Medicina Calamitatilor [PDF]

Zitiervorschau

Medicina Calamitatilor 1.Noţiune de calamitate. Clasificarea calamităţilor Calamitate in asp. med. - sit. except. aparuta ca rezultat al dezastrelor naturale sau tehnogene, sociale si ecologice, insotita de pierderi generale umane cu patol. specifica, scoaterea din functiune a institutiilor sanitare si cadrelor medic., iar p/u lichidarea consecintelor carora, de obicei sunt necesare forte si mijloace medic. din afara focarului accidentat . Clasificarea calamitatilor# Dupa origine(Mescov): 1)Naturale / spontane : cutremur, eruptie de vulcan, inundatii, avalanse, alunecari de teren. 2)Tehnogene: explozii, distrugeri, accident de transport, scurgeri de s. toxice, radioactive, socul cladirilor. 3)Speciale(sociale): razboi, terorism, foamete, dezordine, boli in masa (epi-, pandemii), epizootii. # Dupa OMS: 1)C. meteorologice: tsunami, tornado etc 2)C.topologice: inundatii catastrofale, avalanse, alunecari de teren 3)C.telurice si tectonice: eruptii de vulcan, cutremur 4)Accidente: transport, miniere,incendii etc. # Dupa nr.lezatilor: 1)C. minore-nr. lezatilor 25-100 (din ei 10-50 pers. necesita spitalizare) 2)C.medii- nr. lez. 100-1000 (spitalizare-51-250 pers.) 3)C.de amploare-nr. lez e mai mare de 1000 de pers. (spitaliz m.mult de 250) # Dupa amploarea raspindirii consecintelor: 1. locala-cuprinde un compartiment al unei fabrici, uzine; 2. de obiect - uzina, fabrica, instit. de invatamint, unit. economica; 3. municipala- un oras; 4. regionala – republica, regiune; 5. globala – citeva continente, tari sau intregul glob; 2. Situatie exceptionala, în aspect med- situatie aparuta în urma dezastrelor, in care apare o disproportie bruscă între necesitatea de acord.a as. med. si posib. reale ale sist. sanitar din raionul accidentat de dezastru. Criterii de apreciere a SE:-Nr. de lezati intr-o calamitate este cca 10-15 pers. si m. mult, dintre care 2-4 morti. -Nr. de bolnavi de o maladie contagioasă deoseb de periculoasă este de 35-40 pers. si m. mult-Nr. de bolnavi de o maladie de o etiologie necunoscuta este de 25-30 pers.-Nr de bolnavi de o maladie cu febra necunoscuta – 15-20 pers.Daca morbiditatea si mortalitatea intr-o zona data intrece de 3 ori acesti indicatori in perioada precedenta.-Daca contaminarea cu s. toxice, radioact., bacteriol. intrece de 100 ori normele permise in aceste zone.Acesti indicatori sunt temporari şi instabili si pot fi modificati calitativ si cantitativ, totul depinzind de tipul de dezastru, amploarea acestuia, situatia generală şi medicala concret creata in focar. 3. Notiune de caracteristica medico-tactica a catastrofelor Reprezinta o notiune ampla, ce include 5 elemente ,ce caracterizeaza caracterul calamitatilor din punct de vedere medical : - tipul de calamitate si amploarea acesteia; - valoarea si structura pierderilor general-umane si sanitare posibile; - prezenta sau absenta contaminarii focarului cu substante toxice, radioactive, bacteriene; - gradul de scoatere din functie a IMSsi a cadrelor medicale din focar; - starea sanitaro-epidemiologica din focar. Partic specif a multor dezastre s/t: # imprevizibilitate după loc şi timp a multor dezastre; # apariţia simultană într-un timp relativ scurt a pierderilor generale umane şi sanitare; # odată declaşînduse unele dezastre pot duce în lanţ la declanşarea altor dezastre. 4. Caracteristica medico/tactica a inundatiilor O importanta mare au suprafetele terenului inundat si nr de populatie ramas fara adapost, prod.alimentare, apa; fara AM si sociala in primele clipe de inundatie. Populatia din zona data va fi supusa actiunii apei cu temperatura scazuta,vintului, umiditatii aerului si a altor factori meteorologici. Inundatiile catastrofale reprezinta 33-35% din toate calamitatile.

Cauzele aparitiei lor sunt : ploi abundente; revarsarea lacurilor de acumulare ale statiilor hidroelectrice, iazurilor; topirea brusca a zapezii, ghetarilor; de valurile de apa (in caz de cutremur subacvatic) , tsunami. Zona I (inundatiilor catastrofale) viteza scurgerii apei – 30 km/ora, T-30 min, dist.dintre baraj si val-6-12 km;h=>3m. Zona II (scurgerii rapide) – viteza scurgerii apei-15-20 km/ora, T – 50-60 min, dist.dintre baraj si val -15-20 km; h=1,5-2m. Zona III (scurgerii medii) – viteza scurgerii apei-10-15 km/ora, T 2-3 ore, dist.dintre baraj si val -30-50km; h= 50 IV. dupa caracterul lezarilor : - cu traume mecanice; - cu traume sub forma de combustii; - cu intoxicatii; - cu lezare prin radiatie; - cu leziuni combinate. 7. Caracteristica factorilor lezanti ai catastrofelor: 1.F.mecanici (unda de soc,alunecari de teren, prabusiri de pamint, uragane, virtejuri, explozii (schije secundare) 2.F.termici (temp. inalte, scazute; ef de temp inalta provocata de un fascicol de lumina-lazer, focos atomic) 3.F.chimici: (subst. chimice concentrate: amoniac, acizi, baze etc) 4.F. de iradiere: (accid. la instalatii ce folosesc surse cu energie atomica, radioterapie etc) 5.F. biologici: (bacterii si toxinele lor) 6.F. psiho-emotionali-stres -Unda de soc-in urma exploziei. Este un volum de aer comprimat ce se raspindeste uniform de la epicentru spre periferii cu o viteza supersonica. Asupra organismului uman actioneaza in mod indirect direct, propulsind prin tes, organismului si provocind leziuni. Atit act. directa cit si indirecta provoaca leziuni. Actiunea U.d.S aspuro org- in kg/cm2:-la actiunea 0,2-0,4 kg/cm2- leziuni usoare( contuzii, luxatii, perforatii ale mem. timpanice) -la 0,6-0,9 kg/cm2 – lez. grave (lez. org. interne, lez. articulatiilor, contuzii grave etc)-la 0,9 si ↑-lez. extrem de rave, incompatibile cu viata.-Combustii- pot fi superficiale si profunde Complicatii:-Primare precoce (pierderea cunostintei, asfixie, stare de soc, de toxemie)-Lez. secundare precoce (supuratia leziunilor, stare de sepsis, pneumonii etc)-Tirzii (contractura cicatriciala-keloid, ulcer trofic, amiloidoza org. interne). In intox cu CO2-dereglari psihice. 8. Pierderile sanitare în caz de catastrofe şi clasificarea lor P.Sanitare- oamenii ramasi in viata in urma catastrofelor naturale sau artificiale, dar cu leziuni corporale, afectiuni ..aparute ca rezultat ai actiunii directe sau indirecte ai factorilor lezanti. Clasificarea pierderilor sanitare I. factorul etiopatogenetic : -leziuni mecanice - leziuni termice a) temperaturi inalte : combustii b) temperaturi joase : degeneraturi - leziuni chimice : intoxicatii acute si cronice - leziuni actinice : boala actinica a) acuta – doze mari in timp scurt b) cronica – doze mici in timp indelungat...cu sistemul de emanare a substantelor radioactive - leziuni bacteriologice :

II.

III.

a) directe – biotirorismul b) indirecte – inrautatirea starii de sanatate - leziuni psihoemotionale a) de scurta durata (2-10 min) b) de lunga durata (de ex. sdr.Afganistanului). gravitate - usoare - medii - grave - extrem de grave modalitatea de actiune a factorului lezant - combinate – asupra organismului actioneaza 2 factori ..diagnosticul se stabileste dupa gravitate, care este mai grav acela este primar; - multiple – actioneaza mai multe elemente ale factorilor lezanti si sunt lezate mai multe regiuni anatomice ( de ex.explozia unei grenade) ; - asociate – actiunea asupra organismului omunului a unui element lezant si sunt lezate 2 sau mai multe regiuni anatomice (de ex.traume toraco-abdominale).

9.Volumul şi structura pierderilor sanitare posibile în caz de cutremur de pământ a) Volumul pierderilor sanitare depind de: -magnitudinea C., -Densit. Popul.; -Gradul de pregatire a popul. in comportare adecvata in caz de cutremur.; -Gradul de pregatire a protect. civile, a servic. asist. med. de urgenta, mobilitatea inalta a acestor organizatii p/u a incepe la timp lucrarile de salvare si ajut. medical.; -Perioada zilei, anotimp; -Caracterul constructiilor; - Gradul de pregatire a populat cu privire la 1 ajutor (autoajutor si aj. reciproc) In caz de intirziere a ajut. cu 1h-nr. de decedati creste cu 30%, cu 2h-60%, cu 6h-90,5%. Volumul pierderilor sanitare pot fi de la 2,5 la 6,4 % din populatie. Cunoasterea din timp a volumului posibil a pierderilor sanitare permite de a planifica asigurarea med. a ran si boln. P/u planificarea corecta a asigurarii med. in caz de cutremur e nevoie sa cunoastem caracteristica zonelor seismice- 4 zone: 1. Z. distrugerilor usoare: p.sanitare – 96-98% 2.Z. distr.medii: p.sanitare -85-90%; 3.Z.distr.puternice: p.sanitare80-85%; 4.Z. distr. totale: p.sanit-55-60% b) Structura pierderilor sanitare depinde de magnitudinea seismului, de durata undei maxime, de momentul aparitiei seismului si de tipul constructiei de teren, densitatea populatiei si locul aflarii in momentul seismului (in cladire sau afara) si de gradul de pregatire a populatiei in vederea comportamentului corect si acordarea AMU. Ea mai depinde si de pozitia organismului in momentul lezarii. Majoritatea traumelor vor fi multiple (17-18%) si asociate (75-80%). Cele izolate constituie doar 2-3%. Sdr.de zdrobire constituie 20-24%, si lezatilor cu arsuri – 0.40.5%. 10. Volumul şi stuctura posibilă a pierderilor sanitare în caz de avarii la transportul feroviar în dependenţă de tipul de tren şi tipul de încărcătură. In caz de avarii la transportul feroviar, mai multe victime vor fi in cazul cand se transporta substante inflamabile sau explozive (atunci avem mai multi raniti si persoane moarte). La fel daca se transporta marfa si se va ciocni cu un tren cu pasageri, atunci vor fi mai multe persoane decedate decat lezate. Explozia unui vagon cu incarcatura exploziva in timpul manevrelor la statia Sverdlovsk a depasit de 3 ori volumul distrugerilor care au avut loc la Arzamas. Inafara de obiectele de la statie si cele din jur, au fost distruse si avariate 20 de obiecte curativo-profilactice, 240 de intreprinderi comerciale, 55 de scoli, 30 de gradinite, iar mai mult de 10.000 oameni au ramas fara locuinte. 11. Volumul şi structura pierderilor sanitare posibile în caz de inundaţii catastrofale. Inundatiile catastrofale constituie 33-35% din toate calamitatile. Asupra volumului si structurii pierderilor sanitare, influenteaza urmatorii factori : - instiintarea in timp a populatiei din zona de risc de inundatie; - gradul de pregatire pt evacuarea populatiei; - densitatea populatiei in zona afectata;

- caracterul constructiilor; - perioada zilei : noapte sau zi; - anotimpul; - distanta dintre localitate si baraj; - inaltimea valului de inundatie, timpul de scurgere si temperatura apei; - inrautatirea starii social-economice in zona. La fel, acestea mai variaza si in functie de viteza apei, inaltimea valului de apa si distanta de la localitati pina la obiectul hidrologic cu fenomen de inundatie (taifun, tsunami etc.). In dependenta de perioada zilei (noapte sau zi), pierderile generale si nerecuperabile vor fi mai mari noaptea, iar cele sanitare – ziua. 12. Factorii ce influenteaza volumul si structura pierderilor sanitare. Volum-exprima in cifrea absolute nr de raniti si bolnavi.Structura-raportul in % a diferitor categorii de leziuni cate nr. absolut a pierderilor sanitare in urma dezastrelor. ---- Asupra volumului si structurii pierderilor sanitare, influenteaza urmatorii factori : - instiintarea in timp a populatiei din zona de risc de inundatie; - gradul de pregatire pt evacuarea populatiei; - densitatea populatiei in zona afectata; - caracterul constructiilor; - perioada zilei : noapte sau zi; - anotimpul; - distanta dintre localitate si baraj; - inaltimea valului de inundatie, timpul de scurgere si temperatura apei; - inrautatirea starii social-economice in zona. 13. Noţiuni de leziuni combinate, asociate şi multiple, apărute în urma catastrofelor clasif după numărul și modalitatea de acțiune a factorilor lezanţi care au influenţat în organismului uman: - combinate – asupra organismului actioneaza 2 factori ..diagnosticul se stabileste dupa gravitate, care este mai grav acela este primar; - multiple – actioneaza mai multe elemente ale factorilor lezanti si sunt lezate mai multe regiuni anatomice ( de ex.explozia unei grenade) ; - asociate – actiunea asupra organismului omunului a unui element lezant si sunt lezate 2 sau mai multe regiuni anatomice (de ex.traume toraco-abdominale). 14. Recunoasterea medicala/ Esenta, tipurile, misiunile si organizarea R.M. in sit. except. R.M - complex de masuri, organizate şi executate în scopul dobîndirii informaţiei cu caracter social-economic şi medico-sanitar din zona afectată de dezastru. Scopul R.M : de a obtine informatii despre conditiile si posibilitatile zonei afectate de dezastru, care vor influenta asigurarea medicala si organizarea masurilor de tratament si evacuare a lezatilor. Principiile / misiunile : - executarea recunoasterii la timp – obtinerea cat mai timpurie a informatiei, ce tine de amploarea dezastrului, pentru a actiona prompt si corect ! - executarea recunoasterii medicale incontinuu – de la momentul aparitiei pericolului de declansare a dezastrului si pina la inlaturarea consecintelor acestuia; - informatia obtinuta trebuie sa fie adevarata, reala; - informatia obtinuta va fi transmisa in IMS; - recunoasterea medicala trebuie sa fie activa – adica odata ce informatia a fost obtinuta, trebuie intreprinse masuri imediat in limita posibilitatilor. Organizarea : sunt obtinute datele generale ( date despre cercetare generala, despre situatia operativ-tactica si medicosanitara, evaluarea fortelor si mijloacelor a sistemului sanitar) => dupa care are loc adoptarea hotararii de organizare si efectuare a recunoasterii M-S in raionul afectat de dezastru (determinarea misiunilor, determinarea nr.de grupe, echipe de recunoastere, a itinerarului etc.) => misiunile grupelor de recunoastere => executarea recunoasterii => raportul catre seful serviciului medical. Tipuri: 1. Rec. Medico-tactica: are drept obiective : determinarea amploarii si dimensiunile focarului, volumul si structura pierderilor general-umane; aprecierea starii retelelor cailor de acces spre focar; sa precizeze conditiile de teren si

posibilitatile locale pentru dislocarea formatiunilor M-S; sa determine si sa precizeze starea depozitelor medicale, a farmaciilor. 2. R. sanitaro-epidemiologica: are obiectivele – sa obtina informatii despre morbiditatea populatiei , in special cea prin boli contagioase; sa determine starea sanitaro-igienica a localitatilor din raionul afectat de dezastru; sa determine existenta materialelor antiepidemice (laboratoare, spalatorii). 3.R.sanitaro-chimică: are scopul de a determina gradul de pericol de pe urma avariilor cu contaminare chimica, identificarii toxicului si prognozei consecintelor. 4.R.sanitaro-radiologică: Scop – det.limitelor zonelor şi gr de contaminare şi trasarea măsurilor urgente de protecţie a pers aflate în focar cât şi a salvatorilor. 5.R.Psihologo-psihiatrică: scop – prognozarea consecinţelor sociale şi medico-psihologice a dezastrului. În acest scop se obţine informaţia ce ţine de săn.psih.a pers aflate în zonă, cât şi a salvatorilor . 15. Misiunile protectiei civile a r.Moldova si mod. de indeplinire a lor P.C.-un sistem de masuri si actiuni interprinse pe scara intregului stat pe timp de pace si razboi in vederea protectiei populatiei si bunurilor materiale in cond. de calamitati naturale, ecologice, accidentelor. folosirii armelor de distrugere in masa.Misiunile PC: -Protectia popul. si a bunului material in conditii de sit. except.; -Efect lucrarilor de salvare si a altor lucrari de urgenta in conditii de sit. except. si la lichidarea consecintelor lor.; -Organ. preg. prealabile si multilaterale ale pop. si a fortelor protectiei civile. Modalităţi de îndeplinire a misiunilor:-Organizarea forţelor necesare ce pot ce pot asigura prot. popul. si a bunului material in conditii sit.except/, inzestrarea tehnica materiala si pregatirea speciala-Crearea si mentinerea in stare de pregatire permanenta a sist. de comanda, instiintare si comunicatii, organelor controlului si supravegherea situat. radioactive, toxice, acteriene, antiincendiare, toxice, bacteriene, antiincendiare pe terit. RM.-Acumularea fondului necesar de constructii p/u adapostirea pers. supuse pericolului.-Acumul. si pastrarea in siguranta a mijloc. de protectie, a prod. aliment., medicam, mijloace tehnice, militare si a surselor autonome de aprovizionare cu apa si energ. electrica in sit. except.-Aproviz. cu apa, prod. alimentare si materie prima, a furajelor, anim. domestice, plante, decontaminare cu s.toxice, radioactive, radioactive, bacteriene, iar a mediului ambiant de depoluare cu aceste substante.- Pregătirea din timp a popul pt evacuare, iar în caz de apariţie a pericolului nemijlocit – evacuarea popul şi a bunurilor materiale din zonele periculoase.-Instiintarea org. de conducere si a popul RM despre pericolul sau apariti sit.except si aducerea in stare de pregatire completa a fortelor si mijloacelor P.C.-Acordarea aj. multilateral sinistratilor.-Efect. controlului asupra executarii masurilor pe profilact menite sa preintimpine sau sa diminueze probabilitatea apar. Sit. except. si sa reduca proportiile acestora.-Antrenarea unitat. economice in acetiunile de prevenire si lichidare a situat exception.-Asig. securitatii anti-incendiare a obiectelor economice nationale, a populat si stingerea lor.-Organizarea si efect instruirii lucratorilor unitatilor economice si cetatenilor privitor la procedeele de aparare si actiuni in sit. except 16. Structura organizatorică a PC a RM Include: - organe de conducere – in Guvernul RM prim-ministru e Presedintele Comisie SE a RM; Serviciul PC si SE sef serviciului – vice presedintele Comisiei pt SE; Conducatorii administratiei publice locale conducatorii – sefii Comisiilor pt SE; conducatorii ministerelor, directorii departamentelor, sefii unitatilor economice presedintii Cimisiei pt SE. - organe de administrare – comisia pt SE a RM; SM al Fortelor PC; Serviciul de salvare-deblocare; Inspectoratul de Stat al PC; Directia PC – in municipii, orase, Sectia PC – in sectoare, raioane, Inspectori – in sate; Comisiile pt SE ale ministerelor si departamentelor specialisti titulari, persoane responsabile pt PC (la unitati economice) - forţe şi mijloace de lichidare a urmărilor calamităţilor – Unitatile si subunitatile militare ale PC; Formatiunile militarizate; Formatiunile de salvatori si pompieri; Formatiuni specializate ale ministerelor si departamentelor; Formatiunile nemilitarizate ale obiectelor economiei nationale - reţeaua de observare şi control de laborator – Centrele si institutiile sanitaro-igienice si antiepidemice ale MS a RM; Statiile hidrometio ale serviciului Departamentului Protectiei Mediului inconjurator; Laboratoarele veterinare, agrochimice, de protectie a plantelor ale ministerului agriculturii si alimentatiei; Laboratorul ministerului serviciilor comunale si exploatarii fondului de locuinte; Institutiile principale, orasanesti si sectorale, laboratoarele centrale specializate. Centrele de indicatie a substantelor radioactive, toxice - sistem de instruire – Instruirea ]n scolile de cultura generala de la 8 ani; Instruirea in institutiile de invatamint mediu de specialitate; Instruirea in institutiile de invatammint superior; Instruirea la unitatile economice; Instruirea la locul de trai; Instruirea primara si perfectionarea ultarioara a conducatorilor in domeniul PC. 17. Noţiune de medicină a calamităţilor. Misiunile SAMUSE

M.Calamitatilor-ramura a med. teoretice si practice, avind ca obiectiv de baza organizarea si efectuarea asigurarii med. a populatiei (lezatilor, sinistratilor,) in procesul de lichidare a consecintelor medicale ale dezastrelor, ce includ următoarele complexe de măsuri: -Masurilor de tratament si evacuare; -Masurilor sanitaro-igienice si antiepidemice; -M. ce tin de aprovizionarea cu mater. Sanit-farmac, tehn med, utilaj; -M. ce tin de dirijarea cu fortele si mijloacele serv. med Misiunile SAMUSE: - preventia imbolnavirii; -Organiz activă şi conduc cu forţele şi mijl serv, antrenate în lichidarea urmărilor calam -Acordare la timp a AMU lezaţilor, evacuarea medicală şi trat RB; -Asig stării sanitaro-epidemice satisf a popul în raioanele catastrofale. Prevenirea apariţiei şi răspîndirii bolilor infecţioase în masă în rândurile populaţiei -Micş maximal posibilă a nr neîntemeiat de decedaţi în focare, pe căile de evacuare şi la etapele medicale -Efect expertizei med-legale a decedaţilor şi exam medic a lezaţilor pt stabilizarea gr de gravitate a traumelor, maladiilor şi prognozarea capacit de muncă a acestora 18. Principiile de organizare şi de lucru ale SAMUSE 1. caracter vestat şi prioritar al acestui serviciu 2. princip.teritorial 3. mobilit înaltă a formaţ serv. şi universalitatea profesională de folosirea a serv în diverse SE 4. triajul medical – măsura de bază de organiz. a asist.med de urg.popul în SE 5. acord aj.med.la timp, consecutiv şi cu eficacitatea înaltă 6. princ.de interacţiune – prevede coordon acţ comune în acord asist med cu serv med ale altor ministere şi departamente şi se înfăptuieşte prin: întocmire din timp a planurilor de acţiuni şi interacţiuni; includerea în compon comisiilor pt SE a reprez altor ministere şi departamente 7. princ conducerii unice 8. eşalonarea asist med şi manevrarea cu forţele şi mijl serviciului 9. respectarea raţionalităţii de creare a forţelor şi mijl serv în funcţie de posib apariţiei SE şi posib statului 10. cointeresarea materială, prot socială şi juridică a pers med ş.a.specialişti participanţi la organiz şi acordarea ajut med de urg lezaţilor în SE 11. princip de asig a 2 grade de pregătire a serv: grad înalt şi grad de pregătire permanentă a forţelor şi mijl serv 12. pregăt popul şi a pers cu un risc profesional mărit, care ţine de comportament adecvat, acţiunile în SE şi de acordare a primului ajutor în diverse calam. 19.Structura organizatorica a Serv. asist. med. de urgenta in S.E. Structura Serviciului : 1) nivel central : este reprezentat de conducerea CNSPMU si structurile functionale ale acestuia (Centru de Medicina Calamitatilor), serviciul republican AVIASAN, serviciul spitalicesc cu sectiile clinice s.a. 2) nivel zonal : reprezentat de Statiile Zonale de AMU (centru, nord, sud si UTA Gagauzia) care conduce si manevreaza cu echipele AMU din cadrul substatiilor AMU, amplasate in raioanele republicii; 3) nivel raional : substatia AMU, echipele medico-sanitare create de IMS in cazul declansarii SE; echipele sanitare din institutii, intreprinderi si de pe linga primariile locale. 4) nivel local : reprezentat de subdiviziunile locale ale sistemului ocrotirii sanatatii (punctele AMU, centrele de sanatate, centrele si oficiile medicilor de familii) + echipele sanitare din institutii, intreprinderi si de pe linga primariile locale. Organizarea Serviciului : 1) activitate cotidiana – se planifica activitatea AMU in SE; se acumuleaza si analizeaza informatia despre pericolele declansarii SE; se mentine in grad inalt de pregatire a organelor de conducere, a IMS, transportului sanitar s.a. pentru actionarea prompta in caz de SE; organizarea si coordonarea procesului de pregatire; participarea la instruirea populatiei; crearea si mentinerea rezervelor de materiale M-S pt acordarea AMU; colaborarea internationala si studierea experientelor altor tari in domeniul medicinei calamitatilor. 2) pericol de declansare a SE – informarea organelor de conducere, a IMS, a populatiei despre pericolul de declansare a SE; concretizarea actiunilor prevazute in planurile de asigurare medicala a populatiei; acumularea si generalizarea informatiei privind gradul de pericol a eventualei SE; concretizarea planului de interactiunesi conlucrare cu oricare organe sau institutii; evidenta masurilor indeplinite si informarea permanenta a MS. 3) SE – informarea organelor de conducere, a IMS privind declansarea SE; directionarea in zona dezastrului a subdiviziunilor si formatiunilor M-S, organizarea si acordarea AMU; coordonarea evacuarii lezatilor din zona SE; acordarea AMU evacuate din zona SE; lichidarea consecintelor SE; acumularea informatiei din focare, analiza ei si

evaluarea eficacitatii activitatilor efectuate; evidenta masurilor realizate si informarea permanenta a MS privind evolutia situatiei si mersul lichidarii consecintelor. 20. Conditiile ce influenteaza organizarea si efectuarea masurilor curativo-evacuatorice a lezatilor in timpul calamitatilor. 1.Imprevizibilitatea dupa timp si loc a aparitiei dezatrelor 2. Aparitia concomitenta a pierderilor sanitare in masa 3. Volum. si structura pierderilor sanitare au particularit. sale in diverse dezastre. 4.Gradul de dezvoltare social-economica a reg. concrete, existenta instit. med. cu functia pastrata. 5.Conditii geografice (climă/relief) În munţi pierd sanit cresc cu 27-37% 6. Gradul de dezvoltare a comunicatiilor si a drumurilor 7. Gradul de pregatire a populat. cu privire la acordarea 1 ajut.(autoajutor şi aj.reciproc) cit si la comport. adecv in div dezastre. În caz în care I-ul aj. (din rândurile celor gravi) întârzie 1h  30%; 3h  60%; 6h 90% 8. Gradul de pregatire a format. PC si a serviciului de SAMU, mobilitate înaltă şi intervenţia cât mai rapidă a acestora în focar 9. anotimpul, parte a zilei. 10. Caracterul dezastrului Aceste condiţii pot acţiona în complex  consecinţe grave. 21.Esenta si princip de baza ale asigur. curativ-evacuatoriale a lezatilor in timpul calamitatilor. Esenta:efectuarea la timp a unui complex de masuri consecutive si succesive in acordarea ajutor. med. şi trat lezaţilor la 2 etape medicale cu evacuarea obligatorie a RB din focar, cu imbinarea evacuarii med şi asistenta med. si evacuarea RB dupa destinatie. Principii:-acordarea ajut. med şi trat RB la timp-asigurarea consecutivităţii in acord ajutor. med. R/B ( de la simplu la compus)-respectarea succesivitatii in acord ajut. medical şi trat RB (se asigură prin îndepl documentelor şi prin cunoaşterea patol în diverse calam)-simplificarea nr. de etape medicale pînă la un optim minimum-evacuarea obligatorie a RB din focar-evacuarea RB dupa destinatie-specializarea pe larg a instit medicale-Fractionarea, ajut. med acordat RB la etap. med.- folosire pe larg a mijl mecanizate de evacuare a RB In situatii except. se tine cont de 3 faze:-faza izolarii(dureaza de la initierea dezastr pina la inceputul lucrarilor organizate de salvare. R/b deseori sunt izolati)-faza salvarii (de la initierea lucrarilor de salvare-finisarea evacuarii RB din focar)-faza de reabilitare (presupune acordarea dif. tipuri de ajut. med., tratament si reabilitare med.) 22.Tipurile si volumul ajutorului medical acordat răniţilor şi bolnavilor la etapele medicale şi dependenta lor de situaţia de luptă şi medicală. Tip de ajutor medical – lista de măsuri curativ profilactice efectuate pe câmpul de luptă sau la o etapă medicală concretă. Se disting 5 tipuri de aj.med.: 1.primul ajutor – reprezinta autoajutorul sau ajutorul reciproc; se efectueaza de catre oamenii instruiti, garzile sanitare sau soferul sanitar. Timpul optimal – pina la 30 min dupa lezare. Continutul : scoaterea lezatilor de sub daramaturi, stingerea imbracamintei arzinde, hemostaza provizorie, respiratie artificiala, aplicarea pansamentului pe plaga, masaj cardiac extern, imobilizarea provizorie a oaselor fracturate, aplicarea mastii antigaz s.a. 2.ajutor premedical – este efectuat de felcer, moase, asistente medicale (cu studii medii). Timpul optimal < 1h dupa lezare. Continutul : inlaturarea asfixiei, controlul garoului aplicat anterior, corectarea pansamentului prost aplicat, adm.AB, antivomitivelor; incalzirea lezatilor pe timp de rece. 3.primul ajutor medical – se realizeaza de medici la etapa prespitaliceasca, cu scopul de a inlatura sau de a micsora consecintele lezarii ce prezinta pericol pentru viata. Timpul optimal : 4-6h, pina la 12h. Continutul : a) Masuri de urgenta, fiind neefectuate va surveni decesul : inlaturarea asfixiei, masuri antisoc, amputatia membrului zdrobit, hemostaza provizorie sau definitiva, cateterizarea sau punctia vezicii urinare, degazarea plagii, spalaturi gastrice prin sonda. b) Masuri care pot fi aminate : corectarea pansamentului, blocaj cu novocaina, seroprofilaxia, folosirea remediilor simptomatice. 4.aj.med calificat – masurile sunt efectuate de chirurgi si medicii terapeuti, cu scopul de a inlatura consecintele leziunilor ce prezinta pericol pentru viata, prevenirea complicatiilor si inlaturarea celor existente si tratarea definitiva a lezatilor. Timpul optimal : pina la 10h. Tipuri : CHIRURGICAL a) masuri de urgenta : inlaturarea asfixiei, hemostaza definitiva, hemoragii acute, restabilirea volumului circulant al sangelui, necrotomia, laparotomia;

b) masuri ce pot fi aminate : prelucrarea primara chirurgicala a plagii, fixarea dintilor in fractura de mandibula. TERAPEUTIC a) masuri de urgenta : tratarea lezatilor cu subst.toxice, adm.antidotului, serului antibotulinic; tratamentul edemului cerebral; adm.analgezicelor; corectarea dezechilibrului electrolitic, tratamentul insuficientei cardiace acute; b) masuri de pot fi aminate : adm.AB cu scop profilactic, hemotransfuzie cu scop de substitutie, folosirea subst.simptomatice. 5.aj.med.specializat – acordat de catre medicii specialisti intr-un domeniu medical (traumatologi, neurologi, oftalmologi, urologi etc.) si are drept scop restabilirea la maxim a functiilor pierdute a organelor si sistemelor de organe, de a trata definitiv lezatii, inclusiv si reabilitare medicala. Timpul optimal : 24-72h. Este necesar : specialistul, dotare specializata si loc pregatit pentru interventiile chirurgicale !!!! Volumul ajutorului medical (VAM) - totalitate de măsuri curativ-profilactice efectuate RB în cadrul unui tip de ajutor medical, în funcţie de situaţia de luptă şi medicală real creată. Volumul ajutorului medical se stabileşte de către şeful serviciului medical superior, în caz de necesitate de urgenţă volumul ajutorului medical poate fi modificat şi de către şeful etapei medicale date. VAM poate fi utilizat pentru timpurile de ajutor medical : I ajutor medical, ajutorul medical calificat. Pentru I ajutor medical se prevede VAM:-pe deplin – când se îndeplineşte toate măsurile medicale conform indicaţiilor medicale – măsuri de urgenţă şi măsuri care pot fi amânate-redus – se îndeplineşte doar măsurile de urgenţă În cadrul ajutorului medical calificat, VAM poate fi: pe deplin – se îndeplinesc măsuri de urgenţă şi cele care pot fi amânate în I şi al II rând, în volum redus – se îndeplinesc măsure de urgenţă şi măsurile care pot fi amânate în I rând. VAM se stabileşte în funcţie de situaţia de luptă (pericolul de încercuire, retrageea trupelor etc.) şi în funcţie de situaţia medicală (număr imbunător de RB apăruţi într-o perioadă scurtă de timp, numărul mic de cadre medicale). Într-o anumită perioadă, zi de luptă – VAM poate fi modificat în funcţie de situaţia de luptă şi cea medicală. În cazul în care nr de RB sosiţi la etapa dată nu este mare şi situaţia de luptă este favorabilă, ajutorul medical se va acorda în vol deplin (şi măsurile de urgenţă şi cele ce pot fi amânate). În cazurile în care inamicul ameninţă cu ieşirea lui la etapă medicală respectivă se vor acorda doar măsurile de urgenţă a I-lui aj med sau a aj med calificat. În cazul în care nr de RB sosiţi la et dată este mult prea mare şi care nu poate fi acoperit şi cu măsurile de urgenţă şi cu cele ce pot fi amânate, volumul aj med va fi redus pînă la măsurile de urgenţă a aj med respectiv (prin neefectuarea măsurilor ce pot fi amânate) 23. Scopurile şi conţinutul primului ajutor lezaţilor în SE Primul ajutor este acordat pe cimpul de lupta (in focarul de pierderi sanitare) prin autoajutor, ajutor reciproc, ajutor din partea sanitarilor, instructorilor sanitari, sanitari pușcași, șoferi-sanitari, echipe de brancardieri. Scopul primului ajutor consta in efectuarea celor mai simple masuri medicale pentru salvarea vieţii răniţilor si prevenirea complicaţiilor grave. Timp optimal – primele 20-30min Continutul : scoaterea lezatilor de sub daramaturi, stingerea imbracamintei arzinde, hemostaza provizorie, respiratie artificiala, aplicarea pansamentului pe plaga, masaj cardiac extern, imobilizarea provizorie a oaselor fracturate, aplicarea mastii antigaz s.a. 24 .Scopurile, conţinutul şi organizarea primului ajutor medical în SE Primul ajutor medical – se acordă la punctul medical al brigăzii, batalionului, încadrate cu medici cu studii superioare – generalişti. Scopul de bază a I ajutor medical constituie înlăturarea, atenuarea consecinţelor leziunilor care prezintă pericol pentru viaţă, prevenirea complicaţiilor posibile şi pregătirea acestora către evacuarea de mai departe. Timpul optimal – primele 4-6h după rănire. Toate măsurile efectuate se împart în 2 grupe: măsuri de urgenţă (neefectuarea poate conduce la deces) şi măsurile care pot fi temporar amânate (fără consecinţe grave) Continutul : a) Masuri de urgenta, fiind neefectuate va surveni decesul : inlaturarea asfixiei, masuri antisoc, amputatia membrului zdrobit, hemostaza provizorie sau definitiva, cateterizarea sau punctia vezicii urinare, degazarea plagii, spalaturi gastrice prin sonda. b) Masuri care pot fi aminate : corectarea pansamentului, blocaj cu novocaina, seroprofilaxia, folosirea remediilor simptomatice. 25. Ajutor medical calificat. Scopurile, conţinutul şi organizarea ajutorului medical calificat

– masurile sunt efectuate de chirurgi si medicii terapeuti, cu scopul de a inlatura consecintele leziunilor ce prezinta pericol pentru viata, prevenirea complicatiilor si inlaturarea celor existente si tratarea definitiva a lezatilor. Timpul optimal : pina la 10h. Tipuri : CHIRURGICAL a) masuri de urgenta : inlaturarea asfixiei, hemostaza definitiva, hemoragii acute, restabilirea volumului circulant al sangelui, necrotomia, laparotomia; b) masuri ce pot fi aminate : prelucrarea primara chirurgicala a plagii, fixarea dintilor in fractura de mandibula. TERAPEUTIC a) masuri de urgenta : tratarea lezatilor cu subst.toxice, adm.antidotului, serului antibotulinic; tratamentul edemului cerebral; adm.analgezicelor; corectarea dezechilibrului electrolitic, tratamentul insuficientei cardiace acute; b) masuri de pot fi aminate : adm.AB cu scop profilactic, hemotransfuzie cu scop de substitutie, folosirea subst.simptomatice. 26. Organizarea ajutorului medical specializat în caz de catastrofe Ajutorul medical specializat – forma superioară în acordarea ajutorului medical, ce se acorda de catre medici specialisti in diverse ramuri (specialitati) chirurgicale, si de medicina interna in spitalele militare specializate, ce dispun de instrumentar, aparatura de specialitate si medicamentele necesare. Timpul optimal 24-72h. Pentru existenţă are nevoie de câteva condiţii: 1.Prezenţa specialiştilor; 2. prezenţa dotării; 3.prezenţa locului pregătit. Scop: restabilirea funcțiilor organelor și sistemelor; a pregăti RB pt trat ulterior. La orice et.med., timpul optimal de acordare a aj med respectiv, lezaților prin subst tox de luptă este de primele 2 ore după sosirea acestora la etapa dată. 27. Noţiune de etapă medicală. Etapele medicale prespitaliceşti şi spitaliceşti Etapa medicala-fortele si mijloacele ocrotirii sanatatii instalate pe caile de evacuare cu scop de primire a RB, înregistrare, de a face triajul medical, de a acorda ajut. med. respactiv de a pregati RB pt evacuare (la neces). 2 tipuri de etape: 1. Prespitaliceasca – toate etapele med din focar. Acestor formaţiuni medicale le revin indeplinirea următoarelor misiuni: primirea răniţilor si bolnavilor, executarea tratării sanitare ori speciale (după necesitate), acordarea primului ajutor medical ori premedical daca acesta n-a fost acordat, pregătirea răniţilor si bolnavilor către evacuarea de mai departe ori tratamentul temporar, îndeplinirea documentelor de evidenta medicala (fisa primara a rănitului). 2. Spitaliceasca – cele din afara focarului. Acestor formaţiuni medicale le revin îndeplinirea următoarelor misiuni: primirea răniţilor si bolnavilor, executarea triajului medical, tratarea sanitara (speciala) după necesitate, acordarea ajutorului medical calificat, specializat, tratamentul, reabilitarea medicala, expertiza medico-militara, indeplinirea documentelor medicale. 28. Cerintele catre terenul de instalare a etapelor medicale in cas de catastrofe-terenul cit mai aproape de focarele de pierderi sanitare în masă-suprafata terenului sa asigure instalarea corectă şi comoda a tuturor secţiilor functionale ale etapei date-apropierea nemijlocita de cai de transport de evacuare si sursă de apa potabilă-terenul sa nu fie contaminat cu subst. radioactive , toxice, bacteriene-starea sanitar epidemica sa fie satisfacatoare. 29. Schema principala de instalare a etapei med. in caz de catastrofe. ??? Etapa medicala – reprezinta toate fortele si mijloacele SAMUSE, alte departamente si ministere, amplasate pe caile de evacuare, avand ca misiuni : primirea, inregistrarea, tratarea speciala dupa caz, triajul medical, acordarea AM conform indicatiilor medicului, pregatirea pentru evacuarea ulterioara sau tratarea lezatilor pina la rezultatul definitiv. 30. Triajul medical. Definiţia, tipurile, scopurile şi semnif TM a lezaţilor în SE Triajul medical – parte componentă de bază a măsurilor de tratament şi evacuare în campanie şi reprezintă – repartizarea RB pe grupe în raport cu necesităţiele omogene de tratament, evacuare si transport.

În dependenţă de funţia îndeplinirii, triajului medical este de 2 tipuri: triajul din cadrul formaţiunii şi triajul medical de evacuare şi transport.TM se face în baza diagnosticului stabilit şi prognosticului posibil; poartă un caracter concret şi se face încontinuu. În efectuarea TM, la orice et.med, treb.de ţinut cont de 3 semne de triaj: Nivel de pericol pt mediul ambiant, semnul de tratament, semnul de evacuare. 31. Organizarea TM al lezaţilor în conformitate cu semnele de triaj În efectuarea TM, la orice et.med, treb.de ţinut cont de 3 semne de triaj: Nivel de pericol pt mediul ambiant, semnul de tratament, semnul de evacuare. După niv de pericol, toţi RB se împart în 3 grupe:1.RB ce au neces în tratare sanitară (parţială/completă), dezactivare, degazare, dezinfecţie a echipamentului2.B/v infecţioşi trimişi în izolator (pt izolare temporară) 3.Restul RB se trimit spre secţia de primire şi triaj.După semnul de tratament:1.RB ce au neces în măsuri de urgenţă a aj med, neefect cărora va provoca deces2.RB aj.cărora va fi amânat3.RB în stare de agonie După semnul de evacuare:1.RB ce vor fi evacuaţi la instit med din afara focarului2.RB ce vor rămîne la etapa dată: netransportabilă, stare de agonie, unii pentru trat.definitiv3.RB ce vor fi trimişi la locul de trai pt supraveghere şi trat de ambulator. 32. Grupele de RB repartizaţi în urma TM la etapele prespitaliceşti 1. RB ce au neces în măsuri de urg după indicaţii vitale2. RB cărora aj med va fi amînat(1.şi2. în cadrul formaţiunii)3. restul RB4. RB ce vor fi evacuaţi din focar la instit med din afara focarului5. RB ce vor ieşi din focar de sinestătător sau cu ajut altor pers 33. Grupele de RB repartizaţi în urma TM la etapele spitaliceşti1. RB în stare de agonie 2. RB ce au neces de măsuri de urgenţă3. RB cărora aj.med. va fi amânat4. RB ce vor fi trimişi la locul de trai pt suprav şi trat ambulator. 34. Esenţa, scopurile şi organizarea evacuării medicale a lezaţilor în caz de catastrofe Evacuarea medicala-complex de măsuri ce ţin de căutare, scoatere de sub dărâmături şi transportarea acestora pînă la etapa finalp unde se va acorda aj.med., tratament şi reabilitare medicală. Numai evacuarea medicala da posibilitate de a elibera etapele medicale de raniti si bolnavi si face posibil ca ele sa se deplaseze in conformitate cu crearea situaţiilor tactice si medicale pe de o parte si de a acorda acel tip de a-jutor medical (in conformitate cu indicaţiile medicale) răniţilor si bolnavilor de care ei necesita. Scopul: acordarea la timp a ajut. med.; crearea condit. de manevrare cu fortele si mijloacele SAMU din focar. Caile pe care se efectuează evacuarea răniţilor si bolnavilor se numesc cai de evacuare si de cele mai multe ori ele corespund cu caile de aprovizionare. Totalitatea cailor de evacuare, etapelor medicale instalate pe ele si transportul sanitar folosit, care asigura o grupare de trupe poarta denumirea de direcţie de evacuare. Evacuarea medicala se organizează sub responsabilitatea seful SAMU a nivelului respectiv. P/u evacuare se folosesc autosanitare, autobuse sanitare, elicoptere sanitare ale MS, dar si camioane, trenuri, elicoptere de transport etc. Autobuzele sanitare si elicopterele sanitare nu vor acoperi evacuarea R/b din foacr, de aceea in perioada de pregatire, seful SAMU de nivel respectiv, prin colaborare cu alte persoane de decizie din alte ministere si departamente tre sa ia decizie p/u a primi mijl. de transport. a r/b. in acest scop exista decizia Guvernului, prin care m. drumurilor si transportului, cit si alte ministere si departamente sunt obligate sa asigure SAMU la cererea sa cu mijloace de transport p/u evacuarea R/B din focar si p/u transp. medicilor si mat. med in focar. Aceasta decizie e inclusa in planul de evacuare a comisiei respective p/u S.E, care se aprobă de către preşedintele comisiei, iar măsurile incluse în plan st obligatorii pt toţi executanţii. În RM există o decizie a guvernului prin care sunt obligate ministrul transportului şi infrastructurii drumurilor, alte ministere şi departamente de a asigura la cererea SAMU, transp necesar pt evacuarea RB din focar, dar si pt transp pers med şi mater med în focar. Se interzice evacuarea RB din focar în cazul în care nu a fost acordat aj med.

35. Izvoarele de aprovizionare a instit. si format. med. cu materiale medicale, sanitaro-gospodaresti si speciale in SE. • Cu mat. Med-Sanit:-din rezerva intangibila de mat. a instit si format servic. asist med de urgenta creata conform Tabelei temporare de aprovizionare-de la interp. farmaceutice -din rezervele nescazute statale-prin finant. din bugetul republican sau local-prin folosirea unor mijl. medicoveterinare de la serv. veterinare-mat. med. de la alte ministere si departamente-mat. med. aflate la aprovizionarea curenta a inst. medicale-mat. med. aflate in focar si ce sunt utile p/u folosire. • Cu mat. Sanit-gospod:-conform Tabelei temporare de aprovizionare-Din instit., ministere, departam, prin hotarirea comisiilor p/u sit except ale municipiilor, oraselor, sectoarelor, raioanelor. • Cu mat. speciale:-conform Tabelei temporare de aprovizionare-prin statele majore a prot. civile locale. 36. Pastrarea mat. med. ale instit. si format. SAMUSE P/u pastrarea lor corecta e necesar efectuarea:-amenajarea incaperii cu poliţă, safeuri-Mentinerea depozit. in curatenie si respectarea conditi corespunzatoare-Paza depozit. si respectarea regulilor antiincendiare. -Evidenta stricta si corecta a mat. aflate la pastrare-Controlul sistematic asupra respectarii normelor de pastrare a mat.• M.med se pastreaza conform cerintelor:1) Dupa destinatie:-Mat. in rezerva nescazuta p/u format. med. se pastreaza separat.-M. de folosire curenta p/u instit. med- separat2)Dupa tipul materialului: toate mat. folosite in practica med., preparate bacteriene, reactive de laborator, mat. de pansamente, obiecte p/u farmacii se pastreaza aparte.3)Dupa conditii speciale de pastrare: care necesita tº speciala, ce tre ferite de umiditate, de raze solare. In afara de aceasta se pastreaza separat: -Sub. deosebit de toxice (lista speciala); -Mijloace medic toxice- gr A; -Mijloace med. cu efect puternic gr B, p/u care sunt stabilite reg. speciale de pastrare. Mater med se păstr în ambalaje pt fiecare formaţ medic. Pe fiecare ambalaj se scrie: denum depozit, denum medicam, masa fără dop şi netă, timp de pregătire, data analizei, numele de familie ale împachetatorului, data împachetării. Mater.inflamabile se păstr aparte conform regulilor speciale.Obiectele din gumă/cauciuc se păstr la o temp de 0-20 oC, să fie ferite de curent de aer şi de razele directe ale luminii. Tot aparatajul medical pănă la punerea în rezervă nescăzută treb să fie examinat în acţiune. Instrumentarul chirurgical treb să fie conservat. Respons pt crearea rezervelor nescăzute de mater pt instit şi formaţ medic o poartă directorii acestor instit med. Controlul sistematic asupra acumulării, păstrării şi împrospotării mater e/e efect de către medicul şef-adjunct al spit în probl medic.Respons pt împrospătare la timp a mater medic în rezerva nescăz o poartă şeful farmaciei spitalului, iar în acele spit unde nu sunt farmacii respons o poartă asist super a Sp. Normele de aproviz şi păstrare în rezervele scăzute şi determ de către org de conduc ale ocrot săn regionale ce ţin cont de particul existente de caracterul catastrofelor posibile, dar şi conform tabelei temporare de aproviz. Pt primirea mater medic este necesar de a prez următ docum: buletin de identit, procura, bon de livrare. 37. Misiunile farm. centrale, orasanesti în SE. Documente neces. p/u primirea mat. med. 1. Determinarea necesarului in mat. medico-sanitre, sanit-gospod si speciale p/u asigurarea instit. şi formaţ medic in S.E.2. Stud. sit. posibile si planificarea aprov. instit. si format. medicale. Aproviz. popul cu med. in SE.3.Pregatirea pers. inst. farmaceutic p/u lucru in s.e.4.Paticiparea la crearea rezervelor nescazute de mat. med. p/u instit. med, p/u lucru in SE.5,Crearea rezerv. nescazute de mat, in instit farmaceutice. Acumularea, pastrarea si improspatarea mat. med.6.Pregatirea si asigurarea emiterii organizate si operative a mat. med. in termeni limitati7. Stud. posibilit. p/u folosirea in aprovizionarea instit. med din resursele locale.8. Controlul asupra folosirii rationale si economice a mat. medicale. 9. Reimpartirea instit. med in conformitatea cu situatia creata in caz de catastrofa10.Evidentierea justa si darea de seama cu privire la dinamica mat. medicale11. Organizarea prot. personalului si a mat. med. in conditii de SE. Ridicarea stabilitatii de lucru a obiectelor farmaceutice corespunzatoare. 38. Actiunile de comportament personal in caz de cutremur, incendii si inundatii. ÎN CAZ DE CUTREMUR DE PĂMÎNT-feriţi-vă de căderea tehcuielii, armaturii, dulapurilor, poliţelor, -fiţi cît mai departe de ferestre, oglinzi, abajure;-plăsaţi-vă lîngă peretele intern, în deschizătura uşilor;-imediat ce vor înceta zguduiturile - părăsiţi clădirea;-nu vă folosiţi ascensorul;-aflîndu-vâ in stradă treceţi la mijlocul ei, pe piaţă, cît mai departe de clădiri şi edificii,stîlpi cu linii de tensiune; ÎH CAZ DE INUNDAŢII-anunţaţi din timp personalul acestei case;-transferaţi la etajele de sus sau în poduri bunurile materiale;-deconectaţi apa, electricitatea, gazul;-luaţi cu sine lucruri de prima necesitate şi plecaţi la punctul de adunare;dacă vă aflaţi în stradă, deplasaţi-vă pe un loc mai ridicat;-feriţi-vă de transformatoare şi fire electrice.ÎN CAZ DE

INCENDIU:-feriţi-vă de temperatură înaltă, fum şi gaze, de prăbuşirea edificiilor, de exploziile utilajului tehnologic şi al aparatelor, de căderea copacilor,-este periculos de întrat in zona cu fum dacă vizibilitatea e mai mică de 10m;-la salvarea victimelor, înainte de a întră în încăperea încendiată, acoperiti-vă pe cap cu o prelată muşama, palton sau trenci umezite în prealabil.-uşa în încăperea cu fum deschideţi-o atent, pentru a evita izbucnirea flăcărilor în urma aerisirii abundente:-în încăperea cu fum deplăsaţi-vă pe brînci sau tîrîş;-pentru protejarea de oxidul de carbon respiraţi printr-o ţesătură umeda. 39. Noţiune şi principiile de bază al prot.popul.în SE în timp de pace Prot. civila in SE la pace-complex de masuri(activitati) pe scara intregului stat de ordin legislativ, economicofinanciar, social si de management, ce au drept scop excluderea, diminuarea la maxim a act. fact. lezati in caz de declansare a dezastrelro asupra org. uman. • Responsabilitati in domeniul prot.. pop. il au: -presedintele RM, -Parlamentul, -Guvernul, -Ministerele, departamente, -Org. publice locale, - conducătorul întreprinderii de stat/private; -Fiecare cet. in parte.• Principiile:1. Conducerea continua a activitatii de protect. a pop. de catre organel de conducere publica, conducatorii ministerelor, departamentelor si a conducatorilor obiectelor economice nationale, private sau de stat.2. Planificarea din timp si efectuarea masurilor de protectie a populatiei pe intreg teritoriu a RM3. Planificarea si efectuarea masurilor de protectie a populat. concomitent cu planificarea si efectuarea de alte ministere si departamente 4. Planificarea si executarea masurilor de protectie a pop. in complex cu planurile de dezvoltare sociala si a economiei nationale a RM, judetului, municipiului si obiectului economic national. 40. Masurile generale de protectie a pop. in situatii exceptionale in timp de pace Aceste măsuri s/t organiz şi efect de către conduc de la toate nivelele de comun cu organele PC, ce acordă asistenţă consultativă inclusiv şi materială. 1. observarea permanenta si controlul de laborator vizind pericolul operatiei dezastrelor, contaminarea mediul. ambiant cu s. toxice, bacteriene. 2. Informarea la timop a pop. d/e pericolul de aparitie a calamitatilor spontane, avariilor si altor sit. exceptionale 3. Adapostirea pop. in adaposturi de protectie, utilizarea mijloacelor de protectie individualaAdăposturi – mijl de prot colectivă. După gr de prot pot fi: ad.standart şi improvizat.Ad.standart st construite şi la stadiul de proiectare treb să corespundă următ cerinţe: - prot.sigură a pop.; -să permită reşedinţa popul.în mod autonom, nu mai puţin de 72h; - să fie construite la o distanţă de siguranţă de sist de apeducte şi canalizare cu pres înaltă; -treb.să dispună de intrare şi ieşire cu acelaşi gr de protecţie în acelaşi timp să dispună de ieşire de rezervă. 4. Respecatreea de catre pop. a regimului de protectie pe teren. Contaminatdeterm regimului antichimic / antiradiaţional / antibacterian. Pentru respectarea acestor regimuri se util.: mijl de prot colectivă, mijl de prot individuală(echipam de prot şi măşti antigaz), mijl de prot medicală (antidot, radioprotector, subst antibact şi unele regimuri speciale: observare/carantină) 5.Evacuarea pop. din zonele ce prezinta pericolreprez măsuri şi activ orientate spre scoaterea, tranps popul din zonele afectate spre zonele de siguranţă. Sunt constituite comisii de evacuare, ce elab plan de evacuare, care include: - liste nominale ale evacuatorilor; -direcţia; -asig siguranţei; - asig medicală. În locuri unde se evac popul s/t constit comisii de primire şi repartizare a popul. 6. Efectuarea masurilor speciale de protectie si cu caracter sanitaro-igienic 7. Instruirea in prealabil a pop. privitor la comportamentul corect si modalit. de protectie, activitate in SE 41. Masurile speciale (medicale) de protectie a pop. in SE in timp de pace s/t organiz şi efect de conducăt de la toate nivelele de comun cu organele PC si MinSăn. Scop:profilaxie, acord I-ul aj., în caz de contaminare cu subst tox, radioact, bact, traume şi arsuri In acest scop sunt utilizate preparatele medicam.: radioprotectoarele, antidotii, analgetici, prep. antibacteriene si mijloacele de tratare sanitara partiala-P/u profilaxia contam. cu s. radioactive-cistamina din trusa individuala p/u pop. in care sunt 2 tuburi a cite 6 compartimente. Se utilizeaza inainte de a intra in zona contaminata-In caz de patrundere a s. rad. in tractul gasto-intestinal- iodidul de caliu-P/u jugularea reactiei primare in caz de aparitie a b. actinice- aeron, iodid de caliu, etaperazina etc-In caz de contaminare a minilor, corpului dezgolit – decontaminare, dezactivare- spalarea miinilor si a partilor dezgolite cu sapun si scuturarea hainelor. -In caz ..s. toxice- antidoti ce neutralizeaza tox. in organism-In ... fosfororganice( clorofos, diclofos, zoman, gaze neuro-paralitice)- atropina, afina, sapole din trusa individuala-In...cianide- antidoti- amilnitina, propilnitrita, promosmon, tiosulfat de natriu.-In ...arseniu- unitiolul-in ... a partilor descoperite si a echipamentului-decontaminare c ajutorul

pechetului antichi,mic individual-in...s bacteriene- antibiotice de spectru larg de actiune-In caz de taume- pachetul de pansam. individual • Continutul trusei individuale p/u pop:-Sub. de calmare a durerii (promedol 2%)-Antidot contra subst fosforoorganice (safolen, afina, atropina)-Rem antibacteriene - sulfadimetoxina (deregl TGI)-rem.antibacteriene doxiciclina p/u tra. gasto-intestin si plagi, combustii-Radioprotective – cistamina-Radioprotective nr 2-iodidul de caliuAntivomitiv (traume cranio-cerebrale): etapirizina, dimetcarb 42. Conditiile de activit. ale SAMUSE si influenta lor la organizarea asig. med. a R/B. 1.Imprevizibilitatea dupa timp si loc a aparitiei dezatrelor2. Aparitia concomitenta a pierderilor sanitare in masa 3. Volum. si structura pierderilor sanitare au particularit. sale in diverse dezastre.4.Gradul de dezvoltare socialeconomica a reg. concrete, existenta instit. med. cu functia pastrata.5.Conditii geografice (climă/relief) În munţi pierd sanit cresc cu 27-37%6. Gradul de dezvoltare a comunicatiilor si a drumurilor7. Gradul de pregatire a populat. cu privire la acordarea 1 ajut.(autoajutor şi aj.reciproc) cit si la comport. adecv in div dezastre. În caz în care I-ul aj. (din rândurile celor gravi) întârzie 1h  30%; 3h  60%; 6h 90%8. Gradul de pregatire a format. PC si a serviciului de SAMU, mobilitate înaltă şi intervenţia cât mai rapidă a acestora în focar 9. anotimpul, parte a zilei.10. Caracterul dezastruluiAceste condiţii pot acţiona în complex  consecinţe grave. 43. Normele de comportare personala in caz de cutremur , alunecari de teren si contaminare cu s. radioactive: ÎN CAZ DE CUTREMUR DE PĂMÎNT-feriţi-vă de căderea tehcuielii, armaturii, dulapurilor, poliţelor,-fiţi cît mai departe de ferestre, oglinzi, abajure;-plăsaţi-vă lîngă peretele intern, în deschizătura uşilor;-imediat ce vor înceta zguduiturile - părăsiţi clădirea;-nu vă folosiţi ascensorul; -aflîndu-vâ in stradă treceţi la mijlocul ei, pe piaţă, cît mai departe de clădiri şi edificii,stîlpi cu linii de tensiune;ÎN CAZ DE ALUNECARI DE TEREN; - ieşiţi din clădire pe loc drept;- anunţaşi despre fenomen vecinii şi ajutaţi copiilor, bolnavilor şi bătrînilor să părăsească clădirea;- în caz de necesitate chemaţi asistenţa medicală de urgenţă, poliţia, sau pompierii.- efectuaţi măsurile pentru asigurarea securităţii oamenilor, valorilor materialeÎN CAZ DE CONTAMINARE RADIOACTIVA-îmbrăcaţi măştile antigaz (masca din vată-tifon) şi plecaţi în edificiul de protecţie;dacă adăpostul este departe şi nu aveţi mască-antigaz, rămîneţi acasă, conectaţi radioul pentru recepţionarea comunicatelor organelor protecţiei civile;-închideţi ferestrele, uşile acoperiţi-le cu ţeseturi dense, încleiaţi crăpăturile din ramele ferestrelor;-la indicaţia organelor protecţiei civile pregătiţi-vă pentru posibila evacuare;-la indicaţia instituţiilor curative întrebuinţaţi tablete de caliu iodat; -plecînd din casă deconectaţi aparatele electrice, luaţi cu sine documentele, banii, lucrurile necesare, îmbrăcaţi mascaantigaz sau masca umezită din vata-tifon, o prelată sau trenciul;-la sosirea în raionul nepereculos treceţi controlul radioactiv şi prelucrarea sanitară; 44. Caracteristica zonelor inundatiei catasrofale si influenta lor la organizarea ajut. medical R/B Pt a organiza mai corect lucrările de salvare şi de acordare a aj.med.este necesar de a cunoaste caracteristica zonei de inundatii. 4 zone (începând de la baraj): 1.Z1.- In.catastrofală (vit. apei=>30 km/h; raza zonei:10-12 km; val inund. 2-5 m; timp de scurg.a apei–30 min.) 2.Z2.- de scurgere rapidă (V-15-20km/h; R.15-20 km; val-0,5-1 m; timp de scurgere 50-60min) 3.Z3.-de scurgere medie (V-10-15 km/h; R-30-50 km, depinde de relief; val-lipseste/timp de scurgere-2-3h) 4.Z4.-de scurgere lenta (V-6-10 km/h; R-36-70 km; Val lipseşte; timp de scurgere =>7-8 h ) 45. Notiune de med. a calamitatilor. Organizarea interactiunii SAMU si alte servicii ale ministerelor si departamentelor in interesul asigurarii medicale a ranitilor si bonavilor. M.Calamitatilor-ramura a med. teoretice si practice, avind ca obiectiv de baza organizarea si efectuarea asigurarii med. a populatiei (lezatilor, sinistratilor,) in procesul de lichidare a consecintelor medicale ale dezastrelor, ce includ următoarele complexe de măsuri: -Masurilor de tratament si evacuare; -Masurilor sanitaro-igienice si antiepidemice; -M. ce tin de aprovizionarea cu mater. Sanit-farmac, tehn med, utilaj; -M. ce tin de dirijarea cu fortele si mijloacele serv. med Obiectivele de studiu:-Factorii lezanti al dezastrelor si actiunea lor asupar organismului; -Patologia specifica aparuta in rezultatul actiunii fact.; -Formele, metodele de oragizare si acordare a asist. med.; -Formele, metodele de tratament, recuperare medic; -Metodele de combatere a dezastrelr si a efectelor act. fact. lezanti.

Aspecte:-Clinic; -De med. Preventiva; -De manageent farmaceutic;-De management sanitar. Metode de studiu:-Istorico-descriptiva; -Analitica; -Statistica; -De prognozare; -Simulare

46. Valoarea pierderilor generale şi sanitare în zonele cutremurului de pământ In zona distrugerilor usoare : -pierderi generale - 15-20% -pierderi sanitare - 96-98% In zona distrugerilor medii : - pierderi generale - 20-25% -pierderi sanitare - 85-90% In zona distrugerilor majore/de amploare : - pierderi generale -25-30% - pierderi sanitare – 80-85% In zona distrugerilor complete : -pierderi generale – 40% - pierderi sanitare – 55-60% 47. Caracteristica factorilor lezanţi ai carastrofelor 1.F.mecanici (unda de soc,alunecari de teren, prabusiri de pamint, uragane, virtejuri, explozii (schije secundare) 2.F.termici (temp. inalte, scazute; ef de temp inalta provocata de un fascicol de lumina-lazer, focos atomic) 3.F.chimici: (subst. chimice concentrate: amoniac, acizi, baze etc) 4.F. de iradiere: (accid. la instalatii ce folosesc surse cu energie atomica, radioterapie etc) 5.F. biologici: (bacterii si toxinele lor) 6.F. psiho-emotionali-stres -Unda de soc-in urma exploziei. Este un volum de aer comprimat ce se raspindeste uniform de la epicentru spre periferii cu o viteza supersonica. Asupra organismului uman actioneaza in mod indirect direct, propulsind prin tes, organismului si provocind leziuni. Atit act. directa cit si indirecta provoaca leziuni. Actiunea U.d.S aspuro org- in kg/cm2:-la actiunea 0,2-0,4 kg/cm2- leziuni usoare( contuzii, luxatii, perforatii ale mem. timpanice) -la 0,6-0,9 kg/cm2 – lez. grave (lez. org. interne, lez. articulatiilor, contuzii grave etc)-la 0,9 si ↑-lez. extrem de rave, incompatibile cu viata.-Combustii- pot fi superficiale si profunde Complicatii:-Primare precoce (pierderea cunostintei, asfixie, stare de soc, de toxemie)-Lez. secundare precoce (supuratia leziunilor, stare de sepsis, pneumonii etc)-Tirzii (contractura cicatriciala-keloid, ulcer trofic, amiloidoza org. interne). In intox cu CO2-dereglari psihice. 48. Conţinutul primului ajutor acordat lezaţilor în SE Primul ajutor medical – se acordă la punctul medical al brigăzii, batalionului, încadrate cu medici cu studii superioare – generalişti. Scopul de bază a I ajutor medical constituie înlăturarea, atenuarea consecinţelor leziunilor care prezintă pericol pentru viaţă, prevenirea complicaţiilor posibile şi pregătirea acestora către evacuarea de mai departe. Timpul optimal – primele 4-6h după rănire. Toate măsurile efectuate se împart în 2 grupe: măsuri de urgenţă (neefectuarea poate conduce la deces) şi măsurile care pot fi temporar amânate (fără consecinţe grave) Continutul : a) Masuri de urgenta, fiind neefectuate va surveni decesul : inlaturarea asfixiei, masuri antisoc, amputatia membrului zdrobit, hemostaza provizorie sau definitiva, cateterizarea sau punctia vezicii urinare, degazarea plagii, spalaturi gastrice prin sonda. b) Masuri care pot fi aminate : corectarea pansamentului, blocaj cu novocaina, seroprofilaxia, folosirea remediilor simptomatice. 49. Scopurile si continutul ajutorului premedical lezaţilor in situatii exceptionale ajutor premedical – este efectuat de felcer, moase, asistente medicale (cu studii medii). Timpul optimal < 1h dupa lezare. Continutul : inlaturarea asfixiei, controlul garoului aplicat anterior, corectarea pansamentului prost aplicat, adm.AB, antivomitivelor; incalzirea lezatilor pe timp de rece.

50. Volumul 1-ului ajutor medical si dependenta lui de sit. creata in focar Primul ajutor este acordat pe cimpul de lupta (in focarul de pierderi sanitare) prin autoajutor, ajutor reciproc, ajutor din partea sanitarilor, instructorilor sanitari, sanitari pușcași, șoferi-sanitari, echipe de brancardieri. Scopul primului ajutor consta in efectuarea celor mai simple masuri medicale pentru salvarea vieţii răniţilor si prevenirea complicaţiilor grave. Timp optimal – primele 20-30min Continutul : scoaterea lezatilor de sub daramaturi, stingerea imbracamintei arzinde, hemostaza provizorie, respiratie artificiala, aplicarea pansamentului pe plaga, masaj cardiac extern, imobilizarea provizorie a oaselor fracturate, aplicarea mastii antigaz s.a.