organizarii spitalelor: - organizarea muncii pe baza specialitatilor si nu inter-profesionalism - existenta unor structuri ierarhice si nu organizare pe echipe

- Cresterea nr de boli cronice odata cu bunastarea economica si controlul bolior transmisibile + folosirea tehnologiilor moderne de catre specialisti - cresterea nevoii de individualizare a serviciilor in fata pretentiilor tot mai mari ale pacientilor, abord democratic cerut de pacienti si personal al organizarii spitalelor - drepturile pacientilor - politicile de gen: femeile domina nr domeniul ingrijirilor dar nu si al ierarhiilor - politicile de finantare ce tind sa stopeze cheltuielile - nevoia unui sistem de sanatate cu un grad mai mare de integrare a serviciilor de sanatate; spitalele sunt prost integrate in sistem ELEMENTE DE PROMOVARE A SANATATII IN SPITALE: - promovarea renuntarii la fumat inainte de operatii - evaluarea factorilor de risc la niv fiecarui pacient

ARGUMENTE PTR INTRODUCEREA SISTEMULUI DE PROMOVARE A SANATATII IN SPITALE: - spitalele detin un rol central in sistemul de sanatate - sunt institutii prin care trece un nr mare de oameni - reprezinta un loc de expunere la diferite toxice, agenti chimici si infectiosi, stres ptr pacienti si personal - produc o mare cantitate de deseuri → poluare - ofera o gama larga de servici diagnostoce si terapeutice in boli acute si cronice → se orienteaza cu precadere asupra bolii si nu a sanatatii -au avut pana acum un rol marginal in promovarea sanatatii in ciuda potantialului enorm STANDARDE IN PROMOVAREA SANATATII IN SPITALE -1. sa aiba o reglemantare scrisa ptr promovarea sanatatii

-3 perspective ale activitatii spitalelor: - clinica:internare, evaluare si plan diagnostic, tratament, ingrijiri, recuperare, PS, evaluare postinterventie, externare - perspectiva pacientului: informare/comunicare, coordonare, continuitate, drepturi, siguranta -perspectiva spiatalului si structura acestuia: conducerea, planificarea, managementul informatiei, calitate, integrarea cu alti prestatori, politica de personal, calificarea profesionala a personalului, cultura institutionala, infrastructura, tehnologia

TIPURI DE PROGRAME - Cresterea interesului pentru partea preventiva a medicinei in ultimii 20 de ani (odata cu tranzitia cauzelor mortalitatii de la bolile acute la bolile cronice) - Un bun control asupra factorilor de risc comportamentali ar putea preveni: - 40-70% din decesele premature - 1/3 din dizabilitatile acute - 2/3 din dizabilitatile cronice - in conditiile globalizari programele de sanatate elaborate in unele tari pot fi preluate si adaptate si in alte tari ALCOOLUL – A TREIA PROBLEMA DE SANATATE - Alcoolul = substanta de abuz cea mai larg disponibila si cea mai acceptaqbila dpdv cultural - OMS: in Europa alcoolul = locul 3 in ierarhia celor mai importanti factori de risc pentru decesele premature si imbolnaviri evitabile.

-Indicatori importanti pentru situatia actuala a consumului de alcool: - media consumului de alcool - incidenta cirozei - Cauzele cresterii consumului de alcool: - cresterea productiei si diversitatii bauturilor alcoolice - disponibilitatea si accesabilitatea larga - perceptia culturala de ingredient festiv al alcoolului - cresterea nivelului de trai, a venitului pe cap de locuitor - promovarea sa drept scop recreational, de liant social - modelele (parintii, profesori, staruri, sportivi) - traditia consumului: bere in Danemarca, vin in Franta, Romania - OMS: consumul incepe in adolescenta si la debutul varstei adulte, consecintele patologice aparand dupa mai multi ani; - adolescentii nu sunt consumatori cronici, ci fac excese ocazionala - dependenta de alcool se instaleaza dupa ami multi ani: majoritatea persoanelor care solicita asistenyta medicala au peste 30 ani

-Obiectivele European Alcohol Action Plan: - informarea si educarea populatiei si sprijiirea politicilor de sanatate publica referitoare la prevenirea si reducerea consumului de alcool - reducerea riscurilor celorlalate probleme legate de consumul de alcool, ce pot afecta familia, locul de munca si comunitatea - reducerea accidentelor, violentei, abuzului copiilor, neglijarea si crizele familiale legate de consumul de alcool - asigurarea unor servicii specializate accesibile si eficiente ptr persoanele dependente de consumul de alcool - protejarea copiilor, tinerilor si a celor care au hotarat sa nu consume bauturi alcoolice - Acordul european referitor la alcool: Principii etice: - toti oamenii au dreptul sa fie protejati in familie, la locul de munca, in comunitate de efectele negative ale consumului de alcool (accidente, violenta domestica)

-Strategiile de actiune anti alcool: - informarea populatiei asupra consecintelor consumului de alcool asupra sanatatii , familiei si societatii - incurajarea acelor medii de lucru publice si private ferite de consecintele consumului de alcool - formulare unor legi cu privire la condusul sub influenta bauturilor alcoolice - controlul accesibilitatii tinerilor la bauturile alcoolice si influentarea politicii pretului - controlul strict al publicitatii cu privire la bauturile alcoolice, nicio forma de publicitate sa nu se adreseze minorilor - asigurarea accesului la tratament si servicii de reabilitare a acelora care au abuzat de alcool -responsabiliatea etica si legala a celor care sunt implicati in marketingul bauturilor alcoolice; masuri impotriva productiei si vanzarii ilicite ale bauturilor alcoolice, pentru asigurarea calitatii - antrenarea profesionistilor din domeniul medical pe probleme de consum de

Politicile referitoare la alcool – directii: - legislatia privitoare la condusul in stare de ebrietate (alcoolemie, alcoolmetrie) - accesibilitatea la alcool (monopol, licente de import-export, restrictii de vanzare ca varsta, orar de vanzare) - publicitatea la alcool - influentarea cererii si a modalitatii de consum - tratamentul celor care abuzeaza de alcool - consilierea psihologica a acelor afectati colateral - In Romania: - noua lege a circulatiei rutiere stabileste limita alcoolemiei de la 1‰ la 0,8‰, dicolo de care apare raspunderea penala - Conf OUG nr 109/1999- taxa asupra activitatilor daunatoare sanatatii intre care si alcoolul, taxe varsate in Fondul special ptr sanatate publica - marirea taxelor ce se regaseste in pretul crescut al bauturilor alcoolice - amnezi crescute ptr cei ce vand alcool minorilor sau persoanelor in stare de

STRESUL - boala secolului XX -1998 - OMS: stresul din viata profesionala si din viata personala sunt factorii determinanti ai unei sanatati publice - Cand ne simtim amenentati, corpul da un raspuns fizic si biochimic: adrenalina, alti hormoni, colesterolul si acizii grasi sunt aruncati in sange, facem tahicardie, transpiram mai mult, muschii e tensioneaza, respiram accelerat si superficial; stresul cronic promoveaza ateroscleroza, cu risc crescut ptr bolile cardiovasculare. - Incapacitatea de a ne manifesta frustrarea si furia, neputinta de a schimba situatia sau de a o parasi = indicator al bolior cardiace - stresul cronic – in locurile de munca in care: - angajatii nu au control asupra diferitelor situatii - au cerinte coplesitoare - nu intrevad niciun semn de usurare - Rezulta: boli coronariene, dureri de spate, migrene, dureri abdominale, variate

-Pe termen lung: - diabetul zaharat - bolile cardiovasculare - incidenta crescuta a cancerului mamar la femei - slabirea sistemului imunitar - Consecintele stresului profesional: asigurarile de sanatate, pierderea unor zile de lucru, accidentele - fiecare angajat care sufera de o boala cauzata de stres absenteaza in medie 16 zile lucratoare pe an - in conditiile globalizarii bolile cardiovasculare si depresiile (uneori cu tendinte suicidare) = problema de sanatate majora - Stresul are impact asupra vietii personale si sociale - rezistenta la stres e diferita si depinde de capacitatea de adaptare a persoanei - prevenirea si terapia stresului in organizatii

OBEZITATEA - epidemie a civilizatiei moderne - obezitatea face mai multe victime decat fumatul - frecventa si la copii: educatia parintilor in ceea ce priveste alimentatia si miscarea + tratamentele ce controleaza greutatea si chirurgia de tip by pass gastric - in unele tari a doua cauza a mortalitatii - In Romania rata obezitatii = 25% ; 50% din romani sunt supraponderali - factor de risc ptr sanatate: boli cardiovasculare, diabet, cancer - In UK programul: 5 bucati de legume sau fructe/zi