Proiect La Utilaj Masina de Tocat [PDF]

Zitiervorschau

CUPRINS

Adnotare .............................................................................................................................. Introducere ........................................................................................................................ . 1.SARCINA TEHNICA 1.1. Noţiuni teoretice a procesului de mărunţire a carnii............................................ 1.2.

Studiul bibliografic a nivelului de dezvoltare tehnică a mașinilor de tocat...................

1.3. Studiul brevetelor ............................................................................................. 1.4. Procesul tehnologic de mărunţire a carnii.......................................................... 1.5 Indicii tehnico-economici preconizați........................................................................... 2. PROIECTUL TEHNIC 2.1. Construcţia maşinii de tocat carne...................................................................... 2.2. Principiul de funcţionare a maşinii de tocat carne............................................... 2.3. Instrucţiuni de exploatare.................................................................................... 2.4. Influenţa maşinii asupra mediului ambiant......................................................... 2.5. Calculul maşinii de tocat carne............................................................................ 2.5.1 Calculul tehnologic.................................................................................... 2.5.2 Calculul energetic ..................................................................................... 2.5.3 Calculul cinematic .................................................................................... Concluzie ................................................................................................................... Bibliografie ................................................................................................................ Anexe ........................................................................................................................

Coala Mod Coala nr. Document

Semnat. Data

Proiect de an la utilajul industial

Adnotare L a elaborarea acestui proiect, scopul primordial a fost de a construi o ma șină de tocat carne care să fie cit mai economă și mai eficientă în cadrul procesului tehnologic. În primul rînd, am efectuat o analiză a masinilor existente, și am dedus care sunt avantajele și dezavantajele acestora, pentru a evita neajunsurile în construcția noii mașini. În urma unui studiu aprofundat și a mai multor calcule , am construit ma șina cu următorii parametri tehnologici :



Puterea motorului



Productivitatea masinii de tocat Q=300 kg/h Turația motorului n= 1000min-1 Turatia melcului n= 3.5 s-1 sau (210 min-1) Lungimea masinii L=450mm Înălțimea masinii H=660mm

   

(Kw)

Coala Mod Coala nr. Document

Semnat. Data

Proiect de an la utilajul industial

Introducere Etapa contemporană de dezvoltare a industriei alimentare se caracterizează printr-un progres tehnico-ştiinţific a întreprinderilor din punct de vedere a preparării materiei prime. Industrializarea intreprinderilor constă în introducerea unui nou utilaj tehnic în procesul de prelucrare a produsului pe baza cooperării cu ramurile industriei alimentare, crearea întreprinderilor în care procesul de producere se organizează pe baza materiei prime şi producerea semipreparatelor şi a produselor cu un nivel înalt de finisare şi unirea centralizată a lor în întreprinderile de centralizare. Pentru satisfacerea cerinţele consumatorilor în cele mai necesare şi preţioase produse alimentare şi pentru a contribui la dezvoltarea continuă a economiei naţionale, toate unităţile economice trebuie înzestrate cu utilaje tehnologice performante. Pentru a face faţă cerinţelor multiple a industriei, consumatorilor şi construcţiei de maşini pentru industria alimentară, specialistul ce activează în acest domeniu trebuie să cunoască :  Construcţia şi principiul de funcţionare a utilajelor, maşinilor şi instalaţiilor din industria alimentară ;  Regulile de exploatare, întreţinere, reparare şi modalităţile de reglare a lor ;  Metodele de calcul, construire, fabricare a utilajului din domeniu. Utilajele din industria alimentară şi alimentaţie publică sunt maşini de lucru utilizate pentru efectuarea unor operaţiuni diversificate în cadrul procesului de producţie. Aceste maşini trebuie să îndeplinească o serie de condiţii: - realizarea unor operaţiuni de calitate superioară; - consumuri energetice reduse iar costurile pe unitatea de produs sa fie cît mai mici; - posibilitatea creşterii gradului de automatizare a unor operaţiuni din cadrul proceselor de producţie;- creşterea productivităţii muncii; - deservirea utilajelor să fie cît mai facilă; - utilajele să fie prevăzute cu aparatură de masură si control a funcţionării acestora; - înlocuirea muncii manuale cu munca de dirijare a utilajului, respectiv reducerea efortului fizic ; - liniile tehnologice să fie prevazute cu dispozitive de siguranţă care să permită blocarea lor în cazul defectării unei maşini. Una din ramurile de baza ale industriei alimentare este cea de prelucrare a carnii. Utilizarea utilajului mecanic şi termic la întreprinderile de carne permite facilitarea condiţiilor de lucru şi mărirea productivităţii. Utilajul mecanic este destinat pentru acţionarea mecanică asupra produselor (spălare, curăţire, tăiere), însă utilajul termic este destinat pentru prelucrarea termică a produselor alimentare (fierbere, prăjire, coacere, etc.). Mecanizarea operaţiilor manuale şi a celor care necesită volum mare de muncă micşorează vizibil activitatea lucrătorilor, scade gradul de oboseală, asigură condiţiile securităţii muncii. Mecanizarea operaţiilor de pregătire şi transformare a materiei prime în semifabricate are rol deosebit de important pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, uşurarea efortului lucrătorului, îmbunătăţirea preparatelor din carne, diminuarea pierderilor de materie primă, asigurarea unor Coala Mod Coala nr. Document

Semnat. Data

Proiect de an la utilajul industial

anumite condiţii igienico-sanitare optime în procesul de producţie, creşterea productivităţii muncii, reducerea costurilor de producţie.

Clasificarea mașinilor de tocat carne : După modul de funcționare :

 electrice  manuale Din punct de vedere al construcției :  mecanisme detaşabile pentru roboţii universali (PU-06, PM – 1,1)  maşini de tocat carne cu acţionare individuală (MIM – 105, MIM – 82, modelul 632 - M). În dependenţă de productivitate maşinile de tocat se împart în trei categorii:  de productivitate mică – pînă la 10 kg/h;  de productivitate medie – 10 – 500kg/h  de productivitate mare – peste 500 kg/h.

I.Sarcina tehnică Coala Mod Coala nr. Document

Semnat. Data

Proiect de an la utilajul industial

1.1Noțiuni teoretice a procesului de tocare La intreprinderile de alimentatie publica pentru maruntirea carnii si a pestelui si a produselor din carne se folosesc masinile de tocat carne. Utilajul pentru mărunţirea produselor alimentare este destinat pentru micşorarea dimensiunilor alimentelor pînă la dimensiunile care corespund fişelor tehnologice. Dacă este necesară mărunţirea produselor fără acordarea unei anumite forme, atunci procesul de mărunţire poartă denumirea de zdrobire. În cazul cînd este nevoie şi de a da o oarecare formă produsului şi de a-i micşora în acelaşi timp dimensiunile, procesul de mărunţire poartă denumirea de tăiere. La mărunţirea produselor, printre cerinţele tehnologice de bază, locul primordial îl ocupă păstrarea dimensiunii constante a tuturor particulelor. Studierea proceselor de mărunţire şi a utilajelor aferente este deosebit de importantă datorită faptului că operaţia de mărunţire este energointensivă şi se urmăreşte scăderea consumului de energie necesar reducerii dimensiunilor materiilor prime la dimensiuni necesare prelucrării ulterioare. Termenul mărunţirea poate fi definită ca operaţia care are ca obiect reducerea dimensiunilor materiilor prime sau materialelor sub acţiunea unor forţe mecanice. Materialele solide supuse mărunţirii au iniţial forme şi dimensiuni geometrice foarte variate şi proprietăţi fizico-mecanice specifice naturii acestora. Procesul de mărunţire sau reducere a dimensiunii se bazează pe studii probabilistice. Atât alimentarea unui utilaj cât şi produsul rezultat se defineşte cu ajutorul funcţiei de distribuţie a dimensiunilor particulelor, ceea ce exprimă probabilitatea ca o particulă de o anumită mărime să fie prezentă într-un eşantion de material de măcinare. Scopul proiectării unui utilaj de mărunţire este acela de a determina condiţiile necesare pentru creşterea probabilităţii de mărunţire a particulelor cu anumite dimensiuni şi pentru obţinerea unei distribuţii a dimensiunilor dorite la produsul final. Procesul de mărunţire trebuie să se realizeze în aşa fel încât materialul prelucrat să nu sufere modificări nedorite, cum ar fi impurificarea sau încălzirea excesivă. Esenţa procesului de mărunţire a produsului în maşinile de tocat carne se caracterizează prin două operaţii: comprimarea în creşterea produsului datorită micşorării pasului spirelor melcului în direcţia plasei şi tăierea lui de către cuţite. Ultima spiră a melcului exclude produsul dintre lamele cuţitelor şi îl apasă pe plasă. În acelaşi timp marginile găurilor plasei taie produsul şi particulele se îndesesc în găuri, iar cuţitele rotative taie particulele imprimate în găuri în planul plasei. În procesul mărunţirii e foarte important să se asigure păstrarea calităţii produselor primite în urma procesului. Această cerinţă se referă mai ales la produsele cu mult suc (carnea crudă, peştele) mărunţirea cărora poate duce la pierderea acestui suc. Calitatea produsului e mai înaltă dacă contactul lui cu pereţii camerei de lucru e minimă iar acţiunea ultimei spire a melcului asupra produsului e îndreptată spre plasa maşinii. Pentru a micşora suprafaţa de contact dintre produs şi pereţii camerei de lucru, pe aceasta se fac teşituri. De asemenea pentru a micşora acţiunea ultimei spire a melcului asupra produsului unghiul ei de înclinare nu se ia prea mare (7 – 100). Maruntirea grosiera a carnii si organelor in stare proaspata, refrigerata, blansata se realizeaza la volfuri. In functie de modul de preluare a materiei prime din buncarul de alimentare se deosebesc: Coala Mod Coala nr. Document

Semnat. Data

Proiect de an la utilajul industial

-

volfuri cu preluare directa a materiei prime din buncarul de alimentare ; volfuri cu preluare a materiei prime din buncarul de alimentare prin intermediul a unei sau doua spirale de alimentare. Turatia melcului variaza intre 100 – 200 rot/min pentru viteze mici, 200 – 300 rot/min pentru viteze medii si peste 300 rot/min pentru masini rapide. Spiralele de alimentare au turatia de 10 – 15 rot/min. Partea principala a volfului este mecanismul de taiere format din cutite si plase. Se folosesc cutite in forma de cruce, cu suprafata de taiere pe o singura parte sau pe ambele parti. Voflul Tehnofrig 160 Masina este formata din postament confectionat, ca si restul corpului, din fonta. Postamentul este prevazut, la cele patru colturi, cu orificii pentru suruburile de fundatie, cu care masina va fi fixata la pardoseala. Carcasa cuprinde in interior motorul elctric montat pe dispozitiv cu doua sine, astfel ca motorul electric se poate ridica sau cobori in vederea reglarii intinderii curelelor trapezoidale ale transmisiei. Dimensiunile curelelor trapezoidale sunt 22-1500 mm. Accesul la motorul electric se face prin doua capace laterale. Sistemul de alimentare este format din pilnia cu o capacitate de 200 kg si spiralele de alimentare avind o turatie de 15 rot/min. Mecanismul de antrenare se compune dintr-un ax inferior si unul superior, orizontal si paralel cu axul inferior. Axul inferior primeste miscarea de rotatie de la motorul electric, prin intermediul unei transmisii cu curele trapezoidale. Pe acest ax inferior se gasesc doua roti cu dinti inclinati care pot antrena doua roti cu dinti inclinati aflate pe axul superior. Cuplarea rotilor dintate de pe axul superior cu cele de pe axul inferior se face prin intermediul manetei. Cînd minerul manetei este inclinat spre inclinatia «carne cruda » axul superior se roteste cu 150 rot/min, iar cind maneta este inclinata spre indicatia « carne fiarta » axul superior se roteste cu 300 rot/min . Axul superior este cuplat cu transportorul melcat de antrenare a carnii la mecanismul de taiere. Mecanismul de taiere este format din cutite de taiere, plase si inel de stringere care se monteaza in carcasa, fiind strins cu saiba de stringere. Pornirea masinii se face prin apasarea butonului.

1.2

Studiul bibliografic a nivelului de dezvoltare tehnică a mașinilor de tocat Coala

Mod Coala nr. Document

Semnat. Data

Proiect de an la utilajul industial

În prezent la întreprinderile alimentaţiei publice se folosesc două tipuri de maşini de tocat: manuale şi electrice. Construcţia tuturor maşinilor de tocat carne diferă doar prin unele elemente constructive şi dimensiuni. Din punct de vedere al construcției ele se împart în două tipuri:  mecanisme detaşabile pentru roboţii universali (PU-06, PM – 1,1)  maşini de tocat carne cu acţionare individuală (MIM – 105, MIM – 82, modelul 632 - M). În dependenţă de productivitate maşinile de tocat se împart în trei categorii:  de productivitate mică – pînă la 10 kg/h;  de productivitate medie – 10 – 500kg/h  de productivitate mare – peste 500 kg/h. Productivitatea melcului rotativ si calitatea produsului gata depinde de :  numarul intrarilor ;  schimbarea unghiului de ridicare a liniei spirei pe toata lungimea melcului rotativ ;  forma si marimea spatiului dintre adincituri ;  numarul spirelor ;  frecventa de rotire ;  lungimea melcului rotativ ;  unghiul de ridicare si unghiul de profil al ultimei spire.

Masinile de tocat de capacitate mare sunt prevazute cu multiple cuple de taiere, maruntirea carnii facindu-se progresiv. Modelul prezentat este acela al unei masini avind melcul de dozare 1 coaxial cu cel de comprimare 2. In prima etapa are loc o maruntire grosiera realizata de cutitul cu tais bilateral 4, care se roteste intre discurile de pretaiere 3. Urmeaza apoi maruntirea fina prin intermediul cutitului 5 si al sitei 6. Intregul ansamblu se monteaza cu ajutorul inelului de stringere 7 si al piulitei profilate 8. Plasele si inelul de stringere sunt fixate pe carcasa cu ajutorul unor degajari periferice, care nu le permite rotirea odata cu melcul si cutitele stelate. Cutitele pot fi realizate cu taisul dispus pe o singura parte (tais unilateral), sau cu tais pe ambele fete (tais bilateral). Indiferent de tipul cutitului, acesta se compune din aripile 1, taisurile 2 si butucul central cu gaura profilata 3.

Coala Mod Coala nr. Document

Semnat. Data

Proiect de an la utilajul industial

In ceea ce priveste discurile, acestea pot avea orificii profilate cu muchii taietoare sau orificii circulare. Diametrele discurilor variaza intre 80 – 200 mm iar a orificiilor intre 2 – 20 mm. Dimensiunile si formele componentelor aparatelor de tocare sunt standardizate. Pa parcursul exploatarii se constata uzuri atit la melcul de comprimare cit si la aparatul de tocare. Astfel, pe masura functionarii, ginturile corpului masinii se tocesc. Melcul nu mai poate antrena corespunzator carnea, care se roteste odata cu el. Uzura melcului trage dupa sine micsorarea diametrului acestuia, ceea ce atrage dupa sine alunecarea materialului presat inapoi, in spatiul creat intre melc si corp. Uzura aparatului de tocare se manifesta atit la discul cu orificii cit si la cutit. Plasa, isi pierde planeitatea, suprafata ei de contact devenind concava. Remedierea deficiantei se face numai prin rectificarea plana, operatie ce elimina concavitatea si ascute muchiile orificiilor. Taisurile cutitelor se rotungesc pe masura uzurii. La ascutirea lor se va avea in vedere pastrarea planeitatii, astfel incit ele sa se aseze perfect pe suprafata rectificata a discului. Uzura cupei taitoare se manifesta prin antrenarea carnii in spatiul dintre cutit si sita concomitent cu rotirea ei. In acest caz carnea nu mai este taiata prin forfecare ci strivita.

Maşina МИМ – 500 constă din carcasa din fontă şi instrumentele de lucru de bază: melcul, mecanismul de acţionare şi cuţitele

Maşina МИМ – 82M constă din carcasa dreptunghiulară, organele de lucru şi electromotorul care este amplasat în carcasa propriu – zisă. Mişcarea se transmite de la electromotor spre arborele de acţionare prin transmisia prin curea. Arborele la rîndul lui pune în mişcare melcul care se află în camera de lucru.

Coala Mod Coala nr. Document

Semnat. Data

Proiect de an la utilajul industial

Maşina M2. Este alcătuită din mecanismul de acţionare 764 şi maşina de tocat M2-150 unite împreună. Construcţia constă din carcasa de fontă, organele de lucru, melc,talerul de încărcare, inel de sprijin.

Maşina de tocat MATOCA-160 . Această maşina are o construcţie mai simplă, fiind formată din motorul electric 1, reductorul 2, mecanismul de alimentare şi tăiere 3, pâlnie de alimentare 4, maşina se sprijina pe 4 picioare , care pot fi reglate pentru a se aduce utilajul la nivel. În interiorul cadrului se află motorul 3 care transmite mişcarea de rotaţie prin intermediul cuplului 4 la reductorul 5. Reductorul 5 este format din roţi dinţate cu dinţi drepţi şi oblici. Reductorul transmite mişcarea de rotaţie la cele 2 şnecuri 7 şi 8. Melcul 7 cu diametrul mai mare transportă produsul din pâlnia de alimentare 10 la melcul de presare 8, care presează materialul în ansamblul tăietor 9. Melcul de alimentare are o turaţie mai mică decât melcul de presare şi primeşte mişcarea de rotaţie din reductor prin intermediul lanţului gal 6. Melcul de presare 8 primeşte mişcarea de rotaţie direct din reductor prin intermediul axului 12. Pentru a preveni accidentările, pâlnia de alimentare este prevăzută cu ghidajul 11, care prin ridicare, sistează alimentarea cu energie electrică a volţului.

Masina de tocat carne, din inox, productivitate 300kg/ora, motor 900 rotatii/min, rotatii masina 140/min, dimensiuni cuva 340x250 mm-h 50, orificiu incarcare cu diametru de 52mm-h 120, dimensiune (LxlxH mm): 460x250x430, Ø 82mm, greutate: 22kg, alimentare 380V, putere instalata: 1,1kw,

Masina de tocat carne Putere: 2.2 kW - 230V/400V 50 Hz. Dimensiuni (cm): 86 x 33 x 40 Capacitate: 500 kg / H Detalii: Corp din inox * Inel, melc, din otel cromat (optional inox) * Cutit si sita din otel (optional inox) * Motor puternic cu turatie de 1500 rpm * Tava de incarcare mare si gura de incarcare larga Coala Mod Coala nr. Document

Semnat. Data

Proiect de an la utilajul industial

* Posibilitate de actionare inainte si inapoi a sensului de rotire * Model PRO - cu posibilitate continua de utilizare * Motor cu racire ventilata * Cu tava inox pentru umplere Masina de tocat carne din fonta galvanizata tratata pentru uz alimentar (9501 N) Masina de tocat carne are gura de tocare din fonta alimentara. - motor cu inducţie cu serviciu continuu -este dotata cu 1 cutit si 1 sita din inox. -are o putere instalata de 500W -are o capacitate de 90 kg|h. -functioneaza la alimentare 220 V. - dispune de site cu orificii intre 3 mm si 16 mm. Masina de tocat carne electrica, 220 kg/h Masina de tocat carne electrica este prevazuta cu structura si grup de prelucrare din otel inox ce garanteaza rezistenta si fiabilitatea. Productivitatea ridicata reduce timpul necesar prelucrarii si permite scaderea cheltuielilor cu personalul.  productivitate 220 kg/h  structura otel inox  1 motor  grup prelucrare otel inox  alimentare electrica 220 v  putere electrica 1,5 kw  greutate 37 kg  dimensiuni 410x240x450 mm Masina de tocat carne – MTC32 / RS productie max. 500 kg/ora  dimensiuni 460 x 340 x 530 mm  cu inversare de sens  reductor in baie de ulei  grupul de tocare integral inox si extractabil  alimentare 380 V  putere 2,2 kw0  in dotare standard : sita cu gauri de Ø 6 mm., cutit autoascutibil, tava pentru carnea tocat optionale : site cu gauri de diverse marimi, sistem UNGER. 



Coala Mod Coala nr. Document

Semnat. Data

Proiect de an la utilajul industial

Relatiile de calcul : Determinarea productivităţii Productivitatea maşinilor de tocat se calculează după formula: Q  F0 v0  , unde : F0 – secţiunea vie a plasei maşinii (m2) ; d 2 F0  0 z 0 , (d0 – diametrul unui orificiu, z0 – numărul de orificii a sitei); 4 v0 – viteza ieşirii produsului prin sită (m/s) ; v0  n rex  rin  tg n K b ; (n – turaţia melcului; rex şi rin – raza exterioară şi respectiv interioară a melcului, Kb –coeficientul de rotaţie a cărnii faţă de melc, Kb =0,35...0,4; β – unghiul profilului ultimei spire, β=arctg(t/π*d) t-pasul filetului melcului,d – diametrul filetului corespunzător al melcului)    pr , unde: ω – viteza unghiulară a melcului rad/s; ωpr – viteza produsului.  ρ – densitatea produsului kg/m3 ;φ – coeficient de utilizare a suprafeţei plasei φ=0,7...0,8 Kb 

Determinarea puterii electromotorului În maşina de tocat puterea se consumă la tăierea produsului, la învingerea forţei de frecare în mecanismul de tăiere, la depăşirea frecării dintre melc şi produs, la mişcarea produsului cu ajutorul melcului. Puterea electromotorului mecanismului de acţiune a maşinii se calculează după formula: N

N1  N 2  N 3  N 4 unde: 

η – randamentul maşinii de tocat, η=0.75 . N1- puterea necesară pentru tăierea cărnii, W ; unde: Kp1, Kc1

,

Kc2 - coeficienţi de utilizare a suprafeţelor plasei cu găuri mari şi cu găuri mici, ;

;

;

a – consumul specific de energie la tăierea produsului, 2,3*103...3,5*103 J/m2 z – numărul de lămi la un cuţit, 4 N2=πnP3(rmax+rmin)f ψ, N2 – puterea necesară pentru depăşirea forţelor de frecare apărute între mecanismul de tăiat şi produs (W) unde : P3 – forţa de strîngere a mecanismului de tăiat; P3 = Pbz(rma x- rmin), unde :

Coala Mod Coala nr. Document

Semnat. Data

Proiect de an la utilajul industial

P – presiunea medie pe suprafaţa de interacţiune dintre cuţite şi plase 2*106...3*106 , Pa b - lăţimea suprafeţei de contact dintre cuţit şi plasă, (m); rma x şi rmin - raza maximă şi minimă a cuţitelor rotative, (m) ; f -coeficientul de frecare a cutitelor de plasă ,f=0.1; ψ – numărul planelor de tăiat; ; N3- puterea necesară pentru depăşirea forţelor de frecare apărute între suprafaţa melcului şi produs (W); unde : P0 - presiunea ultimei spire a melcului , N/m (P0 =3*105 ...5*105 ); m- numarul de spire a melcului , m=4; f – coeficientul de frecare a produsului de suprafaţa melcului 0,3...0,5 rex,şi rin – raza exterioară şi interioară a melcului; tpm -pasul mediu intre spirele melcului, tpm =π*dmed *tgβmed ; 1.3 Studiul brevetelor maşinilor de tocat Masina multifunctionala 114087 B Avantaje: - are o construcție simplă; - necesită efort fizic redus; - calitatea operațiilor efectuate este ridicată; întreținerea este ușoară. Dezavantaje: - capacitate mica de producere ; este destinata doar pentru uzul casnic; este nevoie de suport pentru a fi fixată .

Masina de tocat carne 2232051 C1 Avantaje: - poate fi utilizat în aplicații de exploatare casnică și industrială; - consum redus de energie în timpul funcționării; Dezavantaje: - productivitate mică; - lipsa de oportunități de reglementare a compoziției fracționate a produsului zdrobit; - masina lucrează pe baza principiului de funcționare discontinuu,deci are o productivitate mai mica în comparație cu cele cu principiu de funcționare continuu. Mașină de tocat carne 2188713 C1 Avantaje: - consum redus de energie în timpul funcționării; Coala Mod Coala nr. Document

Semnat. Data

Proiect de an la utilajul industial

-

creșterea productivității mașinii și calității procesului de tocare; plasa subțire poate fi confecționată prin stampilare spre deosebire de celelalte care sunt produse prin metoda de tăiere. Dezavantaje: - Presiunile cauzate de produsul prelucrat ,cuțitul care se rotește și de piulița de conexiune care fixează plasa pe partea opusă, provoacă îndoierea plasei subțire. Mașină de tocat 209141 C1 Avantaje: - Reduce consumul de enegie în cadrul procesului de tocare a produselor; - Mentine calitatea produselor tocate - Elementul elastic este construit în forma de două spirale fixate una de alta cu gaură în mijloc,găurile plasei sunt aranjate în formă de spirală logaritmică ,aceasta contibind la marirea productivitații mașinii. Dezavantaje: - Materialul din care este confecționată plasa este cu mult mai slab decit cel al corpului mașinii, ceea ce în procesul de tocare reduce calitatea produsului. - Mecanismul de fixare a lamei de plasă este realizat în formă de spirală , care în cadrul procesului de tocare se uzează provocind dereglarea procesului de tocare. 1.4 Procesul tehnologic. În întreprinderile alimentaţiei publice maşinile de tocat carne sunt folosite şi incluse în mai multe linii de producere a semifabricartelor sau chiar a produselor finite. În alimentaţia publică a Republicii Moldova este practic un „obicei” de a prepara binecunoscutele pîrjoale, tifteli, zraze, pentru prepararea cărora e nevoie de tocătura de carne. Astfel, în prezent practic nu există local al alimentaţiei publice unde să nu se prepare chifteluţe în sos, pîrjoale cu diferite garnituri. Procesul de preparare a pîrjoalelor constă dintr-un şir de operaţii pentru facilitarea cărora e nevoie de utilaj cît mai performant.Pînă a ajunge pe masa consumatorului, rumene, cu masa fină şi bine mirositoare carnea trece printr-un şir de maşini care uşurează cu mult munca angajaţilor unei unităţi de alimentaţie publică. Procesul de preparare a pîrjoalelor poate fi clasificat în două etape: prelucrarea mecanică şi cea termică a cărnii. Acest proces poate fi redat prin următoarea schemă: Tăierea cărnii în bucăţi de mărime medie

Mărunţire

Amestecare, batere şi omogenizare

Modelarea pîrjoalelor

Procesul de panare

Tigaia cu ulei încins Coala Mod Coala nr. Document

Semnat. Data

Proiect de an la utilajul industial

Schema tehnologica de fabricare a pîrjoalelor Semifabricatele toate se pregatesc dupa urmatoarea schema tehnologica: 1.Pregatirea materiei prime 2.Dezosarea 3.Portionare carnii 4.Maruntirea prin resota cu diametrul de 2-3mm. 5.Sararea materie prime. 6.Maturizarea carnii in timp de 1 ora la 8-10C. 7.Umezirea pesmetilor. 8.Malaxarea partilor componente. 9.Dozarea. 10.Panarea. 11.Ambalarea Cea mai buna carne pentru pirjoale sint antricoatele, desi sint bune si celelalte parti (in afara de cele pentru supa). Piinea alba pentru pirjoale trebuie sa fie veche. Apa este necesara pentru ca pirjoalele sa fie mustoase. Pirjoalele sint mai gustoase daca apa se inlocuieste cu lapte sau cu supa de carne. Tocatura se prepara astfel: se curata carnea de pielite, se taie bucatele si se trece de doua ori prin masina de tocat, impreuna cu miez de piine alba rece muiat in apa sau in lapte si stors. Se adauga 5-6 lingurite de apa rece sau supa de carne, ceapa tocata marunt si prajita in untura verdeata taiata marunt, oua, sare, piper si usturoi pisat. Se bate bine compozitia cu o lingura de lemn pina se obtine o pasta uniforma. Se formeaza cu mina pirjoale in forma lunguiata, se dau prin pesmet si se prajesc in grasime bine incinsa, la foc potrivit. Pirjoalele se prajesc numai cu putin timp inainte de a le servi la masa. Se servesc fierbinti cu cartofi fierti sau prajiti, piure de cartofi, macaroane, legume fierte si oparite cu unt, precum si cu salata verde sau muraturi 1.5 Indicii tehnico-economici preconizați - Puterea motorului : (Kw) -Productivitatea masinii de tocat : Q=300kg/h -Turația motorului: n= 1000min-1 -Turatia melcului : n= 3.5 s-1 sau (210 min-1) -Lungimea masinii: L=450mm -Înălțimea masinii H=660mm -Masa mașinii M=120kg

Coala Mod Coala nr. Document

Semnat. Data

Proiect de an la utilajul industial

II.Poiectul tehnic 2.1 Construcţia maşinii de tocat carne.

1 2 Corpul maşinii este format din mecanismul de acțiune (1) și masina propriu- zisă(2). Construcţia maşinii de tocat este asemănătoare cu maşina MC2-70.Diferența constă în mecanismul de strîngere a transmisiei cu corpul , care se efectuează prin intermediul unui mecanism de strîngere. Mecanismul de strîngere este compus din şurub, volant şi piuliţă. La rotirea volantului piuliţa efectuează miscare de translație şi intră în canalul (3) al fusului (coadă) (2) a maşinii de tocat. În partea de jos a carcasei se află o reliefare (5) cu gaura (4) în care intră ştiftul de direcţie presat în gîtul transmisiei. Instrumente de taiere a maşinii de tocat sunt următoarele : plasa frontală (6) a cuţitului bilateral rotativ (7) o plasă de tăiere (1). Diametrul găurii a plasei cuţitului poate fi 3; 4, 5 sau 6 mm. În carcasa maşinii e aranjată camera de lucru pentru prelucrarea produsului care prezintă un cilindru fixat cu teşituri, pe suprafaţa interioară. Pentru deplasarea produsului în camera de lucru spre cuţite serveşte melcul transportor cu pasul filetului micşorat în direcţia deplasării produsului. Construcția mecanismul de acțiune : 1- carcasa reductorului 2- arborele de lucru 3- rulmenți 4- roată zimțată 5- arbore intermediar 6- transmisie de curea 7- ramă 8- motorul 2.2. Principiul de funcţionare a maşinii de tocat carne Se verifică starea de curăţenie a maşinii nu mai în timp ce maşina este oprită. După asamblarea maşinii, punerea ei în stare de funcţionare se face prin executarea unei probe în gol, după care se opreşte motorul, se alimentează pâlnia cu carne tăiată în bucăţi de 80—120 g. Se pune masina in în stare de funcţionare, începându-se tocarea prin introducerea succesivă a cărnii în gura de alimentare, care se găseşte la partea inferioară a pâlniei. In camera, carnea este prinsa de spirele melcului rotativ si transportata prin camera de-a lungul axei melcului. Nervurile Coala Mod Coala nr. Document

Semnat. Data

Proiect de an la utilajul industial

de ghidare, care se afla in camera, reduc rotirea carnii impreuna cu melcul.Produsul deplasindu-se de-a lungul camerei, se apropie de instrumentul de taiat. Datorita micsorării succesive a pasului spirei melcului, produsul care a trecut prin gaurile plasei este taiat cu cutitul cruciform si impins prin prima plasa de catre urmatoarea masa de produs. La iesirea produsului din gaurile primei plase el este taiat inca o data de catre al doilea cutit. Datorita presiunii formate de produsul care trece prin prima plasa de taiat, particulele produsului ce se afla in spatiul dintre prima si a doua plasa sint aplicate de planul plasei a doua astfel incit intrarea in gaurile plasei produsul se mai taie inca o data de lama cutitului dintre plase. La iesire produsul are forma unei suvite neintrerupte alcatuite din particule mici. Pentru colectarea cărnii tocate se foloseşte o cratiţă sau un bazin de debarasat. După tocarea cărnii, maşina se opreşte de la butonul de oprire şi de la automatul de protecţie. Se deşurubează piuliţa de strângere, se scot sitele cu cuţitul şi melcul, se spală în apă caldă, apoi se spală cu o perie mică interiorul maşinii şi pâlnia. După spălare, elementele componente ale maşinii se şterg cu o cârpă uscată, se expun pentru zvântare completă, şi după aceea se asamblează din nou. 2.3 Instrucţiuni de exploatare 1. Înainte de începerea lucrului se verifică dacă în camera străină nu sunt obiecte străine. Se verifică dacă maşina are legătură cu pămîntul şi de asemenea se verifică starea firelor electrice. 2. Piesele de lucru trebuie să fie curate şi montate conform instrucţiunile indicate. 3. Produsele destinate pentru mărunţire trebuie în primul rînd să fie bine curăţite pentru ca procentajul deşeurilor să fie cît mai mic. 4. Se mai verifică preventiv dacă totul este în regulă, se conectează maşina la reţeaua de curent electric şi se apasă butonul „START”, care pune în funcţionare maşina. 5. Produsul destinat mărunţirii se introduce în buncărul de alimentare a maşinii (pîlnia de încărcare). 6. La finisarea procesului de mărunţire se apasă butonul „STOP”. 7. Se deconectează maşina de tocat de la reţeaua de curent electric şi se dezasamblează. 8. Piesele se spală mai întîi cu soluţie de detergent, după care se clătesc cu apă caldă şi se şterg cu un prosop uscat. 2.4. Influenţa maşinii asupra mediului ambiant Protecţia muncii este un sistem de acte legislative, activităţi şi mijloace social-economice, organizatorice, tehnice, igienice şi curativ-profilactice, ce asigură securitatea, menţinerea sănătăţii şi capacităţii de muncă ale omului în procesul de muncă.  Întreprinderea de prelucrare a cărnii este aprovizionată cu apă caldă, rece şi sistemă de canalizare;  este asigurată cu iluminare raţională a încăperilor şi a suprafeţelor de producţie;  este dotată cu surse de ventilaţie;  dispune de securitatea electrică,toate instalaţiile consumatoare de curent electric vor fi asigurate cu legarea la pămînt sau la nul de protecţie;  dispune de securitatea antincendiară adică de procedeeile şi mijloacele de prevenire a incendiilor, exploziilor, avariilor, acţiunea personalului în cazul în care acestea au izbucnit;  Prezenţa schemelor de circulaţie în încăperile de producţie;

Coala Mod Coala nr. Document

Semnat. Data

Proiect de an la utilajul industial

Exploatarea instalaţiilor de refrigerare cu amoniac şi freon se efectuiază în conformitate cu Regulile tehnicii de securităţii lucrărilor la instalaţiile de refrigerare cu amoniac şi freon; Confecţionarea, instalarea şi exploatarea vaselor ce funcţionează sub presiune se face conform cerinţelor Regulilor de construcţie şi securitate a exploatării vaselor ce funcţionează sub presiune. La fiecare loc de lucru, unde este instalat vasul aflat sub presiune, trebuie să fie afişate instrucţiunile pentru exploatarea şi deservirea inofensivă, precum şi graficul de examinare şi control; Întreprinderea este dotată cu un grad înalt de mecanizare şi organizare raţională a lucrărilor de încărcare-descărcare. Pentru securitatea efectuării lucrărilor de încărcare-descărcare lăţimea coridoarelor-treceri pentru lucrători în încăperile de depozitare va fi de cel puţin 1,5m, iar dacă sunt folosite cărucioare-3,2m. Lăţimea trecerilor (pentru mijloacele de transport) pe platformele deschise va fi: la mişcarea transportului într-un sens-3,5m; la mişcarea transportului în 2 sensuri-6,25m. Maşinile vor fi pornite doar cînd toate părţile lor mobile vor avea îngrădiri de protecţie. În afară de regulile generale ale tehnicii de securitate, faţă de fiecare grup de utlaj mecanic sînt înaintate cerinţe speciale, expuse în instrucţia pentru exploatarea lor; Întreprinderea va asigura personalul cu echipamente individuale pentru protecţia contra factorilor mecanici şi fizici cum ar fi haine speciale, bonete, cizme, etc.; Acordarea primului ajutor medical accidentatului; Sînt expuse prevederi generale privind igiena muncii şi igiena personală; Date tehnice şi prescripţii sanitare privind utilajele folosite în industria cărnii Utilajele vor fi construite, încît să îndeplinească următoarele condiţii:  Toate părţile utilajelor din zona de producţie, adică zona unde vin în contact direct sau indirect cu produsul sau cu ingredientele, trebuie să fie lipsite de adîncituri, goluri, suduri incomplete, fisuri, margini proeminente, filetări interioare, şuruburi şi nituri evidente sau conducte închise la un capăt, nefolosite;  Toate sudurile din interiorul zonei de producţie trebuie să fie continue, netede, uniforme şi relativ la acelaşi nivel cu suprafeţele adiacente;  Acolo unde este necesar pentru întreţinerea curăţeniei, utilajele trebuie astfel construite şi instalate încît să se asigure o autoscurgere şi curăţenie cît mai complete;  Nu se acceptă vopsirea exterioară sau interioară a utilajelor în sau lîngă zonele de producţie;  Utilajele trebuie să fie uşor demontabile pentru curăţenie şi control corespunzător: se vor prevedea dispozitive simple pentru demontare; Se va împiedica murdărirea produselor cu lubrifianţi folosiţi la motoare sau alte macanisme şi dispozitive aşezate deasupra zonelor de producţie prin carcasare etanşă sau prin instalarea la partea inferioară a acestor mecanisme de recipienţi (tăvi) de picurare, care vor fi demontabile pentru executarea controlului: pompele şi conductele folosite pentru prepararea produselor comestibile (inclusiv pentru soluţiile comestibile de saramură) se vor construi din oţel inoxidabil sau material plastic; lagărele motoarelor trebuie amplasate în afara zonei de producţie, iar apărătoarele pentru protecţia muncii instalate la utilaje sau motoare trebuie să fie uşor demontabile.

Coala Mod Coala nr. Document

Semnat. Data

Proiect de an la utilajul industial

Materialele folosite la construcţia utilajelor pentru industri cărnii trebuie să fie inoxidabile, rezistente la coroziune, la acţiunea acizilor şi bazelor, a apei fierbinţi la 83°C, a soluţiilor de detergenţi şi dezinfectanţi; Toate garniturile şi materialele de etanşare trebuie să fie executate din material inoxidabil, netoxic, neabsorbant şi să reziste la acţiunea acizilor din carne, precum şi la soluţiile de detergenţi şi dezinfectanţi; În ce priveşte montajul utilajelor este necesar să se respecte următoarele prescripţii: - toate utilajele fixe sau puţin mobile, trebuie montate la o distanţă suficientă de paviment, pereţi, tavane, cel puţin 250 mm, pentru a permite curăţirea şi controlul sau să fie fixate etanş la paviment; conexiunile electrice (tabloul de distribuţie, panouri de comandă, conducte şi cabluri şi dulapurile montate în perete) trebuie să fie instalate la minimum 3 cm de perete sau utilaj, sau să fie fixate etanş pe pereţi; - racordările la canale trebuie să fie realizate în aşa fel ca apele uzate şi murdare să fie dirijate la gurile de canalizare în mod continu, fără întreruperi, sau la şanţurile de picurare; - În jurul oricărei instalaţii, utilaj sa maşini se va prevedea un spaţiu suficient pentru funcţionarea tehnologică normală, pentru întreţinere şi reparaţii în condiţii normale, precum şi pentru deservirea cu uşurinţă a instalaţiilor. Acest spaţiu va fi de minimum 800 mm pe raza din jurul fiecărui utilaj, instalaţie sau maşină. - Platformele de lucru trebuie să fie uşor de curăţat, controlat şi întreţinut. Ele pot fi fixe sau mobile (pe orizontală sau verticală). - Liniile aeriene de transport se confecţionează din ţeavă galvanizată la cald sau platbandă din oţel inox. Suspendarea liniilor de grinzile aeriene metalice se face prin croşete metalice galvanizate la cald sau fier negru, nevopsit şi uns cu ulei comestibil. - Liniile aeriene se fixează la distanţă de minimum 60 cm faţă de pereţi, iar liniile de circulaţie intensă şi cele distribuitoare la 90 cm de pereţi. - Transportul cu lanţ este obligatoriu să fie astfel montat încît să se asigure o pantă de scurgere pentru apele reziduale provenite de la spălarea acestora.

Coala Mod Coala nr. Document

Semnat. Data

Proiect de an la utilajul industial

2.5. Calculul maşinii de tocat carne 2.5.1. Calculul tehnologic Calculul productivității : Q=Fovoρφ; Admitem : d=6mm , z=120, D=70mm, R=0,032mm.

d 2 2 3.14 * 0.0062 0 F  z  *120  0.0033 (m) 0 4 0 4 v

Q 300   0.036 (m/s) F 3600 0.0033 *1000 * 0.7 * 3600

Calculăm turația melcului :





v  n rex  rin tg n K 0 b n

v





n rex  rin tg n K b



0.036  3.4 s-1) 3.14(0.032  0.02)0.16 * 0.4

2.5.2. Calculul energetic ; ;

;

;

;

;

;

Coala Mod Coala nr. Document

Semnat. Data

Proiect de an la utilajul industial

;

;

(kW). 2.5.3. Calculul cinematic i= n1/n2; unde : n1- turatia motorului; n1=1000 min-1; n2- turatia organului de lucru ( a melcului), n2=3.5(s-1); ; z1- numarul de dinti a rotii melcate , admitem z1=6; i=z2/z1 ; z2=z1*i=6*4.76=29(numarul de dinti a rotii). i=d2/d1 , admitem d1=60mm; d2=i* d1=4,76*60=286 mm.

Coala Mod Coala nr. Document

Semnat. Data

Proiect de an la utilajul industial

Concluzie Efectuînd acest proiect , am avut ca scop constuirea unei mașini de tocat carne cu productivitatea de 300 kg/h, deastinată secție de carne a unei cantine cu 300 de locuri. Am analizat brevete de inventie pentru a determina avantajele și dezavantajele construcției și principiului de funcționarea a mai multor tipuri de mașini de tocat carne. Cunoscînd avantajele și dezavantajele acestora , am incercat să construiesc o mașină care să înlăture macar citeva din dezavantajele celorlalte mașini. Desigur, nu am putut sa înlătur toate dezavantajele masinilor existente , insa am costruit o mașină care are un consum de energie mai mic, cu următoarela dimensiuni de gabarit L=450mm și H=660mm. Acest material contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor tehnice şi ajută tînărul specialist să rezolve probleme tehnico – inginereşti ce ţin de introducerea tehnicii performante în diversele ramuri ale industriei alimentare, atingînd astfel nivelul tehnic solicitat de societatea noastră.

Coala Mod Coala nr. Document

Semnat. Data

Proiect de an la utilajul industial

Bibliografie 1. M. Bernic, Gr. Ganea, Ghe. Ganea - „Utilaj tehnologic în Industria alimentară” volumul I , Chişinău 2007, Editura „Tehnica – Info” 2. В. Д. Елхина, А. А. Журин – «Оборудование предприятий общественного питания», 1987. 3. O. Deseatnicov, N. Mija, M. Bernic: „Organizarea şi dotarea tehnică a unităţilor de alimentaţie publică”, Chişinău, UTM 2005, 82 pag. 4. Internet

Coala Mod Coala nr. Document

Semnat. Data

Proiect de an la utilajul industial