Teste Grila Bazele Economiei Rezolvate [PDF]

Zitiervorschau

1. Ideea unei balante comerciale externe dezechilibrate este specifica curentului : a. Mercantilist 2. Concepţia potrivit căreia comerţul este principala activitate economica aparţine curentului: a. Mercantilist 3. Ideea potrivit careia pretul de vanzare al unui produs este dat de pretul de cost, este specifica curentului : c. Clasic 4. Concepţia potrivit căreia progresul tehnic este sursă de bogăţie, aparţine curentului : c. Clasic 5. Problema alocarii resurselor pe baza principiului utilitatii marginale, apartine curentului : d. Marginalist 6. Curentul economic care aduce în prim plan calculul matematic, la baza calculelor economice, este: d. Marginalist 7. Concepţia potrivit căreia industria este mai productiva ca agricultura aparţine curentului: c. Clasic 8. Teoria privind liberalismul neângrădit al comerţului, aparţine curentului : c. Clasic 9. Conceptia activitatii economice în zone inchise, apartine curentului : b. Fiziocrat 10. Concepţia potrivit căreia agricultura este principala activitate economică aparţine curentului: b. Fiziocrat 11. Curentul care aduce în prim plan valorificarea terenurilor prin rentă este: b. Fiziocrat 12. Conceptul potrivit căruia consumul este influenţat direct de nivelul venitului disponibil, aparţine curentului : d. Keynesist 13. Conceptul potrivit căruia dobânda este determinată de raportul dintre cererea şi oferta de monedă, aparţine curentului : c. Keynesist 14. Dezvoltarea tehnicilor comparative de evaluare economică aparţine perioadei: d. Moderne 15. Consolidarea teoriilor economice la nivel macroeconomic sau chiar microeconomic, de grup este specifica perioadei: d. Moderne 16. Curentul care aduce în prim plan problema externalităţilor negative ale dezvoltării economice este: a. Mercantilist b. Clasic c. Marginalist d. Modern 17. Nevoile umane nu sunt: c. Rare 18. Nevoile umane sunt: a. Limitate în capacitate de consum 19. Consecinte ale « legii raritatii » in economie sunt :

c. Eficientizarea proceselor de productie si economisirea resurselor 20. « Costul de oportunitate » reprezinta un principiu conform caruia : a. Oamenii decid in functie de oportunitatea afacerii 21. « Frontiera posibilitatilor de productie » este o metode de evaluare a : b.Capacitatii de productie 22. Consecinte ale « legii raritatii » in economie sunt: c. a si b 23. Prin « resurse economice » se intelege : b.resurse naturale, umane, informationale 24. Resursele economice sunt: a. Rare 25. Capitalul, ca factor de productie se prezinta sub forma: a. Tehnic si valoric 26. Capitalul tehnic se prezinta sub forma: b.Fix si circulant 27. Capitalul tehnic cuprinde: a. Numerarul din cont 28. Capitalul tehnic nu include: a. Terenurile 29. Capitalul valoric include: a. Titlurile de valoare 30. Capitalul fix se consumă: c.Nu se consumă 31. Legea randamentelor neproportionale a lui TURGOT se refera la : c.frontiera posibilitatilor de productie 32. Rezultatul combinarii factorilor de productie se apreciaza prin: d.Productivitate 33. Este considerat factor natural de producţie: c.Apa din hidrocentrale 34. Capitalul, ca factor de producţie al unei întreprinderi, reprezintă: b.Aportul acţionarilor la constituirea societăţii 35. Costurile variabile ale unei intreprinderi sunt : a. cheltuielile care se modifica functie de volumul productiei 36. Costurile variabile ale unei intreprinderi sunt : a. Cheltuielile cu iluminatul întreprinderii 37. Sunt costuri variabile ale întreprinderii: b.Cheltuielile cu amortizarea mijloacelor de transport 38. Costurile fixe ale unei întreprinderi sunt: a. Cheltuielile cu materiile prime 39. Sunt costuri fixe ale întreprinderii: a. Cheltuielile cu achiziţionarea materialelor consumabile 40. Costurile fixe ale întreprinderii sunt: a. Cheltuieli independente de volumul producţiei 41. Costul marginal este expresia: c.Sporului de cheltuieli la creşterea producţiei 42. Avionul, proprietate a firmei, aflat la dispozitia directorului este, din punct de vedere economic: a. Capital fix 43. Aportul in bani la capitalul social este, din punct de vedere economic: b.Capital circulant 44. Optimul producţiei este determinat de: d.Nivelul maxim al producţiei

45.

Optimul producatorului presupune: c.Obtinerea maximului de eficienta cu costuri minime 46. Metoda pragului de rentabilitate permite : d.determinarea volumului optim de productie 47. Metoda pragului de rentabilitate se utilizează pentru: d.Evaluarea gradului de risc al afacerii 48. Cererea de produse este determinată de: c.Preţul de vînzare al produselor 49. Legea generală a cererii specifică : d.Legătura dintre cererea şi oferta de produse 50. Cererea de produse nu este influenţată de: c.Modificarea legislaţiei privind accesul pe piaţă al produselor 51. Paradoxul Giffen, ca exceptie de la legea generala a cererii, se explica prin : a. efectul scăderii venitului 52. Factorul care nu modifica cererea de produse pe piata este: b. Concurenta producatorilor 53. Factorul care nu influenţează direct ofeta pentru un produs pe piaţă este: d.nivelul impozitului pe profit 54. Factorul care influenţează direct cererea pentru un produs pe piaţă este: c.puterea de cumpărare a consumatorilor 55. Produsele superioare au, de regula, un Kecp: c.Supraunitar 56. Produsele încadrate în paradoxul Giffen au un Kecp: a. Subunitar 57. Oferta de produse nu este influenţată direct de: d.Preţul produselor de substituţie 58. Conform legii generale a ofertei: a. Oferta evoluează în acelaşi sens cu preţul produselor 59. Coeficientul elasticitatii ofertei fata de prêt măsoara : b.variatia cererii si ofertei functie de prêt 60. Întreprinderile mari, cu grad ridicat de specializare au de regulă un K eop: a. Subunitar 61. Factorul care nu modifica oferta de produse pe piata este: c.Preferinta consumatorului 62. Conform teoriei clasice, preţul de vânzare al produselor pe piaţă este determinat de: b.Preţul cererii de produse 63. Conform teoriilor neo- clasice, preţul de vânzare al produselor pe piaţă este determinat de: c.Utilitatea marginală a produselor 64. Conform teoriilor moderne, preţul de vânzare al produselor pe piaţă nu este determinat de: a. Raritatea produselor b. Preţul cererii c. Utilitatea marginală a produselor d. Costul de producţie 65. Preţurile exprimate prin raportare la preţuri etalon se numesc: d.Preţuri mixte 66. Preţurile exprimate prin negocierea cererii cu oferta de produse se numesc: b.Preţuri libere 67. Preţurile impuse de autoritatea administrativă a pieţei se numesc: a. Preţuri relative

68. Preţurile cu o componentă sub control administrativ se numesc: c.Preţuri controlate 69. Sunt considerate măsuri de intervenţie directă a statului în formarea preţurilor: b.Blocarea preţului unor produse 70. Sunt considerate măsuri de intervenţie directă a statului în formarea preţurilor: d.Stabilirea de preţuri minime de vânzare la unele produse 71. Sunt considerate măsuri de intervenţie indirectă a statului în formarea preţurilor: d.Subvenţile acordate producătorilor 72. Interventia statului asupra preturilor nu este necesara pentru: d.Cresterea productivitatii muncii 73. In teoria marginala, pretul unui produs este determinat de: b.Utilitatea marginala a produsului 74. O piata tip oligopolist se caracterizeaza prin : c.putini ofertanti si multi cumparatori 75. O piata tip oligopson se caracterizeaza prin: c.multi ofertanti si putini cumparatori 76. O piata tip oligopol bilateral se caracterizeaza prin: b.putini ofertanti si cumparatori 77. Piata timbrelor este de tipul: d.monopol 78. Cartelul este o structura organizatorica specifica pietelor de tip: b.oligopol 79. În viziunea lui Adam Smith, piaţa cu concurenţă pură şi perfectă îndeplineşte condiţiile a. Diversitate produse 80. Piata cu concurenta pura si perfecta presupune: b.Omogenitatea produselor 81. Diagrama „panzei de paianjen” este un model teoretic de explicare a: a. Aparitiei dezechilibrului cerere-oferta 82. Pe piaţa cu concurenţă pură şi perfectă, echilibrul poate fi: a. Stabil 83. Conditia Kecp>Keop determina pe o piata dezechilibrata: a. Dezechilibru stabil 84. Oferta de munca a unei piete este data de : a. populatia disponibila 85. In acceptiune internationala, prin populatie activa a unei tari, se intelege : d.totalitatea persoanelor apte de munca 86. In acceptiune internationala, prin populatie disponibila a unei tari, se intelege : a. totalitatea persoanelor care muncesc sau cauta un loc de munca 87. Oferta de munca este influentata direct de: c.Utilitatea muncii in viata individului 88. Oferta de munca este influentata direct de: a. Marimea salariului 89. Cererea de munca este influentata direct de: a. Ponderea costurilor salariale in costul total al societati 90. Cererea de munca este influentata direct de: a. Utilitatea muncii in viata individului

91. Atipicitatea curbei ofertei de munca peste un anumit nivel al salariului se explica prin: a. Efectul de „venit” 92. Conform BIM, somerul este persoana care : c.nu munceste, este apt de munca , cauta un loc de munca si este dispus sa inceapa munca in 15 zile 93. Situatia peroanelor care nu lucreaza ca urmare a utilitatii reduse a muncii, este cunoscuta sub numele de : a. şomaj natural 94. Situatia in care, intr-o intreprindere, exista excedent de munca salariata fata de necesar, remunerata inferior, este numita : d.somaj ascuns 95. Situatia in care, un salariat este disponibilizat ca urmare a restructurarii profesiei, este numita : b.somaj structural 96. Situatia in care somajul se datoreaza stocurilor nevandute de produse se numeste: a. somaj tehnic 97. Compensatiile acordate persoanelor disponibilizate sunt recunoscute ca: b.Latura pasiva a ajutorului de somaj 98. Automatizarea proceselor de productie genereaza: c.şomaj tehnologic 99. Reducerea temporară a activităţii la o întreprindere ca urmare a lipsei cererii pentru produsele sale, conduce la : b.şomaj tranzitoriu 100. Cursurile gratuite de recalificare pentru şomeri sunt recunoscute ca: a. Latura activa a ajutorului de somaj 101. Reducerea saptamanii normale de lucru contribuie la : c.nu influenteaza somajul 102. Sporirea preturilor la bunurile de lux contribuie la: d.descurajeaza munca 103. Reprezinta tendinţe mondiale pe piaţa muncii: a. Scăderea mobilităţii ofertei b. Restrângerea pieţei în zone economice bogate c. Offshoring-ul şi outsourching-ul d. Scăderea ofertei 104. Masa monetara a unei tari, reprezinta : c.totalitatea disponibilitatilor banesti si instrumentelor banesti aflate in circulatie 105. Este o atributiune specifica bancilor centrale: d.Creditarea bancilor comerciale 106. Mecanismul de multiplicare monetara este modul de majorare al masei monetare prin intermediul: b.Bancilor comerciale 107. Pe piaţa monetară, populaţia depunătoare are calitatea de: b.Debitor 108. Nu este un factor al cererii de moneda: d.Nivelul ratei valutare de schimb 109. Decontarea, inainte de scadenta, a efectelor de plata la bancile centrale se numeste: b.Scont 110. Decontarea, inainte de scadenta, a efectelor de plata la bancile comerciale se numeste:

b.Scont 111. Nu este un instrument de politica monetara al bancilor centrale: b.Manevrarea masei monetare 112. Nu este o masura de politica a banilor „ieftini” a bancilor centrale: d.Reducerea volumului de investitii publice 113. Nu este o masura de politica a banilor „scumpi” a bancilor centrale: a. Cumpararea de titluri financiare ale bancilor comerciale 114. Capacitatea de achitare a datoriilor la termen se muneste: b.Lichiditate 115. Inflatia este: a. Dezechilibru structural monetaro-material pe piata 116. Inflatia prin moneda este rodul: c.Suplimentarii masei monetare 117. Inflatia prin cerere este rodul: a. Cresterii cererii de bunuri pe piata 118. Inflatia prin costuri este rodul: b.Cresterii costurilor de fabricatie 119. Indicatorul preturilor de consum IPC masoara : c.inflatia 120. Stagflatia este caracterizata prin: b.Inflatie rapida si crestere zero 121. Conceptul de crestere inflationista se refera la : c.scadere PIB si crestere IPC 122. Conceptul de crestere neinflationista se refera la : d.crestere PIB dar mai mica decât a IPC 123. Este considerat un efect benefic al inflatiei reduse: c.Reducerea stocurilor 124. Este considerat un efect negativ al inflatiei mari: a. Cresterea preturilor 125. Majorarea pensilor poate genera inflaţie de tipul: d.nu influenţează inflaţia 126. Masura guvernului de majorare a salarilor la personalul bugetar, poate genera inflaţie de tipul: a. prin monedă 127. Reducerea dobanzilor la credite poate genera inflaţie de tipul: a. prin monedă 128. Specific operatiunii de creditare este: a. Dobanda 129. Garantia prin titluri de valoare lasate la creditor se numeste : a. garantie ipotecara 130. Garantia prin active lasate la creditor se numeste : c.garantie lombarda 131. Un credit acordat pe o perioada de 5 ani este un credit pe termen: b.Mediu 132. Nu este un principiu de creditare bancara: d.Prudenta 133. Strategia „a la hausse” cand se asteapta o crestere a dobanzilor presupune (doua variante corecte): b.Plasamente in depozite pe termen cat mai scurt c.Credite pe termen cat mai lung 134. Strategia „a la baisse” cand se asteapta o crestere a dobanzilor presupune (doua variante corecte):

a. Plasamente in depozite pe termen cat mai lung d.Credite pe termen cat mai scurt 135. Pe piata de capital, investitorul este exponentul: c.a si b 136. Pe piata de capital, emitentul este exponentul: b.Ofertei de capital 137. Pe piata de capital, intermediarul este exponentul: c.a si b 138. Beneficiul investitorilor strategici pe piaţa de capital se numeşte: d.dividend 139. Nu este o trasatura specifica pietelor de capital: c.Pozitia riscului exclusiv la cumparator 140. Actiunile sunt titluri de valoare: a. Primare 141. Prima de emisiune a actiunilor reprezinta: c.Sporul de pret la prima vanzare 142. Actiunile ordinare confera detinatorilor: c.a si b 143. Actiunile preferentiale confera detinatorilor: b.Drept de dividend 144. Obligatiunile confera detinatorilor: d.Dobanda anticipata 145. Obligatiunile sunt titluri de valoare: a. Primare 146. Obligatiunile sunt: c.instrumente de creditare pe termen lung 147. Drepturile de subscriere sunt titluri de valoare: a. Primare 148. Contractele sunt titluri de valoare: c.Derivate 149. Tranzactiile pe indici sunt titluri de valoare: d.Sintetice 150. Sunt fractiuni de capital social a. Actiunile 151. Sunt instrumente de credit pe termen lung b.Obligatiunile 152. Permit actionarilor vechi exercitarea dreptului de preemtiune c. Drepturile de subscriere 153. Sunt titluri ce ofera facilitati la cumpararea de actiuni: c. Warante 154. Au durata nelimitata de valabilitate: a. Actiunile 155. Piata OTC este considerata: b. Piata secundara de capital 156. Bursele fac parte din: b. Piata secundara de capital 157. Emitentii efectueaza tranzactii pe: d.Nu fac tranzactii pe piata de capital 158. Investitorii efectueaza tranzactii pe: b.Piata secundara de capital 159. Intermediarii efectueaza tranzactii pe: c.a si b

160. Investitorul care detine peste 51% din portofoliul de actiuni al unei societati deschise este considerat: c.Investitor strategic 161. Investitorul care detine actiuni cu scopul investirii avantajoase a capitalului disponibil este considerat: a. Investitor de portofoliu 162. Investitorul care urmareste obtinerea de venituri din variatiile de pret ale titlurilor tranzactionate este considerat: b.Investitor speculativ 163. Beneficiul investitorilor strategici pe piaţa de capital se numeşte: d.dividend 164. Prin deschiderea unei societati private pe actiuni se intelege: d.Transformarea unei SRL intr-o societate pe actiuni 165. Nu este un avantaj al deschiderii unei societati pe actiuni: d.Cresterea beneficiului actionarilor 166. Nu este un dezavantaj al deschiderii unei societati pe actiuni: a. Sporirea numarului de actionari b. Pierderea controlului afacerii de catre actionarii fondatori 167. Este specific burselor: d.Negociabilitatea tranzactiilor 168. Este specific pietelor OTC: b.Tranzactionarea inclusiv a actiunilor unor societati mai mici 169. Nu este o componenta a cererii agregate: d.Cererea de forta de munca 170. Exportul net de capital reprezinta: b.Diferenta dintre capitalul exportat (importuri de produse) si cel importat (exporturi de produse) 171. Starea de dezechilibru a „cererii agregate inflationiste” se caracterizeaza prin: a. Deficit bugetar 172. Politica cererii agregate, de diminuare a acesteia, presupune: d.Stimularea consumului 173. Politica ofertei agregate ce vizeaza cresterea acesteia, presupune: b.Stimulente pentru cresterea productiei 174. Sunt retrageri din fluxurile macroeconomice: c.Economiile 175. Sunt retrageri din fluxurile macroeconomice: b.Impozitele si taxele 176. Sunt retrageri din fluxurile macroeconomice: d.Importurile 177. Sunt injectii in fluxurile macroeconomice: b.Exporturile 178. Sunt injectii in fluxurile macroeconomice: c.Investitiile 179. Sunt injectii in fluxurile macroeconomice: d. Cheltuielile publice 180. Nu este un obiectiv general al politicilor macroeconomice al statelor cu economie de piaţă: b. Exportul de forţă de muncă excedentară 181. Nu sunt obiective generale ale politicilor macroeconomice ale statelor cu economie de piaţă: d.Conservarea resurselor proprii

182. Nu sunt obiective generale ale politicilor macroeconomice ale statelor cu economie de piaţă: a. Valorificarea superioară a resurselor interne proprii 183. Nu sunt obiective generale ale politicilor macroeconomice ale statelor cu economie de piaţă: d.Valorificarea superioară a resurselor interne proprii 184. Realizările brute ale companiilor româneşti în exteriorul ţării sunt incluse în indicatorul: c.PNB 185. Realizările brute ale companiilor româneşti pe teritoriul ţării noastre sunt incluse în indicatorul: a. PIB 186. Realizările nete ale companiilor româneşti în exteriorul ţării sunt incluse în indicatorul: d.PNN 187. Realizările nete ale companiilor româneşti sunt incluse în indicatorul: b.PIN 188. Realizările brute ale companiilor străine pe teritoriul ţării noastre sunt incluse în indicatorul: c.PNB 189. Realizările nete ale companiilor străine pe teritoriul ţării noastre sunt incluse în indicatorul: d.PNN 190. Atributul „naţional” al indicatorilor macroeconomici (PNB, PNN, VN) indică deducerea din valorile brute a: d.Valorii importurilor realizate 191. Atributul „intern” al indicatorilor macroeconomici (PIB, PIN) se referă la: d.Nivelul de integrare internă al produselor 192. Economia României se caracterizează prin următoarele relaţii între indicatori macroeconomici (două răspunsuri corecte): b.PIB>PNB 193. Presiunea, ca stare de dezechilibru macroeconomic, indică o piaţă internă cu: b.Exces de oferta 194. Absorbţia, ca stare de dezechilibru macroeconomic, indică o piaţă internă cu: a. Exces de cerere 195. Consumul reprezintă: a. Cheltuieli ale gospodăriilor 196. Economiile reprezintă: d.Părţi ale venitului, necheltuite 197. Investiţiile reprezintă: b.Cheltuieli ale firmelor 198. Ipoteza venitului absolut arată un nivel de consum dependent de: c.Nivelul venitului disponibil 199. Conform teoriei venitului absolut: c.Consumul creşte mai lent decât venitul disponibil 200. Conform teoriei venitului absolut, înclinaţia marginală spre consum: d.Scade pe măsura creşterii venitului disponibil 201. Cererea agregată este mai mică decât oferta agregată în perioadele de: a. Criză 202. Cererea agregată este mai mare decât oferta agregată în perioadele de: b.Avânt 203. Cererea agregată este echilibrată de oferta agregată în perioadele de:

c.Boom 204. Cererea agregată este în scădere în perioadele de: a. Depresiune 205. Ciclurile economice determinate de decizii economice şi politice sunt de regulă: a. Întâmplătoare 206. Ciclurile economice determinate de variaţia stocurilor şi a inflaţiei sunt de regulă: b.Scurte 207. Ciclurile economice determinate de modul tehnic de producţie sunt de regulă: d.Lungi 208. Ciclurile economice determinate de decalarea ciclului consumului de cel al investiţiilor sunt de regulă: c .Medii 209. Nu este un factor de creştere economică: c.Creşterea randamentului factorilor de producţie 210. Este un factor de dezvoltare economică: b.Îmbunătăţirea infrastructurii economice 211. Situaţia în care o ţară realizează cele mai multe produse în condiţii superioare celorlalte ţări se numeşte: a. Avantaj absolut 212. Situaţia în care o ţară realizează un produs în condiţii superioare altei ţări se numeşte: a. Avantaj absolut 213. Teoria avantajului comparativ a lui Ricardo determină nivelul exporturilor de cel al: a. Importurilor 214. Nu este factor determinant în relaţiile internaţionale: b.Orientarea politică a conducerii 215. Nu este factor determinant în relaţiile internaţionale: b.Nivelul de concurenţă economică 216. Nu este factor determinant în relaţiile internaţionale: c.Situaţia de criză economică internaţională 217. Nu este un principiu de eficientizare a relatiilor internationale: a. Diversificarea economiei nationale pentru limitarea schimburilor 218. Conform P.F. Drucker, nu este o tendinta in economia mondiala: c.Diminuarea rolului capitalului uman 219. Este o consecinta a tendintelor actuale in economia mondiala: c.Cresterea mobilitatii fortei de munca 220. Este considerata tendinta actuala in comertul international: c.Specializarea pe cateva domenii a comertului international 221. Sunt considerate repere strategice ale dezvoltarii relatiilor economice actuale: a. Eficienta superioara a exportului de „stiinta” fata de cel de produse 222. Gradul de integrare europeana in care sunt eliminate barierele economice dintre state dar se pastreaza restrictiile nationale fata de statele ne-membre, poarta denumirea de: c.Piata comuna 223. Gradul de integrare europeana in care se utilizeaza un sistem comun de taxe in raport cu statele ne-membre, poarta denumirea de: b.Uniune vamala

224. Gradul de integrare europeana in care sunt eliminate toate restrictiile de mobilitate a fortei de munca si a capitalurilor intre statele membre, poarta denumirea de: a. Zona a liberului schimb 225. Gradul de integrare europeana ce presupune politici economice comune pentru statele membre, poarta denumirea de: d.Uniune economica Seminar 226. Scaderea venitului mediu al consumatorilor de la 2000 u.m. la 1500 u.m. este urmata de o scadere a cererii pentru un bun economic de la 10 bucăţi la 8 bucăţi. Care din valorile coeficientului de elasticitate a cererii în funcţie de venit sunt adevărate? a. Kecv < 0; 227. Un hotel are intr-o luna urmatoarele costuri de exploatare: - francisa licenta turism 500 um - materii prime 2000 um - salarii angajati permanenti 10.000 um - salarii angajati sezonieri 4000 um - utilitati 1000 um Costurile fixe lunare ale intreprinderii sunt: a. 17500 2.1 Un hotel are intr-o luna 1500 de cazari si urmatoarele costuri de exploatare: • francisa licenta turism 1500 um • materii prime 20000 um • salarii angajati permanenti 15000 um • utilitati curente 10000 um Costurile variabile unitare sunt: a. 31 228. Pe o piaţă cerea şi oferta sunt date de ecuaţiile: P = 30 - Qc; P = Qo +10 Pretul de echilibru al pietei este: c.20 229. Preţul pieţei pentru un bun economic este de 200 um /buc. Costul fix total este de 3000 um, iar costurile variabile pe unitatea de produs sunt de 150 um. Volumul producţiei la care profitul este zero, este: c.Qcr = 60 bucăţi 230. Pretul de vanzare al unui produs este 20 iar cereerea pietei este in acea perioada de 1500 buc. In conditiile in care oferta intreprinderii variaza conform functiei Qo = 500 + 50P, care va fi perspectiva pe termen scurt de evolutie a pretului de vanzare. d.Ramane constant 231. Un individ contractează un credit de 10000 $ pe 5 ani pentru care va restitui la scadenţă 16105 $. Rata anuală a dobânzii a fost: a. 12% 232. Costul mediu pentru execuţia a 3 buc este 15 um şi costul total pentru 2 bucăti a fost de 20 um. Costul marginal pentru execuţia a 3 buc este in aceste condiţii: a. 55 b. 25 c. 15

d. 10 233. Preţul unui bun economic alimentar a evoluat de la 1000 u.m. la 1500 u.m. corespunzător acestei creşteri de preţ a avut loc o reducere a cererii pentru bunul respective de la 500 bucăţi la 400 bucăţi. Care din valorile coeficientului de elasticitate a cererii în funcţie de preţ sunt adevărate b.Kecp < 1; 234. Dacă în anul anterior cererea a fost de 1000 bucăţi iar preţurile actuale au scăzut cu 5%, coeficientul elasticităţii cererii faţă de preţ (Kecp) fiind 2, valoarea cererii la momentul actual este: a. Qc = 1200 buc.; 235. Pe o piaţă in echilibru cererea este data de ecuatia: P = 30-Qc; La pretul pietei de 10 RON, cantitatea de produse ofertate de producatori este: c.20 236. Costurile fixe ale unei societăţi cmerciale sunt de 300.000u.m. Costurile variabile pe unitatea de produs sunt de 60 u.m Din vânzarea bunurilor economice s-a încasat suma de 1.000.000 u.m., din care 100.000 u.m. profit. Cantitatea de bunuri produse şi vândute a fost: a. Q = 1.000 buc; b. Q = 2.000 buc; c. Q = 1.100 buc. 237. Dobânda pentru un credit de 1000 UM, pe o perioadă de 2 ani, plătită anual la sfârşitul fiecarei perioade odată cu rambursarea unei transe egale de credit, cu o rata a dobanzii de 10%, este : a. 100 UM 238. Pentru un bune economic alimentar, creşterea venitului de la 10000 um la 15000 um, antrenează o creştere a cererii de la 10 bucati la 12 bucăţi. Care din valorile Kecv sunt adevărate? d.Kecv>1 239. Pe o piaţă cerea şi oferta sunt date de ecuaţiile: P = 40 - 2Qc; P = Qo +10; Pretul de echilibru al pietei este: b.10 240. Costul total pentru execuţia a 4 buc este 25 UM şi costul total pentru 2 bucăti a fost de 15 UM. Costul marginal este: a. 5 UM 241. Care este valoarea capitalului final al unui credit de 10.000 um pe 5 ani, cu o rată anuală a dobânzii de 10%, dacă anual se plateste doar dobânda, urmând ca la sfârşitul perioadei să se restituie creditul integral? c.15.000 um 242. Un individ contractează un credit de 10.000 $ pe 2 ani pentru care va restitui la scadenţă 13.225 $. Rata anuală a dobânzii a fost: a. 12% b. 10% c. 15% d. 20% 243. Costul marginal pentru execuţia a 3 buc în loc de 2 buc este 15 UM şi costul total pentru 2 bucăti a fost de 40 UM. Costul total pentru execuţia a 3 buc este in aceste condiţii: b.25 u.m. 244. Dacă Kecv = 5 şi venitul scade cu 10% faţă de perioada anterioară, modificarea cererii este: c.Q1 = 0,2 Q0

245. O creştere a venitului de la 10.000 u.m. la 15.000 u.m. antrenează o evoluţie a cererii pentru un bun economic de la 10 bucăţi la 8 bucăţi. Care din valorile coeficientului de elasticitate a cererii în funcţie de venit sunt adevărate? b.Kecv < 0; 246. Dobânda pentru un credit de 10.000 lei, pe o perioadă de 2 ani, plătită integral la sfârşitul perioadei odată cu rambursarea creditului, calculata cu o rata a dobanzii de 10%, este : a. 1000 u.m. 247. Se efectuează un depozit bancar la termen, pentru trei ani, în sumă de 100.000 u.m., cu o rată anulă a dobânzii de 20%. Mărimea depozitului peste cei trei ani va fi: a. 170.800 u.m.; b. 171.900 u.m.; c. 172.800 u.m. 248. Preţul unui bun economic alimentar a evoluat de la 1.000 u.m. la 1.200 u.m. corespunzător acestei creşteri de preţ a avut loc o reducere a cererii pentru bunul respective de la 500 bucăţi la 400 bucăţi. Care din valorile coeficientului de elasticitate a cererii în funcţie de preţ sunt adevărate: a. Kecp > 1; b. Kecp < 1; c. Kecp = 1. 249. Care este valoarea Kecv pentru un produs dacă, în urma creşterii veniturilor medii cu 10%, cererea a crescut cu 30% : a. 30 b. 3 c. 1 d. 0,3 250. Costul total pentru execuţia a 4 buc este 50 UM şi costul total pentru 2 bucăti este de 40 UM. Costul marginal este in aceste condiţii: a. 5 UM 251. Costurile fixe ale unei societăţi cmerciale sunt de 30.000 u.m. Costurile variabile pe unitatea de produs sunt de 60 u.m Din vânzarea bunurilor economice s-a încasat suma de 100.000 u.m., din care 10.000 u.m. profit. Cantitatea de bunuri produse şi vândute a fost: a. Q = 1.000 buc; b. Q = 2.000 buc; c. Q = 1.100 buc. 252. Dobânda pentru un credit de 1000 UM, pe o perioadă de 2 ani, cu o rata de 10%, plătită integral la sfârşitul perioadei odată cu rambursarea creditului, este : a. 100 UM 253. Preţul pieţei pentru un bun economic este de 200 um /buc. Costurile fixe ale producatorului sunt 3000 um, iar costurile variabile pe unitatea de produs sunt de 150 um. Care este volumul producţiei la care profitul este 1000 um ? a. Qcr = 70 bucăţi b. Qcr = 65 bucăţi c. Qcr = 60 bucăţi d. Qcr = 80 bucăţi. 254. Un întreprinzător vinde bunurile sale la un preţ unitar de 150 um /buc. Pentru fabricarea acestora are cheltuieli fixe în valoare de 8000 um, şi costuri variabile unitare de 50 um. În aceste condiţii, cantitatea de produse fabricate şi vândute, pentru care întreprinzătorul obţine un profit total de 1000 um, este:

a. b. c. d.

Q = 60 bucăţi Q = 70 bucăţi Q = 80 bucăţi Q = 90 bucăţi. 255. Pe o piaţa unui produs cerea şi oferta se echilibreaza la pretul de 20 lei si cererea variaza conform relatiei P = 50 – Qc, care este oferta producatorilor (Qo) la acest pret? d.30 256. Costurile fixe ale unei societăţi comerciale sunt de 300.000 u.m. Costurile variabile pe unitatea de produs sunt de 500 u.m. Din vânzarea bunurilor economice s-a încasat suma de 900.000 u.m., din care 200.000 u.m. profit. Cantitatea de bunuri produse şi vândute a fost: a. Q = 2.000 buc; b. Q = 1.000 buc; c. Q = 800 buc d. Q = 400 buc 257. Cererea şi oferta pentru un bun economic funcţie de preţ, variază astfel: Preţ Qc

10 20

9 40

8 60

Qo

140 12 0

10 0

În aceste condiţii, preţul de echilibru este: a. Pe = 9 um b. Pe = 8 um c. Pe = 6 um d. Pe = 7 um CADRU DIDACTIC dr. ing. ec. BOIAN NICOLAE

7 8 0 8 0

6 100 60