Proiekt Orhei Vit [PDF]

Zitiervorschau

Ministerul Educației al Republicii Moldova Universitatea Tehnică a Moldovei Facultatea Inginerie și Management în Industria Alimentară

PROIECT DE AN La Managementul Industrial

Tema:

Managementul structurii productive a Filialei Сăușeni a S.A.’’Orhei-vit’’

A efectuat:

st-l gr. IMIA-121 Arion Octavian

A verificat:

Dr. Conf. Univ.

Chișinau 2015

Bugaian Larisa

Cuprins Introducere Caracteristica ramurii, starea ei curentă şi perspectivele de dezvoltare. Actualitatea temei. Obiectivele lucrării de an. Capitolul I. Conceptul de structură de producţie în întreprinderile industriei alimentare 1.1.Caracteristica generală a întreprinderilor industriei alimentare şi tipurile lor organizatorico-juridice. 1.2.Noţiune de structură de producţie a întreprinderii şi metodele de analiză. 1.3.Căile de perfecţionare a structurii de producţie a întreprinderii. Capitol II Caracteristica tehnico-economică a întreprinderii şi analiza structurii ei de producţie 2.1.Poziţia întreprinderii în ramură şi benchmarking. 2.2.Caracteristica generală a întreprinderii. 2.3.Analiza indicatorilor tehnico-economici de bază a întreprinderii. 2.4.Analiza structurii de producţie. 2.5.Analiza amplasării secţiilor, sectoarelor de producţie şi a planului general al întreprinderii. 2.6.Analiza SWOT. Capitol III. Planul de măsuri pentru perfecţionarea structurii de producţie la întreprindere

2

3.1.Măsuri de perfecţionare a amplasării utilajului şi îmbunătăţirii amplasării secţiilor şi sectoarelor de producţie. 3.2.Măsuri de ridicare a nivelului de specializare şi cooperare în producţie şi reducerea ponderii subdiviziunilor auxiliare şi de deservire. 3.3.Măsuri de introducere a tehnologiilor de producţie noi şi tehnicii performante în scopul optimizării amplasării utilajului (liniilor, secţiilor). 3.4.Măsuri generale de îmbunătăţire a structurii de producţie a întreprinderii. 3.5.Calculul eficienţei economice a măsurilor propuse. Concluzii

3

Introducere Caracteristica ramurii, starea ei curentă și perspectivele de dezvoltare. Mai multe milenii în urmă oamenii au apreciat valoarea fructelor proaspete, utilizînd activ pentru potolirea foamei. Ulterior a fost dovedit, că fructele sporesc tonusul de viață, optimizează schimbul de substanțe și sunt cei mai buni furnizori de energie. Pe lîngă aceasta ele conțin o mulțime de vitamine importante pentru organism și microelemente, care permit menținerea în starea bună a sistemului imunitate. Cererea pentru produsele naturale pe piață este mereu în creștere, de aceea companiile își orientează activitatea în direcția satisfacerii cerințelor crescînde ale consumatorilor.Dezvoltarea mărcilor de firmă, promovarea eficientă și distribuirea intensivă sunt factorii-cheie ce asigură succesul pe piețile de consum,care devin din ce în ce mai flexibile. În anul 2008, în producerea conservelor au fost antrenate 25 întreprinderi, inclusiv 8 de mare capacitate: societăţile pe acţiuni “Natur-Bravo”, “Fabrica de conserve Orhei-Vit”, “Alfa-Nistru” şi “Fabrica de conserve din Coşniţa” etc., capacitatea de producţie a cărora constituie circa 185 mii tone conserve. Sortimentul tradiţional al produselor fabricate la întreprinderile de procesare include: sucuri din fructe şi legume (mere, struguri, piersici, caise, vişine, coacăză neagră, tomate, morcov etc.), sucuri concentrate, în particular de măr, fructe prelucrate şi conservate (magiunuri, gemuri, dulceţuri, confituri etc.), legume conservate (castraveţi, roşii, ardei dulci, etc). Producţia-marfă totală de conserve din fructe şi legume, fabricată în anul 2008, constituie peste 84,6 mii tone, fiind exportate aproximativ 63,6 mii tone de conserve în valoare de circa 59 mil. USD. Din exportul total al conservelor din fructe şi legume, 71 la sută sînt orientate spre piaţa C.S.I., 27,2 la sută - spre piaţa ţărilor - membre ale Uniunii Europene şi 1,8 la sută - spre alte pieţe .

Actualitatea temei Funcția de bază a întreprinderii industriale constă în fabricarea bunurilor materiale, care se realizează prin desfășurarea procesului de producție . 4

Activitatea de producție constă în obținerea de către om a unor bunuri din natură sau în prelucrarea acestora și a materiilor prime din agricultură în vederea realizării unor produse utile societății, folosind în acest scop un sistem de mijloace de muncă. Definirea completă a procesului de producție necesită caracterizarea lui sub raport atît social-economic, cît și tehnico-material. Aceasta este determinat de faptul că în procesul de producție oamenii nu acționează numai asupra obiectului muncii, ci și unii asupra altora. Ei produc cooperînd într-un fel anumit și schimbînd între ei activitățile lor. Sub raport tehnico-material, procesul de producție reprezintă un proces de unire a muncii vii cu mijloacele de producție. Obiectivul lucrării de an îl constituie managementul structurii productive a Filialei Сăușeni a S.A.’’Orhei-vit’’. Scopul principal este de a analiza structura productivă, a depista punctele tari si punctele slabe și de a propune careva căi de perfecționare a acestora.

Capitolul I 1.1.Caracteristica generală a întreprinderilor industriei alimentare şi tipurile lor organizatorico-juridice. 5

Întreprinderea reprezintă un subiect economic independent cu drepturi de persoană fizică sau juridică, al cărui colectiv pe baza folosirii proprietății ei, produce și realizează producția ,îndeplinește lucrări și acordă servicii cu scopul de a obține un profit cît mai mare. În viața unei economii întreprinderea are un rol economic și social. Rolul economic este că întreprinderea trebuie să producă bunuri și servicii la costuri minime pentru a obține un profit mai mare, iar rolul social constă în faptul că întreprinderea trebuie să creeze condiții adecvate pentru personalul său și este datoare să caute cea mai bună adaptare a bunurilor și serviciilor produse la necesitatea și cererea clienților. Întreprinderile industriei alimentare pot fi clasificate conform criteriilor ce țin de particularitățile ramurii.

Criteriul de clasificare

Grupele de clasificare

1Destinația economică

1.Întreprinderi specializate în fabricarea mijloacelor de producție. 2. Întreprinderi specializate în fabricarea produselor alimentare finite

2 Domeniul de activitate

1. Întreprinderi agricole 2. Întreprinderi industriale 3. Întreprinderi comerciale 4. Întreprinderi prestatoare de servicii

3 Integrarea ramurilor economiei

1. Întreprinderi de ramură

naționale

2. Întreprinderi integrate

4 Originea materiei prime

1. Întreprinderi prelucrătoare 6

prelucrate

2. Întreprinderi extractive

5 Specificul materiei prime

1. Întreprinderi de prelucrare a materiei

agricole

prime vegetale 2. Întreprinderi de prelucrare a materiei prime animale

6 Tipul de specializare

1. Întreprinderi specializate în fabricarea produselor finite 2. Întreprinderi specializate pe fazele procesului tehnologic 3. Întreprinderi mixte

7 Activitatea pe parcursul anului

1. Întreprinderi sezoniere 2. Întreprinderi ce funcționează tot anul

8 Caracterul procesului

1.Întreprinderi cu proces de producție

tehnologic

continuu 2. Întreprinderi cu proces de producție discontinuu

9 Metodele de organizare a

1. Întreprinderi cu producție de masă

producției

organizată în flux 2. Întreprinderi cu producție organizată după metodele specifice producției de serie și unicate

10 Gradul de specializare

1. Întreprinderi specializate 2. Întreprinderi universale 3 Întreprinderi mixte

7

11 Dimensiunile întreprinderii

1. Micro-întreprinderi 2. Întreprinderi mici 3. Întreprinderi medii 4. Întreprinderi mari

1 După destinația economică a producției fabricate, toate întreprinderile se împart în două grupe mari: care fabrică mijloace de producție:materii prime și materiale de bază, folosite apoi pentru fabricarea produselor alimentare finite pentru consumare ( fabricile de producere a alcoolului, prelucrare primară a strugurilor etc.) și care produc obiecte finite de consum( fabricile de prelucrare a fructelor și legumelor, prelucrarea secundară a vinului, fabricile de pîine etc.)

2 După domeniul de activitate, întreprinderile pot fi agricole (creşterea materiei prime), industriale (prelucrarea materiei prime), comerciale (comercializarea bunurilor), prestatoare de servicii (prelucrarea materiei prime aduse de client: sfecla de zahăr, cu întoarcerea produsului finit: zahăr). 3 După activitatea ramurilor economiei naţionale, se deosebesc întreprinderi de ramură şi integrate. Întreprinderile de ramură se referă la o ramură concretă a industriei alimentare (fabricile de pâine, de producere a conservelor din fructe şi legume, fabricile vinicole etc.), iar cele integrate se referă la câteva ramuri ale economiei naţionale legate între ele, îndeosebi producerea materiei prime agricole şi prelucrarea ei, activitate industrială şi secţii de comercializare a produsului finit, industrie şi ştiinţă etc.

4 După originea materiei prime, întreprinderile alimentare se împart în întreprinderi de prelucrare a materiei prime (fabricile de prelucrare a fructelor şi legumelor, strugurilor etc.) şi întreprinderi extractive (fabricile de extragere a sării, apei minerale etc.). 8

5 După specificul materiei prime folosite, întreprinderile alimentare se împart în întreprinderi de prelucrare a materiei prime vegetale (fabricile de prelucrare a fructelor şi legumelor, vinificaţie, alcool, uleiuri etc.) şi a materiei prime animale (fabricile de prelucrare a cărnii, a laptelui, peştelui etc.). 6 După tipul de specializare, se deosebesc întreprinderi specializate în fabricarea produselor finite (fabricile de prelucrare a fructelor, legumelor, laptelui, sucurilor din fructe şi legume) şi specializate pe fazele procesului tehnologic (în industria vinicolă, fabricile vinicole de prelucrare primară şi secundară; în industria zahărului – fabricile de zahăr rafinat şi de zahăr tos etc.) şi cele mixte, unde se combină specializarea pe etape şi pe produse (întreprinderile vinicole primare, specializate pe producerea vinurilor şampanizate, de coniac, seci şi de marcă; fabricile vinicole secundare de producere a vinurilor de masă, de desert, din poamă şi din fructe şi pomuşoare). 7 După activitatea pe parcursul anului, pot fi întreprinderi alimentare sezoniere şi nesezoniere. Întreprinderile sezoniere, de regulă, prelucrează materia primă agricolă de provenienţă vegetală uşor alterabilă. Durata lor de lucru, pe parcursul anului, se determină conform termenelor de recoltare sau termenelor optimale de păstrare a materie prime (întreprinderile de fructe şi legume, uzine vinicole primare, uleiuri, fermentarea tutunului, prelucrarea sfeclei de zahăr). Întreprinderile alimentare cu regim de lucru nesezonier sunt, în principal, fabricile ce realizează produse finite pentru consum (fabricile de pâine, cele vinicole secundare, prelucrarea laptelui). 8 După caracterul procesului tehnologic, întreprinderile pot fi cu proces de producţie continuu (fabricile de pâine, prelucrarea laptelui) şi întreprinderi cu proces de producţie discontinuu (fabricile secundare de producere a vinului, fabricile de prelucrare a cărnii). După caracterul procesului tehnologic, întreprinderile pot fi cu proces de producţie continuu (fabricile de pâine, prelucrarea laptelui) şi întreprinderi cu proces de producţie discontinuu (fabricile 9

secundare de producere a vinului, fabricile de prelucrare a cărnii). 9 După metodele de organizare a producţiei, întreprinderile pot fi cu producţia de masă organizată în flux (fabricile de pâine, lactate) şi întreprinderi cu producţia organizată după metodele specifice producţiei de serie şi unicate (fabricile de conserve din fructe şi legume, fabricile vinicole etc.). 10 După nivelul de specializare, întreprinderile pot fi specializate (doar prelucrarea laptelui, fabricarea vinului), universale (fabrică ce produce diferite produse din struguri: vin tradiţional, spumant, spumos, divin, produse din materia primă secundară) şi mixte (de regulă, 2-3 produse fabricate din aceeaşi materie primă sau proces tehnologic comun (alcool din grâne şi melasă). 11 Conform legislaţiei în vigoare, după dimensiuni, întreprinderile se împart în micro- întreprinderi, întreprinderi mici, medii şi mari. Întreprinderea este micro, dacă corespunde următoarelor criterii: număr mediu, scriptic, anual, de salariaţi de cel mult 9 persoane, suma anuală a veniturilor din vânzări de cel mult 3 milioane de lei şi valoare totală anuală de bilanţ a activelor ce nu depăşeşte 3 milioane de lei. Întreprinderea este mică în cazul când corespunde următoarelor criterii: numărul mediu, scriptic, anual, de salariaţi de cel mult 49 de persoane, suma anuală a veniturilor din vânzări de cel mult 25 milioane de lei şi valoarea totală, anuală, de bilanţ a activelor ce nu depăşeşte 25 milioane de lei. Întreprinderea mijlocie corespunde următoarelor criterii: numărul mediu, scriptic, anual, de salariaţi de cel mult 249 de persoane, suma anuală a veniturilor din vânzări de cel mult 50 milioane de lei şi valoarea totală anuală de bilanţ a activelor ce nu depăşeşte 50 milioane de lei. Întreprinderea este mare, dacă depăşeşte aceşti parametri.

Clasificarea întreprinderilor după forma organizatorică şi juridică Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi determină formele 10

organizatoricojuridice de activitate, care includ un complex juridic de caracteristice de bază: condiţiile de creare şi de întrerupere a activităţii; drepturile, obligaţiile şi limitele de răspundere a proprietarilor; structura şi funcţiile organizatorice de conducere; alte caracteristici specifice. Legislaţia stabileşte diferite forme de antreprenoriat. Dacă a fost aleasă una din forme, fondatorul nu poate să schimbe caracteristicile organizatorice, economice şi juridice. Nu pot fi fondate alte forme neprevăzute de lege.

Caracteristica de bază a formelor organizatorico-juridice de antreprenoriat

Forma

Tipul de

Proprietarii şi

Numărul

Statutul

Răspunderea

Oganizatorico-

proprietate

participanţii

minim de

juridic

patrimonială

juridică 1. Întreprindere

asociaţii Privată

individuală

Antreprenorul

1

şi membrii

Persoană

Nelimitată

fizică

familiei lui 2. Societate în

Privată

nume colectiv

Persoane

2

fizice sau

Persoană

Nelimitată

fizică

juridice

3. Societate în

Privată

Persoane

2

fizice sau

comandită

Persoană

Nelimitată

fizică

juridice 4. Societate cu

Privată

răspundere

Persoane

1

fizice sau

limitată

Persoană

Limitată

fizică

juridice

5. Societate pe

Privată

Persoane

acţiuni

de stat

fizice sau

2

Persoană

Limitată

juridică 11

juridice

6. Cooperativă

Privată

de producţie

Numai

3

lucrătorii

Persoană

Limitată

juridică

întreprinderii 7. Cooperativă

Privată

Numai

de

lucrătorii

întreprinzător

întreprinderii

8. Întreprindere

De stat

de arendă

3

Persoană

Limitată

juridică

Numai

Nu se

Persoană

lucrătorii

stabileşte

juridică

Nu se

Persoană

stabileşte

juridică

Nu se

Persoană

stabileşte

juridică

Limitată

întreprinderii 9. Întreprindere

De stat

Statul

de stat 10.Întreprinder e municipală

Municipală

Municipiul

(sens de stat)

Limitată

Limitată

1.2.Noţiune de structură de producţie a întreprinderii şi metodele de analiză. Fiecare întreprindere industrială este formată din subdiviziuni productive şi neproductive.Subdiviziunile productive sunt nemijlocit legate de fabricarea producţiei (secţiile şi sectoarele unde se fabrică producţia, ateliere, depozite, laboratoare, subdiviziunile energetică etc.), iar subdiviziunile neproductive sau obiectele infrastructurii sociale au menirea de a deservi lucrătorii întreprinderii în scopul recuperării forţei de muncă (cluburi, case de odihnă, baze turistice, construcţii sportive, secţii medicale, grădiniţe pentru copii şi alte subdiviziuni care sunt la balanţa întreprinderii). Structura productivă este totalitatea subdiviziunilor productive, componenţa lor şi raportul între cele de bază, auxiliare, de servire şi suplimentare. 12

Unitatea productivă de bază a întreprinderii este secţia. Secţia este o parte a întreprinderii, în care se fabrică pe deplin o producţie sau se efectuează o anumită fază tehnologică pentru fabricarea producţiei. Se deosebesc următoarele tipuri de secţii: de bază, auxiliare, de servire şi suplimentare. În secţiile de bază, se fabrică producţia, care determină obiectivul de bază al întreprinderii.Ca exemplu: vinul brut la fabricile vinicole primare; vinul finit îmbuteliat la fabricile secundare; diferite tipuri de conserve la fabricile de prelucrare a fructelor şi legumelor. În secţiile auxiliare, se fabrică o astfel de producţie sau se efectuează o astfel de activitate, care creează condiţii pentru activitatea secţiilor de bază şi a altor subdiviziuni ale întreprinderii. La ele se referă atelierele mecanice, cazangeria, compresorul, subdiviziunile energetice, secţia pentru producţia şi repararea ambalajului. Secţiile de deservire efectuează lucrări pentru deservirea materială şi tehnică a activităţii de bază şi auxiliare. Acestea sunt laboratoarele, depozitele, transportul intern. La secţiile suplimentare din industria alimentară se referă secţiile, care se ocupă cu utilizarea deşeurilor producţiei de bază. În vinificarea primară – acestea sunt secţiile sau sectoarele pentru prelucrarea tescovinei, sedimentelor de levuri şi seminţelor etc. Structura de producţie a întreprinderii se formează sub influenţa componentelor sale. Ea reprezintă o formă spaţială de organizare a procesului de producţie şi influenţează dimensiunile întreprinderii, planificarea secţiilor, sectoarelor şi a locurilor de muncă. O structură optimă înseamnă o pondere mai mare a secţiilor de bază şi o pondere mai mică pentru celelalte secţii. O structură optimă reprezintă o bază pentru costuri raţionale de producţie.

Structura productivă se poate prezenta sub formă tabelară, analitică şi grafică. 13

Ca exemplu :

1.3 Căile de perfecționare a structurii de producție a întreprinderii Îmbunătăţirea sistematică a structurii de producţie a întreprinderilor industriei alimentare constituie un moment foarte important. Reconstruirea secţiilor şi a sectoarelor în diferite perioade de timp duce la abateri în armonia structurii de producţie. De obicei, o structură optimă de producţie se formează în timpul proiectării şi construcţiei întreprinderii sau în perioada reconstrucţiei secţiilor şi sectoarelor. Momentele de bază, care trebuie considerate la proiectarea şi construcţia sau reconstrucţia întreprinderii, sunt următoarele: 14

- selectarea şi formarea dimensiunii raţionale a întreprinderii şi a secţiilor; - selectarea tipului întreprinderii şi a principiului raţional de construcţie a secţiilor şi sectoarelor de producţie; - asigurarea corelaţiei raţionale dintre subdiviziunile de bază, auxiliare şi de deservire, tendinţa de micşorare a ponderii celor din urmă în structura de producţie a întreprinderii; - îmbunătăţirea planificării întregii întreprinderi şi a anumitor secţii ale ei, sectoare, fluxuri; - asigurarea proporţionalităţii între toate subdiviziunile de producţie ale întreprinderii.

15

Capitolul II Caracteristica tehnico-economică a întreprinderii şi

analiza structurii ei de producţie 2.1.Poziţia întreprinderii în ramură şi benchmarking Benchmarking-ul este o tehnică de analiză ce permite identificarea celor mai înalte standarde de excelență a produselor, serviciilor sau a proceselor si compararea lor cu altele, care de regulă, sunt numite « cele mai bune practici » . Mai multe obiective se află la originea unui demers de benchmarking: - satisfacerea clientului; - ameliorarea performanţelor prin fixarea de obiective eficiente şi credibile; - descoperirea celor mai bune metode şi practici; - evaluarea propriilor forţe şi slăbiciuni pentru a acţiona în vederea ridicării performanţelor; - facilitarea unei conduite pentru schimbare. Benchmarking-ul este o modalitate ce constă în căutarea celor mai bune practici operaţionale cu scopul de a adapta sau adopta aspectele lor pozitive şi de a le pune în mişcare pentru ca organizaţia respectivă să devină mai performantă. Este una din tehnicile cele mai populare și nu se referă doar la colectarea datelor, dar și la determinarea poziției companiei față de concurență. Obiectivul de bază al utilizării benchmarkingului este îmbunătățirea procesului 16

care satisface necesitățile consumatorilor.

Există patru tipuri diferite de benchmarking: a) benchmarking intern: comparaţia se face la acelaşi tip de operaţii din aceeaşi organizaţie (între departamente, servicii, birouri etc.); b) benchmarking funcţional: comparaţia funcţiilor similare între organizaţii din acelaşi sector de activitate pentru decelarea de tehnici novatoare; c) benchmarking generic: comparaţia are loc între organizaţii din sectoare diferite asupra proceselor sau metodelor similare de lucru; d) benchmarking extern (concurențial): comparaţia organizaţiilor din ţara noastră cu organizaţii similare din alte ţări (numărul de ministere, numărul de agenţii guvernamentale, dimensiunea fiecărui minister sau agenţii exprimate prin numărul de funcţionari şi dotarea tehnică etc.) în scopul ameliorării performanţelor organizaţiei respective faţă de alte organizaţii model. „ORHEI -VIT” este unul dintre cei mai mari producători de fructe şi legume conservate, precum şi diferite tipuri de sucuri. Compania exportă produsele sale în aşa ţări ca: Rusia, Belarus, Kazahstan, Germania, Polonia, ţările Baltice etc., participă în permanenţă la expoziţii naţionale şi internaţionale ca Prod-Expo, Mold-Expo şi este membru al Asociaţiei Producătorilor de Conserve. „ORHEI -VIT” a fost premiată la prestigioasele forumuri internaţionale de alimente şi băuturi din Barcelona şi Paris. De asemenea, în rezultatul auditului internaţional, compania a obţinut certificatul ce confirmă aplicarea sistemului de management al calităţii în conformitate cu cerinţele standardelor ISO-9001 şi НАССР.

17

Filiala Căuşeni a companiei acoperă un teritoriu de circa 20 ha şi a fost una din 2 - cele mai mari fabrici de conserve din fosta Uniune Sovietică, cu o capacitate de producere impresionantă de 1 milion borcane convenţionale pe zi. În prezent fabrica se specializează pe producerea: mazării conservate, castraveţilor conservaţi, pastei de tomate, pastei de prune, sucului de roşii şi sucului concentrat de mere. Cererea pentru produsele naturale pe piață este mereu în creștere, de aceea compania își orientează activitatea în direcția satisfacerii cerințelor crescînde ale consumatorilor. Compania oferă o gamă largă de produse finite în ambalaj divers, în dependență de preferințele piețelor individuale: sucuri din fructe, sucuri din legume în Tetra Pack, compoturi, gemuri, dulceață, magiunuri, legume conservate, pastă de roșii în borcane de tip European, paste naturale din fructe, pireuri, suc de mere concentrat.În așa mod compania poate concura cu succes pe ambele piețe : locală și ale țărilor CSI. Un factor important ce contribuie la eficiența și succesul întreprinderii este folosirea în procesul tehnologic a echipamentelor și utilajului performant, cum ar fi: presele “Bucher”, “Flottweg” , stația de concentrare a sucurilor Unipektin, liniile de ambalare “Alimenta” , “Bag-in-Box” și “ Tetra-Pack”. Procesul de modernizare a echipamentului tehnologic este mereu o preocupare a managementului întreprinderii. Pentru asigurarea întreprinderii cu specialiști calificați de o înaltă performanță, periodic se organizează cursuri de instruire și perfecționare a personalului atît la nivel intern, cît și în cadrul instituțiilor de învățămînt specializate. “Orhei-Vit” SA ocupă o suprafață de 15.1 ha într-o zonă pitorească a Oreheiului, centrul administrativ și cultural important al Moldovei. Așezarea în nemijlocita apropiere de producătorii de materie primă, cît și de capitalaChișinău, facilitează activitatea companiei îndreptată, în primul rînd, spre satisfacerea cerințelor consumatorilor. 18

Toți factorii enumerați, de rînd cu o politică consecventă de selectare, recrutare, instruire a cadrelor și un management eficient, contribuie la formarea imaginii și prestigiului excelent nu doar în comunitatea locală, dar și la nivel național.

2.2 Caracteristica generală a întreprinderii În anul 2004 Societatea pe Acțiuni “Orhei-Vit” a procurat în baza Contractului Nr.1 din 02.02.2004 activele mobile și imobile ale S.A “Fabrica de conserve din Căușeni” care la etapa respectivă se afla în proces de lichidare. În anul 2005 S.A.“Orhei-Vit” în baza acestor active a fondat Filiala Căușeni a S.A.“OrheiVit”, înregistrată la Camera Înregistrării de Stat la 12.05.2005. Conducerea Societății a pus în fața Filialei sarcina de reutilare a liniilor tehnologice bazată pe tehnologii moderne de prelucrare a fructelor și legumelor, colectate în zona de sud-vest a republicii. Prin urmare, la sfîrșitul sezonului anului 2005 Filiala Caușeni a prelucrat 5200 tone mere. Filiala Căuşeni a companiei acoperă un teritoriu de circa 20 ha şi a fost una din 2 - cele mai mari fabrici de conserve din fosta Uniune Sovietică, cu o capacitate de producere impresionantă de 1 milion borcane convenţionale pe zi. În prezent fabrica se specializează pe producerea: mazării conservate, castraveţilor conservaţi, pastei de tomate, pastei de prune, sucului de roşii şi sucului concentrat de mere. La sezon fabrica închee contracte cu raionul Căușeni și alte raioane pentru a se furniza cu materie primă.Transportul la fel se închee contract și se i-a în arendă pentru o perioada de timp dacă este nevoie sau este în neajuns. Întreprinderea se aprovizionează cu apă potabilă din arteziana sa pe care a construit-o , și este asigurată cu aburi din propria cazangerie, iar sistemul de canalizare este unit cu sistemul de canalizare central a orașului. Întreprinderea oferă produse de cea mai înaltă calitate, care se confirmă nu 19

numai de laboratoare, dar și la diferite concursuri și expoziții international, ca exemplu în Chișinău, Paris, Barcelona, Ecaterinburg și alte orașe. Produsele sunt naturale, fără coloranți chimici și conservanți și sunt produse în așa modalitate încît în sucuri se păstrează toate vitaminele necesare. Un factor important ce contribuie la eficiența și succesul întreprinderii este folosirea în procesul tehnologic a echipamentelor și utilajului performant cum ar fi presele “Bucher”, “Flottweg” etc., care permite obținerea de pînă la 80 % din sucul care se conține în fruct. În prezent compania exportă lunar producție în sumă de 600-700 mii USD sau, circa 70 % din totalul volumului de producție. Printre principalii importatori se numără statele CSI, Țările Baltice, Romînia, Germania, Finlanda și Cipru, iar pe piața internă livrările lunare sunt evaluate la 300 mii USD. Scopul de bază în viitorul apropiat a Filialei Căușeni a S.A. “Orhei-Vit” este dezvoltarea continuă a capacității de producție și diversificarea sortimentului.

20

2.3 Analiza indicatorilor tehnico-economici de bază a întreprinderii Indicatorii 1.Vinzari nete Ritmul de crestere(fata de anul de baza 2011) 2.Numarul mediu scriptic Ritmul de crestere(fata de anul de baza 2011) 3.Salariul mediu lunar la un angajat Ritmul de crestere(fata de anul de baza 2011) 4.Costul vinzarilor Ritmul de crestere(fata de anul de baza 2011) 5.Profitul brut Ritmul de crestere(fata de anul de baza 2011) 6.Profit operational Ritmul de

Unitatea de masura mln,lei %

persoane %

lei

%

mln,lei %

mln,lei %

mln,lei %

2011

2012

2013

25,763,688 100

28,040,069 108,83

42,690,257 165,69

119

131

130

110,08

109,24

2138,78

2651,03

129,04

159,94

21,442,514

32,347,852

103,40

155,99

6,597,555

10,342,405

131,22

205,70

2,801,391

3,145,334

145,75

163.64

100

1657,43

100

20,735,886 100

5,027,802 100

1,922,038 100

21

crestere(fata de anul de baza 2011) 7.Profitul net Ritmul de crestere(fata de anul de baza 2011) 8.Cheltuieli comerciale Ritmul de crestere(fata de anul de baza)

mln,lei %

2,280,611 100

2,784,797 122,10

3,191,198 139,92

mii,lei

760,754

1,354,106

1,144,739

177,99

150,47

100

%

Tendința de creștere

12000000 10000000 8000000 Profitul net

6000000

Profitul brut 4000000 2000000 0 2011

2012

2013

Coala

re de an

16 mnăt. cument. ăs. ata ala

22

În urma efectuării analizei indicatorilor tehnico-ecnomici de bază am constatat o tendință de creștere. După cum vedem cel mai jos nivel al profitului net se află în anul 2011(anul de bază 100%) și constituie 2,280,611 lei, pe cînd cel mai înalt nivel se înregistrează în anul 2013 (139,92%) care constiruie 3,191,198 lei, ceea ce rezultă o creștere a profitului net cu 39,92 % față de anul de bază. Dacă analizăm profitul brut la fel observam o creștere bruscă mai ales în anul 2013. În anul 2011 profitul brut constituie 5,027,802 lei (100%) ,iar in anul 2013 s-a majorat pină la 205,70 % și constituie 10,342,405lei. Deasemenea s-a majorat și vînzările nete cu 65,69 % care în anul 2011 erau de 25,763,688lei, iar în anul 2013 este de 42,690,257lei .

Numărul mediu scriptic s-a majorat cu 9,24 % față de anul de bază , în anul 2011 sunt 119 persoane , iar în 2013 – 130 persoane.

2.4 Analiza structurii de producție Întreprinderile industriale au în componența sa subdiviziuni productive și neproductive. Subdiviziunile productive sunt legate de fabricarea producției, iar cele neproductive sunt cu scopul de a deserve lucratorii întreprinderii în scopul recuperării forței de muncă.

Structura generală a întreprinderii Unitățile de structură Subdiviziunile

Nr. Lucrătorilor

Ponderea, %

119

92

11

8

130

100

productive Subdiviziunile neproductive TOTAL

23

Structura generală a întreprinderii

8% Subdiviziunile productive

Subdiviziunile neproductive

92%

Forma tabelară și analitică a structurii de producție a întreprinderii Unitățile de structură

Nr.lucrătorilor

Ponderea, %

Secțiile de bază

68

57

Secțiile auxiliare

27

23

Secțiile de deservire

18

15

Secțiile suplimentare

6

5

119

100

TOTAL

24

5% 15%

Secțiile de bază

23% Secțiile auxiliare

57% Secțiile de deservire

Secțiile suplimentare

După analiza structurii de producție vedem că în secțiile de bază se află un număr numai de 68 lucrători ceea ce constituie 57 % din structura productivă a intreprinderii. În secțiile auxiliare observăm că numarul lucrătorilor este de 27 persoane și ponderea este 23%, iar secțiile de deservire și suplimentare se înregistrează o pondere de 15% și de 5 %. Deci, putem spune că structura productivă a intreprinderii are nevoie de o perfecționare, deoarece ponderea a secțiilor de bază este doar de 57 %, pentru că structură optimă înseamnă o pondere mai mare a secțiilor de bază și o pondere mai mică pentru celelalte secții.

25

Producerea pe anii 2010-2012

Denumirea

2010

2011

2012

573,1

609,884

684,377

49,68

-

224,728

24,019

-

-

37,605

2,15

22,472

321,0

42,1

166,4

738,0

806,335

2076,511

-

77,854

-

38,1

-

35,63

43,53

prodsului Mazare verde conservată, T Castraveți conservați, T Aperetiv din dovlecei, T Tomate în suc de roșii, T Pastă de prune 56 %, T Suc de măr concentrate nelimpezit 65 %,T Pastă de tomate 25 %, T Suc de mere Bag-

-

in-Box, T

Morcov curățit, T

-

26

TOTAL

1743,404

1612,057

3218,018

Consumul resurselor energetice pe anii 2010-2013

Denumirea

2010

2011

2012

2013

1743,404

1612,057

3218,018

3538,125

481000

356000

726000

784000

Gaz, m3

654456

375253

726708

791522

Apă, m3

16184

15499

7321

6799

Producerea, t Energia electrică, kwh

27

Producerea 4000 3500 3000 2500

Producerea

2000 1500 1000 500 0 2010

2011

2012

2013

Din tabelele si diagrama de mai sus observăm un fenomen pozitiv, în anul 2013 întreprinderea a produs un volum maxim de 3538,125 tone conserve în comparație cu anii precedenți. Producerea are o tendință de creștere, dar în acelș timp se majorează și consumul resurselor energetice.

28

2.5 Analiza amplasării secțiilor, sectoarelor de producție și a planului general al întreprinderii Planul general a Filialei Сăușeni a S.A.’’Orhei-vit’’

29

30

Caracteristicile tehnice a bunului imobil

Suprafața:19,9335 ha Lit.

Tipul bunului imobil

Modul de folosință

Suprafața (m.p)

01

construcție

Corp administrativ

2302

31

02

constructițe

Cîntar

166

03

construcție

Cîntar

112

04

construcție

Secția de păstrare a

1166

semifabricatelor 05

construcție

Secția de sterilizare

439

06

construcție

Blocul principal de

29588

producere 07

construcție

Depozit de ambalaje

7522

și materiale auxiliare

08

construcție

Depozit pentru

525

material de construcție 12

construcție

Secția de retribuție a

78

gazului 28

construcție

Stația de pompare

198

30

construcție

Turnul de apă

-

Secțiile de bază: -Secția de sterilizare -Blocul principal de producere

Secțiile auxiliare: - Cazangeria - Stația de retribuție a gazului 32

-Instalațiile pentru răcirea apei

Secțiile de servire : - Transportul intern - Laboratorul - Depozitul prod.finite - Depozit de materilae si ambalaj -Secția de pastrare a semifabricatelor

Din planul general al întreprinderii observăm că tot procesul tehnologic se realizează în blocul principal de producere (6) și rezultatul este produsul finit.

2.6 Analiza SWOT Analiza SWOT constituie cea mai importantă tehnică managerială utilizată pentru înțelegera poziției strategice a întreprinderii. Metoda dată presupune analiza părților tari și slabe ce țin de mediul intern al companiei, precum și a oportunităților și pericolelor ce sunt caracteristice mediului extern al companiei. Este o tehnică ușoară, deoarece permite vizualizarea rapidă a poziției strategice a firmei. Punct tare este ceea ce compania face cel mai bine sau are o caracteristică care îi oferă posibilitate distinct. Ca punct slab se înțelege ceea ce îi lipsește companiei sau ceea ce face mai rău în comparație cu alții sau alte dezavantaje.

33

Analiza SWOT Punctele tari

Punctele slabe

1„ORHEI -VIT” este unul dintre cei

1 În sezonul rece nu se produce

mai mari producători de fructe şi

producție.

legume conservate, precum şi diferite

2 Folosirea unelor încăperi și utilaje

tipuri de sucuri.

învechite.

2 Este membru al Asociaţiei

3 Transportul este în neajuns la sezon.

Producătorilor de Conserve.

4 Importul cutiilor de tinechea.

3 A fost premiată la prestigioasele

5 Stoc mare a unor produse finite.

forumuri internaţionale de alimente şi băuturi din Barcelona şi Paris. 4A obţinut certificatul ce confirmă

aplicarea sistemului de management al calităţii în conformitate cu cerinţele standardelor ISO-9001 şi НАССР. 5 Fabricarea mai multor tipuri de conserve și sucuri. 6 Întreprinderea oferă produse de cea mai înaltă calitate, produsele sunt naturale, fără coloranți chimici și conservanți. 7 Folosirea în procesul tehnologic a echipamentelor și utilajului performant. 8 Întreprinderea are arteziană și cazangeria sa. 9 Exportă producție în statele CSI, Țările Baltice, Romînia, Germania, 34

Finlanda, Cipru etc. Oportunitățile sunt factorii de mediu externi pozitivi, care îi oferă întreprinderii posibilitatea stabilirii unei noi strategii în vederea exploatării profitabile a oricărei oportunități apărute, iar pericolele sunt factorii negativi pentru firmă, care pot afecta negative activitatea întreprinderii.

Oportunități posibile

Pericole

-Posibilitatea de a lărgi sortimentul de

-Intrarea noilor concurenți pe piață cu

produse

prețuri mai joase

-Tehnologii noi

-Modificări a taxelor vamale și

-Satisfacerea necesităților specific ale

politicilor de comerț

consumătorilor

-Ritm de creștere mic al pieței

-Abilitatea de creștere rapidă datorită creșterii cererii de piață

Capitolul III Planul de măsuri pentru perfecționarea structurii de producție la întreprindere 3.1 Măsuri de perfecționare a amplasării utilajului și îmbunătățirii amplasării secțiilor și sectoarelor de producție. Amplasarea raţională pe teritoriul întreprinderii a clădirilor şi construcţiilor, a secţiilor de bază, auxiliare şi de deservire, repartizarea reuşită a utilajului în interiorul secţiilor permit reducerea comunicaţiilor apeductului, canalizaţiei, reţelei liniilor electrice, traseului termic şi frigorific, micşorarea traficului de mărfuri al transportului intern şi, pe această bază, pot fi micşorate pierderile de 35

căldură, de agent frigorific, energie electrică, apă, cheltuielile pentru menţinerea transportului intern, minimizarea, în general, şi pe o unitate de produs a valorii de amortizare, fondurilor de salarii pentru deservirea procesului de producţie etc. Toate acestea justifică, încă o dată, necesitatea de a perfecţiona, încontinuu, amplasarea spaţială a tuturor subdiviziunilor întreprinderii pe teritoriul ei şi îmbunătăţirea amplasării liniilor în flux şi a locurilor de muncă aparte în interiorul secţiilor. Se consideră raţională planificarea, cea mai scurtă distanţă de mişcare a obiectelor de muncă de la un loc de muncă la altul, de la sector la sector, de la secţie la secţie; lungimea cea mai scurtă a tuturor comunicaţiilor.

3.2 Măsuri de ridicare a nivelului de specializare și cooperare în producție și reducerea ponderii subdiviziunilor auxiliare și de deservire. Subdiviziunie auxiliare și de deservire uneori au o pondere destul de mare în structura întreprinderilor, ceea ce duce la diminuarea eficienţei lucrărilor de bază. Deoarece anume secţiile de bază joacă rolul principal în activitatea întreprinderii, ele trebuie să ocupe şi un loc prioritar în structura ei. Măsuri de reducere a ponderii secţiilor auxiliare şi de deservire: - înstrăinarea unor funcţii ale producţiei auxiliare şi a activităţilor de deservire în întreprinderi (reparaţia utilajului, fabricarea şi reparaţia ambalajului, activitatea transportului extern); - trecerea la asigurarea cu energie termică şi electrică din exterior (outsorcing), de la reţelele energetice şi termice centrale a oraşului sau de la alţi furnizori de acest fel de energie.

3.3 Măsuri de introducere a tehnologiilor de producție noi și tehnicii performante în scopul optimizării amplasării utilajului (liniilor, secțiilor). 36

Auditul de Eficientizare a Resurselor şi Producere mai Pură (RECP) a început în anul 2012, și după punerea în aplicare în cursul a 2 ani consecutivi a opțiunilor RECP și îmbunătățirea controlului operațional, compania a reuşit să obţină economii anuale de peste 53539 USD până în prezent și încă mai există un potențial de îmbunătățiri în continuare. În cadrul întreprinderii consumul de resurse nu poate fi monitorizat separat, prin urmare nu întotdeauna este posibil de a vedea câştigurile cu privire la eficienţa resurselor. Cu toate acestea, eforturile de eficientizare a resurselor şi producere mai pură care au vizat principalele procese de producţie, sunt următoarele: Secţia de prelucrare a mazării A fost efectuată revizia tehnică şi reparaţia duzelor de la instalaţia de răcire şi clătire a mazării. Astfel a fost redus consumul de apă pentru această instalaţie cu 10%, suprafaţa de răcire a devenit mai uniformă, a fost îmbunătăţită şi calitatea produsului. În vara anului 2013 au fost reparate 10 autoclave pentru sterilizarea mazării conservate, ceea ce a adus economii de: circa 2000 m3/an de gaze naturale; reducerea consumului de apă caldă cu circa 300 m3/an; reducerea apelor uzate cu 300 m3/an; reducerea utilizării agenţilor chimici şi sare pentru dedurizarea apei din cazan; şi totodată reducerea emisiilor de CO2 cu circa 2,2 t CO2 ech. Beneficiul economic este de aproximativ 1984 USD, în comparaţie cu investiţiile nesemnificative, reparaţia efectuându-se cu forţele de muncă disponibile. O altă opțiune RECP pentru secţia de procesare a legumelor se referă la izolarea conductelor de transport a aburului, care a contribuit la reducerea pierderilor de energie cu 71136 kWh/an, echivalentul a 7644 m3 de gaz natural. Utilajul tehnologic de procesare a mazării a fost substanțial modernizat în primăvara anului 2013: a fost instalat un nou separator de impurităţi cu aer, şi o linie de îmbuteliere pentru cutiile de tinichea. Beneficiile obţinute sunt creşterea

37

calităţii mazării conservate şi extinderea pieţei de desfacere pentru companie. Secţia de procesare a merelor Pentru secţia de producere a sucului de mere concentrat, întreprinderea a implementat opţiunea de recuperare a condensatului de la unitatea de concentrare a sucului, şi reîntoarcerea lui în cazan. Economiile de resurse includ: reducerea consumului de gaz natural cu 12000 m3/an; reducerea consumului de apă potabilă cu 3000 m3/an, respectiv reducerea apelor uzate cu 3000 m3/an; alte materiale de proces cum ar fi reactivi chimici şi sare tabletată pentru filtrarea şi dedurizarea apei din cazanul de aburi. Astfel compania a reuşit să îmbunătăţească productivitatea resurselor şi să reducă intensitatea poluării prin reducerea emisiilor de CO2 cu 22 t CO2 ech. Productivitatea materialelor în secţia de procesare a merelor va fi îmbunătăţită în continuare, fiindcă compania a investit recent într-un refractometru – un dispozitiv pentru măsurarea cu o precizie mai mare a substanţei uscate (BRIX) în sucul concentrat. Acest dispozitiv permite creşterea calităţii produsului final, controlului mai bun al timpului de menţinere a sucului în vaporizator, şi respectiv reducerea consumului de gaze naturale.

3.4 Măsuri generale de îmbunătățire a structurii de producție a întreprinderii. Există un ansamblu de măsuri de îmbunătățire a structurii de producție: - Creșterea ponderii subunităților de producție(secții, ateliere) organizate după principiul pe obiect în totalul subunităților de producție ale întreprinderii. - Adîncirea specializării subunităților de producție și extinderea relațiilor de cooperare dintre acestea. - Creșterea ponderii în volumul de producție pentru activitatea de bază a întreprinderii, a întreprinderilor specializate și reducerea activității secțiilor 38

auxiliare si de deservire proprii. - Asigurarea proporționalității dintre capacitățile de producție ale subunităților de producție ale întreprinderii. - Sistematizarea întreprinderii prin care se va realiza un flux tehnologic continuu, pe traseele cele mai scurte. Toate aceste masuri de perfecționare a structurii de producție vor influența în mod pozitiv asupra întreprinderii.

3.5 Calculul eficienței economice a măsurilor propuse.

Principalele opţiuni implementate Investiţii USD Economii USD/an 39

Reducerea consumului de energie, apă, materiale (pe an) Reducerea volumului de deşeuri, ape uzate şi emisii (pe an) Înlocuirea contorului de gaz cu sensibilitatea de 75 m3/h cu altul cu o sensibilitate de 8 m3/h 4100 5900 Compania ar fi suportat supra cheltuieli de 2% din consumul total de gaze Reutilizarea condensatului de la procesul de producere a concentratului de mere 0 12000 12000 m3 gaz natural, 3000 m3 apă potabilă, 91 kg reagenţi pentru deaerare, 400 kg sare tabletată 3000 m3 apă uzată 22,5 t CO2 eq. Sortarea şi reciclarea deşeurilor 0 1300 2.5 tone peliculă, 3 tone de carton, 2 tone cioburi sticlă Repararea a 10 autoclave pentru conservarea legumelor 0 1984 2000 m3 de gaz natural, 300 m3 apă fierbinte (t=60C) 40

3,7 t CO2 eq. 300m3 apă uzată Procurarea şi punerea în funcţiune a unui cazan de aburi cu productivitatea de 3 t/h pe 15.08.13 65000 16338 35000 m3 de gaz (8 % din consumul de gaz pe sezon) 67 t CO2 eq. Reparaţia duzelor pentru răcirea şi clătirea mazării N/A Reducerea consumului de apă din secţia de procesare a mazării cu 10% Reducerea apelor reziduale din secţia de procesare a mazării cu 10% Achiziţionarea unui refractometru pentru măsurarea precisă a substanţei uscate din sucul concentrat BRIX – 65 % 7700 6900 Creşterea calităţii produsului final, controlul mai bun al procesului, reducerea consumului de gaz şi electricitate

Izolarea ţevilor de transport a aburului din secţia de procesare a legumelor şi prunelor 6100 3400 Reducerea consumului de gaz natural cu 7.644 m3 pe an 41

Instalarea pistoalelor pentru oprirea automată a apei la capătul furtunilor pentru spălarea utilajului

150

N/A

Reducerea cu 20% din apa pentru spălare

Reducerea apelor uzate cu 20 % Utilizarea staţiei CIP pentru spălarea vaselor şi ţevilor din secţia de depozitare a sucului de mere

-

15526

Reducerea consumului de apă potabilă cu circa 6550 m3

Reducerea apelor uzate cu aproximativ 6550 m3

Total investiții = 83050 USD

42

ECONOMIILE DE RESURSE OBŢINUTE ÎN 2013 ÎN BAZA DATELOR INTRĂRI / IEŞIRI ÎN RAPORT CU ANUL DE BAZĂ 2011

Resursa

Economisiri de

Unităţi de

Costul, lei/u.m.

Economii

resurse

măsură

Energie electrică

43152

kWh

1,68

5577

Gaz natural

7474

M3

7,002

4026

Apă potabilă

26203

M3

5

10088

Ape reziduale

16254

M3

27

33759

valută, USD

TOTAL

53439

Deci putem confirma că întreprinderea obţine beneficii anuale în valoare de circa 53.439 USD.

Concluzii Managementul producției are în calitate de obiect de studiu combinarea și folosirea rațională a resurselor umane, și material –financiare ale întreprinderii cu scopul de a realiza procesul de producție în cel mai eficient mod, care ar duce proprietarului un venit satisfăcător. În acest proiect am analizat activitatea și structura de de producție a a Filialei Сăușeni a S.A.’’Orhei-vit’’, am depistat punctele tari și punctele slabe a întreprinderii și am constatat că întreprinderea este în curs de dezvoltare, dar este necesar de a mai perfectiona structura productivă. Scopul principal al întreprinderii constă în realizarea procesului de producție atît din punct de vedere organizatoric, cît și economic, cu mai puține cheltueli materiale, muncă, timp și mijloace și obținerea de rezultate profitabile. Evaluarea pentru Eficientizarea Resurselor și Producere mai Pură a fost desfășurată la fabrică datorită suportului enorm și participării la toate etapele a Directorului de filială. Mai mult ca atât, Directorul de filială cât și personalul 43

cheie de la fabrică au participat la sesiunile de instruire și atelierele de lucru RECP organizate de Programul Național Producere mai Pură. Este de menționat faptul că Directorul, după prima sesiune de instruire RECP, încă până la prima vizită la fabrică a echipei de experți, a luat inițiativa și a explicat personalului importanța conceptului de Eficientizare a Resurselor și Producere mai Pură. El a motivat personalul să sorteze deșeurile pentru reciclare iar cu o bună parte din banii recuperați angajații au fost stimulaţi. Identificarea şi implementarea măsurilor RECP la fabrică este un proces continuu, care contribuie la reducerea consumului de resurse materiale şi energetice, sporind beneficiul economic al companiei şi la reducerea impactului asupra mediului.

Bibliografie 1.Bugaian Larisa. Managementul productiei la intrepriderile industriei alimentare. Ch.: S.n., 2008(Tipogr. A.S.M.) 2. Managementul Producției Industriale 1. Florica Badea 3.Managementul Producției Industriale. Florica Badea, Constantin Bîgu, Vasile Deac 4. Managementul Producției Industriale. Ala COTELNIC 5.Bărbulescu C., Bîgu C. Managementul Producției, 2001, București

44

45