Întocmirea Schemelor de Conveier Verde [PDF]

Zitiervorschau

ÎNTOCMIREA SCHEMELOR DE CONVEIER VERDE Prin conveier verde se înţelege sistemul de producere a furajelor verzi, organizat în aşa fel încât animalele să poată fi hrănite cu nutreţuri de calitate superioară, în cantităţi suficiente şi în mod neîntrerupt, din primăvară de timpuriu, până toamna târziu. Se pot organiza mai multe tipuri de conveier verde, în funcţie de sursele de furaj şi de speciile de animale existente în exploataţiile agricole. Astfel, în exploataţiile în care există suprafeţe întinse de pajişti permanente, productive, se organizează conveierul verde natural. În acest caz, nutreţul verde se produce numai de pe păşunile permanente şi, eventual, din otava fâneţelor permanente. Când suprafeţele de pajişti permanente nu sunt suficiente pentru a se obţine cantităţile necesare de nutreţ verde, se organizează conveierul verde mixt. La alcătuirea acestuia participă pajiştile permanente, pajiştile temporare, culturile anuale şi culturile perene de nutreţ. În regiunile de câmpie, unde nu există păşuni şi fâneţe permanente, nutreţul verde se asigură din cultura plantelor anuale şi perene de nutreţ, precum şi din pajiştile temporare, în cadrul conveierului verde artificial. În funcţie de speciile de animale existente, se organizează conveier verde pentru vaci, conveier verde pentru oi, conveier verde pentru porci. Organizarea unui singur conveier verde, pentru mai multe specii, nu este cea mai bună soluţie, deoarece nu se pot satisface cerinţele specifice de hrană ale animalelor. Planificarea producerii nutreţului verde şi suculent, în cadrul conveierului verde, trebuie să aibă în vedere perioadele critice în alimentaţia animalelor, pentru a acoperi deficitele rezultate din balanţa nutreţului verde. Aceste perioade critice sunt:  perioada de primăvară, în special a doua jumătate a lunii martie şi luna aprilie;  perioada de vară, care cuprinde sfârşitul lunii iulie şi luna august; perioada de toamnă, în care se include ultima parte a lunii septembrie şi luna octombrie. Modul de lucru

Pentru întocmirea unei scheme de conveier verde se parcurg succesiv următoarele etape:  stabilirea pe luni a necesarului zilnic de nutreţ verde, pentru întreaga perioadă de furajare luată în calcul la întocmirea balanţei de nutreţ;  alegerea culturilor;  fixarea datei începerii folosirii în furajare a culturii respective;  stabilirea duratei de folosire;  fixarea datei semănatului, care este influenţată de multe ori de data începerii folosirii;  planificarea producţiei la unitatea de suprafaţă;  stabilirea necesarului total de nutreţ verde, pe perioada de folosire a culturii;  determinarea suprafeţei fiecărei culturi şi a suprafeţei totale a conveierului. La alegerea culturilor se va ţine seama în primul rând de cerinţele plantelor faţă de condiţiile naturale. De aceea, este necesar ca în conveierul verde să se cultive plantele cele mai productive, care realizează în acelaşi timp furaje de calitate în condiţiile în care se lucrează, deci acelea care asigură o eficienţă economică maximă. De asemenea, se vor introduce: plantele care otăvesc bine după coasă sau păşunat (raigrasul aristat, lucerna, iarba de Sudan şi altele); plantele care se pot semăna la epoci diferite şi în mirişte, pentru a eşalona producerea nutreţului verde (borceagul de primăvară, iarba de Sudan, porumbul furajer); plantele care dau cele mai bune rezultate în condiţii de irigare (amestecuri de graminee şi leguminoase perene, lucerna), precum şi cele care au o perioadă cât mai lungă de folosire (raigrasul aristat, amestecurile de graminee şi leguminoase perene). În acelaşi timp, la alegerea culturilor trebuie să se ia în considerare cerinţele diferenţiate ale animalelor, pe baza cărora se vor introduce plantele preferate de fiecare specie (topinamburul pentru porci, păşunile pentru oi, porumbul, lucerna, raigrasul aristat, sfecla furajeră pentru taurine etc.). În câmpie, în condiţii de irigare sau în zonele mai umede ale ţării se pot organiza conveiere pe bază de specii şi soiuri de graminee perene în amestec cu leguminoase perene.

Suprafaţa necesară pentru fiecare cultură folosită în cadrul conveierului verde se determină ţinând seama de necesarul zilnic de nutreţ verde, de durata perioadei de folosire a culturii respective şi de producţia planificată. De exemplu, dacă pentru borceagul de toamnă durata de folosire este de 20 de zile şi necesarul zilnic de nutreţ verde pentru întreg efectivul de animale este de 30 de tone, necesarul pentru 20 de zile va fi: 30 t/zi ∙ 20 zile = 600 t. Această cantitate reprezintă de fapt producţia totală ce trebuie obţinută de pe suprfaţa care se determină prin calcul. Planificându–se o producţie de 25 t/ha, suprafaţa necesară a fi însămânţată cu această plantă este de 24 ha (600 t ÷ 25 t/ha = 24 ha). Suprafaţa rezultată din calcul se majorează cu 10 – 20 %, pentru a asigura o rezervă de furaj în cazul unor condiţii climatice mai puţin favorabile obţinerii producţiei planificate sau în cazul modificării necesarului de furaj prin creşterea neprevăzută a efectivelor. Suprafaţa culturilor succesive şi cea de pe care se obţine producţia la ciclurile 2,3 şi celelalte, la plantele care otăvesc, se va înregistra între paranteze şi nu va fi inclusă în suprafaţa totală a conveierului verde. Pentru stabilirea celorlalte elemente necesare întocmirii schemelor de conveier verde se folosesc datele cuprinse în tabelul 56. Cunoscând suprafaţa fiecărei culturi, se stabileşte suprafaţa totală a conveierului verde şi încărcarea cu animale (UVM/ha), care reprezintă unul din indicatorii de apreciere a eficienţei economice a conveierului. Pentru orientare, se prezintă câteva date referitoare la încărcarea necesară a se realiza în diferite zone din ţară, în cadrul conveierelor verzi artificiale: la neirigat:  în condiţii normale de cultură, în stepa şi silvostepa ţării……………………2–3 UVM/ha  în condiţii optime de cultură, în regiunile de câmpie………………….……..4–5 UVM/ha la irigat:  în toate zonele de cultură…………………………………………………….5–6 UVM/ha

Datele necesare pentru întocmirea unei scheme de conveier verde se înscriu în tabelele 57 şi sunt apoi reprezentate grafic (graficul 1). Prezentarea sub formă de tabel are avantajul că permite înscrierea tuturor elementelor necesare pentru buna organizare a conveierului.

Tab elul 56 Date cu privire la zona de cultură, biologia şi producţia principalelor plante care se folosesc în alcătuirea schemelor de conveier verde Nr. crt.

Cultura

Zona de cultură (zona sau etajul de vegetaţie)

Nr. de zile de la semănat la începutul folosirii

Înălţimea plantelor la începutul folosirii x) (cm)

Durata de folosire (zile)

Producţia de masă verde (t/ha)

Timpul necesar pentru otăvire (zile)

4 –

5 30-40 50-60

6 15–20

7 30–60

8 –

9 –

–

25-30 40-50

10–15

15–25

–

–

Numărul de otave

1 1.

2 Rapiţă furajeră de toamnă

2.

Secară – masă verde

3 Stepă, silvostepă, zona nemorala şi etajele forestiere „

3.

Orz – masă verde

„

–

30-40 40-50

15–20

20–40

–

–

4.

Borceag de toamnă

„

–

30-40 40-50

15–20

25–40

–

–

5.

Raigras aristat semănat toamna coasa I Raigras aristat coasa a II–a Borceag de primăvară epoca I

„ –

40–50

20–30

40–45

–

4–5

„

–

30–40

20–25

25–35

30–35

–

„

50–70

30-40 40-50

15–20

20–25

–

–

6. 7.

8.

Borceag de primăvară epoca a II–a

„

45–60

9.

Lucernă recolta I

Stepă, silvostepă, zona nemorala

–

10. Lucernă recolta a II–a 11. 12. 13. 14.

Lucernă recolta a III–a Trifoi roşu coasa I Trifoi roşu coasa a II–a Sparcetă recolta I

„

17.

18 .

Iarbă de Sudan sau hibridul Sorg x Sudan epoca I – recolta a II– a Iarbă de Sudan sau hibridul Sorg x Sudan epoca I – recolta a III– a

15–20

–

–

30–35

20–40

–

3–4 (5)

20–30 15–20

15–20 10–15

30–45 45–50

– –

15–20

20–30

–

1–(2)

„

– –

Etajele forestiere

–

Etajele forestiere

–

40

15–20

15–20

30–45

–

Stepă,silvostepă

–

50–60

15–20

20–25

–

1

–

20–30 50

15

5–10

55–60

–

50–70

30–40 40–60

15–20

25–30

–

1–2

–

25–30 40–60

15

15–25

30–35

–

–

25–30

15

3–5

40–45

–

“ Iarbă de Sudan sau hibridul Sorg x Sudan epoca I – recolta I

30–40 40–50

15–20

30–40 40 20–30 30 40–50

15. Sparcetă recolta a II–a 16.

30-40 40-50

Stepă, silvostepă, zona nemorală

“ “

19.

20.

21.

22.

Iarbă de Sudan sau hibridul Sorg x Sudan epoca II – recolta I Iarbă de Sudan sau hibridul Sorg x Sudan  epoca II – recolta II Iarbă de Sudan sau hibridul Sorg x Sudan  in miriste – recolta I Iarbă de Sudan sau  hibridul Sorg x Sudan  in miriste – recolta II

Stepă, silvostepă, zona nemorală

45–50

25–30 40–50

15–20

20–25

–

1–2

-

25-30

15

10-15

40-45

-

“

30–40 40–45

25–30

15–20

15–25

–

1

-

30–40 25–30

15

10–15

30-45

-

“

“

30–40

23.

Sorg furajer - coasa I

Stepă, silvostepă, zona  nemorală

80-90

50-60

15-20

25-30

-

1-(2)

24.

Sorg furajer - coasa II

”

-

40-50

15

10-15

30-40

-

25.

Sorg furajer in miriste  -coasa I

Stepă, silvostepă

60-80

40-45

15-20

20-25

-

1

26.

Sorg furajer in miriste  -coasa II

“

-

40-45

15

10-15

35-40

-

27.

Porumb masa verde în miriste

“

40-65

50-60

20-30

20-40

-

-

28.

Dovleac furajer

Stepă, silvostepa,zona  nemorala si etajele  forestiere

80-100

-

30-45

80-150 (in c ultura interc alata 8-10)

-

-

29.

Pepene furajer

30.

Varză furajeră

31.

90–110

–

30–60

80–100

–

–

Silvostepă, zona  nemorala şi etajele  forestiere

90–110

40–50

30–35

50–80

–

–

Gulie furajeră

Etajele forestiere

100–140

–

30–60

60-70 rădăcini;  5–10 frunze

–

–

32.

Sfeclă furajeră

Stepă, silvostepă, zona  nemorala şi etajele forestiere 

120–140

–

30–40

–

–

33.

Frunze + colete de 

–

–

–

100-150 rădăcini; 10–20 frunze 15–20

–

–

34.

sfeclă de zahăr Topinambur

„

–

–

30–40

–

–

„

–

P= 15–20

25–30

30–35 tuberculi;  30-50, tulpini 10–15

–

4–6

20–25

10–20

–

–

35.

36.

Pajişte permanentă   (P) sau temporară (T), ciclul I

“

Stepă, silvostepă,  etajele forestiere

T= 20–30

Idem, ciclul al II–lea

– “

30–40 P=15–20 T= 20–30 30–40

37.

Idem, ciclul al III–lea

–

15–20

15–20

10–15

–

–

-

30–40 15–20

15

5-10

-

-

“ 38.

Pajiste temporară, ciclul al IV-lea “

30–40

* Numărător - folosire prin pășunat Numitor - folosire prin cosit Lipsa fracţiei - folosire prin cosit

Tabelul 57 Conveier verde pentru…………………………….. Necesar

Perioada de folosire

Producţia

Suprafaţa (ha)

Nr. crt.

Denumirea culturii

Epoca de însămânţare

0

1

2

zilnic de nutreţ verde (t) 3

Început

Sfârşit

Total zile

t/ha

Totală (t) 3x6

4

5

6

7

8

Rezultată din calcul (8 : 7) 9

Majorată cu……. 10

TOTAL ………………. Graficul 1 CONVEIER VERDE PENTRU………………………… Nr. crt.

Luna/Decada Cultura

IV 1

2

V 3

1

2

VI 3

1

2

VII 3

1

2

VIII 3

1

2

IX 3

1

2

X 3

1

2

3