Materiale Pentru Confectionarea Modelelor [PDF]

Zitiervorschau

Materiale pentru confectionarea modelelor Modelul reprezinta copia fidela a campului protetic, inregistrata cu maximum de fidelitate de catre o amprenta. Modelul are 2 componente: - modelul propriu-zis care reda elementele inregistrate de amprenta - soclul modelului care ii confera rigiditate si rezistenta Coeficientul de dilatare al materialului de model trebuie sa fie egal cu coeficientul de contractie al materialului de amprentare folosit. Intre materialul de model si cel de amprenta trebuie sa existe compatibilitate mecanica, fizica si chimica.

1. 2. 3. 4.

Clasificarea modelelor: Modele de studiu Modele documentare Modele de lucru Modele duplicat

MODELE DE STUDIU Se realizeaza la prima prezentare a pacientului și permite examinarea campului protetic in situații greu accesibile examenului clinic (poziția laterala, posterioara). Completeaza examenul clinic și impreuna cu examenele paraclinice contribuie la stabilirea unui diagnostic complet al leziuniloe odontale, parodontale, al edentației, ocluziei, anomaliilor dento-maxilare etc. Este util fixarii planului de tratament protetic, ortodontic, chirurgical.

MODELE DOCUMENTARE Constituie proba de referința necesara aprecierii eficienței tratamentului stomatologic. Are scop științific, didactic, cu ajutorul acestor modele apreciindu-se rezultatele finale ale tratamentului stomatologic. Are valoare juridica, de argumentare a soluțiilor de tratament (reprezinta o proba obiectiva judiciara).

MODELUL DE LUCRU Reprezinta copia pozitiva a campului protetic pregatit necesar proteticianului, chirurgului sau ortodontului in vederea realizarii actelor chirurgicale, protetice, aparate ortodontice Modelele de lucru pot fi de urmatoarele tipuri: - Modele pentru microproteze (proteze unidentare), alcatuite din bont mobilizabil, dinți vecini etc - Modele pt punți dentare carec uprind dinții stalpi, dinții vecini, creasta edentata - Modele pt proteze parțiale, scheletate care cuprind dinții restanți pregatiți sau nu pt tratament protetic, breșele edentate, bolta palatina, etc - Modele de lucru pt proteza totala (denumit și model funcțional) - Modelul arcadei antagoniste

MODELUL DUPLICAT Se folosește pt realizarea unor lucrari protetice de mare precizie, scheletizate, punți. Se realizeaza din mase de ambalat specifice aliajului din ncare se va turna proteza. Se obține prin amprentarea modelului de lucru. Se realizeaza amprenta duplicatoare in care se toarna masa de ambalat și se obține modelul duplicat. Machetele executate pe model duplicat nu se indeparteaza de pe model, facand parte din tipar. 1

Clasificarea materialelor de realizat modele 1.

Dupa natura clinica: Materiale nemetalice  Gipsurile  Cimenturile  Rasini acrilice si materiale compozite  Masele de ambalat  Masele ceramice Materiale metalice  Modele din amalgame  Aliaje - usor fluzibile - topite si pulverizate  Metale depuse pe cale galvanica

2.

Dupa tehnologia de realizare, adica dupa modul de depunere al materialului in amprenta: a) Prin turnarea in amprenta - gipsurile - materialele compozite - masele de ambalat - masele ceramice → sub forma de pasta b) Prin indesare - amalgame - cimenturi c) Depunerea de metal sau aliaj prin: - galvanizare - pulverizare

Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca materialul de realizat modele:     

Stabilirea formei si a volumului Fidelitatea Plasticitatea → depinde de fluiditatea materialului si de marimea particulelor de realizat modele. Particulele cele mai mici pt confectionat modele sunt ionii de Cu si Ag depusi prin galvano-plastic. Rezistenta la rupere, presiune → rasinile compozite sunt foarte rezistente Rezistentala abrazie → apare la modelele din rasinile compozite, dar si la cele obtinute prin galvanizare si pulverizare.

Materiale nemetalice I. GIPSUL Este cel mai frecvent material utilizat pt modele. Timpul de priza depinde de: - factori fizici - factori chimici Factorii fizici: 1. Temperatura → cu cat temperatura apei este mai crescuta, cu atat reactia de priza este mai accelerata 2. Raportul de apa si pulbere → timpul de priza creste o data cu cresterea proportiei de apa 2

3. Timpul de spatulare → timpul de priza creste o data cu diminuarea timpului de spatulare 4. Dimensiunea particulelor → timpul de priza scade cu scaderea dimensiunii particulelor Factorii chimici: 1. Acceleratorii reactiei de priza → NaCl, NaSO4, KCl, KSO4 2. Inhibitatorii reactiei de priza - citrati - acetati sau barati alcalini (exp. Borax)

Clasificarea gipsurilor Conform unor standarde internationale gipsul utilizat in stomatologie (fie pt amprentare, fie pt model) se clasifica in 5 categorii: Tip 1 → gips pt amprentare Tip 2 → gips obisnuit pt modele Tip 3 → gips dur pt modele si bonturi mobilizabile Tip 4 → gips extradur pt modele si bonturi mobilizabile (cu duritate crescuta si expansiune redusa) Tip 5 → gips extradur pt model si bonturi mobilizabile (cu duritate si expansiune crescuta) Descrierea tipurilor de gips 1. Gipsul de modele (TIP 2) -

Proprietati: are o structura poroasa dupa reactia de priza si este un gips moale este putin hidrosolubil timpul de priza este de 6-30 minute pretul de cost este scazut

 Indicatii:

Structura poroasa si rezistenta mica la abrazie il indica pt realizarea: 1. Modelelor de studiu, diagnostic, documentare si didactice 2. Modelul dintilor antagonisti 3. Modele preliminare in vederea realizarii unor portamprente (linguri) individuale 4. Soclul modelelor 5. Modele pt reparatii de proteze 6. Fixarea modelelor in simulatoare (oculuzoare, articulatoare) 7. Masa de ambalat pt obtinerea tiparelor in care se polimerizeaza coroanele, puntile si protezele acrilice. 8. Rol de liant in unele mase de ambalat pt turnari metalice

2. Gipsul dur (TIP 3) 

Proprietati: culoarea pulberii poate fi albastra, galbena, verde etc puritatea este de 2,5-10 ori mai mare decat a gipsului obisnuit rezistenta crescuta la abrazie timp de priza 6-20 minute expansiunea de priza 0,1% are o granulatie foarte fina, astfel incat pasta este foarte fluida si reda cu fidelitate detaliile amprentei - pret de cost relativ redus -

3

Indicatii:



1. Modele de lucru de mare precizie pt microproteze, punti, proteze partiale si totale, aparate ortodontice etc 2. Soclul modelelor cu bonturi mobilizabile. 3. Modelul dintilor antagonisti.

3. Gipsul extradur si sintetic (TIP 4 si TIP 5) Se obtine in urma prelucrarii gipsului chimic, de aceea si pretul de cost este mai ridicat.  

Proprietati: culoarea pulberii este variata: maro, verde, galbena, roz etc duritatea este foarte mare timpul de priza este de 5-15 minute (mult redus fata de celelalte tipuri de gips) coeficientul de expansiune liniara de priza este de 0,09% rezistenta mare la abrazie, cu mentinerea intacta a muchiilor fidelitate foarte buna pretul are un cost ridicat  Indicatii: Modele cu fidelitate absoluta: 1. modele pt incrustatii si coroane partiale 2. modele pt punti adezive 3. modele pt proteze partiale mobilizabile cu sisteme speciale de mentinere, sprijin si stabilizare

II. CIMENTURILE Se foloseau in trecut, dar au fost inlocuite cu ghipsurile pt modele, pt ca aveau multe dezavantaje:  modelele se fracturau ușor in zonele subțiri,  modelele crapau dupa cateve ore,  vascozitatea era crescuta (de aceea se introduceau greu in modele),  timpul de plasticitate este scurt.

III. MASE DE AMBALAT Se folosesc atunci cand trebuie sa obținem piese protetice de mare exactitate. Se toiarna modele duplicat din masa de ambalat specifica metalului din care se va confecționa piesa protetica. Astfel, se amprenteaza modelul de lucru, special pregatit in acest scop, cu o masa duplicatoare (de ex hidrocoloizi reversibili) in care se toarna masa de ambalat. Masa de ambalat este termorefractara ( din aceasta se confecționeaza și tiparele in care se toarna aliajul topit). Modelul obținut din masa de ambalat folosește la realizarea machetei componentei metalice și constituie parte din tipar. Macheta nu mai este detașata de pe model pt ambalare , deci nu se mai deformeaza.

4

IV. RASINI ACRILICE SI MATERIALE COMPOZITE Au o contractie mare. Se folosesc pt: - modele de lucru mai mici - modele didactice (modele fantoma) Materialele compozite includ rasini epoxidice: - epiminice (care au inexactitate dimensionala) - poliuretanice

Materiale metalice I. Amalgamele de Ag sau de Cu Se folosesc mai ales amalgamele de Cu sub forma de tablete sau granule care se incalzesc pana ”transpira” (adica pe suprafața apar picaturi de Hg), apoi se mojareaza, apoi se preseaza in amprenta cu un fuloar. Se pot folosi doar amprente rigide, cele elastice se deformeaza la presare.

II. Aliaje usor fuzibile Au punctul de topire sub 200*C si se pot turna in amprente rigide

III. Materiale utilizate pentru obtinerea modelelor prin galvanoplastie Tehnica permite obținerea unor modele foarte exacte, foarte dure, rezistente, fara modificari volumetrice, care-și pastreaza in timp calitațile mecanice nealterate. Metoda consta in depunerea electrolitica pe pereții amprentei a unui material (Cu, Ag sau Ni). Dezavantaje: tehnica necesita dotari seciale, procedeul e lung și laborios (aprox 12 ore), contraindicata la unele materiale de amprentare (alginate, polieteri), unele soluții sunt toxice (de ex cianura de Ag)

IV. Materiale utilizate pentru obtinerea modelelor prin pulverizare Se relizeaza prin pulverizarea unui aliaj ușor fuzibil format din bismut, staniu, argint și plumb care devine lichid la temperatura la temperatura de 180*C și se solidifica la 140*C. Diferența mica intre cele 2 temperaturi permite ca aliajul sa se solidifice in contact cu pereții amprentei. Modelele obținute prin aceasta metoda au stabilitate volumetrica acceptabila, dar au o rezistența la abraziune inferioara celor obținute prin galvanoplastie. Rezistența e mai mare decat la modelele obținute din ghips dur. Metoda e indicata la amprentele cu siliconi.

5