Procese Tehnologice La Executarea Clădirii. [PDF]

Zitiervorschau

Universitatea Tehnica a Moldovei Catedra “Tehnologia construcţiilor”

Proiect de an la Tehnologia Proceselor Construcţiilor

Tema : Procese tehnologice la executarea clădirii.

A elaborat A verificat :

L. S. Râşcovoi Alexandru

Chisinău 2006

De elaborat fişa tehnologică de realizare a suprastructurii obiectului dat: P+1E.

1.Domeniul de aplicare Fişa tehnologică este elaborată pentru realizarea suprastructurii clădirii, complexul de lucrări incluzînd: -

Armarea coloanelor, centurei antiseismice şi a planşeelor. Cofrarea coloanelor, centurei antiseismice şi a planşeelor. Betonarea coloanelor, centurei antiseismice şi a planşeelor. Montarea planşeelor prefabricate. Realizarea umpluturii.

Date iniţiale: Dimensiunile clădirii în axe (m) : 24.1 – 19.6 Tipul clădirii : schelet+ umplutură Grosimea pereţilor exteriori (m): 0,250 Umplutura : caramidă Planşee : plăci prefabricate din beton armat. Condiţii de execuţie (t.m.a) : 15...30 grade C Materialul scheletului : beton B 15. Înălţimea etajului (m): 3.000 Grosimea pereţilor interiori (m): 0.120 Armarea stălpilor antiseismici : carcase, diametrul 12AIII, dianetrul 6AI (pas 200). Armarea centurii antiseismice : carcase, diametrul 12AIII, dianetrul 6AI (pas 250). Armarea planşeelor monoliţi : carcase, diametrul 14AIII, (pas 150 * 150). Materialul cofrajului : lemn -

Condiţii de organizare a lucrărilor: Lucrările se execută în 2 schimburi

Fişa tehnologică prevede executarea lucrărilor cu următoarele mecanisme: 1. Transportarea amestecului de beton – autobasculantă MAZ – 503A. 2. Transportarea lemnului (pentru cofraj), a planşeelor prefabricate, a armăturii: autobasculantă KAMAZ 54102 3. Transportarea instrumentului, utilajului, schelelor etc: autobasculantă ZIL-130 4. Betonarea stâlpilor antiseismici, centurii antiseismice şi a planşeelor, montarea planşeelor prefabricate: macara MKA – 10M.

2.Tehnolgia şi organizarea lucrărilor: 2.1 Lucrari de terasament 2.1.1

Faza I. Defrisarea stratului vegetal si saparea gropii de fundatie Defrisarea stratului vegetal se efectuaza cu buldozerul DZ-29. Grosimea stratului defrisat trebuie sa fie de 200 mm. Solul defrisat se depoziteaza in aria santierului in afara zonei de executare a lucrarilor. Groapa de fundatie se sapa cu excavatorul EO-3311 cu cupa inversă prin abataj frontal largit cu traiectoria deplasarii excavatorului in forma de zigzag. Solul destinat umpluturii se depoziteaza intre axele A-B , restul solului se excaveaza cu descarcare in autobasculanta si se transporta la depozitul din afara santierului.

Transeele pentru amplasarea talpii fundatiei se sapa manual, solul sapat fiind imprastiat in interiorul amplasamentului. Concomitent cu saparea se compacteaza talpa fundatiei cu maiul elecromecanic ИЭ-4505 si se verifica cotele talpii fundatiei cu ajutorul nivelei. 2.1.2

Faza II. Executarea umpluturii. Umplutura se executa dupa uscarea suficienta a hidroizolatiei suprafetelor peretilor exteriori ai infrastructurii. Solul de umplutura trebuie sa aiba umiditatea optima pentru acest proces tehnologic si nu trebuie sa contina pietre ascutite. Umplutura se executa in straturi orizontale cu grosimea de 400 mm, fiecare strat compactindu-se cu compactorul electromecanic ИЭ-4505. La executarea compactarii organul de lucru al maiului trebuie sa-si suprapuna urmele cu o jumatate din diametru placii. Pamintul destinat umpluturii se deplaseaza din depozit cu buldozerul DZ-29.

2.2 Realizarea tălpii fundaţiei 2.2.1

Armarea talpii de fundatie Piesele de armare a talpii de fundatie si carcasele stilpilor monoliti se instaleaza in conformitate cu proiectul. Cu scopul respectarii stratului de protectie a talpii fundatiei plasele, se instaleaza pe garnituri din beton cu grosimea de 35 mm, amplasate pe toata suprafata talpii. Plasele de armatura se racordeaza intre ele prin legaturi cu sirma, armaturile in locurile de racordare suprapunindu-se cel putin 300 mm. Mentinerea carcaselor in pozitie verticala se efectuiaza cu ajutorul contrafiselor. 2.2.2

Betonarea talpii de fundatie Inainte de betonarea talpii se receptioneaza armarea si se intocmeste un proces verbal de receptie a lucrarilor ascunse. Betonarea talpii fundatiei se efectuiaza dupa schema “macara – bena – constructie” , macaraua deplasindu-se la cota- 0.695, pe perimetrul gropii de fundatie. Distanta de la baza taluzului gropii de fundatie pina la suportul macaralei nu trebuie sa fie mai mic de 2 m (din cauza posibilitatii prabusirii malului). Compactarea betonului se efectuiaza cu previbratorul IV – 47 cu interferenta razelor de actiune a previbratorului. Previbratorul se va deplasa de la o statie la alta numai dupa aparitia laptelui de ciment pe suprafata libera a amestecului compactat. In timpul betonarii se verifica lucrabilitatea betonului (TC = 4..6 cm) si cota superioara a talpii fundatiei.

2.3 2.3.1

Realizarea peretilor din beton armat monolit

Cofrarea peretilor infrastructurii Cofrarea se va incepe dupa ce betonul fundatiei va atinge rezistenta de 30% (0.3R28) din clasa de proiect a betonului. Inaintea instalarii cofrajului suprafata superioara a talpii fundatiei (unde va avea loc aderenta dintre talpa si perete) se prelucreaza cu peria de sirma si se spala. Elementele cofrajului sunt aduse la santier cu autobasculanta si depozitate in zona executarii lucrarilor de cofrare. Suprafata depozitului trebuie sa fie nivelata si rigida pentru evitarea deformarii scuturilor de cofraj. Lucrarile de cofrare se incep cu aplicarea pe scuturi a unei solutii de gaz si motorina sau motorina. Scuturile de cofraj se instaleaza in pozitia de proiect in conformitate cu schemele de cofrare a suprafetelor peretilor. Scuturile partilor opuse se fixeaza intre ele cu distantiere, lungimea de lucru a carora este egala cu grosimea peretelui. Scuturile invecinate se imbina intre ele cu buloane. Pentru solidarizarea scuturilor se utilizeaza chingi de inventar, iar pentru asigurarea stabilitatii – contrafise. Pe parcursul cofrarii se verifica planietatea si verticalitatea scuturilor.

2.3.2

Betonarea peretilor

Betonarea peretilor se va executa dupa schema “macara – bena – constuctie”, macaraua deplasindu-se la cota -0.695. La betonare vor fi respectate urmatoarele reguli de punere in opera a amestecurilor de beton: 1) amestecul de beton se va aseza in constructie in straturi orizontale cu grosimea maxima a fiecarui strat de 0.4 m. 2) compactarea se efectuiaza cu previbratorul cu interferenta razelor de lucru, previbratorul se introduce in amestecul de beton perpendicular suprafetei libere a stratului compactat; extragerea previbratorului din amestec se efectuiaza lent. 3) lucrabilitatea betonului trebuie sa fie TC = 4..6 cm. 4) in timpul betonarii se verifica cota superioara a peretelui. 2.3.3

Decofrarea suprafetelor peretilor Decofrarea se realizeaza atunci cind rezistenta betonului atinge 0.3R28. In conditiile temperaturii atmosferice de +15 +30 ˚C aceasta se atinge in timp de 2..4 zile. Decofrarea suprafetelor se efectuiaza in 2 faze: 1) Se decofreaza peretii interiori si suprafetele interioare ale peretilor exteriori. 2) Dupa montarea planseelor si realizarea centurii antiseismice se decofreaza suprafetele exterioare ale peretilor exteriori. In timpul decofrarii trebuie sa fie evitate socurile si alti factori nefavorabili. 2.3.4

Masuri de intretinere a betonului Dupa decofrarea suprafetelor peretii se stropesc cu apa peste fiecare 4 ore ziua si 1 data noaptea in timp de 7 zile dupa decofrare si nu mai putin de 3 ori in timp de 24 de ore in urmatoarele 10 zile.

2.4

Realizarea centurii antiseismice

Centura antiseismica se armeaza cu carcase in conformitate cu proiectul de lucru, straturile de protectie asigurindu-se cu distantiere din caramida sau alt material. Betonarea centurii antiseismice se executa dupa schema asemanatoare cu betonarea peretilor. Betonarea centurii trebuie efectuata in 2 straturi. Primul strat (de 180 mm) se betoneaza direct dupa betonarea peretilor, iar celalalt strat se betoneaza dupa montarea planseelor.

2.5 2.5.1

2.5.2 2.5.3 2.5.4

Montarea planseelor prefabricate

Planseele prefabricate se aduc la santier si se depoziteaza in zona de montare in afara prismei de prabusire a malurilor gropii de fundatie. Suprafata depozitului trebuie sa fie rigida cu inclinatie nu mai mare de 1˚ - 3˚. Planseele sunt depozitate in stive cu inaltimea nu mai mare de 2 m, asezindu-se pe garnituri din lemn. La inceperea montarii propriu-zisa a planseelor trebuie pregatita suprafata de sprijin a planseelor. Apoi se aseaza un strat de mortar M 100 cu grosimea de 20 mm pe suprafata de sprijin, care trebuie sa fie minimum de 120 mm. Folosind dispozitivul cu 4 cabluri planseele sunt agatate de cirligul macaralei. Cele 4 cirlige a dispozitivului se intorc in urecile de montaj a planseului care urmeaza sa fie montat. Dupa montarea planseelor se efectuiaza monolitizarea rosturilor cu mortar de marca M 100 cu umplerea deplina a lor.

2.6 2.6.1

2.6.2 2.6.3

Hidroizolarea suprafetelor peretilor

Suprafetele exterioare ale peretilor exteriori inainte de hidroizolare trebuie sa fie curate si uscate (umiditatea suprafetei nu trebuie sa depaseasca 8-10% ), de aceea dupa decofrarea suprafetelor trebuie prevazuta o intrerupere tehnologica pentru uscarea suficienta a acestora. Hidroizolarea se incepe cu grunduirea suprafetelor care se efectuiaza cu primer (bitum dizolvat in motorina 1 la 3). Aplicarea grundului se executa manual cu peria, suprafata vopsindu-se de sus in jos. Hidroizolatia propriu-zisa se executa cu mastic bituminos fierbinte in 2 straturi cu grosimea totala de 2 mm. In momentul aplicarii pe suprafata masticul trebuie sa posede temperaturi de 180 - 190˚C. Vopsirea se executa manual cu peria. Primul strat de mastic se aplica pe suprafata dupa uscarea grundului, al doilea strat – dupa uscarea primului.

2.7. Lucrări de zidărie: Materialul zidăriei caramidă, cu dimensiunele de 250*120*88. Dupa modul de aşezare a pieselor, zidăria va fi plină, la care piesile vor fi aşezate fără spaţii goale între ele. Între piese se vor forma rosturi de circa 10-12 mm, pe orizontală şi verticală. Pentru obţinerea unei rezistente maxime pe ansamblu, este necesar ca zidăria să se realizeze în rînduri progresive pe toată suprafaţa construcţiei. Întrerupere temporară în executare, se face în acelaşi plan orizontal pentru toate elementele care se zidesc. Cum acest lucru nu este posibil în anumite situaţii, se admite şi executarea separată a elementelor. Nu se admit întreruperi deasupra sau în dreptul unuia din capetele buiandrugilor. În scopul asigurării legăturii blocurilor, modul de aşezare a lor într-un rînd trebuie să fie diferit faţă de modul de aşezare în rîndul inferior sau superior. Zidirea blocuri din piatra de calcar se va face folosind tehnologia următoare : zidirea cu mistria ( zidarul întinde cu mistria mortarul pe rîndul executat anterior, apoi tot cu mistria adună cantitatea de mortar către faţa verticală a blocului din piatra de calcar aşezate înainte, după care aşează blocul nou pe mortar, împingîndul către cel zidit anterior şi lovindul uşor cu mînerul mistriei, realizîndu-se în acest fel umplerea rostului vertical şi poziţionarea corectă a blocului. După aşezarea a unui bloc pe lung sau a doua blocuri pe lat, se curăţă cu muchia mistriei axcesul de mortar ieşit din rosturi. Rosturile neîmplinite cu mortar, vor fi umplute obligatoriu). Principalele operaţii tehnologice pentru realizarea unui element se desfăşoară după cum urmează: - după pregătirea locului de muncă (curăţirea zonei, aducerea şi distribuirea materialelor, uneltelor, sculelor dispozitivelor etc.) şi organizarea echipei de lucru, se trasează poziţia elementului; - se udă cu apă suprafaţa trasată, pe care se va executa zidăriea şi cu ajutorul mistriei, canciocului sau lopeţii-cancioc se aşterne primul strat de mortar (patul); - se începe zidirea folosind tehnologia prezentată anterior, avînd grijă ca fiecare bloc să fie udat bine cu apă înainte ca să fie zidit; - zidirea se începe prin realizarea unor repere de colţ şi eventual a unor repere intermediare dacă lungimea elementului este mare. Aceste repere se obţin zidind cîteva rînduri de blocuri ; - se întinde o sfoară aşezată la nivelul primului rînd şi la faţa laterală a acestuia ,fixată la capete cu cîte un cui înfipt în mortarul din rost şi menţinută în poziţia corectă cu căte un bloc aşezat pe muchie. Sfoara se poate prinde la capete de abştecuri fixate de reperi; - se trece la completarea primului rînd, între repere, zidarul verificînd permanent orizontalitatea şi verticalitatea zidăriei cu ajutorul dreptarului, a nivelei şi a firului cu plumb; - se scoate sfoara şi se fixează cu un rînd mai sus şi toate operaţiile se repetă pînă la terminarea zidăriei; - se prelucrează rosturile dacă este nevoie.

Pentru ca formaţiile de zidari să înregistreze întrerupere de lucru minime se va folosi de următorul mod de organizare pentru executarea zidăriei: Metoda în lanţ – constă în executarea zidăriei cu mai multe formaţii mari de lucru (5...6 muncitori), care execută succesiv în fiecare sector zidăria pe o înălţime de 0,80...1,20 m. Astfel, unei formaţii care execută zidăria într-un sector, îi succede altă formaţie care execută zidăria în sectorul anterior, dar cu un nivel mai sus.

2.8 Realizarea stîlpilor antiseismici, centurii antiseismice şi a planşeeului. 2.8.1. Cofrarea stîlpilor antiseismici, centurii antiseismici şi a planşeeului. Cofrarea se va începe după ce va fi instalate carcasele de armătură. Înainte de instalarea cofrajului, suprafaţa unde va fi stîlpul antiseismic se va prelucra cu peria de sîrmă pentru înlăturarea peliculei întărite de lapte de ciment, se bucerdează şi se spală. Elementele cofrajului sunt aduse la şantier. Suprafaţa depozitului trebuie să fie nivelată şi rigidă, pentru evitarea deformării scuturilor de cofraj. Scuturile de cofraj vor fi executate din lemn de pin. Scuturile de cofraj se instalează în poziţia de proiect în conformitate cu schemele de cofrare a suprfeţilor stîlpilor antiseismici. La cofrarea centurii antiseismice, scuturile părţilor opuse se fixează între ele cu distanţiere, lungimea de lucru a cărora este egală cu grosimea peretelui . La cofrarea planşeului monolit, pentru solidarizarea scuturilor şi pentru asigurarea stabilităţii orizontale se vor folosi popi. Pe parcursul cofrării se va verifica alinierea, verticalitatea şi orizontalitatea scuturilor. 2.8.2. Betonarea : Se execută după schema : macara- benă- construcţie. Macaraua se va deplasa la cota -0.695. La betonare vor fi respectate următoarele reguli de punere în operă a amestecului de beton: a) se va executa betonarea după ce va fi instalată armătura şi cofrajul; b) se va unge cofrajul cu o soluţie specială ; c) în cazul cînd înălţimea de cădere liberă a betonului este mai mare de 3metri, introducirea amesticului de beton în construcţie se va efectua cu ajutorul unui burlan special; d) înainte de betonare se recepţioneză armarea şi se întocmeşte un proces verbal de recepţie a lucrărilor ascunse; e) compactarea se efectuiază cu previbratorul IV-47 cu interferenţa razelor de acţiune a previbratorului. Previbratorul se va deplasa de la o staţie la alta numai după apariţia laptelui de ciment pe suprafaţa liberă a amesticului compactat. Previbratorul se va introduce în amestecul de beton, perpendicular suprafeţii libere a stratului compactat (alfa-90 grade). Extragera previbratorului se va efectua lent.; f) în timpul betonării se va verifica lucrabilitatea betonului (TC = 4...6 cm); g) în timpul betonării se va verifica, dacă nu sunt deformaţii în cofraj. 2.8.3. Decofrarea suprafeţilor : Se va efectua cînd rezistenţa betonului la stîlpi atinge 0,3R28 ,iar la centura antiseismică şi planşeul monolit cînd atinge 100%. De regulă, în cazul stălpilor antiseismici, în conditii de temperaturi de la 15 – 30 grade C, această durată este de la 2-4 zile. În tipul decofrîrii trebuie să fie evitate şocurile mecanice şi alţi factori nefavorabili. 2.8.4. Măsuri de întreţinere a betonului: După decofrarea suprafeţilor betonul monolit se stropeşte cu apă peste fiecare 4 ore ziua şi o dată noaptea în timp de 7 zile după decofrare şi nu mai puţin de 3 ori în 24 de ore în următoarele 10 zile.

3.Cerinţe către calitate si recepţia lucrărilor Calitatea lucrărilor trebuie să corespundă cerinţelor actelor normative in vigoare. Criteriile tehnice si mijloacele de control ale proceselor sunt indicate in tabel. La recepţia lucrărilor se prezintă carnetul executării lucrărilor, procesele verbale de confirmare a analizelor de laborator a materialelor de construcţie utilizate si procesele verbale de recepţie a lucrărilor ascunse.

Verificarea calităţii lucrărilor Denumirea proceselor destinate verificării 1

Executarea zidăriei

Armarea stîlpilor antiseismici , a centurii antiseismice şi planşeului.

Obiectul verificării

Instrumentul şi metoda verificării

Periodicitatea verificării

Responsabil pentru verificare

2 Examinarea stării suprafeţei

3 vizual

4 Înainte de execuţie

5 Diriginte de şantier

Grosimea orizontală şi verticală a rosturilor

metru

În timpul execuţiei

Diriginte de şantier

Ţeserea rosturilor

vizual

Dimensiunile golurilor Grosimea zidăriei

metru

Orizontalitatea rosturilor Verticalitatea rosturilor Verticalitatea muchiilor

metru nivelă metru fir cu plumb metru fir cu plumb

În timpul execuţiei În timpul execuţiei În timpul execuţiei În timpul execuţiei În timpul execuţiei În timpul execuţiei

Diriginte de şantier Diriginte de şantier Diriginte de şantier Diriginte de şantier Diriginte de şantier Diriginte de şantier

Devierea în plan a plaselor de la poziţia de proiect Mărimea stratului de protecţie

Ruletă,metru

Pînă la betonare

Ruletă, metru

Pînă la betonare

Verticalitatea cen. dimen. cent.

metru fir cu plumb

Clasa armăturii şi a diametrului

şablon

În timpul executării a lucrărilor şi înainte de betonare La aducerea pe şantier

Diriginte de şantier, responsabil tehnic al beneficiarului Diriginte de şantier,responsa -bil tehnic al beneficiarului Diriginte de şantier

metru

laborator

Criterile tehnice de apriciere a calităţii 6 Interzisă folosirea suprafeţei acoperite cu praf Rost orizontal ± 5 mm Rost vertical +2 mm ¼ căr. în lungul peretelui ±20 mm ±10 mm 2mm/n ±20mm p/uetaj ±50 p/u clădire. 3 mm/m ±10 mm

±5 mm

h= ±5; b=±10 mm

Devieri nu se admit

Cofrarea elementelor monolite

Betonarea pereţilor

Montarea planşeelor

Lucrabilitatea betonului Poziţia în plan a scuturilor de cofraj Verticalitate scuturilor

Con standart Ruletă,metru Fir cu plumb, metru

Pe parcursul betonării În timpul cofrării În timpul cofrării

laborator

TC=4...6 cm

Diriginte de şantier Diriginte de şantier

+8 mm Devieri ±5mm-1m, ±20mm –la toată înălţimea. ±5 mm

Cotele părţii inferioare şi superioare a cofrajului Rigidizarea scuturilor

Nivelă, miră

În timpul cofrării

Diriginte de şantier

Vizual

După instalarea cofrajului

Diriginte de şantier

Se verifică lucrabilitatea amestecului de beton Clasa betonului

Conul standart (Abrams)

Pe parcursul betonării

Diriginte de şantier, laborator

Nu se admit deformări şi deplasării ale cofrajului Tasarea conului 4-6 cm

Presă hidraulică

laborator

±5%B

Verticalitatea stîlpilor Cotele suprafeţilor de sprijin după betonare Poziţia în plan faţă de axele de trasare Variaţia cotelor suprafeţilor pe un sector Cotele suprafeţelor superioare ale planşeelor Lucrabilitatea mortarului

Fir cu plumb, metru Nivelă, miră

6-9 epruvete la 20-40 m cub de beton Imediat după decofrare După betonare

Diriginte de şantier Diriginte de şantier

15 mm

Ruletă

În timpul montării În timpul montării

Diriginte de şantier Diriginte de şantier

Nivelă, miră

În timpul montării

Diriginte de şantier

Conul standart

În timpul executării lucrărilor

laborator

Nivelă, miră

4. Calculul manoperei lucrărilor

±4 mm ±5mm ±20 mm ±8 mm la planşeele învecinate TC=4…6 cm

5. Resurse tehnico materiale Necesitatile în mecanisme, utilaj, scule (echipament tehnologic) şi în materiale pentru executarea lucrărilor de construcţie – montaj sunt prezentate in formă de tabel. Calculul s-a efectuat în conformitate cu normele de consum indicate in N.R.C. Necesitatea in echipament tehnologic Nr Crt.

Denumirea

1

3

4

1

2 1.Mecanisme Autobasculanta

Maz-503A

2

2

Autobasculanta

Zil-130

1

3

Automacara

MKA – 10M

1

4

Autobasculanta

Kamaz 54102 Q=11t

1

5

2.Inventar Bene pentru beton BPV-1

6 7 8

9 10 11

12 13 14

Dispozitiv de ridicare cu 4 cabluri Trusa de instrumente pentru lacatusarie Podina 3.mijloace de mecanizare mica Previbrator 4.Utilaj energetic Transformator coborator 5.Instrumente manuale Ciocan de lacatuserie Lopata concioc Mistrie

Tipul parametrii Cantitatea Tehnici STAS

4sk-5 Q-5t L=3m M=5kg I=1.200m B=0.760m

2 1

Destinatia 5 Transportarea amestecului de beton si a solului excavat Transportarea instrumentelor , utilajului schelelor , materialelor hidroezolante Ridicarea si deplasarea sarcinilor (planşee, bene cu beton) Pentru transportarea planseelor prefabricate si a cofarajului Pentru depozitarea si transportarea betonului Ridicarea si transportarea materialelor (bene, plansee) Pentru instalarea cofrajului

2 ---

Amplasarea muncitorilor in timpul betonării

IV-47

1

Compactarea betonului

4-4 U=36V

1

Coborîrea tensiunii curentului de la 220/380V la 36V

STAS-23.10-77 m=0.8kg LS-2

4

Pentru instalarea pieselor de armare şi scuturilor de cofrare Executarea zidăriei Executarea zidăriei

1 3

15

Ranga

Lm-20

2

16 17

Baros Scoaba

Stas-11402-83

2

Executarea lucrărilor de cofrare si montare Lucrări de cofrare si montare Executarea zidăriei

18 19 20 21 22

6.Mijloace pentru masurari Fir cu plumb Teodolit Nivela Mira de nivelment Con standart(Abrams)

23

Ruleta de metal

24 25

Higrometru Con satandart

26 27

OT-400 2T-30

2 1

NV-3 RCS-4

1 1

Verificarea verticalităţii elementelor Măsurări ale unghiurilor şi verificarea verticalităţii Determinarea cotelor punctelor Determinarea cotelor punctelor

1

Determinarea lucrabilităţii amestecului de beton

H=300mm D1=100mm D2=200mm STAS-73-02.B

1 1 1

7.Mijloace de securitate Casca de protecţie STAS-12408784 Mănuşi de protectie

Pentru fiecare muncitor Pentru fiecare muncitor

Verificarea dimensiunilor trasarea axelor Determinarea umiditătii Determinarea lucrabilităţii mortarului Protecţia capului Protecţia mânilor

6.Necesitatea de materiale

Nr

1 2 3 4 5 6 7 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1

Date initiale Volumul de lucru in unităţi normative Betonarea coloanelor Beton B15 100 m³ 0.07 Scuturi de cofraj 100 m³ 0.07 Legatura (hamut) 100 m³ 0.07 Scindura 40 mm 100 m³ 0.07 Cuie 120 mm 100 m³ 0.07 Emulsie unguient pentru cofraj 100 m³ 0.07 Armatura Ø12A-III,etrieri Ø6A-I pas 200 Betonarea centurii antiseismice Beton B15 100 m³ 0.162 Scuturi de cofraj din lemn 100 m³ 0.162 Birna de lemn 200mm 100 m³ 0.162 Scindura 40mm 100 m³ 0.162 Stilp de reazim metalic 100 m³ 0.162 Stinghie 60*80 100 m³ 0.162 Cuie 120mm 100 m³ 0.162 Sirma de otel 4mm 100 m³ 0.162 Emulsie unguient pentru cofraj 100 m³ 0.162 Armatura Ø12A-III,etrieri Ø6A-I pas 250 Betonarea planseului Beton B15 100 m³ 0.806 Denumirea materialului, semifabricatului (tipul, STAS)

Unitate de masură

Norma de consum

Necesitatea de materiale

102 m³ 1060 m² 1630 m 16 m³ 100 kg 424 kg

7.14 74.2 114.1 1.12 7 29.68 17 buc

101.5m³ 785 m² 4.1 m³ 5.5 m³ 56 buc. 4.1 m³ 99 kg 56 kg 314 kg

16.443 127.17 0.664 0.891 9.07 0.664 16.03 9.07 50.87 17 buc.

101.5 m³

81.81

2 3 4 5 6 7 8 9 10

Scuturi de cofraj Stilp de reazim din lemn Scindura 40 mm Scindura 25 mm Cuie 120 mm Sirma de otel 4 mm Emulsie unguient pentru cofraj Rogojini Armatura Ø14A-III

100 m³ ----100 m³ 100 m³ 100 m³ 100 m³ 100 m³ 100 m³

0.806 0.806 0.806 0.806 0.806 0.806 0.806

407 m² ----13.3 m³ 10.6 m³ 187.5 kg 34.8 kg 343 kg 858 m²

1 2

Montarea planseelor prefabricate Plansee prefabricate din beton armat PPG 1,5 100 buc. 0.13 100 buc. PPG 1,2 100 buc. 0.04 100 buc. PPG 1,0 100 buc. 0.014 100 buc. Executarea umpluturii din blocuri de piatra de calcar σ=390mm Blocuri de piatra de calcar 1 m³ 135.8 74 Mortar 1 m³ 135.8 0.234

1 2

Executarea umpluturii din blocuri de piatra de calcar σ=190mm Blocuri de piatra de calcar 1 m³ 69.1 74 Mortar 1 m³ 69.1 0.221

1 2 3

Caramida Armatura Mortar

1 2 3

Executarea peretilor despartitori din caramida σ=120mm 100 m² 0.479 5000 buc. 100 m² 0.479 88 kg 100 m² 0.479 2.27 m³

328.042 467 10.72 8.54 151.13 28.05 276.45 691.55

13 buc 4 buc 14 buc 10049 31.77

5113 15.27

2395 42.15 1.08

7.Tehnica securităţii: Toate lucrările vor fi executate cu respectarea strictă a următoarelor cerinţe ale N.R.C III4-80 Tehnica securităţii în construcţie:

7.1. Lucrări de terasament 7.1.1. La săparea gropii de fundaţie cu descărcare în depozit sau în rambleu, distanţa minimă de la muchia gropii de fundaţia pînă la depozit trebuie să fie de 0,5m. 7.1.2. La deplasarea mecanismelor(macara, autobasculantă, etc.) la cota -695 în apropierea părţii superioare a taluzului gropii de fundaţie se va respecta distanţa de la taluz până la suportul apropiat al mecanismului -1m. 7.1.3. la săparea cu descărcarea în unităţi de transport, descărcarea cupei se va efectua dintro parte sau din spatele autobasculantei.

7.2. Lucrări de betonare : 7.2.1. Se interzice amplasarea pe cofraj a sarcinelor ne prevăzute de proiectul executării lucrărilor . 7.2.2. Decofrarea se va efectua după expirarea terminului de întărire a betonului , prescris de P.E.L. 7.2.3. Înaintea punerii în operă a amestecului de beton , se va vetifica starea cofrajului din punct de vedere al rezistenţii şi stabilităţii. Neajunsurile depistate se vor lichida pîna la betonare . 7.2.4. Se interzice de se atinge de părţile neizolate ale previbratorului în timpul compactării. La deplasarea de la un sector la altul motorul previbratorului se va deconecta de la reţia .

7.3. Lucrări de montare : 7.3.1. Pe sectoarele unde se execută aceste lucrări se interzice executarea altor lucrări. 7.3.2. Se interzice de a ridica planşeele ce nu au urechi de agăţare sau care nu sunt agăţate corect de cîrligele dispozitivului de ridicare. 7.3.3. Se interzice executarea lucrărilor cînd viteza vîntului depăşeşte viteza mai mare de 15 m/s şi în timp de furtună sau ceaţă. 7.3.4. Se interzice în timpul montării prezenţa muncitorilor sub elemente montate sau pe ele.

7.4. Lucrări de armare: 7.4.1. Asamblarea si prelucrarea armaturei trebuie efectuata in locuri speciale si amenajate corespunzator. 7.4.2. In timpul efectuarii lucrarilor de asamblare a armaturii este necesar: a) De ingradit locurile care sunt prevazute pentru desfasurarea si indreptarea armaturii. b) In timpul taierii cu aparate speciale a armaturii pe o lungime mai scurta de 0,3m de folosit echipament care previne imprastierea lor. c) De amplasat armatura asamblata in locuri special amenajate. d) De astupat cu dopuri ascutisul armaturii in locuri de trecere comuna , care au latimea de peste 1m. 7.4.3. In timpul executarii lucrarilor de intindere a armaturii este necesar: a) De amplasat in locurile de trecere a muncitorilor ingradire cu inaltimea nu mai mica de 1,8m b) De achipat aparatele de intindere a armaturii cu signalizatie , care se pune in functiune prin aprinderea transmisiei aparatului de intindere. c) Nu de admis prezenta oamenilor la distanta mai mica de 1m de la barele de armatura incalzite cu curent electric. 7.4.4. Elementele de carcasa din bare de armatura trebuie de aranjat luind in consideratie conditiile de ridicare, depozitare si transportare spre locul montării.

7.5. Lucrări de zidire : 7.5.1. La transportul şi la manipularea materialelor trebuie să se respecte următoarele măsuri specifice: - sarcina se agaţă în cîrligul macaralei de către un muncitor instruit special, care un fanion roşu pentru semnalizarea şi care controlează personal agăţarea sarcinii; - la începerea lucrului se controlează toate dispozitivile de manipulare, clemele şi cîrligele; - se interzice staţionarea în cabina mijlocului de transport în timpol încărcării şi descărcării acestuia; - în cazul pachetelor balotate, muncitorii care efectuează operaţia de debalotare vor fi echipaţi cu mănuşi şi ochelari de protecţie. Se va lucra cu atenţie la tăierea balotului întrucît acesta fiind sub stare de tensiune, prin destindere, prezintă pericol de lovire. 7.5.2. În cazul lucrului pe schelă se respectă următoarele măsuri: - se interzice urcarea şi coborîrea prin agăţare de stîlpi şi deagonale, precum şi amenajarea de podine pe suporturi improvizate; - starea schelelor se verifică uilnic, iar podinele,scările şi rampele de acces se curăţă zilnic de moloz, noroi, resturi de piese, gheaţă etc. ; - se va respecta cu stricteţe încărcarea podinelor astfel încît să nu depăşească sarcina utilă maximă admisibilă; - schelele vor fi prevăzute cu scînduri de gardă pentru a împedica căderea materialelor de pe ele.

7.5.3. În cazul lucrărilor de zidărie se respectă următoarele măsuri : - verificările efectuate asupra zidăriei se vor efectua fără ca muncitorul să se aplece în afară,pentru a se preveni eventuala cădere a acestuia peste zidăria executate; - toate schelele şi despozitivele manuale se vor menţine curate şi în bună stare de funcţionare, ele trebuid să corespundă modului şi condiţiilor de executare ale lucrărilor respective; - zidăria se va executa pînă la înălţimea maximă de 1,20 m(măsurată de la nivelul podinei), având grijă ca după ridicarea schelei să rămînă cu minim 150mm deasupra podinei acesteia.

7.6. Hidroizolarea pereţilor 7.6.1. Transportarea masticului bituminos fierbinte la locul de executare a lucrărilor se va efectua în căldări de forma unui trunchi de con cu baza mică în partea superioară. 7.6.2. Se interzice de a utiliza mastic cu t>180 C, termosul trebuie să fie înzestrat cu termometru. 7.6.3. La prepararea grundului se interzice de a turna dizolvantul în msticul bituminos fierbinte.

8. Indici tehnico-economici Nr ord. 1 2 3

Denumirea indicelui Manopera muncitorilor Manopera maşinilor Durata executării lucrărilor

U/m Om/ore Mas/ore Zile/schimburi

Cantitatea 1764.8 66.14 31/61