Profesia de Avocat-Referat [PDF]

Zitiervorschau

UNIVERSITATEA “OVIDIUS” DIN CONSTANŢA FACULTATEA DE DREPT ŞI ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE DE MASTERPROCEDURI JUDICIARE DE DREPT PRIVAT SI PROFESII JURIDICE

PROFESIA DE AVOCAT -PRACTICA DE SPECIALITATE-

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC LECT. UNIV. DR. GRIGORE G.

MASTERAND OPRESCU ANDREEA

CONSTANȚA 2018

CUPRINS Capitolul I. Dispozitii generale despre profesia de avocat Capitolul II. Principiile fundamentale Secțiunea I.Principiul legalitatii. Secțiunea a II-a. Principiul libertăţii. Secțiunea a III-a. Principiul independenţei. Secțiunea a IV-a. Principiul autonomiei şi descentralizării. Secțiunea a V-a. Principiul păstrării secretului profesional.

Capitolul III. Dobandirea calitatii de avocat Capitolul IV. Nedemnitati, incompatibilitati si interdictii Secțiunea I. Nedemnitatea. Secțiunea a II-a. Incompatibilitati. Secțiunea a III-a. Interdicții. Capitolul V. Incetarea și suspendarea calității de avocat Secțiunea I. Încetarea calității de avocat Secțiunea a II-a. Suspendarea calității de avocat

"Cât timp nu încetezi să urci, treptele nu se vor termina."- Franz Kafka

Capitolul I. Dispoziții generale despre profesia de avocat Profesia de avocat este liberă şi independentă, cu organizare şi funcţionare autonome, în condiţiile prezentei legi şi ale statutului profesiei. Această profesie se exercită numai de avocaţii înscrişi în tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Naţionale a Barourilor din România (U.N.B.R). În România, avocatul este persoana licențiată în știinte juridice care, ulterior, este admisă în profesie, în baza unui examen organizat de baroul în care intenționează să profeseze. După admiterea în profesie, avocatul poartă titlul profesional de avocat stagiar, urmând a fi înscris pe Tabloul avocaților stagiari. La înscrierea în barou, avocatul depune un jurământ într-un cadru solemn. După efectuarea stagiului obligatoriu de 2 ani, avocatul stagiar trebuie să susțină un examen de definitivat organizat de barou, în urma căruia avocatul este înscris pe Tabloul avocaților definitivi. În principal, activitatea avocatului se realizează prin consultații cu caracter juridic și prin asistență sau reprezentare în fața instanțelor judecătorești sau a altor organe de jurisdicție. În exercitarea profesiei, avocatul este independent și se supune numai legii, statutului profesiei și codului deontologic. El promovează și apără drepturile, libertățile și interesele legitime ale omului.1 Activitatea avocatului se realizează prin:2 a) consultaţii şi cereri cu caracter juridic; b) asistenţă şi reprezentare juridică în faţa instanţelor judecătoreşti, a organelor de urmărire penală, aautorităţilor cu atribuţii jurisdicţionale, a notarilor publici şi a executorilor judecătoreşti, a organelor administraţiei publice şi a instituţiilor, precum şi a altor persoane juridice, în condiţiile legii; c) redactarea de acte juridice, atestarea identităţii părţilor, a conţinutului şi a datei actelor prezentate spreautentificare; d) asistarea şi reprezentarea persoanelor fizice sau juridice interesate în faţa altor autorităţi publice cu posibilitatea atestării identităţii părţilor, a conţinutului şi a datei actelor încheiate; e) apărarea şi reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice în raporturile acestora cu autorităţile publice, cu instituţiile şi cu orice persoanăromână sau străină; f) activităţi de mediere; g) activităţi fiduciare desfăşurate în condiţiile Codului civil;

Site-ul official : https://ro.wikipedia.org/wiki/Avocat Articolul nr. 3 din  Legea nr. 25/24 martie 2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 28 martie 2017 1 2

h) stabilirea temporară a sediului pentru societăţi comerciale la sediul profesional al avocatului şiînregistrarea acestora, în numele şi pe seama clientului, a părţilor de interes, a părţilor sociale sau a acţiunilor societăţilor astfel înregistrate; i) activităţile prevăzute la lit. g) şi h) se pot desfăşura în temeiul unui nou contract de asistenţă juridică; j) orice mijloace şi căi proprii exercitării dreptului de apărare, în condiţiile legii. Activităţile mentionate se exercită numai de avocat, dacă legea nu prevede altfel.3

Capitolul II. Principiile fundamentale Exercitarea profesiei de avocat este supusă următoarelor principii fundamentale : 1. Principiul legalității; 2. Principiul libertății; 3. Principiul independenței; 4. Principiul autonomiei şi descentralizării; 5. Principiul păstrării secretului profesional.

Secțiunea I.Principiul legalității. Principiul legalităţii presupune:  

 



exercitarea profesiei numai de către avocați înscrişi în cadrul Uniunii Naționale a Barourilor din România; constituirea şi funcționarea de barouri în afara U.N.B.R. sunt interzise, actele de constituire şi de înregistrare ale acestora fiind nule de drept (nulitatea poate fi constatată şi din oficiu); exercitarea numai a acelor activități avocațiale prevăzute de Lege; invocarea în exercitarea dreptului la apărare numai a legislației naționale sau a celei internaționale, dacă  este consacrată  prin tratate internaționale la care România este parte sau a aderat ulterior; avocatul promovează  şi apără  drepturile, libertățile  şi interesele legitime ale clienților săi;

Articolul nr. 3 din  Legea nr. 25/24 martie 2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 28 martie 2017. 3



avocatul este dator să dea clientului sfaturi juridice corespunzătoare legii şi să  acționeze numai în limitele Legii, ale Statutului  şi ale Codului deontologic, potrivit crezului său profesional.4

Secțiunea a II-a. Principiul libertăţii.

 





Principiul libertăţii presupune: libertatea şi independența avocatului sunt garantate de lege [art. 7 alin. (3) din Statut]; se concretizează, între altele, prin: libertatea de exprimare, libertatea de conştiință, posibilitatea oricărui cetățean de a‐şi alege liber avocatul, libertatea deplină   în încheierea contractului de asistență  juridică  între avocat  şi client, libertatea de a angaja cauze sau de a da consultații juridice pe întreg teritoriul României etc.; fost recunoscut şi de Curtea Constituțională în mod expres în cadrul Deciziei nr. 45/1995, unde se statuează în mod expres că „profesia de avocat este o pro‐ fesie liberală şi independentă. Acest principiu este fundamental”; avocatul este liber să opteze şi să‐şi schimbe opțiunea pentru una din formele de exercitare a profesiei prevăzute de Lege.

Secțiunea a III-a. Principiul independenţei.









Principiul independenţei presupune: în exercitarea profesiei avocatul este independent şi se supune numai legii, Statutului profesiei şi Codului deontologic [art. 3 alin. (1) din Statut, art. 2.4 din Codul deontologic]; independența avocatului se manifestă, pe de o parte, prin independența profe‐ siei de avocat, şi, pe de altă parte, prin independența avocatului ut singuli, ca reprezentant al acestei profesii independente; independența organizării profesiei de avocat – aceasta se concretizează atât la nivelul baroului ca formă  de organizare a profesiei, cât  şi mai departe la nivelul societăților civile profesionale şi al cabinetelor individuale, în contextul în care baroul şi formele de exercitare a profesiei sunt independente şi libere să  îşi organizeze activitatea fără a putea fi cenzurate în modul lor de constituire şi de organizare; independența avocatului – se manifestă în raport cu profesia, cu instanțele şi magistrații, cu clienții, cu colegii, independența materială.

Secțiunea a IV-a. Principiul autonomiei şi descentralizării. Coord. Dr. Ligia Catuna, Nicoleta BEDROSIAN, Teodora BLIDARIU, Lucian DRĂGOI, Alexandra MURA, Carmen TUFARIU, ORGANIZAREA ŞI EXERCITAREA PROFESIEI DE AVOCAT. SINTEZE ŞI GRILE, Universul Juridic Bucureşti, 2012, pag. 12; 4

 

Principiul autonomiei şi descentralizării presupune: profesia de avocat are o organizare, funcționare  şi conducere autonomă, stabilită în condițiile Legii nr. 51/1995; avocații sunt deplin separați din punct de vedere organizatoric, atât de stat şi de organele acestuia, cât şi de alte profesii judiciare (magistrați, notari publici, jurisconsulți)5

Secțiunea a V-a. Principiul păstrării secretului profesional.6 Principiul păstrării secretului profesional presupune:   







principiul secretului profesional ține de esența profesiei;   secretul profesional al avocatului nu are o natură juridică contractuală, ci una legală, fiind de ordine publică; păstrarea secretului profesional este o obligație absolută, nelimitată  în timp, comportă obligația de a nu vorbi şi dreptul de a nu răspunde, şi vizează orice aspect al cauzei care a fost încredințată avocatului; obligația de a păstra secretul profesional revine şi tuturor organelor profesiei de avocat, persoanelor cu care avocatul conlucrează  în exercitarea profesiei, precum şi salariaților săi, avocatul fiind dator să le aducă la cunoştință această  obligație; obligația de a păstra secretul profesional se întinde asupra tuturor activităților avocatului, ale asociaților săi, ale avocaților colaboratori, ale avocaților salarizați din cadrul formei de exercitare a profesiei, inclusiv asupra raporturilor cu alți avocați; secretul profesional vizează  toate informațiile  şi datele de orice tip, în orice formă şi pe orice suport, furnizate avocatului de către client în scopul acordării asistenței juridice  şi în legătură  cu care clientul a solicitat păstrarea confidențialității, precum  şi orice documente redactate de avocat, care conțin sau se fundamentează pe informațiile sau datele furnizate de client în scopul acordării asistenței juridice şi a căror confidențialitate a fost solicitată de client;7

Capitolul III. Dobândirea calității de avocat Coord. Dr. Ligia Catuna, Nicoleta BEDROSIAN, Teodora BLIDARIU, Lucian DRĂGOI, Alexandra MURA, Carmen TUFARIU, ORGANIZAREA ŞI EXERCITAREA PROFESIEI DE AVOCAT. SINTEZE ŞI GRILE, Universul Juridic Bucureşti, 2012, pag. 13; 6 Art. 1 alin. 2 din Statutul profesiei de avocat adoptat prin Hotărârea nr. 64/2011a Consiliului UNBR, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 898 din 19 decembrie 2011 Varianta consolidată cu modificările și completările survenite până la 25 mai 2017 7 Coord. Dr. Ligia Catuna, Nicoleta BEDROSIAN, Teodora BLIDARIU, Lucian DRĂGOI, Alexandra MURA, Carmen TUFARIU, ORGANIZAREA ŞI EXERCITAREA PROFESIEI DE AVOCAT. SINTEZE ŞI GRILE, Universul Juridic Bucureşti, 2012, pag. 16; 5

Primirea în profesie se obține numai pe baza unui examen organizat de barou. În România sunt înscriși în barouri cca. 21.000 de avocați. După cum prevede și articolul 17 Legea nr. 25/24 martie 2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 28 martie 2017, primirea în profesie se realizează numai în baza unui examen organizat de U.N.B.R., cel puţin anual şi la nivel naţional, potrivit prezentei legi şi Statutului profesiei de avocat. Examenul pentru primirea în profesia de avocat se susţine în cadrul Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor şi se desfăşoară în mod unitar, în centrele teritoriale ale acestuia, având la bază o metodologie elaborată şi aprobată de Consiliul U.N.B.R. Tematica examenului este unică la nivelul U.N.B.R., iar selectarea subiectelor se face de comisia naţională de examen. Comisia naţională de examen este formată cu precădere din avocaţi – cadre didactice universitare, care au minimum 10 ani vechime în profesia de avocat. Desemnarea acesteia se face de Comisia permanentă a U.N.B.R., la propunerea barouri lor. Dispoziţiile art. 102 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător, precum şi judecătorilor de la instanţele internaţionale. Poate fi membru al unui barou din România persoana care îndeplineşte următoarele condiţii: a)are exerciţiul drepturilor civile şi politice; b)este licenţiat al unei facultăţi de drept cu durata stabilită de lege; c)nu se găseşte în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de prezenta lege; d)este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiei. Indeplinirea condiţiei prevăzute la lit. d) a alin. (1) trebuie dovedită cu certificat medical de sănătate, eliberat pe baza constatărilor făcute de o comisie medicală constituită în condiţiile prevăzute în statutul profesiei.8 Art. Nr. 12 din  Legea nr. 25/24 martie 2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 8

Primirea în profesia de avocat se realizează numai în baza promovării examenului organizat de către U.N.B.R. la nivel naţional. Cu titlu de excepţie, în condiţiile legii, pot accede în profesie, fără susţinerea examenului, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cărora le-a expirat mandatul pentru care au fost numiţi ori, după caz, care au fost eliberaţi din motive neimputabile, precum şi, în aceleaşi condiţii, judecătorii de la instanţele internaţionale.9 Articolul 13 din Legea nr. 25/24 martie 2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 28 martie 2017, prevede : (1)Membrul unui barou dintr-o altă ţară poate exercita profesia de avocat în România, în cazul îndeplinirii condiţiilor prevăzute de prezenta lege. (2)Pentru a acorda consultanţă juridică privind dreptul românesc, avocatul străin are obligaţia de a susţine un examen de verificare a cunoştinţelor de drept românesc şi de limbă română, organizat de U.N.B.R. (3)Avocatul străin poate exercita profesia de avocat în România, la alegere, în cadrul uneia dintre formele de organizare prevăzute la art. 5. (4)Avocatul străin nu poate pune concluzii orale sau scrise în faţa instanţelor judecătoreşti şi a celorlalte organe jurisdicţionale şi judiciare, cu excepţia celor de arbitraj internaţional. (5)Onorariile cuvenite avocatului străin se vor înregistra şi se vor plăti integral în România. (6)Avocatul străin care exercită profesia în România este obligat să se înscrie în tabloul special ţinut de fiecare barou şi se supune prevederilor prezentei legi, ale statutului profesiei şi codului deontologic.

Capitolul IV. Nedemnități, incompatibilități și interdicții Secțiunea I. Nedemnitatea. Este nedemn de a fi avocat: a)cel condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei; b)cel care a săvârşit abuzuri prin care au fost încălcate drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, stabilite prin hotărâre judecătorească, sau a săvârşit abateri disciplinare grave, sancţionate cu măsura excluderii din profesie, ca sancţiune disciplinară;

28 martie 2017. 9 Art. 14 din Statutul profesiei de avocat adoptat prin Hotărârea nr. 64/2011a Consiliului UNBR, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 898 din 19 decembrie 2011 Varianta consolidată cu modificările și completările survenite până la 25 mai 2017

c)cel căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de a exercita profesia, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească sau disciplinară; d)cel în sarcina căruia s-a reţinut, în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive sau prin acte ale organelor profesiei de avocat, fapta de a fi exercitat sau sprijinit, sub orice formă, exercitarea fără drept de către o persoană a profesiei de avocat.10

Secțiunea a II-a. Incompatibilitati. Exercitarea profesiei de avocat este incompatibilă cu: a)activitatea salarizată în cadrul altor profesii decât cea de avocat; b)ocupaţiile care lezează demnitatea şi independenţa profesiei de avocat sau bunele moravuri; c)exercitarea nemijlocită de fapte materiale de comerţ.11 De asemenea, sunt incompatibile cu exercitarea profesiei de avocat, dacă legi speciale nu prevăd altfel: a) faptele personale de comerţ exercitate cu sau fără autorizaţie; b) calitatea de asociat într-o societate comercială în nume colectiv, de comanditar întro societate comercială în comandită simplă sau în comandită pe acţiuni; c) calitatea de administrator într-o societate comercială în comandită pe acţiuni; d) calitatea de administrator unic sau, în cazul unei pluralităţi de administratori, aceea de administrator cu puteri depline de reprezentare şi administrare, de preşedinte al consiliului de administraţie ori de membru în comitetul de direcţie al unei societăţi comerciale cu răspundere limitată; e) calitatea de preşedinte al consiliului de administraţie sau al consiliului de supraveghere ori de membru în comitetul de direcţie sau în directoratul unei societăţi comerciale pe acţiuni.12 Exercitarea profesiei de avocat este compatibilă numai cu: (la data 31-mar-2017 Art. 16 din capitolul II, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 5. din Legea 25/2017) a)calitatea de deputat sau senator, consilier în consiliile locale sau judeţene; b)activităţi şi funcţii didactice în învăţământul juridic superior; Art. Nr. 14 din  Legea nr. 25/24 martie 2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 28 martie 2017. 11 Art. Nr. 15 din  Legea nr. 25/24 martie 2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 28 martie 2017. 12 Art. 29 din Statutul profesiei de avocat adoptat prin Hotărârea nr. 64/2011a Consiliului UNBR, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 898 din 19 decembrie 2011 Varianta consolidată cu modificările și completările survenite până la 25 mai 2017. 10

c)activitatea literară şi publicistică; d)calitatea de arbitru, mediator, conciliator sau negociator, consilier fiscal, consilier în proprietate intelectuală, consilier în proprietate industrială, traducător autorizat, administrator sau lichidator în cadrul procedurilor de reorganizare şi lichidare judiciară, în condiţiile legii. e)alte activităţi prevăzute de lege.13

Secțiunea a III-a. Interdicții. Avocaţii foşti judecători nu pot exercita profesia de avocat în faţa instanţelor unde au funcţionat timp de 5 ani de la încetarea funcţiei deţinute. Prin instanţe în înţelesul Legii se înţelege judecătoriile, tribunalele, tribunalele specializate, curţile de apel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Curtea Constituţională, inclusiv instanţele militare la care avocaţii au funcţionat ca judecători, indiferent de secţia la care au funcţionat. În cazul în care avocatul a funcţionat ca judecător la mai multe instanţe, interdicţia operează pentru fiecare instanţă şi se calculează distinct de la data încetării activităţii la instanţa respectivă. Aceeaşi interdicţie se aplică şi magistraţilor-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, executorilor judecătoreşti, grefierilor şi personalului auxiliar al instanţelor judecătoreşti şi al Curţii Constituţionale. Avocaţii foşti procurori şi cadre de poliţie nu pot acorda asistenţă juridică la organul de urmărire penală la care şi-au desfăşurat activitatea timp de 5 ani de la încetarea funcţiei respective. Calculul duratei de interdicţie se face conform art. 39 alin. (2). În cazul în care avocatul fost procuror sau cadru de poliţie a funcţionat şi în calitate de judecător, interdicţia priveşte atât instanţele, cât şi organele de urmărire şi de cercetare penală, durata fiind calculată în mod corespunzător. Dispoziţiile prezentului articol se aplică şi personalului auxiliar al organelor de urmărire penală.14

Capitolul V. Incetarea și suspendarea calității de avocat Secțiunea I. Încetarea calității de avocat Art. Nr. 16 din  Legea nr. 25/24 martie 2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 28 martie 2017. 14 Art. 39 si art. 40 din Statutul profesiei de avocat adoptat prin Hotărârea nr. 64/2011a Consiliului UNBR, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 898 din 19 decembrie 2011 Varianta consolidată cu modificările și completările survenite până la 25 mai 2017. 13

Potrivit art. 58 din Statut, calitatea de avocat încetează: a) prin renunţarea scrisă la exerciţiul profesiei; b) prin deces; c) prin excluderea din profesie, ca sancţiune disciplinară; d) în cazul în care avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală şi care îl face nedemn de a fi avocat, potrivit legii. Încetarea calităţii de avocat se constată prin decizie a consiliului baroului şi are drept consecinţă radierea celui în cauză din tabloul avocaţilor. Încetarea dreptului de a exercita profesia de avocat prin pensionare nu atrage pierderea calităţii de avocat.

Secțiunea a II-a. Suspendarea calității de avocat Calitatea de avocat este suspendată: a)în caz de incompatibilitate, pe durata existenţei acestei stări; b)pe perioada interdicţiei de a profesa, dispusă prin hotărâre judecătorească sau disciplinară; c)în caz de neplată totală sau parţială a taxelor şi a contribuţiilor profesionale către barou, către U.N.B.R. şi către sistemul propriu de asigurări sociale, timp de 3 luni de la scadenţa acestora şi până la lichidarea integrală a datoriilor; d)la cererea scrisă a avocatului.15

Art. Nr. 28 din  Legea nr. 25/24 martie 2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 28 martie 2017. 15

BIBLIOGRAFIE 1. Legea nr. 25/24 martie 2017 privind modificarea și completarea Legii nr.

51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 28 martie 2017 2. Coord. Dr. Ligia Catuna, Nicoleta BEDROSIAN, Teodora BLIDARIU, Lucian DRĂGOI, Alexandra MURA, Carmen TUFARIU, ORGANIZAREA ŞI EXERCITAREA PROFESIEI DE AVOCAT. SINTEZE ŞI GRILE, Universul Juridic Bucureşti, 2012, pag. 12; 3. Statutul profesiei de avocat adoptat prin Hotărârea nr. 64/2011a Consiliului UNBR, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 898 din 19 decembrie 2011 Varianta consolidată cu modificările și completările survenite până la 25 mai 2017 4. Site-ul official : https://ro.wikipedia.org/wiki/Avocat