Problemar La Procese Editoriale [PDF]

Zitiervorschau

Universitatea Tehnică a Moldovei Facultatea Industria Uşoară Catedra Design şi Tehnologii Poligrafice

PROCESE EDITORIALE CULEGERE DE PROBLEME

Chişinău

U.T.M. 2008

Culegerea de probleme la disciplina „Procese Editoriale” se adresează studenţilor specialităţii „Design şi Tehnologii Poligrafice”, Facultatea Industria Uşoară, UTM, cu studii la zi şi frecvenţă redusă ce urmează cursurile specialităţii „Design şi tehnologii poligrafice”. Lucrarea este destinată formării specialiştilor în domeniul editării.

Au elaborat: conf. univ., dr. şt. tehn. Viorica Scobioală, l.u.Alexandra Osoba,l. u. Viorica Nastas Redactor responsabil: dr. şt. tehn. Viorica Scobioală Recenzent: conf. univ., dr. Constantin Spînu

Redactor: Irina Enachi ––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––– Bun de tipar 17.01.08. Formatul hârtiei 60x84 1/16. Hârtie ofset. Tipar RISO Tirajul 100 ex. Coli de tipar 3,5 Comanda nr. 10 –––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––– U.T.M., 2004, Chişinău, bd. Ştefan cel Mare, 168. Secţia Redactare şi Editare a U.T.M. 2068,Chişinău, str. Studenţilor, 9/9. © U.T.M., 2008

2

Cuprins 1. Formatul ediţiei 2. Volumul ediţiei 2.1 Coala de tipar 2.2 Coala convenţională de tipar 2.3 Coala de autor 2.4 Coala editorială 3. Realizarea machetei principiale a ediţiei

3

4 12 12 19 23 26 38

1. FORMATUL EDIŢIEI Formatele reprezintă caracteristicile dimensionale (mărimile) ale suprafeţelor dreptunghiulare utilizate în poligrafie ca suport pentru imprimare. Sunt notate sub formă de litere (A5, X4) cu marcarea dimensională a formatului determinată de lăţime × înălţime (l×h). Aceste dimensiuni pot fi exprimate în diverse unităţi de măsură. Recomandat este utilizarea unităţilor de măsură din sistemul internaţional (SI), cu exprimarea dimensiunilor în metri (cm, mm). Cea mai uzuală unitate de măsură utilizată în evaluarea formatelor ediţiilor de carte este milimetrul (mm), care evită în scriere virgula şi zecimalele. Mai rar sunt utilizate unităţile tolerate ale sistemului tipografic. Acestea sunt punctul, cicero şi cvadratul în sistemul european, respectiv punctul şi pica în cel anglo-american. Pe această cale, în mod curent, se exprimă mărimile colilor de tipar (format de coală), ale paginilor de carte, de ziar ori revistă (format de pagină), ale textului de pe o pagină sau coloană de ziar (format de text). Formatul util este partea uzuală din formatul normal de coală/carton. La manipulare, stocare şi tipărire marginile joacă rol de protecţie şi permit manipulări ori înscrieri de date strict tehnice. Pornind de la aceasta, formatul util este mai mic cu câţiva mm decât formatul normal. Aceste margini vor fi tăiate înainte de fălţuire şi nu vor apărea în coliţă (fasciculă). Dacă coala de hârtie nu este supusă fălţuirii, aceste margini sunt extrase la tăierea în trei părţi/de rotunjire a formatului. La tipărirea în coli, funcţie de caracteristicile tehnice ale maşinii de imprimat şi numărul de culori, trebuie rezervate rame albe pentru utilitate tehnică. Pe latura mare de jos se lasă 10–15 mm pentru ghearele greiferului. Pe latura mare opusă se lasă minim 15 mm pentru barele Brunner de control a culorilor şi calităţii. La fel este necesară considerarea spaţiului pentru crestăturile de potrivire şi semnele de fălţuire şi tăiere. Pe laturile scurte (lăţimea formatului) se lasă (sau nu se lasă) 5–10 mm pentru semnele de potrivire şi protejare de o eventuală murdărire. 4

Formate finite sunt rezultate din tăierea marginilor din coli de dimensiuni ceva mai mari. Moment valabil doar pentru formatele mari, care au necesitatea de margini tehnice pentru: manipulare, inscripţionare, protejare a formatului util şi fălţuire. Formatele mici rezultă din tăierea cu exactitate şi fără pierderi din formatele mari prin ghilotinare. La ele nu este necesară prevederea marginilor tehnice. Aşa se face că, la calcularea formatelor, trebuie să se ţină cont de succesivitatea operaţiilor prevăzute de procesul tehnologic: fălţuire şi/sau tăiere. Fălţuirea prezintă o fază tehnologică de precizie medie care înregistrează erori de ordinul milimetrilor sau de precizie mare când erorile sunt de ordinul a zecimi de milimetru. Fălţuirea cere tăiere de margini. Astfel, formatele mici se obţin direct din unele formate mult mai mari. Spre exemplu, toate formatele mai mici ca A4 se obţin din formatul A4 brut (215×307) prin eliminarea marginilor, apoi tăiere în 2, 4, 8, 16, 32 şi 64. Pornind de la cele remarcate, dimensiunile marginilor, trebuie considerate la calcularea necesarului de hârtie pentru lucrările de format mic (cărţi de vizită, etichete, timbre etc.). În tabelul 1.4 se regăsesc caracteristicile dimensionale ale formatelor brute corespunzătoare celor finite din seriile A - C. Tabelul 1.1. Formatele brute şi finite (în mm) ale seriilor A, B şi C [4]

A0 A1 A2 A3 A4 A5 … A10 C0 C1 C2 C3

Format brut

Format finit

860×1230 615×860 430×615 307×430 215×307 idem … idem

841×1189 594×841 420×594 297×420 210×297 148×210 … 26×37

950×1340 670×950 475×670 335×475

Format brut

Format finit

B0 B1 B2 B3 B4 B5 … B10

1030×1460 730×1030 515×730 365×515 257×365 idem … idem

1000×1414 707×1000 500×707 353×500 250×353 176×250 … 31×44

C4 C5 … C8

237×335 idem …. idem

229×324 162×229 … 57×81

917×1297 648×917 458×648 324×458

5

De remarcat că, formatele de coală fălţuită o singură dată pentru formularele din patru pagini sau pentru ziare constituite din patru pagini, se consideră cel al paginii fălţuite (falz-germ.-îndoitură, falzen-germ.-a îndoi). Formatul nominal este formatul obţinut după îndoire. Un formular rezultat din formatul A3 prin îndoire este considerat formular de formatul A4. De asemenea, formatul ziarelor şi revistelor este formatul ce caracterizează caracteristicile dimensionale ale paginii de ziar/revistă îndoite, nu cel al paginii duble. Formatul paginii reprezintă mărimea paginii de carte, ziar sau revistă exprimată în cifre sau litere (170×240 sau X5) fiind un format finit. Tot finite sunt considerate formatele pentru cărţile de vizită, etichete sau mărci poştale. Caracteristicile dimensionale ale acestora se vor reprezenta în forma de tip: l×h, adesea în milimetri. Formatele finite rezultă prin împărţirea judicioasă a formatelor de coală ori a sulurilor. Formatul paginii este caracterizat de formă, proporţii şi mărime. Forma (orientarea) este dată de dimensiunile relative ale laturilor colii. Cel mai recomandat format pentru lucrările curente este cel ce corespunde formatului înalt (format francez, portrait, tall), cu l < h, prezent în majoritatea ediţiilor de carte. A doua alternativă este cea a formatului culcat (format italian, landscape, wide), cu l > h, practicată în albume (fig. 1). Pentru albume este utilizată şi denumirea franceză de tipărire oblong (lat.-oblongus, mai mult lung decât lat). xxx

xxx

TTTTT

TTTTTT h

h

vv l

vv l

a

b

Fig. 1 – Forma (orientarea) formatului de pagină : a - format francez (portrait) ; b - format italian (landscape) 6

Proporţiile formatului sunt decise de raportul dimensiunilor l×h şi depind de coala de tipar şi de viziunea artistică a beneficiarului (editor, autor). Aceste proporţii trebuie riguros corelate ce cele ale formatului de text preconizat. Problema esteticii paginii a fost soluţionată de „secţiunea de aur” de către artiştii plastici ai Renaşterii, conform căreia este determinată forma şi dimensiunile ramelor albe ale paginilor pentru formatul estetic. Formatele curente utilizate industrial; formate normale şi economice ce au ramele albe diminuate. Tradiţional, pentru valorificarea maximală a colii de hârtie şi respectiv reducerea maximală a costurilor, se adoptă aceleaşi proporţii cu ale colii. Acestea sunt date de raportul h /l = 1,414. Se pot admite şi formate de diferite forme şi dimensiuni, altele decât cele tradiţionale. Ele însă, vor conduce la creşterea costurilor produselor prin mărirea ştraifurilor şi a rebutului (partea de coală care se pierde la tăierea marginilor). De remarcat că, doar asupra seriilor A, B şi C sunt extinse aceste reguli. Formatele X, Y şi Z sunt caracterizate de rapoartele cu limitele 1,25 - 1,60. Formatele de coală sunt legate de cele de pagină prin intermediul formatului util. Cum formatele normale se supun regulii de înjumătăţire şi dublare, formatele utile trebuie să se regăsească în formatele de coală după debitarea marginilor tehnice. Astfel, din coala caracterizată de caracteristicile dimensionale: 610×860, după eliminarea marginilor de 10–20 mm lăţime totală, se ajunge la formatul util de 594×841, formatul A1. De aici rezultă că, toate formatele seriei A se pot obţine optim din această coală. Mărimea formatului de pagină depinde de destinaţia lucrării, stilul editurii şi de formatul brut de coală utilizat. Este complicat să se facă o ierarhizare a acestor criterii, o listă de priorităţi. Fiecare criteriu poate fi determinant pentru o anumită lucrare. Pentru lucrările de artă prioritar este decisivă estetica acestora, pentru colecţii se porneşte de la menţinerea stilului editurii stabilit pentru respectiva colecţie, pentru lucrările de tiraj mare decisiv este factorul economic prin formatul de coală. 7

Alegerea formatelor funcţie de predestinaţia ediţiilor în raport cu categoria de cititori cărora se adresează lucrarea reprezintă la fel un criteriu de influenţă. Albumele de artă se editează pe formate foarte mari sau atipice (ex. 235×330 sau 280×330). Cărţile de colorat, de poveşti şi abecedarele se editează pe formate mari (ex. 220×290). Manualele universitare şi cele şcolare pentru clasele mari utilizează formate mijlocii. Predilecţia universitarilor din domeniile tehnice pentru formatul 700×1000 / 16 face ca acesta să fie cunoscut ca „format tehnic”. Beletristica se tipăreşte pe formate ceva mai mici (ex. 130×200). Broşurile şi ediţiile de buzunar au nevoie de formate mici (ex. 120×165), de altfel ca şi micile dicţionare. Volumele de versuri se tipăresc pe formate cât mai înguste, în caz de necesitate se taie mai mult din rama laterală. La evaluarea dimensională a paginilor ediţiilor sunt utilizate noţiunile de format brut şi format finit, aşa cum este caracterizată şi coala de: format brut (standardizat) şi formatul util. Formatul brut este formatul rezultat de după operaţia de fălţuire, cel finit este rezultat de după tăierea trilaterală a blocului de carte. Formatul brut al paginii este mărimea, exprimată în milimetri, a paginii brute de carte sau ziar/revistă. Dimensiunile laturilor rezultă la simpla împărţire a laturilor colii la numărul de pagini, plasate pe linii şi coloane în coala de tipar. Este un submultiplu divizibil la 4 al formatului util al colii din care rezultă după fălţuire (excepţie 1/18,1/12,1/24). Cea mai frecvent practicată metodă de fălţuire este fălţuirea repetată perpendicular pe latura lungă (în cruce), din care rezultă succesiv formate de dimensiunea colii, apoi din jumătate din aceasta, un sfert, o optime, o şaisprezecime etc. Formatul finit al paginii (format rotunjit, format finit de carte) este cel al paginii, fasciculei, blocului de carte legată sau cărţii broşate, exprimat în milimetri. Acesta rezultă din operaţia de rotunjire a formatului, exprimată prin tăierea trilaterală a blocului de carte (fig. 2). Tăierea se realizează funcţie de formarea corpului de carte care poate fi: prin broşare, respectiv prin coasere şi încleiere. În cazul broşării ediţiei se va recurge la tăierea concomitentă (maşină cu 8

trei cuţite) sau succesivă (ghilotină) a laturilor blocului; la cap, picior şi lateral (de faţă). Prin tăietura din faţă se elimină 5 mm din lăţimea ediţiei, la cea de cap 3 mm, iar la cea de picior 7 mm din înălţimea cărţii [3, 6]. În caz de necesitate, pentru încadrarea economică în coală, dacă fălţuirea este realizată cu precizie mare, se pot reduce dimensiunile marginilor de tăiere de picior şi laterală până la 3 mm. În cazul în care coaserea blocului se face pe deasupra cu sârmă se va adaugă ramei cotorului 3 mm. Astfel, de la un format brut cu caracteristicile dimensionale de 175×250mm al unei ediţii din formatul colii de hârtie de 700×1 000/16 se va ajunge la formatul finit al ediţiei de carte cu caracteristicile dimensionale de 170×240mm. Dacă formatul cărţii este cel italian (culcat), dimensiunile se vor reduce cu 10 mm pe înălţime şi 5mm pe lăţime, din care va rezulta formatul finit de: 245×165mm. Doar la broşarea prin termoadeziune a cataloagelor realizate din hârtie fină produsă de mari firme comerciale (ex., Quelle) se va recurge la tăierea (prin frezare cu canelare) şi pe latura dinspre cotor. Simpla canelare a cotorului cu o freză de pas mare (fără să fie broşat cu sârmă pe deasupra) pentru pătrunderea adezivului (rece sau cald) nu este considerată ca latură ce urmează a fi supusă tăierei. Pentru a deosebi formatele de text (l×h), de cele de coală de hârtie (L×H) şi de cele brute de pagină (L×H/n), în continuare, dimensiunile formatelor finite de carte (pagină) au fost notate cu l’ şi h’ (l’×h’). tãietura din fatã, tãietura de picior tãietura de cap

Fig. 2 – Formatul finit al paginii 9

Exemplu 1

Să se determine formatul brut şi formatul finit al ediţiei de carte, cunoscând formatul colii de hârtie care este de: 70x108mm/16. Rezolvare:

Fracţiunea colii 1/16 este constituită din submultiplii 4 × 4. Deci, şi latura lungă a colii, şi cea scurtă vor fi divizate la 4. 70 cm = 700 mm : 4 = 175 mm 108 cm = 1 080 mm : 4 = 270 mm Formatul brut al paginii (l×h) este 175×270 mm (format înalt) sau 270×175 mm (format culcat). Pentru obţinerea formatului rotunjit de carte se va recurge la excluderea din lăţime a 5 mm şi din înălţime — 10 mm. Format finit (rotunjit) (l’×h’) este (175 - 5) × (270 -10) =  170×260 mm (format înalt) sau (270 - 5)×(175 - 10) =  265×165 mm (format culcat). Exemplu 2

Să se stabilească formatul brut şi formatul finit al ediţiei de carte, cunoscând formatul colii de hârtie: 84x108 /32. Rezolvare:

Fracţiunea colii 1/32 este constituită din submultiplii 8×4. Deci, latura lungă a colii va fi divizată în 8 părţi, iar cea scurtă — în 4 părţi. 84 cm = 840 mm : 4 = 210 mm 108 cm = 1 080 mm : 8 = 135 mm Formatul brut al paginii (l×h) este 135×210 mm (format înalt) sau 210×135 mm (format culcat). Pentru obţinerea formatului rotunjit de carte se va extrage din lăţime 5 mm şi din înălţime — 10 mm. Formatul finit (rotunjit) (l’×h’) obţinut va fi: (135 - 5)×(210 - 10) = 130×200 mm (format înalt) sau (210 - 5)×(135 - 10) = 205×125 mm (format culcat). 10

Sarcini individuale

Să se determine formatul brut şi formatul finit al ediţiei de carte, cunoscând formatul colii de hârtie: Nr. variantei 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Format 70x108/32 60x90/16 84x108/16 84×108/8 70×100/8 70×84/16 60×70/16 70×100/32 70×90/32 75×90/16

Nr. varian tei 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

Format 70x100/16 60×90/8 70×90/16 75×90/32 60×90/32 84×100/32 84×108/64 60×100/16 60×84/32 75×90/8

11

Nr. variantei 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

Format 60×84/16 70×108/8 60×84/8 60×100/8 84×100/16 84×90/32 70×108/64 84×90/16 80×100/32 70×100/64

2. VOLUMUL EDIŢIEI Volumul ediţiei — caracteristică cantitativă a ediţiei evaluată în coli, pagini, coloane. In procesul pregătirii originalului-machetă către imprimare sunt importante următoarele unităţi de evaluare a volumului ediţiei: • coala de autor, pagina; • coala editorială; • coala de tipar; • coala convenţională de tipar. 2.1 COALA DE TIPAR

Coala de tipar (c.t.) prezintă unitatea de măsură a volumului ediţiei, egală cu suprafaţa unei feţe a colii de hârtie de format standard. Coala reală de tipar conţine numărul de pagini egal cu numitorul fracţiunii colii de hârtie (înregistrată în formatul ediţiei). Pentru coala de hârtie de orice format, coala de tipar conţine la fracţiunea 1/8 — 8, la fracţiunea 1/16 — 16, la fracţiunea 1/12 — 12 pagini etc. De aici rezultă că, volumul ediţiei în coli reale de tipar este egal cu numărul de pagini al ediţiei împărţit la fracţiunea colii. O coală de hârtie are două feţe, de aceea dintr-o coală de hârtie se va obţine un număr de pagini dublat faţă de fracţiunea colii. Deci, prin urmare, o coală de hârtie include două coli reale de tipar. Spre exemplu: Volumul ediţiei de formatul 70×100/32 cu numărul de pagini 480, în coli reale de tipar va conţine: 480/32=15,0 (c.t.). Este important să se specifice diferenţele dintre coala de hârtie şi coala de tipar, dintre pagină şi filă. Multe neînţelegeri în acest sens intervin între părţile contractante (clienţi) ca rezultat a confundării noţiunii de filă şi pagină. De aici, fila prezintă o imprimată pe ambele feţe. Coala de hârtie (reală) are două feţe (recto/verso; faţă/verso) şi pe ea se imprimă două coli de tipar. De aici rezultă că, dintr-o coală cu caracteristicile dimensionale de 12

700×1000mm, după fălţuirea în patru falţuri (in 16°), rezultă o fasciculă cu 16 file şi 32 pagini, pe care se tipăresc concomitent 32 formate de text distribuite în două coli de tipar, conform unui plan de montare (fig. 3 şi fig. 4).

Fig. 3 – Formate brute de pagină, montajul formatelor şi fălţuirea colii

13

Excepţie face coala de formatul 840×1080mm, care se consideră coală dublă şi pe care se tipăresc patru coli de tipar; din ea rezultând două fascicule după fălţuire (ori o singură fasciculă, de grosime mare, prelucrabilă pe utilajele moderne).

Fig. 4 – Formate brute de pagină, montajul formatului 840×1080mm şi fălţuirea colii de tipar

Deseori, în unităţile economice dotate cu mijloace de fabricaţie ce admit imprimarea pe formate mici, se pledează pentru operarea cu coliţe (jumătăţi de coală), pe care se tipăreşte pe cele două feţe o coală de tipar. Numărul de coliţe reprezintă şi numărul colilor de tipar. Pentru aceste cazuri planificarea este mai simplă, iar pe mijloace de fabricaţie mici oricum se încadrează doar jumătăţile de coală. La adunarea simplă, fascicula este formată dintr-o coliţă care conţine formatele dintr-o coală de tipar. La adunarea prin intercalare (o coliţă fălţuită intră în alta), fascicula fiind formată din două coliţe şi conţine două coli de tipar. Numărul de pagini ale fasciculei rezultă din numărul şi tipul de fălţuire. Cum o singură fălţuire conduce la obţinerea a patru pagini, fălţuirile repetate conduc la obţinerea fasciculelor din 2n pagini: 4, 8, 16, 32, 64, 128. Tradiţional, se utilizează multiplii lui opt (fălţuire în cruce), dar se poate recurge şi la fălţuirea în trei sau cinci (fălţuire în paralel). Din fălţuirea în trei şi celelalte prin înjumătăţire rezultă fascicule constituite din 12, 24, 48, 96 pagini (3⋅ 2n pagini), iar cu una în cinci părţi şi înjumătăţiri se obţin 20, 40 pagini (5⋅ 2n pagini). În caz de necesitate, se poate recurge şi la fălţuirea multiplă în trei, ca 14

la 1/18 (2⋅ 32). Actualele maşini de fălţuit se conformează uşor la oricare din modalităţile de fălţuire nominalizate. Cele mai uzuale formate de pagină sunt in-16° şi in-32° pentru jumătăţile de coală şi in-64° pentru coala întreagă (mai sunt utilizate notările in 16, in 32, in 24 sau „în 16”, „în 32” etc.). Nu se recomandă fălţuirea mai mult de in 128° din cauza fragilităţii hârtiei (aceasta poate plesni la presare) şi datorită grosimii exagerate a fasciculei rezultate. În special când este utilizată hârtia caracterizată de gramaj mare, devine dificilă prelucrarea pe utilajele de fălţuire neperformante (vechi/ieftine). Cele mai frecvente inconveniente remarcate le fălţuire sunt manifestate prin: • oblicitatea formatelor de text tipărite; • deplasarea lor spre cotor. Oblicitatea se sesizează în special la paginile din exteriorul fasciculei prin alunecări a paginilor faţă de cele centrale în fasciculele groase. Grosimea unei fascicule din 16 file este de ordinul milimetrilor, iar această distanţă trebuie recuperată la montaj (distanţe diferite între formatele de text). În caz contrar formatele de text vor aluneca spre cotor la paginile exterioare. Soluţionarea acestor dezavantaje este posibilă prin evitarea formatelor mai mici de 1/64. La maşinile de formate mari, moderne, capabile să imprime coli de tipar de 64 (sau chiar 128) de pagini, în locul unei coli de tipar cu 64 de pagini se realizează două montaje a câte 32 de pagini, plasate adiacent, care se imprimă concomitent, după care se taie coala de hârtie în două şi se fălţuiesc separat cele două jumătăţi. La maşinile de formate mici se preferă să se lucreze cu jumătăţi de coală de hârtie: se taie coala în două „coliţe”, după care se imprimă şi se fălţuiesc separat cele două „coliţe”, cel mai adesea de 16 pagini fiecare. Pentru exemplificare în fig. 5 şi 6 sunt reproduse machetele pentru montaj ale unei coli de tipar in 8°, cu 16 pagini (8 file) pentru imprimarea ofset [1].

15

a Coliţă tipărită ofset (recto)

5 1

1- margine de tăiere cu semne Brunner; 2 - margine de tăiere laterală; 3 - margine de tăiere la greifer; 4 - crestături de potrivire; 5 - semne de fălţuire; 6 - formate de text; 7 - semn al scării sinoptice de coală; 8 - codul lucrării; 9 - semn de depistare a colilor albe; 15 - semn pentru opritorul lateral.

2

6

15

8 7

1

16

13

4

+4

5

8

5

9

12

5

3 5

9

Fig. 5 – Aşezarea pe cele două feţe în coala de tipar offset a paginilor în formatul in octavo şi dispunerea semnelor de coală (STAS 10 830-87) 5

12

+

b Coliţă tipărită policrom (verso)

10 - limită pentru formatul de text; 11 - semnele Brunner de calitate/culoar; 12 - colţar; 13 - semne de tăiere; 14 - crestătură de reperaj în dublă precizie; 15 - semn pentru opritorul lateral.

11

+

14

+

+

6

7

10

11

6

2

15

14

3

12 13 10 2

15

+ 14

12

+

9

5

10

Fig. 6 – Aşezarea pe cele două feţe ale colii de tipar offset a paginilor în formatul in octavo şi dispunerea semnelor de coală (STAS 10 830-87)

16

12

Să se stabilească numărul de fascicule pentru ediţia de formatul 60×84/16, fălţuită în 8 ce conţine 496 pagini. Fasciculele fălţuite în 8 cuprind 16 pagini, aşadar 496/16=31 (fascicule). Exemplu:

Sarcini individuale

1. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al ediţiei de formatul 60×84/16, numărul de pagini 400, fălţuită în 8. 2. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al ediţiei de formatul 70×108/16, numărul de pagini 320, fălţuită în 8. 3. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al ediţiei de formatul 60×84/8, numărul de pagini 240, fălţuită în 8. 4. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al ediţiei de formatul 60×84/16, numărul de pagini 320, fălţuită în 16. 5. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al ediţiei de formatul 84×108/32, numărul de pagini 480, fălţuită în 8. 6. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al ediţiei de formatul 84×108/32, numărul de pagini 400, fălţuită în 16. 7. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al ediţiei de formatul 84×108/32, numărul de pagini 320, fălţuită în 32. 8. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al ediţiei de formatul 60×90/8, numărul de pagini 160, fălţuită în 8. 9. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al ediţiei de formatul 70×100/8, numărul de pagini 192, fălţuită în 8. 17

10. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al ediţiei de formatul 70×100/16, numărul de pagini 384, fălţuită în 8. 11. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al ediţiei de formatul 70×100/16, numărul de pagini 400, fălţuită în 16. 12. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al ediţiei de formatul 70×100/32, numărul de pagini 400, fălţuită în 32. 13. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al ediţiei de formatul 70×100/64, numărul de pagini 464, fălţuită în 8. 14. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al ediţiei de formatul 70×100/64, numărul de pagini 232, fălţuită în 16. 15. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al ediţiei de formatul 70×100/64, numărul de pagini 232, fălţuită în 32. 16. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al ediţiei de formatul 70×100/64, numărul de pagini 464, fălţuită în 64. 17. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al ediţiei de formatul 84×100/8, numărul de pagini 32, fălţuită în 8. 18. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al ediţiei de formatul 84×100/16, numărul de pagini 64, fălţuită în 8. 19. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al ediţiei de formatul 84×100/16, numărul de pagini 128, fălţuită în 16. 20. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al ediţiei de formatul 84×100/32, numărul de pagini 128, fălţuită în 8.

18

21. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al ediţiei de formatul 84×100/32, numărul de pagini 256, fălţuită în 16. 22. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al ediţiei de formatul 84×100/32, numărul de pagini 256, fălţuită în 32. 23. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al ediţiei de formatul 70×90/8, numărul de pagini 400, fălţuită în 8. 24. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al ediţiei de formatul 70×90/16, numărul de pagini 400, fălţuită în 8. 25. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al ediţiei de format 70×90/16, numărul de pagini 456, fălţuită în 16. 26. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al ediţiei de formatul 70×90/32, numărul de pagini 456, fălţuită în 8. 27. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al ediţiei de formatul 70×90/32, numărul de pagini 332, fălţuită în 16. 28. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al ediţiei de formatul 70×90/32, numărul de pagini 332, fălţuită în 32. 29. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al ediţiei de formatul 60×90/16, numărul de pagini 384, fălţuită în 8. 30. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al ediţiei de formatul 60×90/16, numărul de pagini 384, fălţuită în 16. 2.2 COALA CONVENŢIONALĂ DE TIPAR

Volumul de lucru asupra ediţiei şi consumul de hârtie depinde şi de suprafaţa colii de hârtie. De aceea, pentru evaluarea şi 19

compararea volumelor ediţiilor tipărite pe coli de hârtie de formate diferite a fost aprobată o altă unitate de măsură — coala convenţională de tipar (c.conv.t.). Această unitate este identică cu coala de hârtie de format 60×90cm cu suprafaţa de 5400cm2. Pentru determinarea volumului ediţiei de format diferit în coli convenţionale de tipar sunt utilizaţi coeficienţii de transformare care se obţin prin următoarea relaţie: k=

Lăţimea colii × Lungimea colii 5400

Exemplu:

Identificarea coeficientului de transformare pentru formatul 84×108. 84 × 108 k= = 1,68 5400 Volumul ediţiei în coli convenţionale de tipar este egal cu produsul dintre volumul ediţiei în coli reale de tipar şi coeficientul de transformare. Exemplu:

Formatul ediţiei este de 84×108/32, volumul ediţiei în pagini — 448. Determinarea volumului ediţiei în coli reale de tipar: 448 : 32 = 14 (c.t.) Determinarea volumul ediţiei în coli convenţionale de tipar: 14 c.t. × k = 14 × 1,68 = 23,52 (c.conv.t.). Volumul planşelor formatul cărora este egal cu formatul paginii ediţiei sau este divizibil la el, se determină în conformitate cu numărul de pagini. Dacă planşele nu sunt divizibile la formatul ediţiei, volumul lor în coli reale de tipar se determină pe calea divizării suprafeţei acestei planşe la suprafaţa colii ediţiei, iar 20

volumul în coli convenţionale — pe calea înmulţirii rezultatului obţinut cu coeficientul de transformare al formatului dat al ediţiei. Exemplu:

Formatul ediţiei 84×108 / 16, formatul planşei 28 × 29 cm. Volumul acestei planşe în coli reale de tipar va fi: 28 × 29 812 = = 0,09 , 84 ×108 9072

iar în coli convenţionale de tipar: 0,09 × 1,68 = 0,15 Sarcini individuale:

1. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi convenţionale a unei ediţii de formatul 60×84/16 cu 400 pagini. 2. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi convenţionale a unei ediţiei de formatul 70×108/16 cu 320 de pagini, dintre care 16 pagini cu planşe. 3. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi convenţionale a unei ediţii de formatul 60×84/8 cu 240 pagini. 4. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi convenţionale a unei ediţii de formatul 60×84/16 cu 320 pagini, cu 8 planşe. 5. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi convenţionale a unei ediţii de formatul 84×108/32 cu 480 pagini. 6. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi convenţionale a unei ediţii de formatul 84×108/32 cu 400 pagini, cu 4 planşe de format 16×21cm. 7. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi convenţionale a unei ediţii de formatul 84×108/32 cu 320 pagini. 21

8. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi convenţionale a unei ediţii de formatul 60×90/8 cu 160 pagini. 9. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi convenţionale a unei ediţii de formatul 70×100/8 cu 192 pagini, dintre care 1/2 de coală de tipar sunt planşe. 10. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi convenţionale a unei ediţii de formatul 70×100/16 cu 384 pagini. 11. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi convenţionale a unei ediţii de formatul 70×100/16 cu 400 pagini, cu 8 planşe de format 25×25cm. 12. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi convenţionale a unei ediţii de formatul 70×100/32 cu 400 pagini. 13. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi convenţionale a unei ediţii de formatul 70×100/64 cu 464 pagini. 14. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi convenţionale a unei ediţii de formatul 70×100/64 cu 232 pagini, cu 24 pagini de planşe. 15. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi convenţionale a unei ediţii de formatul 70×100/64 cu 232 pagini. 16. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi convenţionale a unei ediţii de formatul 70×100/64 cu 464 pagini, dintre care 1/4 de coală de tipar constituie planşe. 17. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi convenţionale a unei ediţii de formatul 84×100/8 cu 32 pagini. 18. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi convenţionale a unei ediţii de formatul 84×100/16 cu 64 pagini. 22

19. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi convenţionale a unei ediţii de formatul 84×100/16 cu 128 pagini. 20. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi convenţionale a unei ediţii de formatul 84×100/32 cu 128 pagini. 21. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi convenţionale a unei ediţii de formatul 84×100/32 cu 256 pagini. 22. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi convenţionale a unei ediţii de formatul 84×100/32 cu 256 pagini, cu 32 pagini de planşe de formatul 24×21cm. 23. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi convenţionale a unei ediţii de formatul 70×90/8 cu 400 pagini. 24. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi convenţionale a unei ediţii de formatul 70×90/16 cu 400 pagini. 25. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi convenţionale a unei ediţii de formatul 70×90/16 cu 456 pagini. 26. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi convenţionale a unei ediţii de formatul 70×90/32 cu 456 pagini. 27. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi convenţionale a unei ediţii de formatul 70×90/32 cu 320 pagini. 28. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi convenţionale a unei ediţii de formatul 70×90/32 cu 320 pagini, cu planşă de formatul 33×35cm. 29. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi convenţionale a unei ediţii de formatul 60×90/16 cu 384 pagini. 23

30. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi convenţionale a unei ediţii de formatul 60×90/16 cu 384 pagini.

24

2.3 COALA DE AUTOR

Coala de autor (c.a.) — unitatea de bază de calcul a volumului materialului prezentat de autor. Coala de autor nu este o caracteristică cantitativă a ediţiei, pornind de la ideea că, textul de autor reprezintă doar o parte a ediţiei, deşi ea este partea esenţială a lucrării. Unitatea de calcul a volumului ediţiei determinat după semne şi exprimat în coala editorială şi coala de autor contribuie în procesul redacţional-editorial doar la o evaluare relativă a volumului ediţiei pentru prestabilirea formatului şi designului ediţiei. O coală de autor de text conţine 40 000 de semne de tipar. Pentru determinarea volumului în coli de autor sub semn de tipar se înţelege totalitatea literelor, cifrelor, blancurilor, semnelor de punctuaţie cu considerarea rândurilor incomplete care se numără drept rânduri complete. O coală de autor mai poate conţine sau 700 rânduri de versuri (spaţierea între strofe se numără ca rând), sau 3000 cm2 de ilustraţii (aduse la dimensiuni finale pentru plasarea în ediţie). Proză. Volumul ediţiei în coli de autor, tradiţional se calculează după originalul de autor. Mulţi dintre editori comit greşeli încredinţând calculul volumului în semne procesorului de text. Microsoft Word versiunile 6.0 şi 95 care nu ia-u în considerare blancurile (spaţiile albe dintre două cuvinte tipărite), din această cauză este necesar de a adăuga la numărul de semne numărul de cuvinte. Alte versiuni ale procesorului de text Microsoft Word, mai avansate calculează numărul semnelor inclusiv cu blancuri, dar nici o versiune de Microsoft Word nu consideră rânduri incomplete ca complete. De aici rezultă că, volumul ediţiei calculat de Microsoft Word poate fi cu 5–30% (în mediu 10–20%) mai mic decât volumul real. De aceea, pentru calculul relativ este indicat să se înmulţească numărul de semne calculat cu Microsoft Word cu un coeficient de corecţie care depinde de numărul rândurilor incomplete şi a tabelelor. Pentru calcularea exactă a volumului ediţiei în coli de autor este necesar să se respecte parcurgerea următoarelor etape: 25

Numărarea numărului de semne într-un rând mediu complet, care se alege, de obicei vizual după dimensiunile spaţiilor şi numărul de semne de punctuaţie. Mai simplu, se poate calcula numărul de semne în 10–20 rânduri diferite stabilindu-se media aritmetică. Calculul numărului de semne cu ajutorul procesorului Microsoft Word este simplă — pentru aceasta este suficient să se însereze un rând, ulterior deschizându-se fereastra de dialog Word Count din meniul Tools. 2. Numărarea numărului de rânduri pe o pagină completă. Acest lucru la fel poate fi realizat cu ajutorul instrumentelor Microsoft Word. 3. Calcularea numărului de semne ce se încadrează într-o pagină (numărul de semne într-un rând se înmulţeşte la numărul de rânduri). 4. Determinarea numărului de pagini: numărul de semne dintro pagină se înmulţeşte cu numărul de pagini şi se împarte la 40 000. În originalul de autor textul poate fi cules diferit pe pagini diferite (variază corpul literelor, interlinierea, câmpurile etc) şi deci pe pagini diferite numărul de rânduri poate fi diferit. De aceea: a) nu se recomandă de a se calcula volumul lucrării după varianta imprimată; b) se recomandă ca tot textul inclusiv şi notele, referinţele să se aducă la acelaşi tip de prezentare (garnitură, corp al literei, format al zaţului). În tabele este bine să se păstreze formatarea iniţială; c) este indicat să se lichideze paragrafele oarbe, în plus, în afară de cele care sunt recomandate de regulile tehnice de culegere. Versurile. Identificarea volumului lucrării ce conţine versuri cel mai simplu se poate realiza cu ajutorul instrumentelor Microsoft Word (în fereastra de dialog Word Count se arată numărul de rânduri). Înainte de începerea numărării este necesară înlăturarea paragrafelor oarbe, în plus. Ilustraţiile. Calculul volumului ilustraţiilor în coli de autor — prezintă o sarcină destul de complicată. Pentru calculul volumului de ilustraţii este necesară calcularea suprafeţei ocupată de ilustraţiile 1.

26

machetate. Există două modalităţi de calculare a suprafeţei ocupate de ilustraţii. 1. Înmulţirea înălţimii şi lăţimii fiecărei ilustraţii şi apoi sumarea rezultatelor obţinute. 2. Numărarea numărului de pagini ocupate de ilustraţii, determinarea suprafeţei ocupate de fiecare pagină şi înmulţirea acestor valori. În ediţiile cu un număr mare de ilustraţii, stabilirea volumului ediţiei prin cea de-a doua metodă este utilă, în cazul în care, majoritatea ilustraţiilor au dimensiuni egale cu zaţul sau cel puţin lăţimea lor este egală cu lăţimea zaţului. În cazul, în care majoritatea ilustraţiilor sunt plasate în text se va pleda pentru aplicarea primei metode de determinare a volumului ediţiei. În unele cazuri se pot aplica ambele metode de calcul. Notele la ilustraţii, legendele se calculează ca şi în cazul determinării volumului ediţiei cu text — prin numărarea semnelor.

27

2.4 COALA EDITORIALĂ

Coala editorială (c.ed.) este unitatea de măsură a volumului ediţiei ce include: a) volumul lucrării literare propriu zise, calculat în coli de autor şi remunerat autorului; b) volumul total al textului inclus de către editură (prefaţă de editură, adnotare, coloncifre, colontitluri, notele redactorului, colofon etc.) şi materialului grafic (elemente grafice de design) introdus în ediţie, dar neremunerat autorului. Ca şi coala de autor, o coală editorială este echivalentă cu: 40 000 semne, sau 700 rânduri de versuri, sau 3 000 cm2 de ilustraţii. Exemplu

Să se determine volumul ediţiei în coli de autor şi coli editoriale reieşind din următoarele: • volumul manuscrisului prezentat de autor la editură se extinde pe 486 pagini complete şi 14 incomplete (care integral conţin 166 rânduri). O pagină a manuscrisului conţine 30 rânduri a câte 60 semne fiecare; • datele privind titlul lucrării şi caseta tipografică conţin 1 000 semne de text, adnotarea — 10 rânduri, cuprinsul — 71 rânduri; • formatul ales pentru ediţie este de 84×108/32; • garnitura "Times"; • corpul literei 10; • paginile de serviciu ale ediţiei machetate includ: titlul — 1, colofon — 1, cuprinsul — 3, titlul fals — 1, pagini incomplete (de început, de sfârşit) —19,3, publicitate — 4.

28

Rezolvare:

1. Calculul numărului de coli de autor: Volumul paginii manuscrisului 60 semne × 30 rânduri = 1 800 semne Numărul total de semne 486 pagini × 1 800 semne + 166 rânduri × 60 semne = = 884 760 se mne. Volumul textului de autor în coli de autor: 884 760 semne : 40 000 (numărul de semne în 1 coală de autor) =  = 22,1 c.a 2. Calculul numărului de coli editoriale La calcularea volumului în coli editoriale la volumul ediţiei în coli de autor se adaugă materialele ce nu sunt remunerate autorului. Datele privind titlul lucrării şi caseta tipografică se admite că conţin 1 000 semne de text. Adnotarea: 10 rânduri × 60 semne = 600 semne. Cuprinsul: 71 rânduri × 60 semne = 4 260 semne. Coloncifre: (500 pagini × 60 semne pentru 1 rând) : 2 = 15 000 semne. Total volumul ediţiei ce nu este remunerat autorului: (1 000 + 600 + 4260 + 15000) : 40 000 = 0,52 Total coli editoriale: 22,1+0,52=22,62 3. Calculul numărului de pagini ale ediţiei Pentru formatul şi prezentarea grafică dată formatul zaţului este egal cu 5½ × 9¼ pătrate. În tabele specializate standardizate [2] numărul de semne de garnitura "Times" cu corp de literă 10 ce se includ într-o pagină constituie-52.

29

Numărul de rânduri ale unei pagini de zaţ: (48 puncte × 9¼ cvadrate) : 10 (corp de literă) = 44. Numărul de semne ale unei pagini de ediţie: 52 semne × 44 rânduri = 2 288 semne. Numărul de pagini de text de autor: 884 760 (numărul de semne în manuscris) : 2 288 (numărul de semne unei pagini de ediţie) = 386,7 La aceasta se adaugă paginile cu: Titlul — 1; Colofonul — 1; Cuprinsul — 3; Pagini de început şi de sfârşit de capitol — 19,3; Titlul fals (avantitlul) — 1; Paginile cu publicitate — 4. Total pagini: 386,7 + 1 + 1 + 3 + 19,3 + 1 + 4 = 416 4. Calculul numărului de coli de tipar ale ediţiei: 416 : 32 = 13 coli. Sarcini individuale

1. Volumul manuscrisului — 525 pagini, dintre care 506 pagini complete şi 19 pagini incomplete (323 rânduri). Volumul paginii manuscrisului — 34 rânduri şi 70semne/1 rând. Formatul ediţiei 60×84/16, garnitura Times, corpul literei 10. Cuprinsul conţine 71 rânduri de text, adnotarea conţine 10 rânduri de text, datele privind titlul lucrării şi caseta tipografică conţin 1000 semne de text. Pagina de titlu – 1 pagină; Avantitlul – 1 pagină; Frontispiciul – 1 pagină; Cuprinsul – 3 pagini; Pagini incomplete – 19,3 pagini; 30

Publicitate – 4 pagini. Să se calculeze volumul ediţiei în coli editoriale, coli de autor, în pagini, coli de tipar fizice, coli de tipar convenţionale. 2. Volumul manuscrisului — 505 pagini, dintre care 486 pagini complete şi 19 pagini incomplete (323 rânduri). Volumul paginii manuscrisului — 36 rânduri şi 70semne/1 rând. Formatul ediţiei 60×84/16, garnitura Times, corpul literei 10. Cuprinsul conţine 85 rânduri de text, adnotarea conţine 16 rânduri de text, datele privind titlul lucrării şi caseta tipografică conţin 1030 semne de text. Pagina de titlu – 1 pagină; Avantitlul – 1 pagină; Frontispiciul – 1 pagină; Cuprinsul – 4 pagini; Pagini incomplete – 12,3 pagini; Publicitate – 2 pagini. Să se calculeze volumul ediţiei în coli editoriale, coli de autor, în pagini, coli de tipar fizice, coli de tipar convenţionale. 3. Volumul manuscrisului — 550 pagini, dintre care 500 pagini complete şi 50 pagini incomplete (750 rânduri). Volumul paginii manuscrisului — 30 rânduri şi 55semne/1 rând. Formatul ediţiei 60×90/16, garnitura Times, corpul literei 9. Cuprinsul conţine 65 rânduri de text, adnotarea conţine 18 rânduri de text, datele privind titlul lucrării şi caseta tipografică conţin 1010 semne de text. Pagina de titlu – 1 pagină; Avantitlul – 1 pagină; Frontispiciul – 1 pagină; Cuprinsul – 5 pagini; Pagini incomplete – 11,6 pagini; Publicitate – 2 pagini. Să se calculeze volumul ediţiei în coli editoriale, coli de autor, în pagini, coli de tipar fizice, coli de tipar convenţionale. 31

4. Volumul manuscrisului — 570 pagini, dintre care 525 pagini complete şi 45 pagini incomplete (540 rânduri). Volumul paginii manuscrisului — 25 rânduri şi 45semne/1 rând. Formatul ediţiei 70×90/16, garnitura Times, corpul literei 10. Cuprinsul conţine 67 rânduri de text, adnotarea conţine 13 rânduri de text, datele privind titlul lucrării şi caseta tipografică includ 1110 semne de text. Pagina de titlu – 1 pagină; Avantitlul – 1 pagină; Frontispiciul – 1 pagină; Cuprinsul – 3 pagini; Pagini incomplete – 14,6 pagini; Publicitate – 4 pagini. Să se calculeze volumul ediţiei în coli editoriale, coli de autor, în pagini, coli de tipar fizice, coli de tipar convenţionale. 5. Volumul manuscrisului — 450 pagini, dintre care 393 pagini complete şi 57 pagini incomplete (428 rânduri). Volumul paginii manuscrisului — 30 rânduri şi 60semne/1 rând. Formatul ediţiei 70×100/16, garnitura Times, corpul literei 12. Cuprinsul conţine 74 rânduri de text, adnotarea conţine 18 rânduri de text, datele privind titlul lucrării şi caseta tipografică conţin 1180 semne de text. Pagina de titlu – 1 pagină; Avantitlul – 1 pagină; Frontispiciul – 1 pagină; Cuprinsul – 5 pagini; Pagini incomplete – 15,8 pagini; Publicitate – 6 pagini. Să se calculeze volumul ediţiei în coli editoriale, coli de autor, în pagini, coli de tipar fizice, coli de tipar convenţionale. 6. Volumul manuscrisului — 470 pagini, dintre care 423 pagini complete şi 47 pagini incomplete (390 rânduri). Volumul paginii manuscrisului — 32 rânduri şi 60semne/1 rând. Formatul ediţiei 32

84×108/16, garnitura Times, corpul literei 12. Cuprinsul conţine 82 rânduri de text, adnotarea conţine 12 rânduri de text, datele privind titlul lucrării şi caseta tipografică conţin 1056 semne de text. Pagina de titlu – 1 pagină; Avantitlul – 1 pagină; Frontispiciul – 1 pagină; Cuprinsul – 4 pagini; Pagini incomplete – 17,8 pagini; Publicitate – 3 pagini. Să se calculeze volumul ediţiei în coli editoriale, coli de autor, în pagini, coli de tipar fizice, coli de tipar convenţionale. 7. Volumul manuscrisului — 400 pagini, dintre care 365 pagini complete şi 55 pagini incomplete (298 rânduri). Volumul paginii manuscrisului — 32 rânduri şi 55semne/1 rând. Formatul ediţiei 70×100/16, garnitura Times, corpul literei 12. Cuprinsul conţine 76 rânduri de text, adnotarea conţine 18 rânduri de text, datele privind titlul lucrării şi caseta tipografică conţin 1044 semne de text. Pagina de titlu – 1 pagină; Avantitlul – 1 pagină; Frontispiciul – 1 pagină; Cuprinsul – 3 pagini; Pagini incomplete – 14,6 pagini; Publicitate – 4 pagini. Să se calculeze volumul ediţiei în coli editoriale, coli de autor, în pagini, coli de tipar fizice, coli de tipar convenţionale. 8. Volumul manuscrisului — 380 pagini, dintre care 361 pagini complete şi 19 pagini incomplete (124 rânduri). Volumul paginii manuscrisului — 28 rânduri şi 60semne/1 rând. Formatul ediţiei 60×84/32, garnitura Times, corpul literei 10. Cuprinsul conţine 76 rânduri de text, adnotarea conţine 18 rânduri de text, datele privind titlul lucrării şi caseta tipografică conţin 1044 semne de text. Pagina de titlu – 1 pagină; 33

Avantitlul – 1 pagină; Frontispiciul – 1 pagină; Cuprinsul – 3 pagini; Pagini incomplete – 14,6 pagini; Publicitate – 4 pagini. Să se calculeze volumul ediţiei în coli editoriale, coli de autor, în pagini, coli de tipar fizice, coli de tipar convenţionale. 9. Volumul manuscrisului — 500 pagini, dintre care 486 pagini complete şi 14 pagini incomplete (160 rânduri). Volumul paginii manuscrisului — 28 rânduri şi 55semne/1 rând. Formatul ediţiei 60×90/32, garnitura Times, corpul literei 9. Cuprinsul conţine 66 rânduri de text, adnotarea conţine 12 rânduri de text, datele privind titlul lucrării şi caseta tipografică conţin 1004 semne de text. Pagina de titlu – 1 pagină; Avantitlul – 1 pagină; Frontispiciul – 1 pagină; Cuprinsul – 3 pagini; Pagini incomplete – 12,6 pagini; Publicitate – 5 pagini. Să se calculeze volumul ediţiei în coli editoriale, coli de autor, în pagini, coli de tipar fizice, coli de tipar convenţionale. 10. Volumul manuscrisului — 360 pagini, dintre care 341 pagini complete şi 19 pagini incomplete (152 rânduri). Volumul paginii manuscrisului — 30 rânduri şi 60semne/1 rând. Formatul ediţiei 70×90/32, garnitura Times, corpul literei 10. Cuprinsul conţine 66 rânduri de text, adnotarea conţine 12 rânduri de text, datele privind titlul lucrării şi caseta tipografică conţin 1004 semne de text. Pagina de titlu – 1 pagină; Avantitlul – 1 pagină; Frontispiciul – 1 pagină; 34

Cuprinsul – 3 pagini; Pagini incomplete – 12,6 pagini; Publicitate – 5 pagini. Să se calculeze volumul ediţiei în coli editoriale, coli de autor, în pagini, coli de tipar fizice, coli de tipar convenţionale. 11. Volumul manuscrisului — 450 pagini, dintre care 387 pagini complete şi 63 pagini incomplete (428 rânduri). Volumul paginii manuscrisului — 32 rânduri şi 60semne/1 rând. Formatul ediţiei 70×100/32, garnitura Times, corpul literei 12. Cuprinsul conţine 78 rânduri de text, adnotarea conţine 14 rânduri de text, datele privind titlul lucrării şi caseta tipografică conţin 1010 semne de text. Pagina de titlu – 1 pagină; Avantitlul – 1 pagină; Frontispiciul – 1 pagină; Cuprinsul – 5 pagini; Pagini incomplete – 16,6 pagini; Publicitate – 3 pagini. Să se calculeze volumul ediţiei în coli editoriale, coli de autor, în pagini, coli de tipar fizice, coli de tipar convenţionale. 12. Volumul manuscrisului — 470 pagini, dintre care 423 pagini complete şi 47 pagini incomplete (390 rânduri). Volumul paginii manuscrisului — 32 rânduri şi 60semne/1 rând. Formatul ediţiei 84×108/32, garnitura Times, corpul literei 10. Cuprinsul conţine 64 rânduri de text, adnotarea conţine 17 rânduri de text, datele privind titlul lucrării şi caseta tipografică conţin 1008 semne de text. Pagina de titlu – 1 pagină; Avantitlul – 1 pagină; Frontispiciul – 1 pagină; Cuprinsul – 4 pagini; Pagini incomplete – 14,6 pagini; 35

Publicitate – 3 pagini. Să se calculeze volumul ediţiei în coli editoriale, coli de autor, în pagini, coli de tipar fizice, coli de tipar convenţionale. 13. Volumul manuscrisului — 380 pagini, dintre care 341 pagini complete şi 39 pagini incomplete (164 rânduri). Volumul paginii manuscrisului — 30 rânduri şi 60semne/1 rând. Formatul ediţiei 70×90/32, garnitura Times, corpul literei 10. Cuprinsul conţine 69 rânduri de text, adnotarea conţine 13 rânduri de text, datele privind titlul lucrării şi caseta tipografică conţin 1022 semne de text. Pagina de titlu – 1 pagină; Avantitlul – 1 pagină; Frontispiciul – 1 pagină; Cuprinsul – 3 pagini; Pagini incomplete – 17,6 pagini; Publicitate – 2pagini. Să se calculeze volumul ediţiei în coli editoriale, coli de autor, în pagini, coli de tipar fizice, coli de tipar convenţionale. 14. Volumul manuscrisului — 338 pagini, dintre care 303 pagini complete şi 35 pagini incomplete (342 rânduri). Volumul paginii manuscrisului — 32 rânduri şi 60semne/1 rând. Formatul ediţiei 70×100/32, garnitura Times, corpul literei 12. Cuprinsul conţine 58 rânduri de text, adnotarea conţine 8rânduri de text, datele privind titlul lucrării şi caseta tipografică conţin 1016 semne de text. Pagina de titlu – 1 pagină; Avantitlul – 1 pagină; Frontispiciul – 1 pagină; Cuprinsul – 3 pagini; Pagini incomplete – 12,6 pagini; Publicitate – 3 pagini.

36

Să se calculeze ediţiei în coli editoriale, coli de autor, în pagini, coli de tipar fizice, coli de tipar convenţionale. 15. Volumul manuscrisului — 456 pagini, dintre care 423 pagini complete şi 33 pagini incomplete (320 rânduri). Volumul paginii manuscrisului — 32 rânduri şi 60semne/1 rând. Formatul ediţiei 84×108/32, garnitura Times, corpul literei 10. Cuprinsul conţine 66 rânduri de text, adnotarea conţine 14 rânduri de text, datele privind titlul lucrării şi caseta tipografică conţin 1028 semne de text. Pagina de titlu – 1 pagină; Avantitlul – 1 pagină; Frontispiciul – 1 pagină; Cuprinsul – 3 pagini; Pagini incomplete – 11,6 pagini; Publicitate – 3 pagini. Să se calculeze volumul ediţiei în coli editoriale, coli de autor, în pagini, coli de tipar fizice, coli de tipar convenţionale. 16. Volumul manuscrisului — 390 pagini, dintre care 344 pagini complete şi 46 pagini incomplete (252 rânduri). Volumul paginii manuscrisului — 30 rânduri şi 60semne/1 rând. Formatul ediţiei 70×90/32, garnitura Times, corpul literei 10. Cuprinsul conţine 78 rânduri de text, adnotarea conţine 14 rânduri de text, datele privind titlul lucrării şi caseta tipografică conţin 1032 semne de text. Pagina de titlu – 1 pagină; Avantitlul – 1 pagină; Frontispiciul – 1 pagină; Cuprinsul – 3 pagini; Pagini incomplete – 12,6 pagini; Publicitate – 3 pagini. Să se calculeze volumul ediţiei în coli editoriale, coli de autor, în pagini, coli de tipar fizice, coli de tipar convenţionale. 37

17. Volumul manuscrisului — 496 pagini, dintre care 467 pagini complete şi 23 pagini incomplete (418 rânduri). Volumul paginii manuscrisului — 32 rânduri şi 60semne/1 rând. Formatul ediţiei 70×100/32, garnitura Times, corpul literei 12. Cuprinsul conţine 70 rânduri de text, adnotarea conţine 13 rânduri de text, datele privind titlul lucrării şi caseta tipografică conţin 1018 semne de text. Pagina de titlu – 1 pagină; Avantitlul – 1 pagină; Frontispiciul – 1 pagină; Cuprinsul – 4 pagini; Pagini incomplete – 19,2 pagini; Publicitate – 3 pagini. Să se calculeze volumul ediţiei în coli editoriale, coli de autor, în pagini, coli de tipar fizice, coli de tipar convenţionale. 18. Volumul manuscrisului — 536 pagini, dintre care 423 pagini complete şi 113 pagini incomplete (390 rânduri). Volumul paginii manuscrisului — 32 rânduri şi 60semne/1 rând. Formatul ediţiei 84×108/32, garnitura Times, corpul literei 10. Cuprinsul conţine 64 rânduri de text, adnotarea conţine 17 rânduri de text, datele privind titlul lucrării şi caseta tipografică conţin 1008 semne de text. Pagina de titlu – 1 pagină; Avantitlul – 1 pagină; Frontispiciul – 1 pagină; Cuprinsul – 4 pagini; Pagini incomplete – 14,6 pagini; Publicitate – 3 pagini. Să se calculeze volumul ediţiei în coli editoriale, coli de autor, în pagini, coli de tipar fizice, coli de tipar convenţionale.

38

19. Volumul manuscrisului — 544 pagini, dintre care 423 pagini complete şi 121 pagini incomplete (390 rânduri). Volumul paginii manuscrisului — 32 rânduri şi 60semne/1 rând. Formatul ediţiei 84×108/32, garnitura Times, corpul literei 10. Cuprinsul conţine 54 rânduri de text, adnotarea conţine 10 rânduri de text, datele privind titlul lucrării şi caseta tipografică conţin 1000 semne de text. Pagina de titlu – 1 pagină; Avantitlul – 1 pagină; Cuprinsul – 3 pagini; Pagini incomplete – 14,6 pagini; Publicitate – 3 pagini. Să se calculeze volumul ediţiei în coli editoriale, coli de autor, în pagini, coli de tipar fizice, coli de tipar convenţionale. 20. Volumul manuscrisului — 224 pagini, dintre care 200 pagini complete şi 24 pagini incomplete (360 rânduri). Volumul paginii manuscrisului — 32 rânduri şi 60semne/1 rând. Formatul ediţiei 84×108/16, garnitura Times, corpul literei 10. Adnotarea conţine 17 rânduri de text, datele privind titlul lucrării şi caseta tipografică conţin 1000 semne de text. Pagina de titlu – 1 pagină; Avantitlul – 1 pagină; Frontispiciul – 1 pagină; Cuprinsul – 2 pagini; Pagini incomplete – 15,3 pagini; Să se calculeze volumul ediţiei în coli editoriale, coli de autor, în pagini, coli de tipar fizice, coli de tipar convenţionale.

39

3. REALIZAREA MACHETEI EDIŢIEI Pe coli de format egal cu formatul rotunjit al ediţiei ce se elaborează se indică în mărimi naturale modalităţile de amplasare a tuturor elementelor de text şi cele grafice ce se conţin în ediţie. Se va indica grafic (sau se schiţează) designul supracopertei, copertei, elementelor de titlu, se va indica amplasarea textului pe paginile de început de capitol, variantele de amplasare a ilustraţiilor şi legendelor, titlurilor pe pagini de început de capitol şi în text, amplasarea notelor de subsol şi principiile de paginare a elementelor de text auxiliar (notelor, referinţelor, indicilor, notelor biografice, listelor bibliografice, datelor de ieşire, etc.). Pe coli de machetă se trasează paginile de zaţ cu câmpurile indicate în sarcină prestabilite în raport cu formatul ediţiei şi în limitele acestora (sau cu ieşirea în afară lor dacă este prevăzut de proiectul de prezentare) se indică contururile elementelor de prezentare în locuri planificate conform proiectelor elaborate de către designer. În locul trasării contururilor la constituirea machetei se recurge la aplicarea în machetă a colagelor imprimeurilor convenţionale cu text şi grafică realizate aparte şi conforme cerinţelor înaintate: culese cu caracterele prevăzute de designul ediţiei date (fig. 7 - 19). În machetă alături de fiecare element de text se va indica: • tipul caracterelor (familia şi grupa de caractere); • formatul; • alinierea; • interlinierea; • intervalele de la începutul paginii pentru pagini de început de capitol; • intervalele între fragmentele de text, între text şi elementele grafice cât pe verticală, atât şi pe orizontală. Alături de elementele ce se tipăresc cu culoare se notează corespunzător şi se aplică mostră de culoare (sau se indică numărul culorii ce corespunde nuanţei cromatice catalogate). 40

Fig. 7 – Model de avantitlu 41

Fig. 8 – Pagină de titlu

42

Fig. 9 – Model de casetă tehnică 43

44 Contratitlu

Fig. 10 – Model de titlu pe pagină dublă

Titlu

Fig. 11 – Model de prefaţă

45

Fig. 12 – Model de dedicaţie 46

Fig. 13 – Model de şmuţtitlu

47

Fig. 14 – Model de introducere 48

Fig. 15 – Model de postfaţă 49

Fig. 16 – Model de bibliografie

50

Fig. 17 – Model de tablă de materii

51

Fig. 18 – Model de indici de termeni

52

Sarcini individuale

Nr. variantei

Elaboraţi macheta principială a ediţiei de carte (ce va conţine elementele de titlu, elementele interioare ale ediţiei, elementele de sfârşit de volum — glosar, indice alfabetic, cuprins sau tabla de materii etc) reieşind din datele iniţiale ce urmează: Formatul şi fracţiunea colii, cm

Formatul brut al ediţiei, mm

Format finit al ediţiei, mm

Formatul zaţului, cv

Dimensiunile câmpurilor la format brut al ediţiei, mm (cotor, cap, lateral, picior)

Literatură cu caracter informativ (îndrumător, dicţionar, enciclopedie etc.) 1 . 2 . 3 . 4 . 5 . 6 . 7 . 8 . 9 . 1 0 . 1 1 . 1

60×84/32

105×150

100×140

4½×6½

9, 13, 15, 20

60×90/32

112×150

107×140

4¾×6½

9, 13, 18, 20

70×90/32

112×175

107×165

4¾×7¾

9, 13, 18, 23

70×100/32

125×175

120×165

5¼×7¾

9, 13, 21, 23

70×108/32

135×175

130×165

6×7¾

9, 13, 18, 23

84×108/32

135×210

130×200

6×9¾

9, 13, 18, 23

60×84/16

150×210

145×200

6¾×9¾

60×90/16

150×225

145×215

6¾×10½

70×90/16

175×225

170×215

8×10¼

70×100/16

175×250

170×240

8×11½

11, 16, 20, 27

70×108/16

175×270

170×260

8×12½

11, 16, 20, 29

84×108/16

210×270

205×260

9¾×12½

11, 16, 23,

53

11, 16, 17, 19 11, 16, 17, 20 11, 16, 20, 25

Nr. variantei

Formatul şi fracţiunea colii, cm

1 3 60×84/8 . 1 4 60×90/8 . 1 5 70×100/8 . 1 6 70×108/8 . 1 7 84×108/8 . 1 8 60×90/16 . 1 9 70×90/16 . 2 0 70×100/16 . 2 1 70×108/16 . 2 2 84×108/16 . 2 3 60×84/8 .

Dimensiunile câmpurilor la format brut al ediţiei, mm (cotor, cap, lateral, picior) 29

Formatul brut al ediţiei, mm

Format finit al ediţiei, mm

Formatul zaţului, cv

210×300

205×290

9¾×14

13, 18, 21, 30

225×300

220×290

10½×14¼

13, 18, 23, 26

250×350

245×340

12×17

13, 18, 21, 26

270×350

265×340

13×17

13, 18, 23, 26

270×420

265×410

13×20¾

13, 18, 23, 29

150×225

145×215

6½×10¼

13, 18, 20, 23

175×225

170×215

7¾×10

13, 18, 22, 27

175×250

170×240

7¾×11¼

13, 18, 22, 30

175×270

170×260

7¾×12¼

13, 18, 22, 31

210×270

205×260

9½×12¼

13, 18, 26, 31

210×300

205×290

9½×13¾

16, 20, 23, 33

54

Nr. variantei

Formatul şi fracţiunea colii, cm

2 4 60×90/8 . 2 5 70×100/8 . 2 6 70×108/8 . 2 7 84×108/8 . 2 8 70×100/32 . 2 9 70×108/32 . 3 0 84×108/32 .

Formatul brut al ediţiei, mm

Format finit al ediţiei, mm

Formatul zaţului, cv

Dimensiunile câmpurilor la format brut al ediţiei, mm (cotor, cap, lateral, picior)

225×300

220×290

10¼×14

16, 20, 24, 28

250×350

245×340

11¾×16¾

16, 20, 23, 29

270×350

265×340

12¾×16¾

16, 20, 25, 29

270×420

265×410

12¾×20½

16, 20, 25, 31

125×175

120×165

5×7½

11, 16, 24, 24

135×175

130×165

5¾×7½

11, 16, 21, 24

135×210

130×200

5¾×9½

11, 16, 21, 23

Literatura artistică pentru maturi, culegeri de versuri 3 1 60×84/32 . 3 2 60×90/32 . 3 3 70×90/32 . 3 70×100/32 4

105×150

100×140

4¼×6¼

11, 16, 18, 22

112×150

107×140

4½×6¼

11, 16, 20, 22

112×175

107×165

4½×7½

11, 16, 20, 24

125×175

120×165

5×7½

55

11, 16, 24, 24

Nr. variantei 3 5 . 3 6 . 3 7 . 3 8 . 3 9 . 4 0 . 4 1 . 4 2 . 4 3 . 4 4 . 4 5 .

Formatul şi fracţiunea colii, cm

Formatul brut al ediţiei, mm

Format finit al ediţiei, mm

Formatul zaţului, cv

Dimensiunile câmpurilor la format brut al ediţiei, mm (cotor, cap, lateral, picior)

70×108/32

135×175

130×165

5¾×7½

11, 16, 21, 24

84×108/32

135×210

130×200

5¾×9½

11, 16, 21, 23

60×84/16

150×210

145×200

6½×9½

13, 18, 20, 21

60×90/16

150×225

145×215

6½×10¼

13, 18, 20, 23

70×90/16

175×225

170×215

7¾×10

13, 18, 22, 27

70×100/16

175×250

170×240

7¾×11¼

13, 18, 22, 30

70×108/16

175×270

170×260

7¾×12¼

13, 18, 22, 31

84×108/16

210×270

205×260

9½×12¼

13, 18, 26, 31

60×84/8

210×300

205×290

9½×13¾

16, 20, 23, 33

60×90/8

225×300

220×290

10¼×14

16, 20, 24, 28

70×100/8

250×350

245×340

11¾×16¾

16, 20, 23, 29

56

Nr. variantei

Formatul şi fracţiunea colii, cm

4 6 70×108/8 . 4 7 84×108/8 . 4 8 60×90/16 . 4 9 70×90/16 . 5 0 70×100/16 . 5 1 70×108/16 . 5 2 84×108/16 . 5 3 60×84/8 . 5 4 60×90/8 . 5 5 70×100/8 . 5 6 70×108/8 . 5 84×108/8

Formatul brut al ediţiei, mm

Format finit al ediţiei, mm

Formatul zaţului, cv

Dimensiunile câmpurilor la format brut al ediţiei, mm (cotor, cap, lateral, picior)

270×350

265×340

12¾×16¾

16, 20, 25, 29

270×420

265×410

12¾×20½

16, 20, 25, 31

150×225

145×215

6¼×10

16, 20, 22, 25

175×225

170×215

7½×9¾

16, 20, 24, 29

175×250

170×240

7½×11

16, 20, 24, 32

175×270

170×260

7½×12

16, 20, 24, 24

210×270

205×260

9¼×12

16, 20, 27, 24

210×300

205×290

9¼×13½

18, 22, 26, 35

225×300

220×290

10×13¾

18, 22, 27, 31

250×350

245×340

11½×16½

18, 22, 25, 31

270×350

265×340

12½×16½

18, 22, 27, 31

270×420

265×410

12½×20¼

18, 22, 27,

57

Nr. variantei

Formatul şi fracţiunea colii, cm

Formatul brut al ediţiei, mm

Format finit al ediţiei, mm

Formatul zaţului, cv

Dimensiunile câmpurilor la format brut al ediţiei, mm (cotor, cap, lateral, picior) 34

Ediţii pentru copii 5 8 . 5 9 . 6 0 . 6 1 . 6 2 . 6 3 . 6 4 . 6 5 . 6 6 . 6 7 . 6

60×84/32

105×150

100×140

4×6

13, 18, 20, 24

60×90/32

112×150

107×140

4¼×6

13, 18, 23, 24

70×90/32

112×175

107×165

4¼×7¼

13, 18, 20, 27

70×100/32

125×175

120×165

4¾×7¼

13, 18, 26, 27

70×108/32

135×175

130×165

5½×7¼

13, 18, 23, 27

84×108/32

135×210

130×200

5½×9¼

13, 18, 23, 26

60×84/16

150×210

145×200

6¼×9¼

16, 20, 22, 24

60×90/16

150×225

145×215

6¼×10

16, 20, 22, 25

70×90/16

175×225

170×215

7½×9¾

16, 20, 24, 29

70×100/16

175×250

170×240

7½×11

16, 20, 24, 32

70×108/16

175×270

170×260

7½×12

16, 20, 24,

58

Nr. variantei

Formatul şi fracţiunea colii, cm

6 9 84×108/16 . 7 0 60×84/8 . 7 1 60×90/8 . 7 2 70×100/8 . 7 3 70×108/8 . 7 4 84×108/8 .

Dimensiunile câmpurilor la format brut al ediţiei, mm (cotor, cap, lateral, picior) 24

Formatul brut al ediţiei, mm

Format finit al ediţiei, mm

Formatul zaţului, cv

210×270

205×260

9¼×12

16, 20, 27, 24

210×300

205×290

9¼×13½

18, 22, 26, 35

225×300

220×290

10×13¾

18, 22, 27, 31

250×350

245×340

11½×16½

18, 22, 25, 31

270×350

265×340

12½×16½

18, 22, 27, 31

270×420

265×410

12½×20¼

18, 22, 27, 34

59

Bibliografie 1. 2. 3. 4. 5. 6.

Dăescu, Constantin. Tehnoredactarea. Timişoara: Editura ARTPRESS, 2004. 444p. ISBN 973 - 7911 - 42 - 3. Гиленсон, П. Г. Справочник художественного и технического редакторов. Москва: «Книга», 1998. 528 c Кузнецов, Б. А. Экономика и организация издательской деятельности. Москва: «Астрель», 2006. 319c. ISBN 5 - 17 035425 - 8 Малышкин, Е. В. Мильчин А.Э., Павлов А.А., Шадрин А. Е. Настольная книга издателя. Москва: «АСТ», 2004. Майсурадзе, Ю. Ф., Мильчин А.Э., Гаврилов Э.П. и др. Энциклопедия книжного дела. Москва: «Юрист», 1998. 536 c ISBN 5 - 7975 - 0037 – x. Трубникова, Г. Г. Технология брошюровочно-переплетных процессов. Москва: «Книга», 1987. 496 c.

60

Universitatea Tehnică a Moldovei

PROCESE EDITORIALE CULEGERE DE PROBLEME

Chişinău 2008 61

62