Medicina Militara Rasp [PDF]

Zitiervorschau

Release from Medtorrents.com

Medicina Militara – raspunsuri la intrebari 1. structura organizatorică a Armatei Naţionale a Republicii Moldova. AN a RM, organizaţional este constituită din: Organe de conducere: Ministerul apărării; Marele stat major, -Trupe militare regulate, -Rezerva de militari instruiţi Ministerul Apărării – organ central de specialitate al admin.publice, ce elabor şi promov pol.statului şi asigurarea apăr.naţionale, conduce, coordonează şi organiz.potrivit legii, activităţile în domeniul apărării naţionale. Este organ de conducere pol.-mil. şi administrativ a sist.naţ.de apăr.a statului.Funcţii statului.Funcţii de bază: bază: - elaborează, promovează şi monitorizează politica de apărare; - conduce şi coordon.construcţia şi dezv.AN şi alte activ privind pregătirea sist naţ de apărare pt.asig.securităţii militare a statului; - coord.,contr. şi supraveghează implimentarea politicii de apărare; - exercită alte funcţii în conformitate cu legislaţia în vigoare.Atribuţii vigoare.Atribuţii (îndeplinite de Map, pentru asig.implementării funcţiilor nominalizate): - stud.şi aprec.sit.pol.-mil., det.riscurile şi ameninţările cu caracter militar şi neces.ce ţin de asig.apărării naţionale; -elab.şi înaintează propuneri privind măsurile de organizare şi pregătire a sist.naţ.de apăr.; asig.realiz.măsurilor adoptate de autorităţile constituţionale ale statului cu atribuţii în conducerea sist.naţ.de apărarea privind îndeplinirea misiunilor.Structura misiunilor.Structura (organizaţională a ap.central al m.Ap.): - conducerea şi aparatul M.Ap. (cu statut de direcţie generală); - Dir.pol.de apăr.şi planif.a apărării; - Dir.management resurse umane; - Dir.econ.-financiară; Secţia relaţii politice; - Serviciul de audit. Lista instituţiilor medicale din subord.M.Ap.: SCMC, centrul consultativ-diagnostic, centrul de medicină preventivă, comisia centrală de expertiză medico-militară a FA ale RM. Marele Stat Major (organ de conducere militară) – efect pregăt.nemijlocită a trupelor pt.ducerea acţ.militare în scopul asig.apărării ţării. MSM elaborează: - planurile pregătirii pt luptă şi mobilizare; str-ra şi tactica de ducere a acţ.militare, de cooperare a trupelor regulate cu rezerva, cu trupele de grăniceri şi cu trupele de carabinieri; -regulamente şi instrucţii, programe şi planuri de pregătire de luptă.MSM asigură: - conducerea nemijl.a activ.organelor de conducere militară subordonate; - conducerea controlului asupra executării la trupe a ordinelor şi dispoziţiunilor organelor superioare ale conducerii de stat şi conducerii militare. Şeful MSM – comandant al AN.Trupele AN.Trupele militare regulate şi Rezerva de militari instruiţi, instruiţi, organizaţional sunt constituiţi din: Mari unităţi militare, Unităţi militare, Subunităţi militare Marile unităţi militare – BRIGADA: cadrul numeric 2300-3000; formaţiuni militare capabile să organizeze şi să desfăşoare acţ.militare desinestătător sau în cadrul corpului de armată; caracteristic sunt atributele: drapel de luptă, ştampila cu stema de stat şi denumirea brigăzii. Unităţile militare – REGIMENT: cadrul numeric 1200-1300, batalion independent – 600-700; formaţiuni militare capabile să organizeze şi să desf.acţ.mil.desinstătător sau în cadrul marilor unităţi. Caracteristici:Drapel, Ştampila (stema+denum.). Pot fi batalioane ce nu dispun de drapel (ex.:bat de logistică-reparaţie, medical ş.a.), au drapel doar cele ce duc lupte nemijlocite. Subunităţi militare – COMPANIA: 100pers., PLUTON: 30 pers., ECHIPA: 10pers. Sunt subunit.milit.ce pot duce acţ.mil.doar în cadrul unităţilor şi marilor unit.militare. Nu au nici drapel, nici ştampilă. 2 Bazele legislative de creare a Forţelor Armate ale Republicii Moldova.. În baza constituirii a AN sunt următoarele legi: 1. constituţia RM, 2. doctrina militară a RM; 3.legea cu privire la apărare; 4.legea cu privire la forţele armate al RM, 5.legea cu privire la obligaţia militară şi serviciul militar al cetăţenilor RM.; 6.Legea cu privire la protecţia socială şi juridică a militarilor şi membrilor familiilor acestora. 1.Constituţia: 1.Constituţia: art.57 – apărarea patriei (este un drept şi o datorie sfîntă a fiecărui cetăţean); art.87 – atribuţii în domeniul apărării; art.108 – forţele armate (FA ale RM sunt subordonate exclusiv voinţei poporului şi nu unui sau altui partid.) 2.Doctrina militară – act normativ, ce exprimă politica militară, are caracter defensiv (pe unele direcţii poate fi şi ofensiv). Este det.de statutul ei neutral permanent cu scopul de a deveni un stat demilitarizat, care are la bază următ.principii: Domeniul politic (soluţ pe cale paşnică a contradicţiilor ce apar între state şi neadmit.unei confruntări pol.prin eforturi şi activ.comune ale statelor, stabilite de principiile şi normele de drept internaţional; stabilirea rel.pol.,econ.şi mil.,care exclud aplicarea forţei sau ameninţarea cu forţa.); Domeniul Militar ( menţin. capac.de apăr.a statului la un niv.ce asig.acelaşi niv.de securitate cu toate ţările; întărirea măsurilor de încredere şi securitate militară;

Release from Medtorrents.com

lărgirea unei colaborări militare egale în drepturi în baza principiilor respectării reciproce a suveranităţii, independenţei şi neamestecul în probleme interne). 3.Legea 3.Legea RM cu privire la apărare: apărare: Apăr.RM constit totalit.măsurilor şi acţ pol, econ şi milit orientate spre asig suveranităţii, independenţei, integrit.terit.a RM, spre apărarea intereselor statului şi asig.unei vieţi paşnice poporului. La baza apăr.RM se află pregătirea populaţiei, econ RM, a FA pentru apărarea armată a statului. 4.Legea 4.Legea cu privire la FA: FA: FA ale RM sunt destinate apărării ţării în caz de agresiune armată, asig inviolabilităţii frontierelor şi a spaţiului aerian al acesteia. Antrenarea FA în alte chestiuni ce nu ţin nemijlocit de asig apăr statului nu e permisă, doar cu excepţia situaţiei excepţionale (calamităţi naturale, tehnogene) prin decret prezindenţial sau parlament. Protecţia socială şi juridică: de a participa la alegeri; la studii gratuite în instit mil; la concediu, asig sint gratuite; la pensie; la pensie pt invaliditate; la pensie pt membrii familiei în caz de deces al militarului (50% pînă la 18ani, pt sotii dacă pensia ei este mai mică de 50% din pensia soţului) + gradele militare pt militari 3. Documentele de evidenta medicala si dare de seama ale companiei medicale a brigăzii. Documetele de evidenţă: -fişa medicală primară a R şi B, -registru de evudenţă RB, -registru de evidenţă a pansamentelor, -registru de evidenţă a hemotransfuziilor şi substituienţilor, -registru de lucru a cabinetului stomatologice, -cartela de investigare a bolii infectioase. Documentele de dare de seama: - de plan – se face zilnic la 20.00, dupa un formular special, unde se descrie starea functionala, nr de raniti la etapa data, nr de raniti ce au primit tratament, nr de raniti evacuati, ramasi bolnavi infectiosi, starea sanitaro-epidemica a brigazii, starea mijloacelor de transport, se trimite sefului sul al serviciului medical catre 21.00; - nota de raport a serviciului medical- se îndeplineşte în formă liberă în următoarele cazuri:-apariţia pierderilor în masă, -instalarea punctului medical,-pierderi sanitare în rândul lucrătorilor medicali(materiale medicale), -mijloace de transport, -în caz de transfuzii de sânge, substituienţi, antibiotice, pansamente, mijloace de evacuare. Se trimite şeful serviciului medical folosind reţeua de comunicare (radio, fax, persoane speciale de legătură), in orice timp fara rind. 4. Misiunile serviciului medical al Armatei Naţionale în timp de război. În condiţiile de campanie serviciul medical organizează şi îndeplineşte o multitudine de măsuri cu caracter medical, dar misiunile de bază sunt: -organizarea şi efectuarea unui sistem de măsuri ce ţin de acordarea la timp a asistenţei medicale răniţilor şi bolnavilor, menţinerea vieţii acestora, recuperarea în timpul cel mai scurt a capacităţilor de luptă, muncă, micşorarea numărului invalizilor de război. Prevenirea apariţiei şi răpândirii maladiilor în rândul militarilor (mai cu seamă a celor contagioase). -Controlul sanitar sistematic a condiţiilor de viaţă, trai şi de activitate de luptă, în scopul păstrării şi consolidării sănătăţii militarilor. Organizarea şi efectuarea măsurilor de către serviciul medical ce ţin de protecţia medicală a personalului trupelor de armele, de efectele armelor de distrugere în masă.masă.-Aprovizionarea trupelor şi a formaţiunilor medico-sanitare cu materiale sanitaro-farmaceutice, utilaje şi tehnici medicale.medicale.-Studiu sistematic a activităţii serviciului medical, în scopul elaborării noilor metode de profilaxie, tratament şi management medical.medical.-Participă activ la completarea mobilizării, mobilizării, -Permanenta pregătire a cadrelor medicale Măsuri ce necesită a fi prevăzute în timp: 1.pregătirea cadrelor medicale, 2.completarea serv.med.cu cadre; 3.stud.cond.med.-geograf a teatrelor probabile de acţ militare; 4.stud realiz ştiinţ med şi med-mil din lume; 5.protecţia subunit şi unit med-mil, paza şi apărarea lor; 6.evidenţa şi darea de seamă 5. Structura organizatorică a serviciului medical ai Armatei Naţionale. Forţele medicale sunt reprezentate de cadrele medicale cu studii superioare, cu studii medii, cadre auxiliare. Mijloacele medicale sunt reprezentate din materiale sanitaro-farmaceutice, tehnica, utilajul medical, seturile speciale pentru acordarea diferitor tipuri de ajutor medical. Serv med este condus de către şeful SCMC – medic-şef al M.Ap. El se subord ministrului apărării, lui subordonânduse următ instit curativ-profilactice: SCMC, Filiala SCMC (Bălţi), Detaşamentul medical independent, Centrul consultativ diagnostic, Centrul medicină preventivă, Comisia medico-militară centrală (se subord direct ministrului), Secţia aprovizionării med-mil. Serv med al trupelor este condus de către şeful secţiei militare al marelui stat major, major, care pe într.spec.se subordonă – şefului SCMC, iar pe întreb gener.-şefului direcţie logistică al marelui stat majorŞeful majorŞeful serv med al brigăzii: brigăzii: întreb spec.şeful secţiei medico-militare; întreb gener.-comandantului brigăzii;Şeful brigăzii;Şeful punct. Med. al batalion.: batalion.: întreb spec.-şeful serv med al brigăzii; întreb gener.-comandantului batalionului;Instructorul batalionului;Instructorul sanitar al companiei: companiei: întreb spec.-şeful serv med al batalionului; întreb gener.-comand.companiei;Sanitari gener.-comand.companiei;Sanitari ţintaşi: ţintaşi: întreb spec.-instructor sanitar al companiei; întreb gener.comandantului plutonului În echipă – sanitari netitulari. 6. Principiile de constructie a FA ale RM Principiile de bază de construcţie a FA sunt: 1. Întreţinearea trupelor militare regulate pe baza îmbinării obligaţiei militare ale cetăţenilor şi înrolarea benevolă prin contract. 2. Pregătirea rezervei de militare instruiţi în baza obligaţiei militare.

Release from Medtorrents.com

3. Alte tipuri de pregătire (catedre) 4. Conducerea unică şi centralizată a FA. 5. Starea permanentă a pregătirilor pentru luptă. 6. Asigurarea protecţiei sociale şi juridice a militarilor. 7. Educarea patriotică a cetăţenilor. 7. Misiunile şi structura organizatorică a punctului medical al batalionului PMBr şi infanteriei motorizate formaţiuni medicomilitare din cadrul balalionului destinată organizării, acordării ajutorului premedical a unor elemente premedicale pentru asigurarea medicală a batalionului. Dirijează cu punctul medical şeful punctului medical, şeful serviciului medical al batalionului, şeful serviciului medical al brigăzii.Misiunile Pmb: -căutarea, adunarea RB, acordarea I ajutor, scoaterea de pe câmpul de luptă, evacuarea la punctul medical(PM), -primirea, efectuarea triajului medical, acordarea ajutorului premedical, elemente de urgenţă a I ajutor medical, -întărirea subunităţilor batalionului cu mikloace de scoatere a RB de pe câmpul de luptă, -efectuarea recunoaşterii medicale a terenului de acţiune a batalionului şi dislocare a batalionului, -instruirea medicomilitară a efectivului batalionului, efectuarea masurilor san.-ig. şi antiepid. în batalion, -instalarea Pmb în lupta de apărare Pentru îndeplinirea acestor misiuni PM dispune de mijloace şi elemente: 1 medic generalist, 1 felcer, 2 instructori sanitari, 2 sanitari şi 4 şoferi-sanitari la 600-700 persoane ale batalionului. În unele cazuri pot fi doar felceri şi şeful (ex.: serv.tancuri, serv.artilerie ş.a.) 8. Mijloacele de proiecţie medicală individuală şi caracteristica lor. -Masti antigaz- protejeaza org. respiratoare superioare ale vazului,, pielea fetei. -Echipamentul de protectie, protejeaza pielea cor. uman. Dupa mecanismul de protectie- 2 grupe: 1. Prin filtrare 2. Prin izolare-izolat de med. ambiant, aerul venind din balonul agatat pe spate. -Respratoare p/u prot. cailor resp.sup, retin colbul, particole radioactive etc -P/u copii noi-nascuti sunt camere speciale, izolate Mijloacele de protecţie medicală individuală include: trusa medicală individuală, pachetul individual de pansament, pachetul individual antichimic. Trusa medicală individuală conţine: antidot, antalgic, radioprotector, antivomitive şi antibiotice de spectru larg. 9. Dotarea instructorului sanitar cu materiale medicale, caracteristica lor. Instructorul sanitar conduce lucrul sanitarilor-ţintaşi, organizează primul ajutor prin autoajutor, organizează căutarea, scoaterea răniţilor de pe câmpul de luptă şi evacuarea lor de la punctul medical al batalionului. Instructorul sanitar este înzestrat cu trusa instructorului sanitar. Instructorul sanitar al companiei în timpul luptei se află în apropierea punctului de comandă al comandantului companiei. Aici poate realiza un post improvizat de serv med cu scop de prim ajutor iar ulterior evacuare.La punctul medical al batalionului, instr.sanit.împreună cu felcerul sub conducerea unui medic efectuează triajul medical şi acordă măsuri al primului ajutor medical sau premedical respectiv. 10.înzestrarea şi organizarea lucrului punctului medical al batalionului. Înzestrarea: #COMPLETE: completul felcerului de campanie, truse medicale de campanie, completul farmaciaambulatoriu, completul materiale de pansament sterile, completul atele; #Aparate: ap.pt ventil.artif.a.Pl, Ap.pt inhalare a amestecului aer+O2; #diverse: măşti antigaz pentru răniţi la cap, chingi sanitare, chingi sanitare speciale (pt.evac.răniţilor din tancuri şi maşini blindate), 4 maşini sanitare, suporturi pentru brancarde, brancarde sanitare (de schimb) 25-30; rezervor pt 300-500l apă, lavoar, mijl.de încălzire a bolnavilor, steagul Crucea Roşie, benzi cu semnul crucii roşii pt mîini (sanitari, intructori sanitari). Organizare: PMBt se instal în teren în eşalonul 2 al Bt într-un adăpost ce asigură protejarea R/t şi B/v de arma de foc a inamicului. La locul de instalare a PMBt se prevede să fie un teren cu supraf de 30x30m unde sunt debarcaţi R/t şi B/v şi sunt supuşi triajului medical. PMBt este responsabil de instalarea postului tehnicii sanitare pe teritoriul eşalonului 2 al batalionului ce reprez un intermediar între câmpul de luptă şi PMBt. Instructorul sanitar al companiei în timpul luptei se află în apropierea punctului de comandă al comandantului companiei. Aici poate realiza un post improvizat de serv med cu scop de prim ajutor iar ulterior evacuare. La PMBt, R/t şi B/v fiind aduşi cu autosanitarele, s/t debarcaţi şi amenajaţi pe terenul de triaj. Aici medicul împreună cu instructorul sanitar sau felcer efect triajul medical şi acordă măsuri al primului ajutor medical sau premedical respectiv. După triajul şi acord aj med organiz evacuarea cu transportul sosit de la PMBr. În caz dacă există pericol de încercuire al PM de către inamic atunci triajul medical şi acordarea aj.med.se acordă nemijlocit în maşini, fără a fi debarcaţi (maşini de tranzit). În cadrul planificării a asig med a Bt de infanterie motorizată se prevede şi un teren de rezervă pt redislocarea şi reamenajarea PMBt în caz de necesitate (încercuire, retragere). 11 .Misiunile companiei medicale a brigăzii ca subunitate medicală.

Release from Medtorrents.com

În condiţiile de campanie medicul îndeplineşte misiunile:-part misiunile:-part la căutarea, adunarea şi scoaterea R/t şi B/v din câmpul de luptă şi din focare de pierderi sanitare în masă, masă, -efect -efect evacuarea medicală a RB din subunităţile brigăzii (PMBt, unele companii ş.a.subdiviz.), ş.a.subdiviz.), -întăreşte -întăreşte Pmb cu mijloace de evacuare RB, RB, -acord. I ajutor medical RB, RB, -efectuează -efectuează recunoaşterea medicală în terenul de acţiune, de dislocare a brigăzii, brigăzii, -efectuează -efectuează măsurile sanitaroigienice şi antiepidemice în brigadă -efectuează măsurile de protecţie medicale a efectivului brigăzii şi efectivului medical de factorii nocivi ai armelor de nimicire în masă -asig aprovizionarea medicală a efectivului PMBr, intructorii sanitari şi a subunităţilor brigăzii (PMBt), -organizează pregătirea specială a efectivului medical, pregătirea medicomilitară a efectivului subunităţilor şi brigăzii, -organizează paza, apărarea, protecţia PM, RB, -desfăşoară PM ca etapă medicală, -întocmirea actelor de evidenţa şi darea de seamă. 12.Structura organizatorică a companiei medicale a brigăzii.

Comandantul CM Grupa gospodăriei - comandantul grupei -1 - bucătar – 1 -conducător auto – 1

Plutonul asistenţă medicală Grupa evacuare medicală -comandantul medic generalist –-comandantul 1 grupei =instructor sanitar -1 -medica generalist – 1 -instructor sanitar – 1 -stomatolog -1 -conducător auto superior -1 -şef farmacie -1 -sanitari – 4 -felcer -3 conducător auto - 3 -instrucot sanitar -4 -dezinfectant – 2 -sanitar -4 -conducător auto -1 -electric -1

13.înzestrarea companiei medicale a brigăzii cu materiale medicale şi tehnică sanitară. Complete de materiale medicalea. medicalea. funcţionale: completul felcerului de companie, truse medicale de campanie, sala de pansamente mare, completul de primire şi triaj, completul de ajutor medical special, completul farmacia punctului medical al unităţii, completul dezinfecţia, completul stomatologicb. cu destinaţie specialăspecială- completul cu materiale de pansamet sterile, completul «Atele», completul cu materiale de pansamente pentru combustii, completul cu medicamente pentru tratamentul lezaţilor cu substanţe radioactive Obiectele şi aparateleAparatele aparateleAparatele pentru ventilaţie artificială a plămânilor de tip DP10, DP9, aparatul de inhalaţie a amestecului aer+O2 tip KI4, aparatul injector fără ac de tip BI2, aparatul pentru recunpaşterea chimică tip PHR-MW, ap.pt cercetarea chim med-veterinar, dozimetru, mese pentru pansamente de companie de tip SPPU, bormaşina, fotoliu pliant stomatologic, masti antigaz pentru răniţii la craniu, un sterilizator electric pentru instrumentele medicale, casolete, măşti antigaz pt R/t la cap I.Materiale sanitarogospodăreşti şi mijloacele de căutare şi evacuare a răniţilor, un complet pentru căutarea şi indicarea răniţilor «Roza», brancarde, chingi sanitare pentru brancarde şi chingi speciale, steag crucea roşie şi pentru mâină benzi crucea roşie, lighean emailat. II.Obiectele pentru amplasarea răniţilor brancardiaţi, suporturi pentru ligheane şi sub lavoar, suporturi pentru brancarde, laviţe pentru răniţii uşor, suporturi în trei niveluri pentru brancardiaţi, suport pentru flacoane, pentru lavoar, masa pentru instrumente. 14.Misiunile punctului medical al brigăzii ca etapă medicală. CM a brigăzii pentru acordarea I ajutor RB în teren cu forţele şi mijloacele plutonului asistenţei medicale, echipei de gospodarie şi evacuarea instalaţiilor Pmb. Pmb ca etapă medicală îndeplineşte misiunule:-organizarea şi efectuarea primirii, triajului, înregistrării RB care au sosit. Completarea fişei medicale pentru RB care au primit ajutor medical -efectuarea controlului dozimetric al RB sosiţi din focar unde a fost aplicată arma atomică

Release from Medtorrents.com

-tratarea sanitară parţială a RB ce neces aceasta (dezactivării, degazării parţiale şi dezinfecţiei RB, îmbrăcămintei şi transportului sanitar), -acordarea ajut med RB, şi cel premedical dacă nu a fost acordat preventiv, -efectuarea tratamentului bolnavilor de ambulator 5 zile celor uşor răniţi -pregătirea RB pentru evacuarea ulterioară, -izolarea temporară a bolnavilor cu boli infecţioase sau cu suspecţie la boli infecţioase. 15.Organizarea triajului medical la punctul medical al brigăzii. La postul de îndrumare şi control dozimetric, instructorul santinar opreşte mijlocul de transport, se apropie de şofer pe care-l întreabă din ce focar a sosit şi în caz de necesitate face controlul radiaţiei a exteriorului automobilului şi în special a uşii, roţilor. Deschide uşa şi dă comandă de a ieşi desinestătător şi face pre-triaj medical în rândul acestora. Depistând RB care prezintă pericol 500mm/h cu substanţe toxice, bolnavii infecţioşi îi trimite la izolator sau terenul de izolare. Restul RB se trimit la terenul de triaj li se indică un loc aparte, se urcă instructorul sanitar în interiorul automobilului face triaj şi îmarte pe cei care prezintă pericol şi cei gravi răniţi. La terenul de triaj+cort primire-triaj activiează o bigadă de triaj: 1. un medic experimentat; 2. 2 instructori sanitari; 3. 2 registratori; 4. 3 echipe de brancardieri. În timpul debarcării răniţilor brancardiaţi medicalul trebuie să aleagă care au necesitate urgentă a I ajutor medicalm care vor fi trimişi în sala de pansamente. Testul vor fi aşezaţi în rânduri va începe triajul medical de plan – medicul şi intrucorii şi registratorii se apropie de răniţi după aprecierea stării de sănătate stabilirea diagnosticului fără a scoate pansamentul şi se indică şi registratorului informaţia pentru efectuarea fişei primare, iar intrucţiile primare-necesitatea acordării primului ajutor pe loc. Rezultatele triajului se remarcă în mărci de triaj ce servesc ca semnale pentru echipele de brancardieei. În urma triajului medical se separă câteva grupe de RB:-RB cărora li se acordă ajutorul medical de urgenţă  sala pansamente, -RB cărora I ajutor medical se va acorda la această etapă în teren de triaj, -RB ce nu neces aj med la această etapă  evacuare la etapa ulterioară -Uşor răniţi  trat ambulator pe lângă PMBr, -RB în agonie  reţinuţi şi supuşi unui tratament simptomatic. Triajul medical se face în baza prognosticului posibil. Triajul medical poartă un caracter continuu 16.Înzestrarea şi organizarea lucrului sălii de pansamente a punctului medical a! brigăzii. sala de pansamente se instalează în cortul UST-56, UZ-68 I.Complete de materiale medicale a. funţionale comletul felcerului de companie, sala de pansamente mare, completul de primire şi triaj, completul de ajutor special, completul farmacia punctului medical al unităţii, completul dezinfecţia, completul stomatologic b. cu destinaţie specială- completul cu materiale de pansamet sterile, completul «Atele», completul cu materiale de pansamente pentru combustii, completul cu medicamente pentru tratamentul lezaţilor cu substanţe radioactive II.Obiectele şi aparatele: Aparatele pentru ventilaţie artificială a plămânilor de tip DP10, DP9, aparatul de inhalaţie a O2 tip KI4, aparatul ingestie fără ac de tip BI2, aparatul pentru recunpaşterea chimică tip PHR-MW, mese pentru pansamente de companie de tip SPPU, bormaşina, fotoliu stomatologic, masti antigaz pentru răniţii la craniu, un terilizator electric pentru instrumentele medicale. III. Materiale sanitarogospodăreşti şi mijloacele de căutare şi evacuare a răniţilor, un complet pentru căutarea şi indicarea răniţilor «Roza», brancarde, chingi sanitare pentru brancarde şi chingi speciale, steag crucea roşie şi pentru mâină benzi crucea roşie, lighean emailat. IV. Obiectele pentru amplasarea răniţilor brancardiaţi: suporturi pentru ligheane şi sub lavoar, suporturi pentru brancarde, laviţe pentru răniţii uşor, suporturi în trei niveluri pentru brancardiaţi, suport pentru flacoane, pentru lavoar, masa pentru instrumente. 17. înzestrarea şi organizarea lucrului postului de îndrumare şi control dozimetric, terenului de triaj şi cortului de primire şi triaj al punctului medical ai brigăzii. Postul de indrumare şi control dozimetri -aparat de cercetare chimic medicoveterinar; -2 tabele unul cu semnul de alarmă (atomică, chimică), altul nivelul emisiei de iradiere când RB sunt contaminaţi cu substanţe radioactive; F/tii: efect.pretriajul. precizează provenirea din focare de perderi sanitare în masă. Cercetează controlul radiometric al autoturismelor şi pers debarcate. Dă semnele respective. Îndreptarea R/t spre terenul de tratare specială. Suspecţii infecţioşi trimişi spre izolator. Cei psihoreactivi  psihoizolator. R/t uşor  debarcare individuală şi aranjarea pe scaunele indicate. Teren pt triaj + Cort primire-triaj: Brigada de triaj: 1 medic (comandant de companie), 2 pers cu stud medii medicale (asist/felcer), 2 registratori (din cei uşor răniţi), 2 echipe de sanit.brancardieri. Dotare: complete de triaj, atele, mater de pansam sterile, pansam pt combustion, medicam, ale felcerului; ap.injector fără ac.

Release from Medtorrents.com

La postul de îndrumare şi control dozimetric, instructorul santinar opreşte mijlocul de transport, se apropie de şofer pe care-l întreabă din ce focar a sosit şi în caz de necesitate face controlul radiaţiei a exteriorului automobilului şi în special a uşii, roţilor. Deschide uşa şi dă comandă de a ieşi desinestătător şi face pre-triaj medical în rândul acestora. Depistând RB care prezintă pericol 500mm/h cu substanţe toxice, bolnavii infecţioşi îi trimite la izolator sau terenul de izolare. Restul RB se trimit la terenul de triaj li se indică un loc aparte, se urcă instructorul sanitar în interiorul automobilului face triaj şi îmarte pe cei care prezintă pericol şi cei gravi răniţi. În timpul debarcării răniţilor brancardiaţi medicalul trebuie să aleagă care au necesitate urgentă a I ajutor medicalm care vor fi trimişi în sala de pansamente. Testul vor fi aşezaţi în rânduri va începe triajul medical de plan – medicul şi intrucorii şi registratorii se apropie de răniţi după aprecierea stării de sănătate stabilirea diagnosticului fără a scoate pansamentul şi se indică şi registratorului informaţia pentru efectuarea fişei primare, iar intrucţiile primare-necesitatea acordării primului ajutor pe loc. Rezultatele triajului se remarcă în mărci de triaj ce servesc ca semnale pentru echipele de brancardieei. În urma triajului medical se separă câteva grupe de RB: -RB cărora li se acordă ajutorul medical de urgenţă  sala pansamente, -RB cărora I ajutor medical se va acorda la această etapă în teren de triaj, -RB ce nu neces aj med la această etapă  evacuare la etapa ulterioară, -Uşor răniţi  trat ambulator pe lângă PMBr, -RB în agonie  reţinuţi şi supuşi unui tratament simptomatic Triajul medical se face în baza prognosticului posibil. Triajul medical poartă un caracter continuu. 18. Înzestrarea şi organizarea lucrului cortului de evacuare a punctului medical al brigăzii. Cortul de evacuare: -completul felcerului; -suporte pentru brancarde; -completul pansamente sterile; -atele; -antibiotice; -masa pentru registratori; -bufet; -scaun, lavoar, cuier, halate; locul de evacuare organizat: - felcer; - sanitar 19.Esenţa şi principiile de bază ale sistemului de tratament pe etape cu evacuare dupa destinaţie. Esenţa acestui sistem - organizarea şi efectuarea la timp a unui complex de activităţi medicale în mod consecutiv cu respectarea succesivităţii în acordarea ajutorului medical şi tratamentului RB, la etape medicale în îmbinare cu evacuarea acestora la insituţiile medicale specializate conform indicaţiilor medicului şi în funcţie de situaţia de luptă şi situaţia medicală real creată. Principiile de bază ale acestui sistem:-acordarea la timp a ajutorului medical , -acord aj med în mod consecutiv, -fracţionarea întregului complex de ajutor medical acordat RB, -respectarea succesivităţii în acordarea ajutorului medical şi tratam (se asig prin cunoaşterea de către toţi medicii a partic patol de război, partic acord aj med, dar şi prin îndepl unor docum medic individ pt f-re b/c, -evacuarea RB după destinaţie în conform cu caract leziunii (după indic med), -specializarea pe larg a formaţiunilor medicale, -folosirea pe larg a mijl mecanizate de scoatere şi evacuare a RB, -tendinţa de a acorda ajutorul medical pe deplin la orice et med, -simplificarea numărului de etape medicale după caz, -manevrarea pe larg nu doar cu forţele şi mijl med, dar şi cu volumul aj med acord RB, -interacţ strânsă dintre serv medmil al armatei şi ministerul sănătăţii În condiţiile RM luând în consideraţie condiţiile social-economice, geopolitice şi medico-geografice acest sistem poate fi utilizat cu succes, dar se prevede că la nivel de acordare a ajutorului medical specializat şi calificativ RB pot fi evacuaţi în instituţii civile. 20.Tipurile si volumul ajutorului medical acordat răniţilor şi bolnavilor la etapele medicale şi dependenta lor de situaţia de luptă şi medicală. Tip de ajutor medical – lista de măsuri curativ profilactice efectuate pe câmpul de luptă sau la o etapă medicală concretă. Se disting 5 tipuri de aj.med.: 1.primul ajutor; 2.ajutor premedical; 3.primul ajutor medical; 4.aj.med calificat; 5.aj.med.specializat. Volumul ajutorului medical (VAM) - totalitate de măsuri curativ-profilactice efectuate RB în cadrul unui tip de ajutor medical, în funcţie de situaţia de luptă şi medicală real creată. Volumul ajutorului medical se stabileşte de către şeful serviciului medical superior, în caz de necesitate de urgenţă volumul ajutorului medical poate fi modificat şi de către şeful etapei medicale date. VAM poate fi utilizat pentru timpurile de ajutor medical : I ajutor medical, ajutorul medical calificat. Pentru I ajutor medical se prevede VAM:-pe deplin – când se îndeplineşte toate măsurile medicale conform indicaţiilor medicale – măsuri de urgenţă şi măsuri care pot fi amânate, -redus – se îndeplineşte doar măsurile de urgenţă În cadrul ajutorului medical calificat, VAM poate fi: pe deplin – se îndeplinesc măsuri de urgenţă şi cele care pot fi amânate în I şi al II rând, în volum redus – se îndeplinesc măsure de urgenţă şi măsurile care pot fi amânate în I rând. VAM se stabileşte în funcţie de situaţia de luptă (pericolul de încercuire, retrageea trupelor etc.) şi în funcţie de situaţia medicală (număr imbunător de RB apăruţi într-o perioadă scurtă de timp, numărul mic de cadre medicale). Într-o anumită perioadă, zi de luptă – VAM poate fi modificat în funcţie de situaţia de luptă şi cea medicală. În cazul în care nr de RB sosiţi la etapa dată nu este mare şi situaţia de luptă este favorabilă, ajutorul medical se va acorda în vol deplin (şi măsurile de urgenţă şi cele ce pot fi amânate). În cazurile în care inamicul ameninţă cu ieşirea lui la etapă medicală respectivă se vor acorda doar măsurile de urgenţă a I-lui aj med sau a aj med calificat. În cazul în care nr de RB sosiţi la

Release from Medtorrents.com

et dată este mult prea mare şi care nu poate fi acoperit şi cu măsurile de urgenţă şi cu cele ce pot fi amânate, volumul aj med va fi redus pînă la măsurile de urgenţă a aj med respectiv (prin neefectuarea măsurilor ce pot fi amânate) 21 .Scopurile şi conţinutul măsurilor primului ajutor medical. Primul ajutor medical – se acordă la punctul medical al brigăzii, batalionului, încadrate cu medici cu studii superioare – generalişti. Scopul de bază a I ajutor medical constituie înlăturarea, atenuarea consecinţelor leziunilor care prezintă pericol pentru viaţă, prevenirea complicaţiilor posibile şi pregătirea acestora către evacuarea de mai departe. Timpul optimal – primele 5-6h după rănire. Toate măsurile efectuate se împart în 2 grupe: măsuri de urgenţă (neefectuarea poate conduce la deces) şi măsuri de urgenţă care pot fi temporar amânate (fără consecinţe grave) Măsurile de urgenţă a I ajutor medical includ:-hemostaza provizorie/definitivă, -înlăturarea asfixiei (curăţarea cav buc şi căilor respir super de corpi străini, scoaterea şi fixarea limbii prolapsate, ventilare artificială a plămânilor, inhalare de O2, toracocenteza în caz de pneumotorax cu supapă, traheostomie), -măsuri antişoc (hemotransfuzie şi substituienţi, blocaj novocainic local, admin analgeticelor, cardiotonice ş.a.), -imobilizarea de transport în caz de fracturi, -cateterizarea uretrei sau puncţia vezicii urinare în caz de retenţie a urinei, -înlăturarea membrelor zdrobite ce se ţine doar printr-un lambou de ţesuturi, -administrarea repetată de antidoţi, substanţe anticonvulsive, bronhodilatatoare, psihomimetice, -tratare sanitară parţială, dezactivare, degazarea plăgilor în caz de contact cu substanţe toxice, dezinfecţia echipamentului, -Spălături gastrice, în caz de pătrundere în stomac a subst toxice, -administrarea serului antitoxic în caz de intoxicaţii cu toxine bacteriene, efectuarea profilaxiei nespecifice în caz de utilizare a armelor biologice. Măsuri care pot fi amânate: admin antibiot tuturor R/t şi combustionaţilor, admin analgeticelor tuturor RB, admin anatoxinei antibotulinice R/t şi combustionaţilor, degazarea pansamentului contaminat prin subst toxice persistente, schimbul pansamentului în caz de contaminare a plăgii prin subst radioactive, efect a altor măsuri în funcţie de simptomatică 22.Noţiune de etapă medicală, schema principială de instalare a etapei medicale Ajutorul medical RB cu excepţia I ajutor este acordat la etapele de tratament şi evacuare. Prin etapă de tratament şi evacuare înţelegem forţele şi mijloacele serviciului medical amplasate pe căile de evacuare, având misiunea de primire, înregistrare, triaj medical, tratarea sanitară după caz, acordarea ajutorului medical conform indicaţiilor medicale, pregătirea pentru evacuarea de mai departe sau tratamentul până la rezultatul definitiv cu recuperarea medicală şi expertiza medico-militară. Schema include: include: postul de indrumare si control dozimetric; terenul de triaj; cortul de primire si triaj; terenul de tratare speciala; cortul de evacuare; sala de pansamente; sala de pansamente auto; terenul de aterizare si decolare a elicopterelor; farmacia; izolator; punctul de conducere; bucataria de campanie, statia electrica; locul de odihna al personalului 23.Noţiune de triaj medical. Tipurile şi scopurile triajului medical Triajul medical – parte componentă de bază a măsurilor de tratament şi evacuare în campanie şi reprezintă – repartizarea RB pe grupe în raport cu necesităţiele omogene de tratament, profilaxie şi evacuare. În dependenţă de funţia îndeplinirii, triajului medical este de 2 tipuri: -triajul din cadrul formaţiuni -triajul medical de evacuare şi transport Triajul medical din cadrul formaţiunii  formaţiunii are scop de: # selectarea RB ce poartă pericol pt cei din jur (contaminaţi cu subst radioactive, toxice, bacteriene şi b/v infecţioşi); # aprec neces lezatului concret în acordarea aj med la etapa dată; # aprec secţiei funcţionale unde va fi acordat aj med rănitului concret; #aprec ordinei (în ce rând) de acordare a aj med rănitului concret. Triajul de evacuare şi transport are ca scop de: # aprec direcţiei evacuării (la care etapă medicală concretă); #aprec mijl de transp cu care va fi evacuat rănitul concret; # aprec poz b/v în timpul evacuării; # aprec ordinei de evacuare; # aprec necesităţii în însoţitor medical. Se efect triajul medical de către brigada de triaj: 1 medic, 2 asistenţi/felceri, 2 registratori şi o echipă de sanitari brancardieri. RB brancardiaţi sunt instalaţi «în rândurile lui Pirogov» sau în evantai şi sunt triaţi în primul rând. Răniţii uşor (care şi-au păstrat capacitatea de a se deplasa desinestătător sunt amplasaţi pe laviţe în al II rând. Triajul medical poartă un caracter permanent. Este executat la toate etapele medicale şi toate secţiile funţionale după acordarea ajutorului medical. Rezultatele triajului medical sunt fixate cu ajutorul mărcilor de triaj (plăcuţe mici de diferite culori şi abreviaturi) ce se agaţă de echipamentul RB şi sunt trecute în documetele de evidenţă medicală. Triajul medical în fiecare caz poartă un caracter permanent şi de diagnotic. Triajul medical se efectuează la postul de îndrumare şi control dozimetric are ca scop de repartizare a întreg torentului de RB în două grupe:-RB ce prezintă pericol pentru cei din jur (contaminaţi radioactivi, contagioşi, stare psihoreactivă)-RB ce nu prezintă pericol pentru cei din jur În rezultatul TM la orice etapă medicală toţi RB se împart în 3 grupe:-RB ce poartă pericol pt cei din jur, -RB aj med al cărora va fi acordat etapa dată , -RB ce vor fi evacuaţi la et ulterioară fără acordarea aj med la et dată În secţiile funcţionale după acordarea ajutorului medical se execută triajul de evacuare şi transport. Toate datele se trec în fişa medicală

Release from Medtorrents.com

24.Grupele în care se repartizează răniţii şi bolnavii în rezultatul triajului medical la etapele medicale. Triajul medical poartă un caracter permanent. Este executat la toate etapele medicale şi toate secţiile funţionale după acordarea ajutorului medical. Rezultatele triajului medical sunt fixate cu ajutorul mărcilor de triaj (plăcuţe mici de diferite culori şi abreviaturi) ce se agaţă de echipamentul RB şi sunt trecute în documetele de evidenţă medicală. Triajul medical în fiecare caz poartă un caracter permanent şi de diagnotic. Triajul medical se efectuează la postul de îndrumare şi control dozimetric are ca scop de repartizare a întreg torentului de RB în două grupe: 1.RB ce prezintă pericol pentru cei din jur 2.RB ce nu prezintă pericol pentru cei din jur În rezultatul TM la orice etapă medicală toţi RB se împart în 3 grupe: 1.RB ce poartă pericol pt cei din jur (contaminaţi radioactivi, contagioşi, stare psihoreactivă) 2.RB aj med al cărora va fi acordat etapa dată 3.RB ce vor fi evacuaţi la et ulterioară fără acordarea aj med la et dată În secţiile funcţionale după acordarea ajutorului medical se execută triajul e evacuare şi transport. Toate datele se trec în fişa medicală. 25.Noţ de evac med. Scopurile, tipurile şi princip de organiz ale evacuării medicale. Evacuarea medicală este parte componentă a sistemului de tratament şi evacuare şi reprezintă un complex de măsuri de căutare a RB pe câmpul de luptă, de scoatere acestora de pe câmpul de luptă şi transportul propriu-zis a RB pînă la etapa medicală finală cu scopul de a acorda ajutorul medical la timp, de a efectua trat şi reabilit medic. Tipurile:-După Tipurile:-După direcţia evacuării (până la detaşam medic indep)-După destinaţie (în funcţie de caracterul leziunii) În dependenţă de apartenenţa transporturilor sunt utilizate următoarele principii de evacuare medicală:-spre sine – principiu de bază; se fol în timpul acţ de luptă şi înseamnă că şeful superior al serv med cu mijl de transp proprii (ex a Brigăzii) efect evacuării RB din etapele subalterne la etapa medicală proprie.-de la sine – se fol în per de pregătire către acţ de luptă şi înseamnă că şeful serv med cu mijl de evac proprii efect evacuarea RB de la etapa proprie la et med ulterioară -peste sine – se fol în cele mai dificile cond de luptă (de ex. cînd inamicul ameninţă cu ieşirea lui la etapa dată) şi înseamnă că şeful serv med cu mijl de transp proprii efect evac med din et med subalterne la et med ulter fără a trece pe la et proprie, -cu sine/după sine – se fol în timpul marşului (deplasărilor) şi în timpul ieşirii unit din încercuire.coincidenţa căilor de evacuare cu cele de aprovizionare. Responsabilitatea pentru evacuarea RB o poartă şeful superior al serv med. iar în timpul când inamicul s-a înclinat în dispozitivul de luptă, respons pt scoaterea şi căutarea R/t de pe cîmpul de luptă o poartă comandantul unităţii sau subunit respectiv folosind chiar şi unele subunit (o echipă militară, unele mijl de transp) 26.Caracteristica mijloacelor de transport folosite la evacuarea răniţilor şi bolnavilor. Modelul automobilului şi Pe brancarde Suplimetar aşezaţi, Numai aşezaţi avionului inclusiv cabina Transport sanitar LUAZ- 2 967

1

5

Transport cu şenile GT- 4 SM

2

10

Autosanitara UAZ-452A

4

1

7

Autosanitara AS-66

9

4

15

Autocamionul GAZ-66

6

5

20

Autocamionul ZIL-131

8

7

25

Autobuzul LAZ-695

18

7

23

Autobuzul PAZ-672

14

4

16

Avionul AN-2

6

-

12

Elicopterul MI-8 12 24 29.Observarea medicală. Definiţia şi conţinutul măsurilor de observare în timp de război. Regimul de observare prezintă un sistem de măsuri de izolare, limitare şi profilactice orientate la preîntîmpinare răspândirii bolilor contagioase. El este stabilit prin ordinul comandantului unităţii, marii unităţi militare la propunerea şefului serviciului medical. Se aplică acest regim în situaţia sanitaro-epidemică la trupe nesatisfăcătoare. Măsurile întreprinse în regim de observare:

Release from Medtorrents.com

-limitele focarului sunt trasate cu semne speciale. Este limitată intrarea şi eşirea transportului în focar; -este limitat contactul dintre unităţi şi subunităţi; -se efectuează dezinfecţia armamentului, tehnicii militare, adapostturilor şi a teritoriului; -personalul trupelor este supus tratării sanitare; -este efectuată profilaxia nespecifică cu antibiotic: de spectru! larg de acţiuni; -după indicaţii sunt efectuate vaccinările; -este efectuată depistarea activă a bolnavilor cu semne de boli contagioase, inclusiv cu termometria; -persoanele cu semn de boli contagioase sunt izolate temporar cu evacuare de mai departe în spitalul de boli contagioase -termenul de aflare a trupei in regim de observare este egal cu termenul maxim de incubaţie p/u maladia data. Punctele medicale ale unităţilor detaşamentelor" medicale independente, spitalele militare trec la regimul de lucru antiepidemic. Observarea continue până la determinarea agentului patogen, dacă acest agent patogen este a unei infecţii contagioasă deosebit de periculoasă, atunci observarea este înlocuită cu carantina. 30.Noţiune de volum şi structură a pierderilor sanitare. Factorii ce influenţează volumul şi structura pierderilor sanitare în campanie. Volumul pierderilor sanitare – nr.total de răniţi şi bolnavi apăruţi într-o unitate de timp,se măsoară în cifre absolute. Cunoaș Cunoașterea VPS contribuie la planif corectă a asist med a RB în timpul luptelor. Contrib la modalit evacuării. Contrib la instruirea din timp a formaț formaț med. Contrib la stabilirea vol aj med.Depinde med.Depinde de:-modalitatea de:-modalitatea de iniţiere a războiului (prin surprindere/având o perioadă oarecare de pregătire)-de modalităţile de ducere a războiului (cu/fără utilizarea armelor de nimicire în masă)-de gradul de pregătire a subunităţilor, dar şi individual al militarilor, -gradul de protecţie colectivă (adăposturi, tranşee, alte fortificaţii) şi individuală (mască antigaz, cască, costum antichimic)-stare fizica si morala a efectivul unitatii, -propr tehnicotactice a armamantului folosit, -starea amenajarii genistice, -modalitatea de ducere a actiunilor de lupta, -felurile de lupta, -conditiile geografice, fact climateric VPS seexecută prin metoda coparabilităț coparabilității a diverselor răyboaie, lupte din trecut similare ce pot surveni în viitorul apropiat. Volumul posibil de pierderi sanitare a brigăzii de infanterie motorizată, care poate fi: a. în defensivă-în caz de război se duce cu arme obişnuite pierderile sanitere vor fi de 10-15% din efectivul brigăzii, -în caz când se utilizează şi armele de nimicire în masă, volumul va fi de 20-40¤ din efectiv, inclusiv prin arma obişnuită 68%, arma chimică 3-8%, arma nucleară restul. b. în ofensivă-în caz de război cu arme obişnuite, V=12-18% din efectiv, -în caz de război cu arme de nimicire în masă V 25-40% şi mai mult din efectiv, inclusiv armă obişnuită 8-12%, armă chimică 4-8%, armă nucleară restul. Structura pierderilor sanitare reprezintă raportul procentual dintre anumite categorii şi bolnavi (clase, grupuri) şi volumul total al pierderilor sanitare. Ea depinde de: armamentul utilizat de către inamic; factorii lezanţi; felurile de luptă; starea epidemică a trupelor şi a teritoriului Structura pierderilor sanitare conform armelor:-leziuni armelor:-leziuni prin armă obişnuită 80-90% răniţi, 5-10% contuzionaţi, 2-5% combustii.-Leziuni prin armă nucleară : leziuni vombinate 60-70%, leziuni actinice 15-20%, combustii 15-25%, traumatisme pure până la 5%.-leziuni prin armă chimică: 90-95% substanţe toxico-paralitice, 5-10% substanţe cutanovezicante, -leziuni prin armă biologică 60-70% prin toxine bacteriene, 30-40% prin forme bacteriene, dintre acestea 80% - boli infecţiose deosebit de periculoase(pesta, variola) După gravitate-leziuni gravitate-leziuni prin armă obişnuită: 30-40% grave şi extrem de grave; 30% de grav. medie; 40% grav. Uşoară , leziuni prin armă nucleară: 30% grave şi extrem de grave; 30% de grav. Medie; 40% grav. Uşoară , -leziuni -leziuni prin armă chimică: 30% grave şi extrem de grave; 40% de gravitate medie; 30% gravitate uşoară Structura pierderilor sanitare contribuie la repartizarea mai corectă a medicilor specialişti în spitalele militare, numărul de paturi de specialitate, a materiale medicale. 33.Misiunile serviciului medical al Armatei Naţionale în domeniul aprovizionării cu materiale medicale şi tehnică sanitară. În faţa sistemului de aprovizionare stau următoarele misiuni:misiuni:-calculul necesar în mater med, asigurare completă și la timp a trupelor, unităț unităților și subunit med, med, -acumul -acumul stocurilor stabilite și reyervelor de mater med (tehnică), eș eșalonarea și menț menținerea lor în găsinț găsință permanentă pt folos după destinaț destinație, ie, -achizi -achizițț mater med la întreprind industr, ministerele și departam țării și procurarea lor pe loc, loc, -conducerea -conducerea cu depoyitul medical al armatei pe întreb activ operaț operaționale și de producere și perfecț perfecționare a bazei material tehnice -organizarea deervirii și reparaț reparației tehnicei medicale, utilajului și aparatajului, -elaborarea și efectuarea măsurilor de protecț protecție a materialelor medicale de factorii lezanț lezanți ai armamentului contemporan, -elaborarea și revederea în caz de necesitate normelor de aprovizionare a unităț unităților și subunităț subunităților medicale cu echipament medical de tabela și documentele normative privitor aproviz medic, -organiz și efect lucrului de cercetare științ tiinț, pt perfecț perfecț sist de aproviz medic și generalizarea exprienț exprienței aprovizionării cu mater medic a unit și subunit medic, -partic la elabor și perfecț perfecț str-rii organizatorice-statale a organelor de conducere ale unit și subunit de aproviz medicală, -organizarea lucrului de control asupra utiliz econ și raț raționale a mat med și exploatării lor, -evidenț -evidența și darea de seamăprivitor dinamica mater medic,

Release from Medtorrents.com

-studierea cadrelor farmac și participarea la pregătira, repartizarea și perfecț perfecționarea lor Principiile de aprovizionare:-asig. aprovizionare:-asig. aproviz. centralizată – se bazează pelivrarea și expedierea mat medic de către organul de conducere a eș eșalonului superior, celui inferior prin depozitul medial al armatei.armatei.-aprovizionarea decentralizată – nu s/t prevăzute de norme, tabele și nu sunt expediate de către oranele de aprovizionare.achiziț aprovizionare.achiziționarea se efect prin alocarea surselor băneș bănești pt procurarea mater med necesare, necesare, -serv -serv med este aproviz și de alte serv de aproviz.: alcool, vaselină serv de aproviz cu carburanț carburanți; halate pt efectivul medical, echipament pt b/v – serv aprov.cu echipament; tehn sanitară auto – serv auto ș.a., .a., -mat.medic.de -mat.medic.de trofeu – se utiliz doar după control preventiv 34.Noţiune de materiale medicale. Clasificarea materialelor medicale folosite în campanie. Materialele medicale – mijl mater special destinate pt profilaxia și diagnosticul leyiunilor și maladiilor, acordare ajut.med și trat RB, precum și îngrijirilor, efectuarea măsurilor san.-ig. și a/ep., a lucrului de laborator, farmaceutic și în scopuri didactice. Pt aproviz AN se fol cele m.efective, verificate în practică rem.medic.ș rem.medic.și obiecte de echipament medical, utile în exploatare atît în staț ț ionar cît ș i în cond de campanie. sta Clasificarea materialelor medicaleDupă medicaleDupă destinaţiedestinaţie- de destinaţie specială, specială, includ o nomenclatură redusă de obiecte din cele mai necesare și efective: medicam., subst.sangv., mat.de suturi, pansam.etc – ce se consumă în cant mari în timpul acț acț de luptă a trupelor pt acord aj med și trat RB - de destinație generală (de uz curent), includ o nomenclatură largă de obiecte de consum și inventar de mater med, ce s/t destin pt satisf neces serv med (per.de acalmie) După indicii de evidenţăevidenţă- consumabile (de scurtă durată): m.de o sing folosinț folosință: medicam.,prep bact, reactive de lab, mat de pansam, de sutură și acele obiecte ce devin neutilizabile după folos de scurtă durată- de inventar : obiecte de folosire îndelungată: aparate, dispozitive, instrumentar chir., pungi pt gheaț gheață, tehnica medic etc – se fol timp îndelungat, pt ele se stab termeni de exploatare După calitate1. calitate1. consumabile: consumabile: - bune (noi); - ce se află în consum; - ce necesită analiză; - cu termen de valab. expirat2. de inventar:utile / bune – obiecte noi, ce au fost sau sunt în exploatare, ce neces reparaț inventar: reparație ce poate fi efect în unitate sau în instituț instituția respectivă- ce necesită reparaţie medie sau capitală în ateliere speciale- inutilizabile – obiecte ce sunt inutile de a fi folosite după destinaț destinație directă sau repararea căroradin pt de ved econ nu e/e raț rațională- decontate IV. după modalitatea de măstrare: - medicamente din lista A; - medicamente din lista B; - medicamente volatile, colorante, explozibile, inflamabile 35.Caracteristica completelor de destinaţie specială, folosite la punctul medical al brigăzii. Complete de destinaţie specială sunt destinate pentru anumită categorie de răniţi şi bolnavi sau pentru un anumit număr de răniţi şi bolnavi. Ele se folosesc şi în trupe şi în spitale. La ele se referă: - completul "Pansamente sterile" - conţine tifon de diferite dimensiuni şi vată, şerveţele, permite de tifon şi vată şi este destinat pentru 100 de răniţi.- completul "Atele" - conţine 70 de diverse aţele pentru 50 de imobilizări.- completul "Pansamente sterile pentru combustionaţi" - conţine bandaje deja pregătite de diferite dimensiuni pentru diferite regiuni anatomice (membre inferioare şi superioare, corp etc), şerveţele mari şi mici, pernuţe de tifon şi vată. Bandajele de contur pe de o parte sunt îmbibate cu amestec metalic care exclude lipirea bandajului de suprafaţa arsă. Este destinat pentru 100 combustionaţi.- completul "Antibiotice nr.l" - conţine un miliard de unităţi de antibiotice de spectr larg şi este destinat pentru 500 de răniţi şi bolnavi.bolnavi.- completul "Medicamente pentru tratamentul răniţilor şi combustuionaţilor nr.1" (de trupe). - conţine medicamente de grupul "A" şi "B" şi este destinat pentru acordarea primului ajutor medical a 200 de răniţi şi bolnavi. - Trusa medicului de campanie - conţine medicam de gr "A" şi "B", unele apar instrumentar necesar şi altele şi este destinat pentru acordarea I-lui aj med în afara PMBr (la chemare) a 30 de răniţi şi bolnavi. 36.Caracteristica completelor funcţionale folosite la punctul medical al brigăzii Complete funcţionale sunt destinate pentru acordarea unui concret tip de ajutor medical, pentru înzestrarea şi asigurarea lucrului secţiilor funcţionale ale etapelor de tratament şi evacuare. Complete funcţionale se clasifică :- complete funcţionale pentru trupe- complete funcţionale pentru spitale- complete funcţionale pentru acordarea ajutorului medical specializat- complete funcţionale pentru cabinete specilae- complete funcţionale pentru laboratoare- complete funcţionale pentru farmacii în acordarea primului ajutor medical se folosesc completele funcţionale:- completul "Sala mare de pansament" asigură lucrul a unui medic şi 2 asistente medicale (2 instructori sanitari) în timp de 48 ore şi înzestrarea sălii de pansament a punctului medical al brigăzii. Conţine forme medicamentoase de grupul "A" şi "B", aparataj medical, setul mic şi mare de instrumentar, aparatul de transfuzie a sângelui etc. După materialele consumabile asigură acordarea primului ajutor medical a 50 de răniţi; - completul "Pentru primire şi triaj" - e destinat pentru înzestrarea cortului de primire şi triaj, conţine forme medicamentoase de grupul "A" şi "B", aparataj medical, setul mic de instrumentar, etc. şi după materialele consumabile se foloseşte pentru acordarea primului ajutor medical a 50 de răniţi şi bolnavi.- completul

Release from Medtorrents.com

"Sala de pansament auto" - reprezintă un salon pe baza automobilului GAZ - 66. în salon există o masă de pansament mobilă (îşi schimbă poziţia pe verticală şi orizontală), dulapuri, lavoar, forme medicamentoase din completul "Sala mare de pansament",completul "Pansamente sterile", "Aţele" şi altele. După materialele consumabile asigură acordarea primului ajutor medical a 130 - 150 răniţi şi bolnavi.- completul "Ajutorul special" - conţine antidoţi, radioprotectori, sânge conservat, substanţe bronhodilatatoare, anticonvulsivante, alte medicamente de grupa "A" şi "B" şi este destinat pentru acordarea primului ajutor medical a 200 de lezaţi (pentru 100 de lezaţi prin substanţe toxice şi pentru 100 de lezanţi prin iradiere). Se foloseşte în sala mare de pansament şi în cortul de primire şi triaj. - completul "Stomatologic" - conţine materiale specifice stomatologice şi instrumentar stomatologic şi este destinat pentru tratamentul de ambulator a bolnavilor de profil în timp de o lună (250 de vizite). La complet se anexează fotoliul stomatologic şi bormaşina. Se foloseşte în timpul dintre lupte sau în perioada de pregătire.- completul "Farmacia punctului medical al brigăzii" - este destinat pentru înzestrarea şi asigurarea lucrului farmaciei punctului medical al brigăzii. Conţine forme medicamentoase de grupul "A" şi "B", utilaj farmaceutic şi altele. După materialele consumabile asigură acordarea primului ajutor medical a 100 de răniţi şi 50 de lezaţi prin substanţe toxice sau iradiere.completul "Dezinfecţia" - conţine mijloace de protecţie a dezinfectorului (ochelari speciali, respirator, şorţ, mănuşi şi cizme de gumă), substanţe dezinfectante, vase (căldare) emailate, aparate de dezinfecţie ( de tip "automax" şi "hidropult"), repilente. Posibilităţile completului: - dezinfecţia a 4000 m2 de teren infectat cu forme vegitative microbiene sau 1200 m2 de teren infectat cu forme sporigene bacteriene, sau - dezinfecţia a circa 18-20 complete de echipament militar de vară sau 8 - 10 de iarnă. - protejază 100 de persoane de insecteDe regulă se foloseşte în izolator, la terenul de tratare specială, sau în toate secţiile funcţionale în cazil în care punctul medical lucrează în regim strict antiepidemic. - completul "Pentru felcer" - conţine forme medicamentoase de grupul "A" şi "B", tonometru, unele instrumente şi altele şi este destinat pentru acordare ajutorului premedical a 100 de răniţi şi 50 de lezaţi prin substanţe toxice sau prin iradiere. Acest complet este la înzestrarea fiecărui felcer. 37.Condiţiile de activitate ale serviciului medical al brigăzii în lupta de apărare si influenta lor la organizarea asigurării medicale a trupelor. Conditiile de activitate  activitate - Totalitatea de factori de ordin de lupta care vor influenta asigurarea medicala: Rolul si locul brigazii in dispozitie de lupta, Modul de trecere in aparare, Suprafata mare de aparare a batalionului, Timpul relativ indelungat de dispunere a trupelor in terenul de lupta,Posibilitatea pătrunderii inamiculi în dispozitul de apărare a Bt/Br, Posibilitatile de folosire de catre inamic a desantelor aeriene tactice, grupe de concentrare, diversii, in fisia de aparare a brigazii ,Efectuare unor contraatacuri asupra inamicului, Posib utiliz de către inamic a armelor de nimicire în masă, Pericol de încercuire a subunit Br,inclusiv și PMBr (pe unele direcț direcții), Valoarea/volumul si structura pierderilor sanitare 38.Pierderile sanitare posibile ale brigăzii de infanterie motorizata in lupta de apărare si caracteristica lor. Volumul posibil de pierderi sanitare a brigăzii de infanterie motorizată, care poate fi: a. în defensivă:-în caz de război se duce cu arme obişnuite pierderile sanitere vor fi de 10-15% din efectivul brigăzii, -în caz când se utilizează şi armele de nimicire în masă, volumul va fi de 20-40¤ din efectiv, inclusiv prin arma obişnuită 68%, arma chimică 3-8%, arma nucleară restul. b. în ofensivă:-în caz de război cu arme obişnuite, V=12-18% din efectiv, -în caz de război cu arme de nimicire în masă V 25-40% şi mai mult din efectiv, inclusiv armă obişnuită 8-12%, armă chimică 4-8%, armă nucleară restul. 39.Măsurile, efect de serviciul medical ai brigăzii în peri de pregătire p/u lupta de apărare. Activitatea SM in perioada de pregatire a luptei de aparare -Planificare asigurarii medicale a Br in lupta de aparare, primirea hotarîrii de asigurarea medicala, pregatirea hartiide lucru, dispoziț dispozițiuni pt serv med -Efectuarea unei grupari de forte si mijloace a SM pina la inceperea actiunilor de lupta -Completarea SM cu forte si mijloace ce lipsesc in conformitate cu statele si dotarea serviciului medical -Intarirea subunitatilor medicale subordonate, cu forte si mijloace medicale -Primirea forț forțelor și mijl de întărire de la șeful super al serv med și repartizarea lor subunit medicale subordonate -Crearea rezervelor de forte si mijloace a SM -Efectuarea recunoasterii medicale a terenului de lupta -Amenajarea genistica a etapelor de evacuare medicala -Instruirea efectivului serv medical in privirea pregatirii si efectuarii asistentei medicale in lupta de aparare -Efectuarea măsurilor sanitaro-igienice si antiepidemice in conformitate cu situatia create -Efect măsurilor med de protec ție contra ANM -Uneori – tratarea sanitara, vaccinarea efectivului in conformitate cu indicatii epidemice 41.Organizarea acordării răniţilor şi bolnavilor ajutorului premedical si a primului ajutor medical în apărare. Ajutorul premedical este acordat de felcerul batalionului la punctul punctul medical al batalionului sau la punctul medical al regimentului, daca n-a fost acordat la punctul medical al batalionului. La punctul medical al batalionului răniţii şi bolnavii trec triajul medical, în cadrul căruia ei se repartizează în două grupe: răniţii şi bolnavii cărora le se va acorda un ajutor premedical în această etapă de avacuare medicală, şi RB care vor fi transportaţi la punctul medical al brigăzii, deci fără primul ajutor medical.

Release from Medtorrents.com

Scopul-completarea si corijarea masurilor primului ajutor.; înlăturarea/combaterea complica țiilor grave, consecinț consecințele leziunilor ce poartă pericol pt viaț viață. Timp optim – 2-3h Primul ajutor medical se acorda de medicii cu pregătire generala la punctele medicale ale regimentelor, brigăzilor sau in batalionul medico-sanitar independent, detaşamentul medical iindependent, daca acest ajutor n-a fost acordat la nivel de regiment, brigada. In cazul cind batalioanele sint incadrate cu medici, primul ajutor medical se va acorda la punctul medical al batalionului.Scopul primului ajutor medical este de a preveni compl posibile, lichidarea consecin țelor leziunilor care ameninţa viata BR și pregătirea RB pt evacuarea ulterioară. Timp optim – 5-6H Volumul primului ajutor medical se imparte in doua grupe: masuri urgente, realizate realizate in situaţiile cind viata rănitului sau bolnavului este ameninţata ţata si masuri care pot fi aminate, ce nu prezintă o ameninţare imediata amenin imediata a vieţii si care se pot realiza la o etapa de evacuare superioara. 42.Pierderile sanitare ale trupelor. Noţiune şi clasilicărea lor. Toate pierderile sanitare umane apărute în timpul războiului se numesc pierderi generale, care se împart în 2 grupe mari :-irecuperabile (decedaţii, pierduţii fară veste şi căzuţii în prizonierat) -pierderi sanitare – răniţii şi bonavii care au pierdut capacitatea de muncă şi luptă pentru un termen nu mai puţin de 24 h care au fost înregistrat la etapele de tratament şi evacuare. Clasificarea pierderilor sanitare a. pierderi sanitare în acț acț de luptă – răniţii, bolnavii în urma acţiunilor armanentului inamicului, factorilor lezanţi sau sunt legate cu condiţiile de luptă b. înafara acţiunilor de luptă – sutn răniţii şi bolnavii apăruţi în adâncul spatelui frontului şi nu sunt legate direct de condiţiile de luptă. Clasificarea pierderilor sanitare de luptă: a. factorul etiopatogenetic -leziuni mecanice, -leziuni termice –leziuni prin iradiere, -leziuni chimice, -leziuni Fiecare dintre aceste clase conţin un anumit număr de grupuri de leziuni omogene Clasa I – un număr mare de grupuri în funcţie de localizarea lezării şi profunzimea ei. Clasa II – 2 grupuri – combustiile/degerăturile Clasa III – boala actinică acută/boala actinică cronică Clasa IV –lez prin subst toxice neuroparalitice; -lez prin subst cu acţiune toxică generală; -lez prin subst toxice asfixiante; - lez prin subst toxice diferite (lacrimogene, iritante); - lez prin subst cutano vezicante Clasa V – prin forme bacteriene/ prin toxine bacteriene Clasa VI – stări reactive de scurtă durată/stări reactive prolongate Fiecare din aceste grupuri conţine forme nozologice concrete (diagnostic diferit) b. clasif după numărul și modalitatea de acțiune a factorilor lezanţi care au influenţat în organismului uman: leziuni combinate – apărute în urma acţiunilor asupra organului a 2 sau mai mulţi factori lezanţi sau a 2 sau mai multe feluri de armeleziuni armeleziuni asociate - atacă 2 sau mai multe regiuni anatomice sau a 2 sau mai multe organe, doar printr-un singur proiectilleziuni proiectilleziuni multiple – leziuni a 2 sau mai multe regiuni anatomice prin 2 sau mai multe elemente a unuia şi aceluiaşi factor lezant. c. După tipurile de arme: d. După gravitate:leziuni gravitate:leziuni extrem de grave: grave: răniţii cu leziuni incompatibile cu viaţa, care se află în stare de agonie. Lor li se acordă ajutorul medical simptomaticleziuni simptomaticleziuni grave: grave: răniţi ce au leziuni ce poartă pericol pentru viaţă de regulă sunt fără conştiinţă cu diagnostic complex, complicat şi necesită tratament staţionar îndelungat. Ei au nevoie de ajutor medical de urgenţăleziuni urgenţăleziuni de gravitate medie – răniţii şi bolnavii care nu au pericol pentru viaţă, dar deseori au necesitate de tratament staţionar îndelungatleziuni îndelungatleziuni uşoare – răniţii şi bolnavii care pot să se autodeservească şi să se deplaseze desinestătător. Ei deasemenea au nevoie de tratament staţionar Pierderile sanitare în afara câmpului de luptă: se clasifică în conformitate cu clasifarea maladiilor în timp de pace şi conţine 22 de clase. Clasificarea este internaţională şi dă posibilitatea de a compara numărul de indici analogi în diferite ţări (ex. Cl.I – boli infecț infecț și parazitare, cl.II- umori, cl.VI – bolile SN ș.a.) 43.Desenaţi schema principială de instalare a punctului medical al brigăzii. Cerinţele către terenul de instalare. Schema include: include: postul de indrumare si control dozimetric; terenul de triaj; cortul de primire si triaj; terenul de tratare speciala; cortul de evacuare; sala de pansamente; sala de pansamente auto; terenul de aterizare si decolare a elicopterelor; farmacia; izolator; punctul de conducere; bucataria de campanie, statia electrica; locul de odihna al personalului Cerinţe față de locul de amplasare: - terenul sa fie ales la o distanta cit mai apropape posibil de focarele de pierderi sanitare in masa; - ]n apropierea nemijlocita sa existe cai de evacuare si o sursa de apa; - terenul sa fi ales la distanta de directia loviturii principale a inamicului; - suprafata terenului sa asigure intalarea comoda a tututor sectiilor functionala; - terebul sa fie la o distanta de

Release from Medtorrents.com

subunitatile militare tinta a inamicului; - terenul e ales la o distanta inaccesibila pt tancurile inamicului; - terenul sa asigure mascare acestei etape medicale; - sa nu fie contaminat cu subst radioactive/toxice/bacteriene si starea sanitaroepidemica sa fie satisfacatoare. 44.Noţiune de ajutor medical calificat. Volumul posibil ai ajutorului medical calificat in campanie. Ajutorul medical calificat – se acordă de către medicii chirurgi, terapeuţi în instutuţiile medico militare sau civile. Acest tip de ajutor are drept scop înlăturarea consecinţelor RB ce poartă pericol pt via ță; de a preveni compl posibile. Acest tip de ajutor e acordat în timpul maxim de 8-12h. Se împarte în 2 grupe:1. Ajutorul medical calificat chirurgical grupe:1.Ajutorul - măsuri de urgenţă ( neefectuare  deces)- măsuri ce pot fi amânate doar ca excepț excepție. (neefectuare  agravare/deces)măsuri ce pot fi amânate fără consec grave 2.Ajutorul medical calificat terapeutic - măsuri de urgenţă (neefectuare  deces)- măsuri ce pot fi amânate fără consecinț consecințe 46.Misiunile serv med a AN în campanie si modalitatile de îndeplinire ale acestora. În condiţiile de campanie serviciul medical organizează şi îndeplineşte o multitudine de măsuri cu caracter medical, dar misiunile de bază sunt:-organizarea şi efectuarea unui sistem de măsuri ce ţin de acordarea la timp a asistenţei medicale răniţilor şi bolnavilor, menţinerea vieţii acestora, recuperarea în timpul cel mai scurt a capacităţilor de luptă, muncă, micşorarea numărului invalizilor de război.-Prevenirea apariţiei şi răpândirii maladiilor în rândul militarilor (mai cu seamă a celor contagioase). , -Controlul sanitar sistematic a condiţiilor de viaţă, trai şi de activitate de luptă, în scopul păstrării şi consolidării sănătăţii militarilor., -Organizarea şi efectuarea măsurilor de către serviciul medical ce ţin de protecţia medicală a personalului trupelor de armele, de efectele armelor de distrugere în masă., -Aprovizionarea trupelor şi a formaţiunilor medico-sanitare cu materiale sanitaro-farmaceutice, utilaje şi tehnici medicale., -Studiu sistematic a activităţii serviciului medical, în scopul elaborării noilor metode de profilaxie, tratament şi management medical., -Participă activ la completarea mobilizării, -Permanenta pregătire a cadrelor medicale Măsuri ce necesită a fi prevăzute în timp: 1.pregătirea cadrelor medicale, 2.completarea serv.med.cu cadre; 3.stud.cond.med.-geograf a teatrelor probabile de acţ militare; 4.stud realiz ştiinţ med şi med-mil din lume; 5.protecţia subunit şi unit med-mil, paza şi apărarea lor; 6.evidenţa şi darea de seamă Serviciul medical în condiţii de campanie îşi îndeplineşte funţia în condiţii specifice (factori ce vor avea influenţă decisivă în asigurarea medicală a trupelor). Prin condiţiile de activitate se subînţelege: totalitatea factorilor care în mod direct sau indirect vor influenţa asigurarea medicală a trupelor în condiţiile de campanie. Aceşti factori pot avea acţiune pozitivă sau negativă, dar fiecare caz ei trebuie din timp depistaţi, de a fi determinatre acţiunea acestora, gradul lor de acţiune şi de a întreprinde activităţi în scopul excluderii maximale a factorilor negativi şi de a utiliza pe larg în interesul serviciului medical factorii cu acţiune pozitivă. Factorii pot fi de natură:-de luptă : 1. tipul de armament utilizat. 2. timpul de acţiuni militare (ofensivă, defensivă) 3. gradul de protecţie a militarilor, -fizico-geografică: 1. Relieful. 2. climatul -medico-geografică: 1. Morbiditatea. 2. vectorii, -logistică (gradul de asigurare cu tot necesarul a trupelor), -medicală: 1. încadrarea cu pers med, mater med. 2. vol şi structura pierderilor sanitare 45.Organizarea ajutorului medical specializat, forţele serviciului medical implicate in acordarea lui. Ajutorul medical specializat – forma superioară în acordarea ajutorului medical, ce se acorda de catre medici specialisti in diverse ramuri (specialitati) chirurgicale, si de medicina interna in spitalele militare specializate, ce dispun de instrumentar, aparatura de specialitate si medicamentele necesare.Timpul optimal 24h. Pentru existenţă are nevoie de câteva condiţii: 1.Prezenţa specialiştilor; 2. prezenţa dotării; 3.prezenţa locului pregătit.Scop: restabilirea func țiilor organelor și sistemelor; a pregăti RB pt trat ulterior. La orice et.med., timpul optimal de acordare a aj med respectiv, lezaț lezaților prin subst tox de luptă este de primele 2 ore după sosirea acestora la etapa dată. 47.Scopurile şi conţinutul primului ajutor răniţilor şi bolnavilor pe câmpul de lupta. Primul ajutor este acordat pe cimpul de lupta (in focarul de pierderi sanitare) prin autoajutor, ajutor reciproc, ajutor din partea partea sanitarilor, instructorilor sanitari, sanitari puș pușcaș cași, șoferi-sanitari, echipe de brancardieri. Scopul primului ajutor consta in efectuarea celor mai simple masuri medicale pentru salvarea vieţii răniţilor si prevenirea complicaţiilor grave. Timp optimal – primele 20-30min Dotare: mijl.medic de prot individ (trusa med individ, pachet individ antichim, pachet individ de pansam); trusa medicală de campanie; trusa medicală pt trupe (pt toate ijl de transp.); mijl improvizate. Masurile primului ajutor prevăd: - stingerea echipam ce ard; - aplicarea pansamentului pe plaga; - hemostaza provizorie prin pansament compresiv sau prin garou; - imobilizarea provizorie a fracturilor; - calmarea durerii analgetice; - antivomitive; - uneori antibiotice; - administrarea antidotilor in intoxicaţiile cu substanţe toxice; - respiraţie artificiala; - masaj cardiac extern; - aplic pansam ocluziv în pneumotorace deschis; - aplicarea mastii contra gazelor in teren contaminat; - tratarea sanitara parţiala, cind este cazul. 49. Fişa medicală primară, destinaţia, conţinutul şi ordinea de completare.

Release from Medtorrents.com

-are destinatie de a permite evacuarea r si b in spate. –este document juridic care este ca baza unor inlesniri de dupa razboi. Este constituita din citeva blocuri: 1. de pasaport (...cind a fost ranit, diagnostic) 2. cu ce fel de arma a fost ranit 3. silueta omului unde se arata locul shi profunzimea ranirii 4. aj med acordat la etapa data 5. locul de evacuare. Se scrie diagnosticul shi semnatura medicului +stampila. La margine sunt fisii colorate: rosu-urgent, galben-tr. Sanitara, albastruprin iradiere, negru-bolnav infectios. Menirea: se inclee pe foaia de observatie. Dupa ce ste eliberat se trimite in arhiva armatei nationale unde se pastreaza 75 ani. 50.Postul medical al companiei şi postul mijloacelor de transport sanitar. Noţiune, amenajarea şi destinaţia lor. Postul medical al companiei se instalează într-un adăpost uscat (groapa de bombe, cratere etc), care se amenajează cu apă, mijloace de prim ajutor, pentru a concentra răniţii şi bolnavii în caz de întrerupere a evacuării medicale (încercuirea comaniei, pătrunderea unor grupări separate ale inamicului în spatele companiei, izolarea cu foc a zonei de luptă). Instalează PMC instructorul sanitar al comapniei, în apropierea punctului de comandă – observare al comandantului companiei. Postul mijloacelor de transport sanitar reprezintă un teren ascuns pentru observarea inamicului, în apropierea nemijlocită a căruia trec drumuri de aprovizionare şi evacuare. La acest post se află maşini sanitare auto ale punctului mediacl al batalionului pentru a evacua «de la sine» RB din comapnie. Aşa posturi se prevăd în direcţia fiecărei companii al eşalonului doi şi se instalează de către instructorul sanitar pentru a scurta braţul de scoatere a RB. 51.Repartizarea personalului medical la secţiile funcţionale ale punctului medical al brigăzii Repartizarea personalului medical pe secţiile funcţionale 1. postul de îndrumare şi control dozimetric: -instructor sanitar – dozimetrist dezinfector 2. terenul de primire şi triaj comandantul companiei 1 medic, instructori sanitari 2, registratori 2, sanitari 2 3.

locul de evacuarefelcer, sanita

4.

sala de pansamente- comandantul plutonului aisitenţei medicale (medic generalist)stomat, sanitar, felcer

52.Repartizarea completelor de mater med la secţiile funcţionale ale PMBr Înzestrarea secţiiolor funţionale sala de pansamente se instalează în cortul UST-56, UZ-68 1. completeleFuncţionale: completeleFuncţionale: - sala mare de pansamente; - completul stomatologului; - ajutorul special Speciale: Speciale: - pansamente sterile; - atele; - pansamente sterile pentru combusitonaţi; - antibiotice 2. aparate de ventilaţie artificială a plămânilor – aparte de inhalare de O2, aparate de ventilaţie artificială a plămânilor injector fără ac Diverse: 2 mese de pansamente; masa registratorului; masă pentru medicamente; masă pentru pansamente sterile; măsuţă pentru instrumentarum medical; scaune lungi; 2 ligheane emailate pe suporturi; lavuar; halate, bonete, cuier; suporte pentru flacoane Cortul pentru primire şi triaj UST-56, UZ-681. complete pentru primire şi triaj funcţionale o parte pentru ajutorul spcial, speciale : : pansamente sterile, atele, pansamente sterile pentru combusitonaţi, antibiotice2. masa registratorului; masa pentru medicamente; masa pentru bufet; instalaţii pentru 3 niveluri pentru 6 brancardiaţi, scuane, mijloace de îngrijire, lavoar, lighean, cuier, halate, bonete; mărci de triaj terenul pentru triaj: -suporte pentru brancarde; -rezervă de brancarde; -ladă pentru arme postul de intrare şi control dozimetric: -dozimetrist; -adăpost sub formă de ciupercă; -bară cu semnul stop; -radiometru; -aparat de cercetare chimic medicoveterinar; -2 tabele unul cu semnul de alarmă (atomică, chimică), altul nivelul emisiei de iradiere când RB sunt contaminaţi cu substanţe radioactive; -mijloc de alarmă Farm e instal într-un cort de tabără destinată de a primi materiale medicale, evidenţa, păstrarea, livrarea la cererea şefului PMBr, Înzestrarea propriu-zisă: farmacia PMBr, masa de lucru. În afară de acesta aici se se păstrează completele care nu se folosesc – 10 pansam sterile, dar şi rezerva materialelor medicale. Sala de pansamente auto GAZ-66-masa de pansamente hidraulică; -dulapuri; -lavuar; -complete sala mare; -pansamente; -pansamente sterile; -atele; -pansamente sterile pentru combusitonaţi; -ajutor special (o parte) Cortul de evacuare-completul felcerului; -suporte pentru brancarde; -completul pansamente sterile; -atele; -antibioticemasa pentru registratori, -bufet; -scaun, lavoar, cuier, halate Izolatorul se află sub controlul felcerului-suporte pentru brancarde; -măsă pentru primirea hrănii; -lavoar cu soluţii dezinfectante(cloramină)-halat, mască, bonetă, -mijloace de îngrijire ale bolnavilor; -cadă pentru dezinfecţia echipamentului 53.Noţiune de medicină militară. Organizarea şi tactica serviciului medical definiţia, obiectul şi metodele de

Release from Medtorrents.com

investigare. Medicina militară – ramură a medicinei şi prezentarea sistemului de cunoştinţe teoretice şi activităţi practice orientate la păstrarea şi consolidarea sănătăţii efectivelor trupelor, preîntâmpinarea leziunilor de luptă şi îmbolnăvirii , tratamentului efectiv al răniţilor şi bolnavilor atât la pace cât şi în condiţiile de război. Ea a apărut ca ramură a medicinii odată cu apariţia statului centralizat şi armatelor premanente, dar elemente de med. mil. în istorie se întâlnesc încă de pe timpul lui Hipocrate – chirurgia militară. În evoluţia istorică a med-mil se constată că dezvoltarea acesteia a avut loc odată cu dezvoltarea formaţiunilor sociale, medicinei şi domeniului militar. Întemeietorul med-mil şi a şcolii med-mil în spaţiul român – generalul medic – Carol Davila. În 1887 a înfiinţat Institutul Medico-Militrar în russia - academicianul Medic militar de către Iacob Velie în Petersburg. Med-mil se află la intersecţia ştiinţelor medicale şi domeniului militar. Med-mil e compusă din mai multe disciplini, cea mai importantă – managementul sanitar/medico-militar ---- organizarea şi tactica serviciului medical – ramură a med-mil ce se ocupă de organizarea asigurării medicale a trupelor doar în campanie. (Altele – chirurgia de campanie, internistica de campanie, igiena militară, epidimiologia militară, toxicologia militară, geografia med-mil, medicina aeronautică, navală). Fiecare dintre ele îşi au obiectivele, formele şi metodele de studiu. Obiectivele de studiu a med-mil:-factorii lezanţi ai armamentului şi situaţia de luptă, acţiunea acestora asupra organismului uman, -patologia specifică apărută în rezultatul acţiunii acestor factori lezanţi, -formele, metodele de organizare a asistenţei medical a răniţilor şi bolnavilor -formele, metodele de tratament, recuperarea medicală, -metode de profilaxie Aspecte de bază a med-mil: managementul; clinic Metode de studiu Istorico-descriptivă Metoda analitică Statistică Matematică de simulare, utilizarea în med-mil şi medicinii de dezastru