Principalele Probleme Ale Economiei Mondiale [PDF]

  • 0 0 0
  • Gefällt Ihnen dieses papier und der download? Sie können Ihre eigene PDF-Datei in wenigen Minuten kostenlos online veröffentlichen! Anmelden
Datei wird geladen, bitte warten...
Zitiervorschau

PRINCIPALELE PROBLEME ALE ECONOMIEI MONDIALE

(SUBDEZVOLTAREA, POLUAREA, PROBLEMELE ENERGIEI, ALIMENTATIA)

PROBLEMATICA ECONOMIEI POLITICE

“LOGICA PIETEI SPUNE CA ACTIVITATILE ECONOMICE TREBUIE AMPLASATE ACOLO UNDE SUNT CELE MAI PRODUCTIVE SI PROFITABILE ; LOGICA STATULUI E ACEEA DE A TINE IN MANA SI DE-A CONTROLA PROCESUL CRESTERII ECONOMICE SI AL ACUMULARII CAPITALULUI. O ECONOMIE DE PIATA POATE FI DEFINITA DREPT O PIATA PE CARE BUNURILE SI SERVICIILE SUNT SCHIMBATE PE BAZA PRETURILOR RELATIVE; E LOCUL UNDE SE NEGOCIAZA TRANZACTIILE SI SE STABILESC PRETURILE.” -ROBERT GILPIN –

SUBDEZVOLTAREA ŞI IMPLICAŢIILE SALE Conceptul de dezvoltare economică este multidimensional – reprezenta capacitatea unei economii naţionale de a genera şi susţine o creştere anuală a PIB-ului/locuitor. Banca Mondiala arata ca dezvoltarea inseamna imbunatatirea calitatii vietii, iar in tarile sarace, mai ales, o calitate mai buna a vietii inseamna mai mult decat venituri mari pe locuitor. Aceasta imbunatatire a calitatii vietii presupune: -Satisfacerea nevoilor materiale ( alimente, locuinta, sanatate, protectie sociala)

-Educatie si afirmarea personalitatii umane, precum si posibilitatea de a alege.

SUBDEZVOLTAREA 

Reprezinta reversul dezvoltarii. O situatie economica in care persista niveluri reduse ale standardului de viata, persista saracia absoluta, rate de crestere economica scazute, nivel redus al consumului, rate ridicate ale mortalitatii si natalitatii.

Trasaturile generale ale subdezvoltarii sunt:  Saracia absoluta  Dependenta fata de exterior  Crestere economica slaba  Rate ridicate ale natalitatii si mortalitatii

Evolutia tarilor subdezvoltate: -Venitul pe locuitor (raportul dintre venitul tarilor dezvoltate si venitul tarilor subdezvoltate) 1930 1960 1970 1997

=> => => =>

6/1 7.5/1 10/1 50/1

-Repartizarea productiei industriale: •Tarile subdezvoltate nu produc aproape deloc. •Aprox 1/5 din productia mondiala apartine tarilor in dezvoltare •Aprox 4/5 din productia mondiala apartine tarilor dezvoltate -Indicele dezvoltarii umane (IDU) este un indice care ia in seama urmatorii parametrii: Longevitatea sau speranta de viata la nastere Gradul de alfabetizare al populatiei Nivelul de frecventare a cursurilor primare, secundare si superioare de invatamant PIB pe locuitor Mortalitatea infantila Dotarea cu echipamente electrocasnice si automobile Accesul la informare (mass-media, telecomunicatii) Gradul de urbanizare Egalitatea sexelor

Somajul este o problema specifica tarilor subdezvoltate unde rata medie se ridica la aprox 20% in mediul urban si afecteaza 30% din tinerii apti de munca.  Gradul scazut de industrializare: - reprezinta un reper pentru aprecierea fondului de dezvoltare al unei tari. 

PENTRU CRESTEREA GRADULUI DE INDUSTRIALIZARE, TARILE SUBDEZVOLTATE AU ADOPTAT MAI MULTE TIPURI DE STRATEGII DIN CARE DOUA TIPURI SUNT MAI IMPORTANTE:

-STRATEGIA INDUSTRIALIZARII ORIENTATE SPRE EXPORT -STRATEGIA INDUSTRIALIZARII ORIENTATE SPRE PIATA INTERNA. ! UNELE TARI, CUM AR FI INDIA, AU OPTAT PENTRU COMBINAREA CELOR DOUA TIPURI DE STRATEGII, EA PRODUCE ATAT PENTRU EXPORT CAT SI PENTRU PIATA PROPRIE.

AGRICULTURA ROMANEASCA 

Agricultura rămâne veşnica oportunitate nevalorificată a României, în condiţiile în care o treime din populaţie lucrează aproape două treimi din teritoriul ţării şi obţine doar 6% din PIB.



Situaţia va rămâne neschimbată pentru mult timp, dacă nu cumva noua sperietoare mondială, criza alimentară, nu va reuşi să-i mobilizeze pe cei implicaţi în sistem să investească în agricultură astfel încât România să nu mai fie printre ţările europene cu risc crescut de foamete.

DIN PUNCT DE VEDERE AL IDU, PUBLICAT DE ONU IN 2003, AVEM URMATOAREA CLASIFICARE A TARILOR LUMII: TARILE DEZVOLTATE: 1. NORVEGIA PIB /LOC 45.000$ 2. SUEDIA 3.AUSTRALIA ……………….. B) TARILE CU DEZVOLTARE MEDIE: 72. ROMANIA 73. ARABIA SAUDITA 74. THAILANDA …………………… C)TARILE SUBDEZVOLTATE: 125.BOSTWANA 174. NIGER ULTIMA. SIERA LEONE

ALIMENTATIA Consecinta imediata a problemei agricole o reprezinta aparitia unei alte probleme- problema alimentatiei. Accesul insuficient la resursele alimentare, determinat de cauze economice este principala cauza a foametei, fenomen cu care se confrunta cca un sfert din populatia Terrei. Proportia cea mai mare a acesteia se afla in Africa, dar si in tarile din Asia, Orientul Mijlociu si chiar si America Latina. Problema alimentatiei imbraca doua forme: a). Malnutritia – adica o alimentatie deficitara din punct de vedere calitativ, adica o lipsa sau un slab aport al anumitor nutrienti necesari pentru o viata sanatoasa ; b). Subnutritia – adica o alimentatie insuficienta din punct de vedere cantitativ (care nu atinge pragul minim de hrana necesara zilnic). Organismele abilitate in acest domeniu: -ONU prin Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura (FAO) si Consiliul Mondial al Alimentatiei (CMA) -Banca Internationala de Reconstructie si Dezvoltare (BIRD), prin acordarea de credite preferential tarilor afectate de foamete -Consiliul Economic si Social al ONU (ECOSOC)



Indicele care măsoară comerţului de alimente a scăzut în România în februarie 2011 la minimul ultimilor 4 ani, iar în martie s-a menţinut la acelaşi nivel. Mai jos este reprezentat un grafic cu indicele comerţului cu amănuntul de alimente, băuturi şi tutun (România vs. UE), cu anul 2005 luat drept referinţă:

CRIZA ALIMENTARA 



In general, criza alimentara se manifesta din cauza productivitatii scazute a exploatarilor agricole, in special in tarile subdezvoltate, dar si din cauza cresterii populatiei. Dupa datele FAO (Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura), necesarul zilnic de proteine si calorii nu e asigurat in marea majoritate a tarilor. Cele mai afectate sunt tarile din regiunea Anzilor, din regiunile desertice ale Africii si din tarile dens populate din Asia.

ENERGIA In politica energetică a ţărilor U.E. se constată câteva tendinţe: diminuarea sau chiar eliminarea cărbunelui ca resursă utilizată în producţia energiei electrice (din cauza poluării accentuate), creşterea ponderii energiei nucleare (dar sub o strictă supraveghere), realizarea unor sisteme complexe de transport a petrolului şi gazelor naturale (în condiţiile în care totuşi se are în vedere limitarea dependenţei U.E. faţă de importurile de gaz şi petrol); În prezent Uniunea Europeană realizează aproximativ 1/3 din energia electrică produsă pe Glob şi ½ din energia produsă în centrale nucleare;

POLUAREA

Studii recente relevă faptul că mortalitatea datorată poluării, în marile metropole ale lumii, este de patru ori mai mare decât cea provocată de SIDA. Un prim pas în direcţia reducerii poluării l-a făcut Grupul celor 8 (Marea Britanie, SUA, Franţa, Japonia, Germania, Canada, Italia şi Rusia). Iată însă că problema poluării a ajuns să nu mai fie doar o problemă de mediu, ci una mai mult economică. Marile puteri industrializate nu mai pot sta „cu mâinile în sân”, ignorând mediul înconjurător, pentru că de data această ar însemna să îşi pericliteze propriul profit. Nu mai este vorba de o gândire pe termen scurt ci de una pe termen lung şi nu în ultimă instanţă o gândire ce are în vedere viitorul planetei.

“DEPĂŞIREA CRIZEI SISTEMULUI ŞI ÎNSCRIEREA LUI PE TRENDUL EVOLUŢIEI DE SENS, DIN PERSPECTIVELE “ÎNTREGILOR INTEGRAŢI”, ESTE REZULTATUL MODELARII COMPORTAMENTELOR UMANE ŞI INSTITUŢIONALE, GENERATOARE DE EXCESE ŞI DEFICITE, ŞI ÎNCADRĂRII LOR ÎN ARMONIA STĂRII DE PROPORŢIONALITATE CARE FAVORIZEAZĂ DESFĂŞURAREA NORMALA A VIEŢII, INCLUSIV A CELEI ECONOMICE.”

-CARMEN COSTEA-

BIBLIOGRAFIA: “ECOMONIA MONDIALA” – SIMONA BALASESCU “ECONOMIA POLITICA A RELATIILOR INTERNATIONALE”ROBERT GILPIN

“CUANTIFICARE DEZVOLTARII DURABILE”- FLORINA BRAN; FLORIAN GRIGORE “CRIZA E IN NOI”- CARMEN

COSTEA

WEBOGRAFIE: WWW.CAPITAL.RO WWW.EC.EUROPA.EU

PROIECT REALIZAT DE ADINA DUDAU SPECIALIZAREA : AFACERI INTERNATIONALE, GRUPA I, ANUL I

PROFESOR COORDONATOR: BIANCA TESCASIU