Program Elevi Sănătate Și Stare de Bine În Școală [PDF]

Zitiervorschau

CENTRUL JUDEȚEAN DE RESURSE ȘI ASISTENȚĂ EDUCAȚIONALĂ ALBA

Program Sănătate și stare de bine în școală Badale Maria Ioana Făgărășan Anca Nicoară Dana Panța Georgiana Popa Delia Margareta Popescu Ioana Mirela activitate în cadrul proiectului

Health and Well-being in School

Nr. proiect 2020-EY-PMIP-0003

Alba Iulia, 2022 ISBN 978-973-0-37793-4

BADALE MARIA IOANA

PANŢA GEORGIANA

FĂGĂRĂŞAN ANCA

POPA DELIA MARGARETA

NICOARĂ DANA

POPESCU IOANA MIRELA

Program Sănătate și stare de bine în școală activitate în cadrul proiectului ”Health and well-being in school”, nr. proiect: 2020-EY-PMIP-0003 finanțat în cadrul programului Educație, Burse, Ucenicie și Antreprenoriatul tinerilor în România prin Granturile SEE, Mecanismul Financiar 2014-2021

ISBN 978-973-0-37793-4 ALBA IULIA 2022

Working together for a green, competitive and inclusive Europe SEE and cha(lle)nge

CUPRINS Introducere ........................................................................................................................... pag. 3 Pledoarie pentru ...pozitivism .............................................................................................. pag. 5 MODULUL I P - EMOȚII POZITIVE ......................................................................... pag. 6 Modalități prin care se pot dezvolta emoții pozitive - exemple de activități ...................... pag. 7 1. Snowball .......................................................................................................................... pag. 8 2. Jurnal de recunoștință ...................................................................................................... pag. 9 3. Ne plimbăm-cum suntem? ............................................................................................... pag. 10 4. Ce vezi? ........................................................................................................................... pag. 11 5. Schimbarea e la mine........................................................................................................ pag. 12 6. Copacul cu emoții ............................................................................................................ pag. 13 MODULUL II E – IMPLICARE ..................................................................................... pag. 14 Modalități prin care se poate stimula implicarea - exemple de activități ........................... pag. 15 1. Fii pe fază ......................................................................................................................... pag. 16 2. În centrul atenției .............................................................................................................. pag. 17 3. Jigsaw ............................................................................................................................... pag. 18 4. Colaj - Anul trecut/Săptămâna trecută ............................................................................. pag. 20 5. Foto voice ........................................................................ ................................................ pag. 21 MODULUL III R - RELAȚII APROPIATE .................................................................. pag. 22 Modalități prin care se pot cultiva relațiile apropiate - exemple de activități .................... pag. 23 1. Bingo ................................................................................................................................ pag. 24 2. Și eu .................................................................................................................................. pag. 26 3. Sentimente în desene ........................................................................................................ pag. 28 4. Eu, Niciodată .................................................................................................................... pag. 29 MODULUL IV M - SENSUL ÎN VIAȚĂ (VALORI) .................................................... pag. 30 Modalități prin care se poate conștientiza sensul în viață - exemple de activități .............. pag. 31 1. High five ........................................................................................................................... pag. 32 2. Valorile mele .................................................................................................................... pag. 33 3. Desenele echipei mele ...................................................................................................... pag. 34 MODULUL V A - SUCCESELE (OBIECTIVE, PLANIFICARE) ............................. pag. 36 Modalități prin care se poate încuraja orientarea spre succes - exemple de activități ...... pag. 37 1. Povestea noastră ............................................................................................................... pag. 38 2. Cine suntem noi? .............................................................................................................. pag. 40 3. Cum m-ar vedea personajul preferat? .............................................................................. pag. 42 4. Planificarea activităților ................................................................................................... pag. 43

2

Working together for a green, competitive and inclusive Europe SEE and cha(lle)nge

INTRODUCERE ”Datorie și Bucurie” sau despre cum proiectele completează natural și firesc încercarea noastră de a aduce ”Sănătate și stare de bine în școală” Deși la prima vedere pare doar un clișeu, ”nimic nu e întâmplător” este, în cazul nostru, al Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Alba, motorul care în ultimii ani a adus împreună profesioniști, cursuri, proiecte, rezultate frumoase și sustenabile, replicabile în alte contexte și proiecte, care la rândul lor au adus alte rezultate, alte bucurii. Mai presus decât toate acestea, motorul instituției noastre a fost mâna de Oameni care au crezut și în care s-a crezut – că se poate, că pot! Că mai pot să aducă plus-valoare, impact, ”suflet„ în contexte în care lucrul cu oamenii, interacțiunea, relațiile interumane par din ce în ce mai consumatoare de energie și dificil de stabilit. Pe când abia au încheiat un alt proiect de suflet care a implicat consilierii școlari din județ și mai multe școli participante, echipa de proiecte din cadrul Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Alba, a primit din nou cu bucurie vestea aprobării unui nou proiect, se întâmpla la începutul verii lui 2021. Astfel, instituţia a devenit, pentru a treia oară, promotor şi beneficiar al unui proiect finanţat prin Granturile SEE – Mecanismul Financiar 2014-2021 – Programul de Educaţie, Burse, Ucenicie şi Antreprenoriatul Tinerilor din România. Proiectul, intitulat sugestiv “Health and well-being in school” (2020-EY-PMIP-0003) are ca obiectiv general îmbunătățirea competențelor profesionale ale experților educaționali din cadrul Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Alba privind învățarea outdoor și învățarea experiențială, cu scopul optimizării stării de bine, motivației pentru învățare, a stimei de sine, a abilităților socioemoționale ale elevilor din ciclul primar și gimnazial. În contextul post-pandemic și al creșterii ratei absenteismului și a abandonului școlar, ne-am propus ca derularea proiectului ”Health and well-being in school”/"Sănătate și stare de bine în școală” să fie o modalitate de a reconecta elevii și profesorii cu școala, prin promovarea activităților de învățare experiențială, învățare prin joc și activități în aer liber. Urmărind acest obiectiv ne dorim și ca proiectul ”Health and well-being in school” să continue armonios şi să îmbogăţească eficient rezultatele atinse în cadrul primului proiect promovat de către CJRAE Alba - “The teacher as a change agent” (2018-EY-PMIP-R1-0003) în anul şcolar 2018-2019 și ale celui de-al doilea - “Together for life skills through green and inclusive education!” (2018-EY-PMIPR2-0002) derulat în perioada 2019-2021 În paralel cu pregătirea și susținerea workshopului ”Sănătate și stare de bine în școală”, inspirat de experiențele islandeze, echipa de proiect a colaborat și a elaborat prezentul Ghid ”Sănătate și stare de bine”, ca rezultat tangibil al proiectului și ca răspuns la nevoile identificate în rândul comunității. În acest sens, depășind nevoia inițială în care intervenția era gândită special pentru contextul post-pandemic și ca necesitate de adaptare a activităților la specificul învățării outdoor, echipa de proiect își propune prin materialul ce urmează să ofere tuturor profesioniștilor implicați în educație un punct de plecare și o sursă

3

Working together for a green, competitive and inclusive Europe SEE and cha(lle)nge

de inspirație în contextul învățării cu și pentru starea de bine. Așa cum am arătat și în cadrul workhopului pentru cadrele didactice, fără a ne asuma concepte specifice care nu ne aparțin, fără a pretinde că deținem vreo formulă-magică în ceea ce privește aducerea stării de bine și a optimizării sănătății mintale în școlile noastre, ne bucurăm totuși să vă împărtășim din cunoștințele, abilitățile, experiențele și mai ales atitudinea noastră privind aceste concepte. Până la urmă, este ”de datoria”, dar și ”bucuria” noastră de a colabora și a aduce starea de (mai) bine acolo unde suntem. Apoi de a o împărtăși cu voi toți ceilalți, care simțiți că a educa nu este doar o profesie, ci este ”datorie și bucurie”.

Echipa de proiect

4

Working together for a green, competitive and inclusive Europe SEE and cha(lle)nge

Pledoarie pentru ….pozitivism Psihologia pozitivă este un domeniu de studiu științific al experiențelor pozitive, trăsături individuale pozitive și virtuțile civice, alături de instituțiile care ajută oamenii să-și îmbunătățească calitatea vieții. Trăirile/emoțiile pozitive sunt cele care stau la baza unei vieți plăcute (pleasant life). Aceasta presupune emoții pozitive din prezent – stare de bine, bucurie, plăcere; emoții pozitive din trecut – mulțumire, împăcare; și așteptări legate de viitor – optimism, speranță. Trăsăturile individuale pozitive le permit oamenilor să prospere și sunt virtuțile și punctele forte ale caracterului. Virtuțile sunt caracteristici de bază precum curajul sau înțelepciunea, iar punctele forte sunt procesele psihologice prin care acestea se manifestă, de exemplu curiozitatea sau perseverența. Acestea constituie premisele unei vieți bune (good life), dar în momentul în care sunt orientate către un scop, permit atingerea celui mai înalt stadiu al stării de bine: viața cu sens (meaningful life). Instituțiile au rolul de a dezvolta aceste trăiri și trăsături pozitive creând un mediu propice în care acestea să se exprime. Prin urmare psihologia pozitivă urmărește modul în care se poate contribui și se pot crește aceste instituții, acordând importanță educației/școlii, carierei sau comportamentului parental. În psihologia pozitivă, cea mai influentă teorie despre fericire este cea propusă de Martin Seligman, care descrie un model a ceea ce înseamnă să ai o Viață Plină (Full life). Acest model se numește PERMA:  Positive emotions (Emoții pozitive) care se referă la viața plăcută – cea văzută prin perspectiva hedonică, în care ai emoții pozitive legate de trecut, prezent și viitor.  Engagement (Angajament) care face referire la viața bună – combină cele două perspective și se referă la a-ți folosi punctele forte pentru a obține satisfacții în cele mai importante domenii ale vieții. Viața bună nu e ceva la care ajungi odată pentru totdeauna, ci este o continuă dezvoltare.  Positive Relationships (Relații pozitive) – care pune accentul pe relațiile sociale pe care le dezvoltăm.  Meaning (Sensul) care e viața cu sens – e cea unde regăsim perspectiva eudaimoică și ne referim la cea mai înaltă formă a fericirii, care presupune găsirea unui scop care e mult mai mare decât noi și folosirea punctelor forte și a virtuților în a-l atinge și obține.  Acomplishment (Împlinire) care în acest model propus face referire la succesul și sentimentul succesului. Ea presupune stabilirea obiectivelor care, odată atinse, ne vor ajuta să ne simțim competenți, promovându-ne autonomia. Se referă la realizarea obiectivelor în legătură cu îmbunătățirea abilităților noastre.

Autorii

5

MODULUL 1 - P EMOȚII POZITIVE Ce sunt?

De ce sunt

importante?

Emoția pozitivă este mult mai mult decât simpla „fericire”. Emoțiile pozitive includ speranța, interesul, bucuria, dragostea, compasiunea, mândria, amuzamentul și recunoștința. Emoțiile pozitive sunt un indicator principal al „înfloririi” și pot fi cultivate sau învățate pentru a îmbunătăți bunăstarea (Fredrickson, 2001).

Când indivizii pot explora, savura și integra emoțiile pozitive în viața de zi cu zi (și vizualizările vieții viitoare), se îmbunătățește gândirea și acțiunea obișnuită. Emoțiile pozitive pot anula efectele dăunătoare ale emoțiilor negative și pot promova reziliența (Tugade & Fredrickson, 2004).

Să ne amintim!

interes

5

6

rie u c bu

Creșterea emoțiilor pozitive îi ajută pe indivizi să construiască resurse fizice, intelectuale, psihologice și sociale care conduc la această rezistență și bunăstare generală.

Activități/modalități de a dezvolta

emoții pozitive -exemple de activități-

1. Snowball 2. Jurnal de recunoștință 3. Ne plimbăm... cum simțim 4. Ce vezi? 5. Schimbarea e la mine 6. Copacul cu emoții

Recomandare Alegeți activitățile care se potrivesc cel mai bine caracteristicilor grupului/clasei.

7

1. SNOWBALL -exemple de activitățiDescriere Scop Identificarea și conștientizarea aspectelor care pot contribui la fortificarea stării de sănătate fizică, mentală, emoțională și socială.

Recomandări Vârsta: peste 10 ani

Participanții stau în cerc. Fiecare scrie pe o foaie de hârtie 4 lucruri pe care le consideră cele mai importante pentru sănătate. Se grupează câte doi, în funcție de proximitate și discută lista, apoi realizează o listă comună cu 3 lucruri importante pentru sănătate. Se grupează câte 4, discută listele și aleg 2 itemi cei mai importanți. În pasul următor participanții se reunesc în două grupuri si aleg un singur item, cel mai important pentru sănătate. Cele două grupuri mari își prezintă apoi itemul și decid care din cele două este mai important.

Nr. participanți: minim 10 Durata: 50 minute Locație: Indoor/Outdoor (spațiu mare în sala de clasă sau afară)

Resurse necesare coli de hârtie

8

Evaluare/ Reflecție Se discută cu elevii despre modalitățile multiple prin care putem contribui la îmbunătățirea stării de sănătate. Calitatea vieții și noțiunea de viață sănătoasă sunt concepte multidimensionale ce includ domenii asociate funcționării fizice, mentale, emoționale și sociale. Starea de bine implică aspecte ale vieții și sănătății fizice și mentale, dar integrează și aspecte sociale din viața unei persoane.

2. JURNAL DE RECUNOȘTINȚĂ -exemple de activitățiDescriere Scop Exersarea unui efort conștient de a se uita la lucrurile care merg bine, la activitățile pe care încă le fac cu plăcere, la oamenii care îi înconjoară și îi susțin, pentru a simți emoții pozitive.

Recomandări Vârsta: peste 10 ani Nr. participanți: 1- 25 Durata: 50 minute Locație: Indoor/Outdoor (spațiu mare în sala de clasă sau afară)

Resurse necesare jurnal, coală de hârtie,

post-ituri

9

Se recomandă elevilor următoarele activități: ”Notezi în fiecare zi 5 lucruri care te-au bucurat și pentru care ești recunoscător. Apoi reflectezi și le retrăiești. Poate te gândești că situația actuală este de așa natură încât nu vei găsi 5 lucruri. Însă nu trebuie să fie lucruri extraordinare, ci lucruri mici ca discuțiile cu un prieten, un film care ți-a plăcut, că ești sănătos, etc. De exemplu, eu sunt recunoscătoare pentru următoarele: m-am bucurat de prezența soarelui chiar și dacă doar de la geam, timpul petrecut cu pisica mea, gătitul mâncării mele favorite și cafeneaua virtuală pe care am savurat-o cu o bună prietenă. Realizarea zilnică a acestui exercițiu îți va antrena mintea să se concentreze tot mai ușor asupra aspectelor pozitive din viața ta.” Variantă: ”SCRISOARE DE RECUNOȘTINȚĂ” Gândește-te la o persoană care a avut un impact pozitiv asupra ta, care ți-a spus ceva sau care ți-a influențat viața în bine. Scrie o scrisoare persoanei respective în care îți exprimi aprecierea și mulțumirea. Acest proces de reamintire și punere în cuvinte te ajută să retrăiești acele emoții. După ce ai scris scrisoarea, stabilește, dacă e posibil, o întâlnire față în față/online cu acea persoană pentru a-i citi scrisoarea.

Evaluare/ Reflecție Se discută cu elevii despre importanța gândirii pozitive, modul în care ne putem antrena acest mod de gândire și putem exersa recunoștința. Se subliniază importanța verbalizării/exprimării emoțiilor pozitive ca mod de viață zilnic sau mind-set.

3. NE PLIMBĂM …CUM SIMŢIM! -exemple de activități-

Scop Conștientizarea faptului

că fiecare emoție pe care o

trăim produce anumite

reacții în corp, care se pot

identifica pe baza

expresivității corporale.

Recomandări Vârsta: peste 10 ani Nr. participanți: 1- 25

Descriere Activitatea se poate desfășura într-un spațiu pe cât posibil cu cât mai puține obstacole.. Cadrul didactic solicită elevilor diferite moduri de deplasare: ex. ”să mergem așa cum mergem de obicei”, și se plimbă prin spațiul destinat activității. Urmează apoi exemplificarea și diversificarea modului de deplasare, ex ”hai să ne plimbăm cum simțim”. Cadrul didactic exemplifică ”azi sunt bucuros/bucuroasă” și începe să țopăie râzând prin cameră. Elevii continuă deplasarea în modul în care simt să exprime emoția aleasă. Se testează mai multe emoții/stări pe rând (teamă, furie, grabă, entuziasm, nesiguranță, plictiseală, mândrie etc).

Durata: 15 minute Locație: Indoor/Outdoor

(spațiu mare în sala de

clasă sau afară)

Resurse necesare nu necesită

10

Evaluare/ Reflecție Se discută cu elevii despre legătura dintre emoțiile identificate și modul de exteriorizare prin mers. Se analizează care tip de mers le-a plăcut cel mai mult, care a fost cel mai ușor de realizat, care nu le-a plăcut și care li s-a părut dificil. Se subliniază legătura dintre emoții și exteriorizarea lor prin acțiuni.

4. CE VEZI? -exemple de activități-

Descriere Scop Împărtășirea unei experiențe prin relatarea a ceea ce vede printr-o poveste proprie care își relevă sensul, fiind transmis emoțional.

Recomandări Vârsta: peste 6 ani Nr. participanți: 1- 30 Durata: 50 minute Locație: Indoor/Outdoor (spațiu mare în sala de clasă

În perechi, participanții aleg un loc separat de ceilalți. Perechile stau jos sau spate în spate. Fiecare îi descrie celuilalt acurat, detaliat și cu accent pe emoții, ceea ce vede. Participantul care ascultă închide ochii și încearcă să-și imagineze scena descrisă (2 min). Apoi fac schimb de locuri și privesc imaginea cu ochii lor și compară cu ceea ce și-au imaginat. Partenerii creează o poveste despre două persoane care are loc în cadrul respectiv (include ambele scenarii, perspective descrise). Criterii pentru poveste: 2-3 minute de povestit sau pus în scenă 3 adjective 2 emoții 1 fenomen natural. Fiecare echipă își prezintă produsul (storytelling).

sau afară)

Evaluare/ Reflecție

Resurse necesare fișa cu instrucțiunile poveștii

11

Se discută cu elevii motivele pentru care persoane diferite trăiesc emoții diferite în una și aceeași situație. *Această activitate se pretează foarte bine într-o excursie.

5. SCHIMBAREA E LA MINE! -exemple de activități-

Scop Conștientizarea și reducerea gândurilor negative prin înlocuirea lor cu gânduri pozitive.

Recomandări Vârsta: peste 6 ani Nr. participanți: 1- 25 Durata: pe parcursul a

Descriere Se recomandă elevilor să ia o foaie goală de hârtie la începutul zilei și să rupă câte o bucățică (atât cât încape între două degete) de fiecare dată când au un gând negativ sau când spun un cuvânt negativ. Acest exercițiu poate continuă timp de două ore. După două ore se verifică cât a mai rămas din foaia de hârtie. În acest mod elevii pot deveni conștienți de tiparul de gândire pe care îl au și de cuvintele pe care le folosesc în mod frecvent. Se recomandă elevilor să încerce să înlocuiască fiecare gând și cuvânt negativ cu unul pozitiv și să își creeze un vocabular format din cuvinte pozitive.

două ore Locație: Indoor/Outdoor (spațiu mare în sala de clasă sau afară)

Resurse necesare coală de hârtie

12

Evaluare/ Reflecție Se încurajează analiza transformării bucății de hârtie: cât au rupt din hârtie, care sunt expresiile utilizate în mod frecvent, cu ce gând pozitiv a înlocuit, etc.

6. Copacul cu emoții -exemple de activități-

Descriere Scop Identificarea emoțiilor

predominante

Recomandări Vârsta: peste 6 ani Nr. participanți: 1- 25

Profesorul desenează/expune 3 copaci pe tablă/perete: câte unul pentru școală, acasă și grupul de prieteni. Apoi, împarte elevilor liste cu emoții, foi colorate, foarfecă și lipici. Elevii identifică în liste emoții personale asociate celor 3 domenii și le scriu pe frunzele decupate din hârtia colorată, apoi le lipesc în copaci. Se observă în grup și se discută despre emoțiile predominante regăsite în fiecare domeniu.

Durata: 30-40 minute Locație: Indoor/Outdoor (spațiu mare în sala de clasă sau afară)

Resurse necesare liste cu emoții, foi colorate, lipici

13

Evaluare/ Reflecție Se încurajează găsirea emoțiilor personale și discutarea despre ele Cum a fost această activitate pentru mine? Ce am descoperit despre mine? Dar despre ceilalți?

MODULUL 2 - E IMPLICARE Ce sunt?

Potrivit Seligman (2012), angajamentul înseamnă „a fi una cu muzica”. Este în conformitate cu conceptul de „flux” al lui Csikszentmihalyi (1989). Fluxul include pierderea conștiinței de sine și absorbția completă într-o activitate. Cu alte cuvinte, persoana trăiește în momentul prezent și se concentrează în întregime pe sarcina în cauză.

provocare 14

Modalități de a crește implicarea:

-Participarea la activități plăcute cu adevărat, în care se pierde noțiunea timpului când sunt realizate.

-Exersarea trăirii momentului, chiar și în timpul activităților zilnice sau al sarcinilor banale.

-Petrecerea timpului în natură, urmărind, ascultând și observând ceea ce se întâmplă în jur.

-Identificarea punctelor forte ale caracterului și realizarea lucrurilor la care excelează.

ate t i l i ab

Activități/Modalități de a crește

implicarea -exemple de activități1. Fii pe fază! 2. În centrul atenției 3. Jigsaw 4. Colaj - Anul trecut/ săptămâna

trecută 5. Foto Voice

Recomandări Alegeți activitățile care se potrivesc cel mai bine caracteristicilor grupului/clasei!

15

1.FII PE FAZĂ! -exemple de activități-

Descriere Scop Cultivarea atenției,

sincronizarea,

respectarea

instrucțiunilor,

implicarea tuturor

participanților.

Recomandări Vârsta: peste 10 ani Nr. participanți: 1- 25 Durata: 20-30 minute inclusiv reflecția Locație: Indoor/Outdoor (spațiu

Participanții sunt rugați să stea în cerc și să fie atenți. Profesorul împarte biletele fiecărui elev cu instrucțiunea de a nu arăta colegului din stânga sau dreapta, ori de a citi cu voce tare ce au de făcut. Fiecare respectă instrucțiunile și trebuie să se sincronizeze, nu realizează activitatea până când nu aude sau vede ce face celălalt. Dacă nu sunt atenți și nu reușesc să se sincronizeze, jocul se reia de la început. De la primul bilet până la ultimul bilet toate au legătură. Se poate creea o poveste sau un joc de rol cu diferite sarcini. Exemple de sarcini: ”Când auzi....”Ce frumos este afară”...uită-te la soare!”; ”Când vezi că cineva dansează, cântă ”I will happy...”; etc. Fiecare bilet va conține o sarcină care implică o acțiune sau o verbalizare.

mare în sala de clasă sau afară)

Evaluare/ Reflecție Resurse necesare biletele cu diferite instrucțiuni și un text

16

Discuție în grup mare: Cum ați găsit activitatea? Ce poți învăța din ea? Ce putem face pentru a ne asigura că în sala noastră de clasă se respectă instrucțiunile, implicarea tuturor participanților și sincronizarea?

2. ÎN CENTRUL ATENȚIEI -exemple de activități-

Descriere Scop Adoptarea atitudinii pozitive față de ceilalți, incluzând încrederea și respectul.

Recomandări Vârsta: peste 13 ani Nr. participanți: 10-30 Durata: 20-35 minute Locație: (Indoor/Outdoor) Spațiu mare în sala de

Participanții sunt rugați să stea în cerc în picioare. Profesorul spune o afirmație Ex. Sunt pasionat de lectură. Orice participant care poate spune ”Da” afirmației, intră în cerc și stă acolo, apoi profesorul spune o altă afirmație și dacă participanții din cerc mai pot spune ”Da” rămân acolo, ceilalți care răspund cu ”Nu”, se întorc în cercul exterior. Acest lucru continuă atâta timp cât profesorul decide. Important este să te gândești bine la enunțuri, unele să fie lucruri comune altele să fie mai puțin comune. De asemenea, asigurați-vă că aveți declarații ca fiecare copil să poată spune DA cu siguranță. .

clasă sau afară

Evaluare/ Reflecție Resurse necesare listă cu diferite situații

17

Discuții cu grupul mare:. Ce am învățat din această activitate? Cum te-ai simțit când ai pășit în mijloc? A fost vreo afirmație care te-a surprins la ceilalți? În viața de zi cu zi, în care circumstanțe îți place să faci un pas înainte și să fii special? Ați fost nevoiți să vă ascundeți părerea pentru a vă identifica cu ceilalți sau să fii acceptat de ceilalți?

4.JIGSAW -exemple de activități-

Scop

Descriere

Înțelegerea rolului

Jigsaw (se vor forma 4 grupuri: 1, 2, 3, 4 grupuri de bază)

fiecărei persoane în cadrul relațiilor interpersonale și înțelegerea faptului că grupul este de multe ori o sursă de idei bogate

A: Care credeți că sunt avantajele lucrului în echipă în cadrul activităților școlare? B: Care credeți că sunt dezavantajele lucrului în echipă în cadrul activităților școlare?

pentru realizarea unei sarcini date.

Recomandări Vârsta: peste 6 ani Nr. participanți: 4-25 Durata 20-30 minute Locație (Indoor/Outdoor) Spațiu mare în sala de clasă sau afară

Resurse necesare fișa de lucru

18

C: Care credeți că sunt condițiile necesare pentru realizarea unor activități ce presupun lucrul în echipă la școală? D: Exemple de metode pentru dezvoltarea abilităților de lucru în echipă.

JIGSAW -exemple de activități-

continuare

Descriere Jigsaw (se vor forma 4 grupuri: 1, 2, 3, 4 - grupuri de bază) Etape: Individual, în grupurile de bază: Fiecărei persoane din grup îi este desemnată o literă. Fiecare persoană răspunde individual la întrebarea corespunzătoare literei lui. (2 minute) Toți participanții cu aceeași literă formează un grup nou - grupul de specialiști. Împărtășesc idei referitoare la întrebare și își notează răspunsurile celorlalți. (5 minute) Participanții se întorc în grupurile de bază și fiecare specialist prezintă celorlalți ce a aflat. (8 minute) Fiecare grup de bază prezintă informațiile într-un mod creativ: mimă, talkshow, cântec, desen, poezie etc. (pregătire și prezentare 5 minute)

Evaluare/ Reflecție Cum a fost pentru mine această activitate? Cum m-am simțit? Ce gânduri îmi trec prin minte acum?

19

5. COLAJ - ANUL TRECUT/ SĂPTĂMÂNA TRECUTĂ -exemple de activități-

Scop Adoptarea atitudinii pozitive față de ceilalți, incluzând încrederea și respectul, evitând atitudinile negative față de ceilalți.

Recomandări Vârsta: peste 6 ani Nr. participanți: 4-25 Durata 20-30 minute

Descriere Elevii primesc sarcina (la școală sau pentru acasă) de a realiza un colaj ce reprezintă Anul trecut școlar/ Săptămâna trecută de școală. Pași: 1. Realizați un colaj care să cuprindă atât fotografii, cât și informații scurte privind gânduri, emoții și acțiuni care însoțesc aceste fotografii. Surprindeți atât fotografii realizate la școală (sau desene ale unor momente), cât și acasă în familie. 2. Momentele marcate de fotografii și informații reflectă momente importante pentru voi. Oferiți un titlu colajului vostru. 3. Prezentați colajele realizate sub forma unei povești.

Locație (Indoor/Outdoor) Spațiu mare în sala de clasă sau afară

Resurse necesare foi de flip-chart

20

Evaluare/ Reflecție Fiecare participant își prezintă colajul. Realizarea unei povești cu ajutorul colajului Discuție în grup mare: -Cum ați găsit activitatea? -Ce poți învăța din ea? -Ce putem face pentru a ne asigura că în sala noastră de clasă se respectă instrucțiunile, implicarea tuturor participanților și sincronizarea?

6. FOTO VOICE -exemple de activități-

Scop Înțelegerea rolului fiecărei persoane în cadrul relațiilor interpersonale și înțelegerea faptului că grupul este de multe ori o sursă de idei bogate pentru realizarea unei sarcini date.

Descriere 1. Alegerea unei teme ce se va aborda şi evidenţia în fotografiile efectuate de elevi; 2. Elevii vor merge pe teren şi vor realiza fotografii având tema aleasă. 3. Elevii vor fi împărțiți în grupuri de câte 4/5, în cadrul cărora vor decide care dintre fotografiile realizate de membrii grupului este cea mai reprezentativă pentru tema aleasă și vor construi împreună mesajul, argumentând apartenența la tema respectivă. 4. Fotografiile, cu mesajele aferente, vor fi expuse pe holurile unității școlare.

Recomandări Vârsta: peste 6 ani Nr. participanți: 4-25 Durata 20-30 minute Locație (Indoor/Outdoor) Spațiu mare în sala de clasă sau afară

Resurse necesare telefonul mobil, fotografii realizate

21

Evaluare/ Reflecție Fiecare grup își prezintă fotografiile făcute și vor construi un mesaj pe tema respectivă.

MODULUL 3- R RELAȚII APROPIATE De ce sunt importante?

Ce sunt? Relațiile din modelul PERMA se referă la sentimentul de a fi susținut, iubit și apreciat de către ceilalți. Relațiile sunt incluse în model bazat pe ideea că oamenii sunt în mod inerent creaturi sociale (Seligman, 2012).

S-a constatat că mediul social joacă un rol critic în prevenirea declinului cognitiv. Mulți oameni au scopul de a îmbunătăți relațiile cu cei de care sunt cei mai apropiați. Cercetările au demonstrat că împărtășirea de vești bune sau celebrarea succesului favorizează legături puternice și relații mai bune (Siedlecki et al., 2014). În plus, a răspunde cu entuziasm celorlalți, în special în relațiile apropiate sau intime, crește intimitatea, bunăstarea și satisfacția.

Să ne amintim!

bunăstare 22

ție c a f s sati

Alăturarea unei clase sau unui grup care prezintă aceleași interese. Adresarea de întrebări persoanelor care nu sunt bine cunoscute pentru a afla mai multe despre ei. Crearea de prietenii cu oamenii cunoscuți. Restabilirea de legături cu persoane cu care nu s-a mai vorbit sau cu care nu au mai avut legătură de ceva vreme.

Activități/Modalități cum să

construim relații -exemple de activități-

1. Bingo 2. Și Eu 3. Sentimente în desene 4. Eu, Niciodată...

Recomandări Alegeți activitățile care se potrivesc cel mai bine caracteristicilor grupului/clasei!

23

1.BINGO -exemple de activități-

Scop Ascultarea mesajului transmis printr-un comportament de ascultare

Recomandări Vârsta: peste 10 ani Nr. participanți: 4-30 Durata: 20-30 minute incluzând și reflecția

Descriere Fiecare participant (și profesorul) primește câte o fișă de bingo cu afirmații în fiecare casetă. Participanții sunt rugați să se plimbe și să își pună întrebări reciproc, iar când cineva spune ”Da” la întrebare, îi trece numele în casetă. Scopul este să obțină un Bingo cu cinci nume diferite la rând și când completează tot, strigă BINGO!. *Important: pune întrebarea colegului/colegei din fața ta, nu scrii ce auzi din stânga sau dreapta, ulterior poți să te duci să întrebi. Fiecare în parte pune cinci întrebări pe orizontală sau verticală. Când au strigat ”bingo”, ar trebui să continue să întrebe și să umple cât mai multe casete.

Locație: (Indoor/Outdoor): Spațiu mare în sala de clasă sau afară

Resurse necesare fișa de lucru:

24

Evaluare/ Reflecție Ce s-a întâmplat pe parcursul acestei activități? Putem scrie pe tablă tot ce menționează sau le spunem oral dacă activitatea este afară. A fost ceva ce nu știai și te-a surprins? Cum poate această activitate să îmbunătățească climatul de clasă?

BINGO

Completează propozițiile, apoi găsește un coleg sau mai mulți colegi care au scris un răspuns similar. Notează numele lui/lor sub răspunsul tău.

Mă simt bucuros când…

25

Sunt Sunt mulțumit Un loc în care recunoscător de mine mă simt pentru… atunci când… relaxat este…

Scrie o emoție pozitivă pe care ai simțito azi…

Când sunt furios, mă liniștesc dacă…

Mă simt acceptat…

Dacă relaxarea ar fi o culoare, aceasta ar fi...

Ceea ce apreciez la ceilalți este…

Mă simt respectat când…

Mă distrez atunci când…

Mă simt bine în preajma…

Dacă iubirea Am încredere ar fi un în mine atunci animal, atunci când… ar fi…

Sunt curajos atunci când...

Dacă fericirea ar fi un fel de mâncare, acesta ar fi…

Respect...

Ceea ce îmi dă energie este…

Cel mai mult îmi place să…

Mă motivează…

2. ȘI EU! -exemple de activități-

Scop Dezvoltarea capacității de autodescriere și de comunicare a informațiilor despre sine prin acceptarea că o persoană poate să aibă caracteristici pozitive cât și negative.

Recomandări Vârsta: peste 10 ani Nr. participanți: 8-25 Durata: 30-40 minute în funcție de dimensiunea grupului Locație(Indoor/Outdoor )Spațiu mare în sala de clasă sau afară

Resurse necesare

26

În interior - scaune

așezate în cerc, egale cu

numărul participanților În exterior - cercuri

desenate pe sol

Descriere Formați un cerc în care toată lumea stă pe un scaun (sau stă în picioare afară pe un loc trasat). Cerem participantului să se gândească la un fapt, experiență sau la ceva personal pe care l-a trăit și îl consideră unic pentru el și la care nimeni nu poate spune „ȘI EU”. Profesorul începe prima afirmație. Se ridică de pe scaun și spune ceva despre el care este unic. De exemplu: am un frate/soră mai mică/mare. Dacă nimeni nu împărtășește această situație, ceilalți îl aplaudă, iar el/ea se așează pe scaun. Apoi următoarea persoană se ridică și spune ceva despre care crede că nimeni altcineva nu poate spune „Și Eu”. Dacă cineva spune „Și Eu!”, trebuie să se ridice de pe scaun sau dacă e afară să ridice mâna și să spună „Și Eu”, atunci ”apelantul” trebuie să încerce din nou să vină cu altceva unic. Dacă a doua oară primește răspuns cu „Și Eu”, se va trece mai departe. Prima rundă se termină când toată lumea a spus ceva care îi diferențiază de ceilalți.

ȘI EU!

exemple de activități - continuare

Descriere Pasul doi: În partea a doua a activității, fiecare elev va fi provocat să numească ceva despre el care crede că alții împărtășesc cu el. Cel care împărtășește poate sta în mijlocul cercului și să se gândească ce împarte cu restul grupului. De exemplu: îmi place muntele, marea, muzica populară, rock, etc. Toți cei care împărtățesc, trebuie să se ridice și să se mute pe un alt scaun în timp ce ei strigă „Și Eu!”. Persoana care stă în mijloc trebuie să găsească un scaun liber, așa că altcineva va sta în mijloc pentru următoarea situație.

Evaluare/ Reflecție Se discută despre joc și despre cum s-au simțit. Întrebări de reflecție: -Ce a fost mai ușor? Să găsești lucruri care ne diferențiază de ceilalți sau lucruri pe care le putem împărtăși? -În viața reală ce apreciem - când ne simțim unici și diferiți sau când ne simțim similar cu ceilalți? -Gândește-te la caracteristicile pe care le-ai ales: lucrurile care v-au separat în acest grup; lucrurile care v-au unit în acest grup. -Lucrurile comune pe care le au oamenii în acest grup ar fi comune tuturor oamenilor din întreaga lume? Sugestii pentru profesori: se recomandă folosirea unor afirmații mai profunde, nu aspecte referitoare la fizic, de ex.: au mâini și picioare.

27

3. SENTIMENTE ÎN DESENE -exemple de activități-

Scop Identificarea

aptitudinilor specifice

elevilor care îi ajută în

realizarea cu eficiență a

unor activități.



Recomandări Vârsta: peste 6 ani Nr. participanți: 4-25 Durata: 20-30 minute

incluzând și reflecția Locație

(Indoor/Outdoor):Spați

u mare în sala de clasă

sau afară

Resurse necesare coală albă de hârtie

28

Descriere Clasa se împarte în grupuri de câte cinci, şase. Elevii din fiecare grup realizează un desen comun. Pe parcursul desenării nu au voie să discute între ei, fiecare membru al grupului adaugă ceva la desen şi pot să deseneze mai mulţi în acelaşi timp. Când sunt gata pot să dea şi un titlu desenului apoi grupele vor prezenta desenele. Ei discută cum au reuşit să deseneze, ce sentimente au avut lucrând împreună. Esența activității nu constă în competiţia dintre grupuri, cine efectuează cel mai frumos desen, ci în reuşita de a colabora, de a experimenta o sarcină de grup, a negocia, a accepta şi tolera. Este important ca elevii să participe la munca comună relaxați, ei vor desena diferite idei şi în centrul atenţiei va rămâne crearea comună a unei lucrări pe baza observaţiei

Evaluare/ Reflecție Ei pot discuta desenul comun în prealabil. Dacă discuţia ar avea loc înainte, ei ar putea formula după imaginaţia lor despre ce ar fi vorba în desen, iar apoi ar putea evalua rezultatul muncii lor. S-ar putea da şi cuvinte cheie la început dacă vrem să-i orientăm într-o anumită direcţie. Se discută despre proces, cum au progresat în realizarea desenului, etc.

4. EU, NICIODATĂ…! -exemple de activități-

Scop Identificarea comportamentelor specifice ascultării eficiente în procesul de comunicare prin mesajele transmise și efectele ascultării eficiente asupra comunicării.

Recomandări Vârsta: peste 6 ani Nr. participanți: 4-30 Durata: 20-30 minute incluzând și reflecția

Descriere Elevii stând în formă de cerc, vorbesc despre ceva ce nu au reușit să facă niciodată. Exemplu: ”Eu niciodată, încă, nu am mâncat semințe de chimen”. Ceilalți semnalează dacă există vreun coleg de clasă pentru care este de asemenea valabilă această afirmație. Dacă el este singurul din cerc care nu a făcut acest lucru, primește un punct, iar dacă mai este cineva atunci nu primește punctul. De aceea este important să spunem lucruri oarecum obișnuite. Dacă cineva zice ”Eu încă nu am sărit niciodată cu parașuta” probabil el nu va fi singurul din grup. Jocul se termină dacă elevul adună trei puncte și atunci câștigă jocul. Notă: În mod normal, ca la orice joc ideea de competiție poate fi secundară, dacă pentru grup nu este oportună situația. Se urmărește ca fiecare elev să participe la joc.

Locație (Indoor/Outdoor):Spați u mare în sala de clasă sau afară

Resurse necesare coală albă de hârtie

29

Evaluare/ Reflecție Se analizează măsura în care sunt prezente comportamente de ascultare eficiente, diferențele culturale/interculturale în ceea ce privește manifestarea acestor comportamente, efectele acestor diferențe culturale.

MODULUL 4- M SENSUL ÎN VIAȚĂ (VALORI) De ce sunt importante?

Ce sunt? A avea un scop în viață îi ajută pe indivizi să se concentreze asupra a ceea ce este cu adevărat important în fața provocărilor sau adversității semnificative. A avea sens sau scop în viață este diferit pentru fiecare.

Sensul poate fi urmărit printr-o profesie, o cauză socială sau politică, un efort creativ sau o credință religioasă/spirituală. Poate fi găsit într-o carieră sau prin activități extracurriculare, de voluntariat sau comunitare. Simțul sensului este ghidat de valorile personale, iar oamenii care raportează că au un scop în viață trăiesc mai mult și au o satisfacție mai mare în viață și mai puține probleme de sănătate (Kashdan, Mishra, Breen și Froh, 2009).

Să ne amintim!

valorile mele 30

p sco

ață i v în

-Implicarea într-o cauză sau organizație care contează pentru persoana în cauză. -Încercarea de activități noi, creative pentru a găsi lucruri cu care se conectează. -Utilizarea pasiunilor pentru a-i ajuta pe alții. -Petrecerea timpului de calitate cu oamenii importanți.

Activități/Modalități de a construi

sens -exemple de activități-

1. High five 2. Valorile mele 3. Desenele echipei

Recomandări Alegeți activitățile care se potrivesc cel mai bine caracteristicilor grupului/clasei!

31

1.HIGH FIVE! -exemple de activități-

Descriere Scop Conștientizarea asemănărilor și deosebirilor care pot exista între persoane prin identificarea valorilor personale și ale celorlalți

Participanții identifică 5 lucruri care sunt foarte importante pentru ei (valori personale) și apoi le scriu pe degete sau pe o foaie de hârtie (pe fiecare deget câte unul). După 5 minute se plimbă și își compară mâna cu a colegilor pentru a identifica lucruri comune; când identifică un coleg cu aceeași valoare îi scriu inițiala numelui în dreptul valorii

Recomandări Vârsta: peste 7 ani Nr. participanți: minim 4 Durata: 25-45 de minute depinde de mărimea grupului

Evaluare/ Reflecție

Locație (Indoor/Outdoor):Spațiu mare în sala de clasă sau afară

Resurse necesare instumente de scris, foaie de hârtie

32

Se discută despre valorile personale identificate. Care sunt cele mai frecvente valori? Care sunt mai rar întâlnite?

2. VALORILE MELE! -exemple de activități-

Descriere Scop Dezvoltarea și utilizarea

rolurilor și aptitudinilor

care ajută la cooperare

și succes Prin

exprimarea constructivă

a emoțiilor, comunicarea,

gândurilor și a nevoilor.

Recomandări Vârsta: peste 7 ani

Fiecare elev va lua în mână cercul de hârtie, vor încerca să împartă cercul de hârtie în felii ca pe un tort, fiecare felie reprezentând câte o secvenţă importantă din viaţă. Apoi, trebuie să se gândească la următoarele roluri: copil, elev, prieten, coleg, nepot etc. E important să-și imagineze acest cerc de hârtie ca fiind tortul vieţii şi să identifice cărui rol de viaţă corespunde „felia” respectivă sau cât de mare este spaţiul corespunzător unui rol din viaţă. Se poate nota mărimea diferitelor felii sau părţi cu creioane colorate sau simplu cu creion grafit. Dacă toţi sunt gata, pot povesti sau adăuga stând în cerc și prezentând cum au gândit desenul lor.

Nr. participanți: minim 4 Durata: 25-45 de minute depinde de mărimea grupului Locație (Indoor/Outdoor):Spațiu

Evaluare/ Reflecție

mare în sala de clasă sau afară

Resurse necesare nu necesită

33

Este important să se discute despre ce şi-au adus aminte pe parcursul desenului şi ce gânduri și sentimente au avut în legătură cu această activitate.

3. DESENELE ECHIPEI MELE -exemple de activități-

Scop Înțelegerea rolului fiecărei persoane în cadrul relațiilor interpersonale și înțelegerea faptului că grupul este de multe ori o sursă de idei bogate pentru realizarea unei sarcini date.

Descriere Activitate pentru a crea deschidere și bună dispoziție într-un grup Desenele echipei (fișă word atașată mai jos). Fiecare participant primește fișa și reprezintă sub formă de desen (fără cuvinte) răspunsurile sale la cerințe cu referire la o echipă din care face parte. -puncte tari pe care le aduc în echipă; -aspecte personale care frânează, încurcă echipa; -de ce am nevoie de la ceilalți pentru a da tot ce am mai bun; -interese personale, altele…

Recomandări Vârsta: peste 6 ani Nr. participanți: 4-25 Durata 20-30 minute Locație (Indoor/Outdoor) Spațiu mare în sala de clasă sau afară

Resurse necesare fișa de lucru

34

Evaluare/ Reflecție Fiecare participant își prezintă desenele/se expun desenele și se realizează un tur al galeriei/ acestea rămân expuse pe parcursul altor activități. Care este impresia elevilor referitoare la această activitate efectuat în grup? În ce măsură consideră că ideile pe care le-au auzit de la colegi sunt diferite de cele pe care le-ar fi avut în cazul în care ar fi trebuit să alcătuiască singuri desenul? Ce alte activități se realizează mai bine în cadrul unui grup decât individual?

Desenul echipei

35

Puncte tari pe care le aduc în echipă

Aspecte personale care frânează, încurcă echipa

De ce am eu nevoie de la ceilalți să dau tot ce am mai bun

Care este indicatorul succesului în echipa noastră

MODULUL 5 - A SUCCESELE (OBIECTIVE,

PLANIFICARE) Ce sunt? Sentimentul de realizare este rezultatul lucrului pentru atingerea obiectivelor, al stăpânirii unui efort și al automotivării pentru a finaliza ceea ce ți-ai propus. Acest lucru contribuie la bunăstare, deoarece indivizii își pot privi viața cu un sentiment de mândrie (Seligman, 2012).

De ce sunt

importante? Realizarea include conceptele de perseverență și pasiunea de a atinge obiectivele. Dar ”înflorirea” și bunăstarea vin atunci când realizarea este legată de străduința spre lucruri cu o motivație internă sau de lucru pentru ceva doar de dragul urmăririi și îmbunătățirii (Quinn, 2018). Atingerea obiectivelor intrinseci (cum ar fi creșterea și conexiunea) duce la câștiguri mai mari în ceea ce privește bunăstarea decât obiectivele externe, cum ar fi banii sau faima (Seligman, 2013).

Să ne amintim!

obiectiv 36

are v i t o m o t au

Stabilirea de obiective SMART (specifice, măsurabile, realizabile, realiste și limitate în timp). Reflectarea asupra succeselor din trecut. Căutarea de modalități creative de a celebra realizările.

Activități/Modalități de a construi

realizări -exemple de activități-

1. Povestea noastră 2. Cine suntem noi? 3. Cum m-ar vedea personajul

preferat? 4. Planificarea activităților

Recomandări Alegeți activitățile care se potrivesc cel mai bine caracteristicilor grupului/clasei!

37

1.POVESTEA NOASTRĂ! -exemple de activități-

Scop

Descriere

Dezvoltarea capacității de autodescriere și de comunicare a informațiilor despre sine prin acceptarea că o persoană poate să aibă atât caracteristici pozitive cât și negative.

Viața este mai mult decât ceea ce se întâmplă în clasă și pentru a creea încredere între elevi trebuie să aibă ocazia să se cunoască la nivel personal. Elevii sunt așezați în formă de cerc și fiecare elev îți spune povestea vieții; profesorul pune o întrebare fiecărui participant, iar ei răspund la aceasta singură întrebare. Pentru a termina o reflecție despre experiența din timpul activității sunt oferite exemple de întrebări dar desigur lista poate continua. O variantă este să le cerem participanților să pună ideile într-o urnă/cutie din care profesorul alege apoi câte o întrebare pentru fiecare participant.

Recomandări Vârsta: peste 7 ani Nr. participanți: peste 4 Durata: 25-45 de minute depinde de mărimea grupului Locație (Indoor/Outdoor):Spați

Evaluare/ Reflecție

u mare în sala de clasă sau afară

Resurse necesare nu necesită

38

Care este impresia elevilor referitoare la această activitate efectuată în grup? Cum putem identifica obstacolele care apar în cale atingerii scopului și cum putem genera soluții pentru depășirea acestora? În ce măsură cunoașterea de sine se suprapune peste ceea ce știu alte persoane despre noi?

POVESTEA NOASTRĂ! -exemple de activități -

continuare

Exemple de întrebări: Care este povestea din spatele numelui tău, știi de ce părinții tăi au ales? Știi ce înseamnă ? Ai dori să ai alt nume și dacă da, care? Ați trăit vreodată o situație periculoasă? Ce a fost și ce ai făcut în momentul respectiv? Ai făcut ceva de evitat o situație similară din nou? Care este jucăria ta preferată când erai mic? Unde este acum? Ce amintiri sunt legate de ele, de ea? Ai făcut vreodată ceva de care ești mândru? Ce a fost și ce te-a făcut mândru? Cum ar arăta vacanța de vară de vis dacă ai putea alege să faci orice? Descrie ziua perfectă pentru tine de dimineață până seara! Care este cea mai dificilă experiență pe care ai avut-o vreodată? Vrei să împărtășești cu noi? Ce persoană din istorie ți-ar plăcea să cunoști cel mai mult și de ce? Ce întrebări ai dori să le pui? Ce ai face cu banii dacă ai câștiga la loterie? Ce înseamnă banii pentru tine? Dacă ai avea ocazia să locuiești în altă parte pentru un timp unde ai vrea să te muți și de ce?

39

2. CINE SUNTEM NOI?

-exemple de activități-

Scop Dezvoltarea creativității

Recomandări Vârsta: peste 7 ani Nr. participanți: peste 4 Durata: 25-45 de minute depinde de mărimea grupului Locație (Indoor/Outdoor):Spați u mare în sala de clasă sau afară

Resurse necesare fișa de lucru coală de flipchart

40

Descriere Elevii vor realiza individual următoarele instrucțiuni, pentru a completa fișa: -Scrieți numele în mijloc -Scrieți individual în celelalte cercuri următoarele: - caracteristicile tale - așa cum te vezi: de exemplu: serios, sociabil, empatic - abilitățile tale - la ce ești bun - interese, hobby-uri - vise de perspectivă - ce crezi că caracterizează o clasă bună. Fiecare membru prezintă celorlalți ce este după ce toată lumea a spus ce a scris

CINE SUNTEM NOI?

exemple de activități - continuare

Descriere Partea a doua: Elevii încă stau în același grup de 4 sau de 5. Fiecăre grup primește o coală de hârtie de flipchart și instrucțiunile următoare: pictează pe hârtie cercuri de legătură conform imaginii de mai jos astfel încât să arate ca o floare. Completează câmpurile de legătură cu persoana care stă lângă tine mai întâi pe o parte, apoi pe cealaltă parte cu tot ce ai în comun cu o activitate anterioară. Când toată lumea a terminat de completat câmpurile comune, încercați să găsiți ceva ce aveți în comun. Profesorul pune pe perete cele două foi mari de hârtie. Pe o singură foaie îi scriu tot ce are întreaga clasă în comun, întrebând fiecare grup ce au scris la mijloc între cercuri Apoi cere fiecărui elev să scrie pe cealaltă foaie ceea ce a scris în cerc, ce îi caracterizează ca o clasă bună sau ce au diferit.

Evaluare/ Reflecție -Există ceva ce avem în comun? -De ce este important să ne gândim la punctele noastre comune? -Crezi că este mai important să avem lucruri în comun decât diferențe? Diferențele nu sunt și ele importante? Dacă da, de ce? -Ce putem face împreună pentru a avea o atmosferă plăcută? 41

3. CUM M-AR VEDEA PERSONAJUL PREFERAT? -exemple de activități-

Descriere Scop Dezvoltarea abilităților

de a identifica și a

prezenta propriile

caracteristici prin

personajul preferat.

Recomandări Vârsta: peste 10 ani Nr. participanți: 4- 30 Durata: 20-45 de minute Locație

Înainte de activitate fiecare elev scrie pe o foaie de hârtie în ce sau cine s-ar transforma dacă ar exista posibilitatea de a face o schimbare după anumite preferinţe. Ei pot numi maxim trei personalități din orice domeniu de activitate (oameni celebri, inventatori, artişti, sportivi, cântăreţi, etc.). Apoi depun hârtiile într-un coş aflat în mijlocul clasei. Extrag pe rând câte o foaie de hârtie, apoi fiecare va citi numele personalității de pe biletul extras. Elevii clasei încearcă să ghicească cărui elev îi aparţine caracterizarea şi de ce și-a făcut această caracterizare. Cel care se recunoaște în caracterizare va explica de ce a făcut aceste alegeri, ce caracteristică îl reprezintă cel mai tare etc.

(Indoor/Outdoor): Spațiu mare în sala de clasă sau afară

Resurse necesare foaie de hârtie, pix

42

Evaluare/ Reflecție Se accentuează ideea că fiecare persoană chiar şi ei înşişi pot să fie „staruri” în propria lor viaţă, că fiecare om este unic şi irepetabil cu puncte tari și slabe, fără excepţie.

4. PLANIFICAREA ACTIVITĂȚILOR! -exemple de activități-

Descriere Scop

Pregăteşte fâşii mici de hârtie şi scrie pe ele câte una din următoarele instrucţiuni:

Conștientizarea rolului pe care îl au regulile de comunicare în relațiile interumane.

Recomandări Vârsta: peste 6 ani Nr. participanți: 4-30 Durata : 50 de minute

Instrucţiunea A: aranjaţi toate scaunele în cerc (15 minute). Instrucţiunea B: aranjaţi toate scaunele lângă uşă (15 minute). Instrucţiunea C: aranjaţi toate scaunele lângă fereastră (15 minute). La începutul jocului oferă fiecărui participant câte o fișă cu una din cele 3 instrucţiuni şi roagă să nu o arate nimănui. La semnal, fiecare va urma instrucţiunea sa. Comunicarea verbală este interzisă.

Locație

(Indoor/Outdoor):

Spațiu mare în sala de

clasă sau afară

Resurse necesare foaie de hârtie, pix

43

Evaluare/ Reflecție După 15 minute discută cu tot grupul cele întâmplate, întreabă-i dacă au urmat instrucţiunile, care a fost atitudinea lor faţă de persoanele care făceau ceea ce făceau şi ei sau altceva, ce au înţeles pe parcursul activităţii şi ce strategie au adoptat: au colaborat, s-au certat, au cedat?

Bibliografie:

1. Băban, A., (2011), Promovarea factorilor de sanogeneză și reziliență la copil și adolescent, Suport de curs, Editura Magister. 2. Cefai, C., (coord.), Miljević-Riđički, R., Bouillet, D., Pavin Ivanec, T., Milanović, M., Matsopoulos, A., Gavogiannaki, M., Assunta Zanetti, A., Cavioni, V., Bartolo, P., Galea, K., Simões, C., Lebre, P., Caetano Santos, A., Kimber, B., Eriksson. RESCUR., Surfing the waves. A resilience curriculum for early years and primary schools. Teacher’s manual: Early primary, Ghid elaborat în cadrul proiectului: ,, RESCUR Developing a Resilience Curriculum for Primary Schools in Europe’ www.rescur.eu, finanțat de către Comisia Europeană prin programul Învățare pe tot parcursul vieții Nr. 526813-LLP1-MT-COMENIUSCMP. Publicat de către Centre for Resilience and Socio-Emotional Health, University of Malta, ISBN: 97899957-885-5-1. Malta: Impressions Limited. 3. Moise, A.M., (traducere), A Program of the Lions Club International Foundation ,,Aptitudini pentru adolescență - Ghidul profesorului”, clasa a VII-a, Editura Waldpress. 4. Møller Christiansen N., Sidse Hølvig M., Mørck Skaarup N., - ”Exercițiile Rodawell - Pentru starea de bine în educație” - Centrul Româno-Danez pentru Starea de Bine a Copiilor. 5. Nedelcu, A., Ulrich Hygum, C., Ciolan, L., Țibu, F. (2018). Educație cu stare de bine. După o rețetă româno-daneză. Ghid Rodawell, București. 6. Opre, A., (2011), Programe de prevenție și/sau intervenție în tulburările socioafective și comportamentale ale copilului și adolescentului, Suport de curs, Editura Magister. 7. Paloș, R. (2018), Culegere de exerciții structurate - suport pentru profesori în procesul de consiliere primară a elevilor, Editura SITECH, Craiova. 8. Paraschivoiu, C.E., Hodoș, C., Tudor, V., (2005), Viitorul începe azi! Ghid metodologic de orientare și consiliere școlară, Editura Magister, CCD Sibiu. 9. Petursdottir, G., (2018), Diverse Society Diverse Classrooms, Reykjavik. 10. Vernon, A. (1998), Pașaport pentru succes în Dezvoltarea Emoţională, Socială, Cognitivă şi Personală a copiilor din clasele VI -VIII, Editura RTS. 11. Stress counselling & Stress management: The Rational Emotive Behavior Approach, Dr Stephen Palmer interviews Dr Albert Ellis Interview first published in The Rational Emotive Behaviour Therapist, 3, 2, 82-86, 1995. Republished with permission of the Editors.Copyright, 1999, Palmer and Ellis.

WEBOGRAFIE: https://cnprsvka12014.files.wordpress.com/2014/12/2-culegere-exercitii.pdf https://www.teacherspayteachers.com/ https://toolbox.hyperisland.com/ u

Material realizat cu sprijinul financiar al Mecanismului Financiar al SEE 2014 – 2021. Conținutul acestuia (text, fotografii, video) nu reflectă opinia oficială a Operatorului de Program, a Punctului Național de Contact sau a Oficiului Mecanismului Financiar. Informațiile și opiniile exprimate reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorului/autorilor.