Masurare Si Evaluare in Kinetoterapie [PDF]

Zitiervorschau

EVALUAREA DEZVOLTARII FIZICE. Pentru a stabili cat mai obiectiv daca un subiect se incadreaza in limitele normale se realizeaza evaluarea cresterii si dezvoltarii fizice la diferite date, etape sau inceputul si finalizarea unor activitati. Examenul dezvoltarii fizice vizeaza urmatoarele obiective: aprecierea gradului de dezvoltare fizica generala, aprecierea armoniei si raportului in dezvoltarea diferitelor segmente ale corpului, aprecierea raportului dintre dezvoltarea in inaltime si volum, aprecierea starii de nutritive, aprecierea compozitii corporale, depistarea deficentelor de dezvoltare fizica, indicarea exercitiilor fizice, orientarea subiectului spre sportul in care ar putea avea cele mai bune rezultate prin prisma dezvoltarii fizice, aprecierea dinamica a efectelor exercitiilor fizice asupra diferitilor parametric ai dezvoltarii fizice, previziunea cresterii la copii si adolescent. Evaluarea starii de dezvoltare fizica sau exemenul medical al dezvoltarii fizice se face prin 4 metode : anamneza, somatoscopia, antropometria si determinarea compozitiei corporale.

ANTROPOMETRIA

SOMATOSCOPIA ANAMNEZA DETERMINAREA COMPOZITIEI CORPORALE

1

ANAMNEZA Evaluarea starii de dezvoltare fizica

Anamneza (gr. ana=din, prin + mnesis = memorie) este prima etapă în cadrul examinării

clinice a bolnavului și reprezintă totalitatea informațiilor obținute de medic de la bolnav sau însoțitorii acestuia, cu scopul stabilirii diagnosticului. Anamneza orientează diagnosticul și urmărește găsirea atitudinilor terapeutice potrivite, alegerea și prescripția tratamentului, precum și determinarea prognosticului bolii. Anamneza reprezinta prima etapa oblogatorie care ne ofera date importante pe care nu le putem obtine altfel. Anamneza aduce date privind cresterea si dezvoltarea fizica a ascendentilor ai a colateralilor subiectului examinat. Totodata, prin datele culese putem afla evolutia si dezvoltarii persoanei studiate.Putem afla daca ea a decurs normal, ce ritm a avut, in ce faza a procesului de crestere si dezvoltare se afla s.a.m.d.

SOMATOSCOPIA Somatoscopia (gr. Soma= corp si scopein= a privi) este metoda de examinare a corpului cu ajutorul privirii, permite aprecierea globala si analitica a proceselor de crestere si dezvoltare , prin observarea şi descrierea întâi a corpului în întregime - (talia, starea de nutritie, atitudinea, forma, repartitia şi gradul de dezvoltare a tesutului celular subcutanat şi muscular), apoi observarea şi descrierea fiecărui segment în parte şi respectiv a eventualelor deficiente de dezvoltare fizică. Examenul somatoscopic se face privind subiectui în ortostitism, din fată, spate şi profil, apoi punandu-l să efectueze diferite mişcări, să umble, să adopte diferite pozitii (cu trunchiul flectat sau înclinat lateral, în extensie, răsucit etc.). Subiectul va fi privit de la o distantă potrivită (3-4 m) spre a avea o bună perspectivă, având grijă să stea relaxat, cu sprijin egal repartizat pe ambele picioare, iar lumina să vină din spatele examinatorului pentru evitarea umbrelor care ar putea da

2

imagini false. Examenul somatoscopic se va face întâi global în plan frontal (anterior şi posterior) şi în plan sagital, apoi segmentar pe aceleaşi planuri. Se vor nota următoare elemente:

- Talia (aprecierea calitativă - mică, medie, mare, foarte mare sau foarte mică). - Gradul de dezvoltare şi repartizare a tesutului subcutanat (în exces, normal, în minus, uniform sau neuniform repartizat). - Gradul şi armonia dezvoltării musculaturii (slab, normal, foarte bine dezvoltată, armonios dezvoltată sau cu predominentă pe anumite segmente corporale). - Atitudinea corpului (corectă, cifotică, lordotică, scoliotică, cifolordodică, plană). - Pozitia capului şi gatului (corectă, înclinate înainte sau lateral) – - Conformatia toracelui: normală (cu diametrul frontal mai mare decât cel sagital), plat (cu diametrul sagital mic), rotund sau în butoi (cu diametrele egale). - Pozitia umerilor: corectă, ridicati (tepoş), coborâti , aduşi înainte, asimetrici (unul mai jos sau mai sus, mai în fată sau mai în spate). - Pozitia omoplatilor: departati de peretele toracic (dezlipiti sau decalati) denivelati, inegal depărtati de coloana vertebrală (orientarea se face după unghiul inferior). - Conformatia coloanei vertebrale: aspectul curburilor fiziologice, prezentarea curburilor patologice în plan frontal (scolioze) sau sagital (cifoze şi lordoze) precizând localizarea şi gradul acestora. - Simetria toracelui, prezenta gilusurilor sau depresiunilor. Gilusul scoliatic se accentuează în flexia coloanei vertebrale, - Triunghiurile taliei (spatiile brahio-toracice) formate de fata laterală a trunchiului şi fata internă a membrelor superioare. Acestea sunt egale când arhitectonia toracelui şi bazinului este corectă, devenind inegale în caz contrar. - Conformatia abdomenului: suplu şi elastic, bombat anterior şi în părtile laterale.

3

- Pozitia bazinuiui în plan frontal şi sagital. În plan frontal crestele iliace trebuie să fie la aceeaşi înaltime. În plan sagital bazinul trebuie să fie înclinat în fată cu aproximativ 35°. Dimensiunile bazinuiui diferă la cele două sexe: este mai mic la bărbat şi mai mare la femeie (în special mai lat). Diametrul transversal al bazinuiui la bărbat este mai mic decât cel al umerilor, dând trunchiului un aspect de trunchi de con cu baza în sus, în timp ce la femei este mai mare sau egal cu cel al umerilor. - Plicile subfesiere sunt denivelate când bazinul este înclinat în plan frontal: este mai jos cea din partea înspre care este mai coborât bazinul. - Pozitia genunchilor poate fi normală, în var, în valg sau recurbati. - Conformatia gambei: normală, încurbată lateral cu conexitatea înafară (gamba în var), încurbate cu conexitatea anterior şi cu rnarginea tibială anterioară ascutită (tibie în iatagan) etc. - Pozitia picioarelor poate fi normală, adusă (var), abdusă (valg - situatie în care mateola internă este proiectată înăuntru şi axul calcaneului orientat înafara), echi (sprijinit numai pe vârf). - Bolta planetară: normală, diminuată (picior plat de gr. I, II, III) ori accentuată (picior scobit). Examenul dezvoltării fizice făcut prin somatoscopie, are marele neajuns că este insuficient de precis, datele recoltate influentate foarte mult de subiectivismul şi exigenta examinatorului, aprecierea fiind făcută prin cuvinte şi calificative. Somatoscopia poate fi totuşi obiectivizată prin diferite mijioace ca: firul cu plumb, cadrul antropometric, examenul radiologic, aparate şi metode pentru determinarea înclinării bazinului. - Examenul cu firul cu plumb. În mod normal firul cu plumb atinge occipitalul (centrul protuberantei occipitale externe), vârful apofizei vertebrei C7, după care coboară proiectându-se pe linia apofizelor spinoase şi cade la nivelul şantului interfesier. Lordoza cervicală se găseşte la o distantă de 2 cm fată de fir, iar cea lombară la 3 cm. Se înscrie cu un creion dermatograf proiectia apofizelor spinoase pe tegumente şi se măsoară eventuala ei deviere sagitală de la firul cu plumb, ceea ce ne indică prezenta unei scolioze. Devierea firului cu plumb fată de şantul interfesier ne indică o scolioză (înclinare laterală a trunchiului) neechilibrată. - Cadrul antropometric este o ramă (cadru) de lemn, prevazută cu fire verticale şi orizontale din 5 în 5 sau din 10 în 10 cm. Examenul somatoscopic cu ajutorul său se face plasând subiectul în spatele acestui cadru şi măsurând diferitele puncte antropometrice fată de reperele (liniile verticale şi orizontale) cadrului şi eventual fotografierea pacientutui. Aprecierea obiectivă a piciorului plat se face prin înscrierea plantogramei Examenul radiografic este o metodă obiectivă

4

foarte fidelă dacă proiectie corectă respective: bazin, picior etc.

TALIA GRADUL DE DEZVOLTARE SI REPARTIZARE A TESUTULUI SUBCUTANAT GRADUL SI ARMONIA DEZVOLTARII MUSCULATURII ATITUDINEA CORPULUI

POZITIA CAPULUI SI GATULUI CONFORMATIA TORACELUI Nr. Elemente Variante POZITIA UMERILOR 1 Talia Mica, medie, POZITIA OMOPLATILOR Mare,foarte mare sau foarte CONFORMATIA COLOANEI VERTEBRALE mica 2 Pozitia capului si gatuluiSIMETRIA TORACELUI Corecta, Inclinate inainte sau lateral TRIUNGHIURILE TALIEI 3 Conformatia toracelui Normal, CONFORMATIA ABDOMENULUI Plat, rotund sau in butoi POZITIA BAZINULUI IN PLAN FRONTAL SI 4 …………………. ………………………… SAGITAL 5 ………………..... ………………………… PLICILE SUBFESIERE POZITIA GENUNCHILOR Exemple de CONFORMATIA GAMBEI elementelor de POZITIA PICIOARELOR somatoscopica. BOLTA PLANTARA

ELEMENTELE SOMATOSCOPIEI

SOMATOSCOPIA

5

este executat cu o a segmentelor coloana vertebrală,

Apreciere

notare a examinare

ANTROPOMETRIA Este o metoda de apreciere a cresterii si dezvoltarii fize de baza pe masurarea corpului omenesc ca un intreg si a partilor acestuia si denumirea provine din cuvintele elene antropos = om si metrom = masura. Masura prezinta avantajul exprimarii cifice a rezultatelor, fapt care confera un plus de obiectivitate si exactitate. Este metoda de examinare a cresterii si dezvoltarii fizice cu ajutorul a diferite masuratori ale corpului. Antropometria se efectueaza prin masurarea taliei (inaltimii), a greutatii, a diferitelor axe corporale ( a umerilor, a bazinului), a anvergurii ( distanta dintre punctele cele mai extreme ale degetelor medii de la maini cand membrele superioare sunt intinse lateral) , a diametrelor toracelui ( antero-posterior si transversal), a diametrilor toracelui si a membrelor superioare si inferioare, precum si a lungimii diferitelor segmente corporale : bust, membre inferioare, membre superioare sau diferitele component ale acestora ; coapsa, gamba, brat, antebrat, mana. Tot in cadrul examenului antropometric se va masura si forta diferitelor grupe musculare ( flexori palmari, scapulara, lombara) desi aceasta este mai mult o proba functionala. Datele antropometrice ne servesc ca atare sau prin calcularea unor indici care ne vor permite aprecierea mai corecta si mai obiectiva a diferitelor aspect ale dezvoltarii fizice. Se vor aprecie : 

Dimensiuni longitudinale: statura, bustul, lungimea membrelor superioare si inferioare

6



Dimensiuni transversale: diametrul biacrominal, diametrul bitrohanterian si anvergura, diametrul transversal al toracelui



Dimensiuni circulare: perimetrul toracelui, abdomenului, bratelor, antebratelor,coapselor si gambelor



Dimensiuni sagitale : diametrul toracic anteroposterior



Dimensiuni ale masei somatice: greutatea corporala



Date fiziometrice: spirometria, forta dinamometrica a flexorilor mainii si a musculaturii spatelui

DIMENSIUNI LONGITUDINALE DIMENSIUNI TRANSVERSALE DIMENSIUNI CIRCULARE ANTROPOMETRIA DIMENSIUNI SAGITALE DIMENSIUNI ALE MASEI SOMATICE DATE FIZIOMETRICE

ELEMENTELE ANTROPOMETRIEI

Aparatura de masurat :  

Taliometrul Banda metrica

7

      

Compasul Goniometrul Adipocentimetrul Miotometrul Dinamometrul Sistemul pentru determinarea dezechilibrelor musculare prezente la nivelul trunchiului Scarita pentru mobilitate

Diametrul bitrohanterian – apreciaza largimea bazinului si se masoara in plan transversal pe marginea anteroexterna a marilor trohantere.Poate fi mai greu de masurat la femei, unde stratul adipos il poate masca. Diametrul biacromial – reprezinta distanta dintre punctele distale pe marginea externa a acromionului.Un diametru biacromial mare este peste 39 cm la femei si peste 43 cm la barbati. Bustul masurat din asezat pe un scaun cuprinde distanta intre planul de sprijin al feselor si crestetul capului, subiectul avand in spatele sprijinit de taliometrul. In medie , bustul reprezinta 52% din statura la barbat si 53% la femei, cu variatii intre 54,6%si 55% la ambele sexe. Relatia bust-statura este foarte importanta la diverse categorii de sportive, unde cei de statura inalta trebuie sa aiba si membre inferioare lungi sau membre inferioare mai scurte cu pozitionarea mai joasa a centrului de greutate pentru asigurarea unei stabilitati crescute in executia tehnica. Anvergura reprezinta distanta intre varful mediusului drept sic el stang, cu bratele intinse orizontal la nivelul claviculelor. Ea este utilizata in sportul de performanta in directa legatura cu finalizarea efortului sportive. Marimea ei trebuie sa fie egala cu statura caracterizarea facudu-se: brate scurte, medii si lungi (s-au inregistrat valori pana la + 14 cm fata de statura) Diametrele toracice – sunt antero-posterioare si transverse.Cele transverse se masoara in planul in care trece la nivelul sternului si a coastei a patra, in dinamica, adica in inspire si expir prelungit, in dorinta realizarii unei diferente cat mai mari. Perimetru toracic : dupa statura si greutate , aceste valori reprezinta rezultatul masuratorilor folosite cel mai intens.Figureaza in toate fisele biometrice, ca si in toate formulele destinate sa aprecieze robustetea individului.

8

INDICI ANTROPOMETRICI DE ARMONIE

Idicele toracic al lui Erissman –se calculeaza scazand din perimetrul toracic mediu jumatate din inaltime. (Pt-I/2)

Indecele de proportionalitate Adrian N. Ionescu – rezulta din scaderea jumatatii taliei din lungimea bustului. (Bust-I/2) Indecele biacromial. (Diam. Biacr. X 100/Inaltime) Are urmatoarele valori :18-23 % din inaltime pentru barbate si 18-20 % din inaltime pentru femei. Indicele bitrohanterian. (Diam. Bitroh. X 100/ Inaltime) Are valori de 18-19% din inaltime pentru barbate si de 19-20% din inaltime pentru femei. Indicele de nutritive al lui Quentelet se calculeaza impartind greutatea in g.la inaltimea in cm. (Greutate/Inaltime) Indicele Amar reprezinta raportul dintre bust si talie, exprimat prin formula: I (Amar)= B/I Valorile sale normale sunt de : 0,52 cm (B) ; 0,54 cm (F). In mod normal anvergura este mai mare decat inaltimea cu 4 cm la barbati, iar la femei este egala cu inaltimea sau mai mica decat aceasta. I - anvergura

Formula :

9

Aprecierea dezvoltarii toracelui si a bazinului , respective a centurii scapulare si a celei pelvine se face prin diferenta dintre diametrul biacromial sic el bitrohanterian.Diferenta este de 4 cm la barbate, zero sau negative la femei. Diam.biac. – Diam.Bitroh. = 4 cb (B) si negative (F)

Examenul antropometric se incheie cu interpretarea datelor.Aceasta presupune prelucrarea datelor antropometrice si compararea lor cu ale grupului de indivizi din care face parte subiectul respective precum si cu ale sale proportii rezultate in urma examinarilor anterioare. Datele prelucrate si interpretate trebuie sa evidentieze pricipalele aspect ale cresterii si dezvoltarii fizice : procesul de crestere, armonia dezvoltarii fizice, starea de nutritive, concordanta cu sportul practicat si gradul deficentelor fizice existente.

Aprecierea procesului de crestere. In cadrul aprecierii procesului de crestere se va preciza daca dimensiunile corpului in cele trei planuri sunt normale, in minus sau in exces.Se va stabile de asemenea si dinamica cresterii raportata la faza de crestere si mi ales, trebuie precizata perspectiva perioadei care va urma, respective calcularea niveluluifinal al cresterii,cu alte cuvinte se va face predictia taliei(inaltimii) pe care subiectul o va avea la varsta adulta. Aprecierea armoniei dezvoltarii fizice Evolutia procesului de adaptare a organismului la conditiile fiziologice cat si la ale mediului ambient a facut ca dezvoltarea fizica a femeii, dimensiunile corpului ai a segmentelor acesteia, precum si proportia dintre segmente si talie sau dintre diferitele segmente corporale sa difere de cele ale barbatului. Raportul dintre corpul Armonia dezvoltarii intreg si principalele sale fizice si aprecierea prin segmente analiza succesiva a Raportul dintre diferitele urmatoarelor etape segmente Raportul dintre partile componente ale segmentelor corporale ASPECTELE APRECIERII DEZVOLTARII FIZICE a) Relatii de proportionalitate dintre masuratorile antropometrice in axul longitudinal si statura:

10

Relatii bust-statura prin: -indicele Guifrida Ruggeri cu formula: B – I /2

-indicele Adrian N.

Relatia trunchi-

B X 100 / I (%)

Ionescu cu formula:

Tr. X 100 / I (%)

statura prin formula : =

Relatia lungimea membrelor superioare – statura, respective lungimea membrelor inferioare- statura prin formulele : Ms X 100 / I

Mi X 100 / I

b) Relatii de proportionalitate dintre caracterele antropometrice in plan frontal si statura : Relatia anvergura –

Anv. X 100 / I (%)

Relatia diametrul biacromial Reladia diametrul (ilicretal) – Relatia diametrul bitroh. – Relatia

diametrul

toracic

statura prin formula:

Dbiacromial X 100 / I (%) Dbicret X 100 /I (%) Dbitroh. X 100 / I

Dtransv. X 100 / I

– statura, prin formula: statura prin formula :

statura prin formula : transv. – statura prin relatia :

c) Relatii de proportionalitate dintre caracterele antropometrice din plan transversal si statura sau alte caractere : Relatia perimetrul toracic – statura prin indecele Burgsch Goldstein, cu formula : Pt X 100 / I (%)

11

Si prin indicele

Pt – I / 2

Relatia perimetrul

Erissman cu formula :

Pabd X 100 / I (%)

Relatia perimetrul bratului – Relatia perimetrul antebratului – Relatia perimetrul coapseiindicele : Milcu Maicanescu-

abdominal – statura prin formula :

Pbr X 100 / I (%)

statura prin formula :

Pantb X 100 / I (%)

Pcoapsa X 100 / G

statura prin formula : greutatea corporala prin Georgescu, cu formula :

d) Relatii de proportionalitate dintre caracterile antropometrice din plan sagittal si statura : Relatia diametrul toracic antero:

Danteropost. X 100 / I

posterior – statura prin formula

e) Relatii de proportionalitate dintre greutatea corporala si statura : Relatia greutatea corporala – statura exprimata prin indicele masei corporale ( body mass index) cu formula : Greutatea actuala (kg) / [inaltimea (m)]2

Interpretarea IMC     

IMC sub 18,5. Risc pentru sanatate : ridicat. Aceasta valoare indica riscuri pentru sanatatea ta, este mult prea mica pentru o sanatate optima. IMC 18,5 – 24,9. Risc pentru sanatate : minim / scazut. IMC 25 – 29,9. Risc pentru sanatate : scazut / moderat IMC 30 – 34,9. Risc pentru sanatate : moderat / ridicat. Acesta e un semn de advertisement : schimba-ti dieta acum ! IMC peste 35. Risc pentru sanatate : ridicat. Greutatea iti afecteaza in mod radical sanatatea.Scapa de surplusul de greutate!

12

ANI

20 19 18 17 16 15 14 13 12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0

Inaltime (cm)

Greutate (kg)

Crestere anuala Inaltimea

Greutate

B

F

B

F

B

F

B

F

180 178 176 170 165 160 150 145 140 135 130 128 125 120 110 105 100 95 85 75 50

170 168 166 164 162 160 155 150 145 140 130 128 125 120 110 105 100 95 85 75 50

68 67 65 60 55 50 40 36 33 30 27 26 24 22 20 18 16 14 12 9 8

58 57 56 55 53 50 45 40 36 33 28 26 24 22 20 18 16 14 12 9 8

2 3 5 5 5 10 5 5 5 5 2 3 5 10 5 5 5 10 10 25

2 2 2 2 2 5 5 5 5 10 2 3 5 10 5 5 5 10 10 25

1 2 5 5 5 10 4 3 3 3 1 2 2 2 2 2 2 2 3 6

1 1 1 2 3 5 5 4 3 5 2 2 2 2 2 2 2 2 3 6

13

Canonul de crestere normal in inaltime si greutate (dupa Stratz)

MODELUL EDUCATIEI FIZICE IN INVATAMANTUL PRIMAR

a) Modelul dezvoltarii fizice Indicatori

I

II

III

IV

Inaltime (cm)

B 124

F 123

B 130

F 129

B 135

F 134

B 140

F 139

Greutate (kg)

25

24,4

28

27,2

30,2

29,4

34,5

35,2

Perimetru toracic (cm) Elasticitatea toracelui

59,8

58,3

63,1

61,4

65

63,8

68

67,5

6-7

6-7

6-7

6-7

6-7

6-7

6-7

6-7

b) Modelul capacitatii motrice Indicatori

I B

II F

B

14

III F

B

IV F

B

F

Alergare de viteza pe 25 m(s) Saritura in lungime de pe loc Alergare de rezistenta pe 600 m

5,4

5,8

5,3

5,5

5,1

5,4

5,0

5,2

130

125

135

130

145

135

155

145

-

-

Fara timp

Fara timp

Fara timp

Fara timp

Fara timp

Fara timp

Datele medii al inaltimii si greutatii corporale la baieti de 4 – 18 ani (dupa Tanasescu si colab.) Varsta (ani)

Mediul urban Mediul rural Inaltime

Greutate

Inaltime

╤

╤

╤

╤

╤

╤

╤

╤

4

100,1

4,9

15,8

2,0

97,8

4,9

15,1

1,8

5

106,9

5,3

17,8

2,3

104,2

5,2

16,8

2,1

6

113,1

5,5

19,9

2,8

109,9

5,4

18,6

3,3

7

118,8

5,6

22,0

3,1

115,6

5,4

20,5

2,5

8

124,7

5,8

24,6

3,7

120,8

5,5

22,6

2,8

9

129,8

6,1

27,0

4,1

125,9

5,7

24,9

3,2

10

134,3

6,2

29,4

4,6

130,2

6,0

27,0

3,5

15

greutate

11

139,0

6,6

32,2

5,4

134,8

6,2

29,4

3,9

12

144,0

7,3

35,3

6,1

139,4

6,7

32,3

4,7

13

149,7

8,1

39,5

7,2

144,4

7,2

35,6

5,6

14

156,7

9,0

44,8

8,6

150,2

8,3

39,8

6,7

15

163,6

8,9

51,0

9,0

156,0

8,3

45,1

7,6

16

198,3

7,4

55,8

8.2

160,9

8,2

50,3

7,8

17

170,8

6,9

59,5

8,0

164,8

7,7

54,9

7,5

18

171,7

6,4

61,6

7,6

166,3

7,0

57,8

6,8

Datele medii al inaltimii si greutatii corporale la fetele de 4 – 18 ani (dupa Tanasescu si colab.)

Varsta (ani)

Mediul urban

Inaltime

Mediu rural

Greutate

Inaltime

greutate

╤

╤

╤

╤

╤

╤

╤

╤

4

99,4

5,3

15,4

2,1

97,0

4,8

14,6

1,9

5

5,3

17,5

2,4

103,3

5,1

16,3

2,1

6

106, 2 112,4

5,7

19,5

2,9

109,2

5,4

18,1

2,4

7

11,2

5,3

21,8

3,4

114,8

5,5

20,0

2,7

8

123, 8 129, 0

5,9

24,0

3,9

120,2

5,7

22,0

3,0

6,2

26,4

4,6

125,1

5,7

24,2

3,3

9

16

10 11 12 13 14 15 16 17 18

134, 3 139, 7 146, 2 151, 8 155, 5 157, 7 158, 5 159, 0 159, 2

6,8

29,3

5,3

129,8

6,0

26,7

4,0

7,3

32,9

6,5

135,0

6,6

29,5

4,4

7,7

37,3

7,5

140,7

7,1

33,0

5,4

7,2

42,1

7,6

146,5

7,1

37,6

6,4

6,4

46,4

7,4

151,4

6,6

42,5

6,8

6,0

49,3

7,1

154,0

3,1

46,4

6,7

5,9

51,5

6,9

155,8

5,9

49,6

6,4

5,8

52,8

7,0

156,5

5,8

51,7

6,5

5,9

53,4

7,0

157,5

5,3

53,5

6,2

DETERMINAREA SI INTERPRETAREA COMPOZITIEI CORPORALE

Al doilea indicator absolut, greutatea corporala, cunoaste limite valorice determinante statistic-matematic pentru fiecare an de varsta, pe sexes i mediul de provenienta, raporturile la standardele stabilite pe tara, fiind obligatorii in aprecierea orientativa a greutatii corporale a unui subiect. Corescpunzator metodologiei IMS – Bucuresti starea de nutritive se apreciaza calitativ superior fata de metodele clasice urmarindu-se determinarea compozitiei corporale. Pentru aceasta, se porneste de la premise ca masa active optima ar trebui sa fie circa 89% din greutatea corporala (73 % apa, 20.2 % protein si 6.8 % minerale ), iar tesutul adipos 11 %.

17

Aprecierea starii de nutritie Starea de nutritive se poate aprecie prin examenul somatoscopie, cat si prin cel antrpometri, precum si prin calcularea compozitie corporale. Examenul somatoscopid permite aprecierea aspectului general al corpului.Spatiile intercostale fiind pline cu tesut adipos la cei grasi, nu se pot observa; in schimb la cei slabi, cu tesut adipos slab reprezentat, sunt mai adanci decat la cei normali, observandu-se cu usurinta si punand in evidenta coastele ( indivizii costelivi). In cazul unei stari de nutritive in exces tedut adipos subcutanat are o grosime mai mare pe tot corpul, depunandu-se totusi preferential, pe abdomen, solduri, fese si coapse.Masurarea plici cutanate da posibilitatea aprecierii exacte a grosimii stratului de grasime subcutanata. Intr-o nutritive optima plica tegumentara are o grosime de 1 cm la barbat si 2cm la femei.La cei subnutriti ea este mai subtire, iar la cei cu nutritive in exces este mai groasa.Cu ajutorul plicilor cutanate se pot determina compozitia corporala prin metoda indirecta.

Indicii de nutritie au o valoare deosebita in aprecierea starii de nutritive. Exista o multitudine de formule pentru aprecierea indicilor de nutritive, in functie de opinia diversilor autori in privinta semnificatiei si valorii ce o acorda diferitilor parametri care sunt luati in calcul. 

Gr (kg) = I (cm) - 100

Indicele Broca – stabileste greutatea optima scazand cifra 100 din inaltime masurata in centimetri:

Cu alte cuvinte, potrivit acestui indice greutatea corpuli trebuie sa fie egala cu numarul de centimetri cu care inaltimea depaseste 1m. Acest indice este criticat pentru faptul ca presupune cifre de greutate prea mari in special pentru cei cu talie inalta si foarte inalta.



Indicele Brugsch – propunand acest indice, autorul incearca sa inlature neasjunsul indicelui Broca, preconizand ca greutatea optima sa se calculeza diferit, pe grupe de inaltime, dupa cum urmeaza : o La inaltimea de pana la 164 cm: (ca la

G = I - 100

formula lui Broca)

G = I - 105 o Pentru

inaltimea cuprinsa intre 165 – 174 cm:

18

G = I - 110 o Pentru cei cu



inaltimea intre 175 – 185 cm :

Indicele Quetelet – autorul acestui indice considera ca este correct ca greutatea optima a unui individ sa fie calculate dupa numarul de grame de greutate corporala care ar trebui sa revina pentru fiecare centimetru din inaltime. Formula este urmatoarea :

Goptima

¿

G(¿ grame) Inaltime (¿ cm)

Valorile normale ale indicelui ar fi cuprinse intre :    

370 – 400 g/cm pentru barbate 325 – 370 g/cm pentru femei Pentru baieti la 15 ani valorile ar fi 325 g/cm Pentru fetite la 15 ani valorile ar fi 318 g/cm.

Miron Georgescu constat o continua crestere a acestor valori pe masura ce copii inainteaza in varsta.Fenomenul se explica prin cresterea diferentiata a greutatii corporale si a inaltimii: in timp ce greutatea creste aproximativ de 22 de ori, in acesta perioada, inaltimea se mareste doar de 3,5 ori. Valorile medii ale indicelui Quetelet la populatia adulta din tara noastra sunt, dupa M, Georgescu, pe baza calculelor aratate mai sus de 380 g pentru barbate si de 360 g pentru femei.

Metoda de calcul a tesutului adipos procentual in IMS- Bucuresti se bazeaza pe recoltarea tesutului adipos prin masurarea a 5 plici situate pe abdomen, flanc, spate, triceps, brachial si TA % = (suma a 5 plici *0.15) + 5,8 + SC (suprafata corporala) extremitatea superioara a coapsei, puncte situate pe partea dreapta a corpului. In mod normal valorile plicilor nu trebuie sa depaseasca 15 – 20 m.Formula de calcul folosita este :

19

Suprafata corporala se calculeaza din raportul statura – greutate, prin utilizarea nomogramei lui Du Bois. TA% * G = TA kg (TA = tesut adipos)

G – TA kg = MA kg (masa active)

Valoarea optima a tesutului adipos este de 11 – 12 %. La barbatul adult sportive plica poate fi de 12 mm, la femeie de 20mm, la copilul in crestere de 20mm.La un adult 2mm de tesut adipos reprezinta 1 kg.

EVALUAREA MERSULUI Se poate spune ca evaluarea mersului este o apreciere global-analitica caci poate furniza date importante atat analitice pe segmente limitate cat si globale asupra unui complex functional neuro-mio-artrokinetic static si dinamic ca si aspecte extrem de importante ale echilibrului. Evaluarea mersului se face in principal prin observatia estatorului care considera tipul de mers al subiectului.

Modalitati de mers Mers normal Mers rapid Mers in lateral Mers peste mici obstacole Urcat-coborat scari Modalitati de mers.

Aspecte urmarite

20

-echilibrul -simetria -pozitia piciorului -comportarea lantului kinematic al membrului inferior -parametri masurabili ai mersului -miscarile bazinului -miscarile trunchiului -miscarile membrelor superioare

Aspecte urmarite in evaluarea mersului

Mecanismul mersului consta in miscarea intregului corp : cap, trunchi, umeri, membre superioare, bazin si membre inferioare.In mers normal, membrele inferioare se deplaseaza alternative si constant, realizand functia de sprijin si propulsive.

Elementului mersului normal

-suportul antigravitationa l al corpului -pasitul -echilibrul

Elementele

-propulsia

mersului normal.

a) Suportul antigravitational al corpului este asigurat de reflexele antigravitationale, care realizeaza extensia trunchilui, coapselor si genunchilor, aceste reflexe sunt influentate de pozitia capului si gatului. b) Pasitul component de baza a mersului, are centrul reflex in mezencefal, stimuli declansatori fiin reprezentati de : - contactul plantei cu o suprafata plana - Inclinarea corpului, dintr-o parte in alta, la transferul greutatii de pe un membru inferior pe celalalt. c) Echilibrul consta pastrarea balansului si a directiei miscarii.Pozitia centrului de greutateal corpului se modifica in permanenta, odata cu transferul greutatii de pe un membru inferior pe altul. d) Propulsia este realizata prin inclinarea anterioara si -largimea pasului laterala a corpului, inaintea sprijinului pe un membru unghiul pasului inferior. -largimea pasului -unghiul pasului -cadenta mersului -viteza mersului

21

Elementele masurabile ale pasului

Elementele masurabile ale pasului.

a) Largimea pasului este distanta care separa calcaiul de linia de mers si are o valoare medie de 5-6 cm. b) Unghiul pasului (a) este format de axa longitudinala a piciorului cu linia mersului si are aproximativ 15 (grade) c) Cadenta mersului (tempo-ul) reprezinta numarul de psai efectuati pe unitatea de timp.In mersul normal, cadenta este in jur de 70-80 pasi pe minut. d) Viteza mersului reprezinta distanta parcursa in unitatea de timp si este in medie de 4 kilometri pe ora. Mersul normal urmeaza cea mai scurta distanta dintre doua puncte, deci o linie dreapta. In mers se activeaza 1/6 – 1/7 din musculature scheletica. Succesiunea intrarii lor in actiune este dependent de inaltimea si lungimea fiecarui pas, de integritatea lor, a organelor de simt si a centrilor nervosi superiori.

22

Elementele masurabile ale pasului.

-flexorii degetelor, extensorii gleznelor, genunchilor si soldurilor Grupe -muschi propulsori -extensorii degetelor, flexorii musculare piciorului, flexorii si extensorii activate in mers- muschii balansului (faza genunchilor, flexorii soldurilor oscilanta) -abductorii, ratorii interni si -muschii care asigura transferul extensorii soldului, pe de o greutatii corpului si deplasarea parte, si ratorii trunchiului pe bazinului in cele trei planuri de alta parte -muschii care mentin directia anterioara a capului -muschii trunchiului superior si ratorii capului

Grupele musculare activate in mers

Evaluarea dezechilibrelor musculare la nivelul trunchiului

23

O atitudine corecta a corpului ofera omului o anumita plasticitate, o anumita adaptate la le o serie de conditii foarte variate, la tot ceea ce poate presupune o activitate omeneasca oarecare in spatiu si timp. Din punct de vedere psihologic, tinuta sau atitudinea, exprima printr-o anumita pozitie a corpului dar si printr-un anumit continut psihic, raspunsul sau reactia individului intr-o situatie data: fata de unul sau mai multi indivizi, efectul unei solicitari, modul de astepta confruntarea cu un anumit eveniment. Cel mai adesea, pozitia generala a corpului este edificatoare pentru trairea psihica a individului in momentul respective. Astfel, atitudinea caracterizata prin : umerii “cazuti”, trunchiul inclinat in fata, capul aplecat in jos, mainile intinse moi de-a lungul corpului, denota in mod frecvent fie starea de oboseala – ca urmare a unui fenomen maladiv – fie o stare depresiva, in urma unui eveniment neplacut. Pozitii corporale asemanatoare pot indica : modestie, lipsa de opozitie sau de rezistenta fata de evenimentele neplacute, asteptare, atitudine defensive, un nivel scazut al mobilizarii energetice, tristete etc. La extrema cealalta, pieptul bombat, capul sus, umerii drepti, picioarele larg departate, mainile evolunad larg pe langa corp denota cel mai adesea siguranta de sine, tendinta dominatoare, atitudine “martiala”, atitudine de provocare. Se poate spune ca o atitudine corecta a corpului in toate ipostazele lui (ortostatica sau miscare), pe langa starea de sanatate fizica si psihica, orienteaza benefic gandirea, dispozitiile profunde ale finite noastre si reactiile personale fata de un obiect sau o situatie. Sistemul prezentat rezolva cateva problem tehnice importante:  



Prin utilizarea acestei metode se scurteaza foarte mult timpul necesar masurarii (maxim 5 minute) Aceasta eficienta maxima a operatiei se realizeaza prin simplificarea la strictul necesar a aparatului de masurare astfel incat aceasta sa fie usor de deplasat, de montat si de intretinut. Datele sunt achizitionate, prelucrate si reprezentate graphic in timp real.

Metoda si aparatul se afla pe final de brevetare sub denuirea “metoda si aparat pentru detrminarea dezechilibrelor musculare prezente la nivelul trunchiului” cu urmatoarele repere : Numar dosar a 2008 00193 AO, Clasa A61B 5/22 (2006).01. A. Metoda si aparatua.

24

Sistemul are patru componente majore: cu un cadru metallic, un traducator de forta, un laptop si programul software de celegere, transmitere si prelucrare a datelor culese de traducator.

B. Detalii privind diagrama rezultata in urma masuratorii Conform diagrame de mai sus semnificatia abrevierilor este urmatoare:  Punctul A pe diagrama – masurarea fortei pentru musculature dorsala pe extensie, din ortostatism, cu sprijin la nivelul bazinului  Punctul B pe diagrama – masurarea fortei pentru musculature dorsala, pe extensie, din asezat  Punctul C pe diagrama – masurarea fortei musculaturii lombare (test classic)  Punctul D pe diagrama- masurarea fortei pentru musculature abdominala, pe flexie, din ortostatism, cu sprijin la nivelul bazinului  Punctul E pe diagrama- masurarea fortei pentru musculature abdominala, pe flexie din asezat  Pnctele Fst si Fdr pe diagrama – masurarea fortei musculaturii care participa la miscari de lateralitate, din asezat, din directiile stanga si dreapta  Punctele Gst. si Gdr. pe diagrama – masurarea fortei musculaturii care participa la miscari de lateralitate, din asezat, pe directiile stanga si dreapta.

25

Nr.

Punctual correspondent pe diagram Punctul A pe diagrama - masurarea fortei pentru musculature dorsala pe extensie, din ortostatism, cu sprijin la nivelul bazinului Punctul B pe diagrama – masurarea fortei pentru musculature dorsala, pe extensie, din asezat

Valori obisnuite pe varste 5 ani – intre 4-9 kg/f 6 ani – intre 6-23 kg/f 7 ani- intre 4-20 kg/f

5 ani – 5,1 kg/f 6 ani – 5,6 kg/f 7 ani – 72 kg/f

5 ani – intre 2-11 kg/f 6 ani- intre 2-9 kg/f 7 ani – intre 3-16 kg/f

5 ani – 2,2 kg/f 6 ani – 3 kg/f 7 ani – 4,7 kg/f

3

Punctul C pe diagrama – masurarea fortei musculaturii lombare (test classic)

5 ani – intre 9-35 kg/f 6 ani- intre 10-32 kg/f 7 ani – intre12-45 kg/f

5 ani - 10,2 kg/f 6 ani – 11,2 kg/f 7 ani – 17,7 kg/f

4

Punctul D pe diagrama- masurarea fortei pentru musculature abdominala, pe flexie, din ortostatism, cu sprijin la nivelul bazinului

5 ani – intre 3-16 kg/f 6 ani- intre 4-19 kg/f 7 ani – intre 3-23 kg/f

5 ani – 4,5 kg/f 6 ani – 5 kg/f 7 ani – 7,4 kg/f

5

Punctul E pe diagrama- masurarea fortei pentru musculature abdominala, pe flexie din asezat

5 ani – intre 2-7 kg/f 6 ani- intre 2-8 kg/f 7 ani – intre 3-13 kg/f

5 ani – 2,2 kg/f 6 ani – 2,7 kg/f 7 ani – 4,7 kg/f

6

Punctul Fst pe diagramamasurarea fortei musculaturii care participa la miscari de lateralitate, din ortostatism, cu sprijin la nivelul bazinului,spre stanga Punctul Fdr pe diagramamasurarea fortei musculaturii care participa la miscari de lateralitate, din ortostatism, cu sprijin la nivelul bazinului,spre dreapta Punctul Gst. pe diagrama – masurarea fortei musculaturii care participa la miscari de lateralitate, din asezat, spre stanga Punctul Gdr. pe diagrama masurarea fortei musculaturii care participa la miscari de lateralitate,

5 ani – intre 1-13kg/f 6 ani- intre 4-17 kg/f 7 ani – intre 3-18 kg/f

5 ani – 4,2 kg/f 6 ani – 4,4 kg/f 7 ani – 6,7 kg/f

5 ani – intre 5-14 kg/f 6 ani- intre 2-24 kg/f 7 ani – intre 4-21 kg/f

5 ani – 3,2 kg/f 6 ani – 4,2 kg/f 7 ani – 6,8 kg/f

5 ani – intre 2-7 kg/f 6 ani- intre 2-9 kg/f 7 ani – intre 2-16 kg/f

5 ani – 4,2 kg/f 6 ani – 2,4 kg/f 7 ani – 4,8 kg/f

5 ani – intre 2-9 kg/f 6 ani- intre 1-8 kg/f 7 ani – intre 3-18 kg/f

5 ani - 2,9 kg/f 6 ani – 2,7 kg/f 7 ani – 4,9 kg/f

1

2

7

8

9

26

Media pe varste

din asezat, spre dreapta

C. Exemplu de evaluare In continuare, vom comenta un exemplu de evaluare ce cuprinde testarea initiala si finala realizata cu ajutorul acestui aparat la un copil de 6 ani. La un subiect de varsta prescolara, la testarea initiala se constata valori foarte mici ale musculaturii extensoare si abdominale precum si o atitudine scoliotica dreapta demonstrate prin valoarea mai mare a fortei musculare pe partea stanga (8kg/f) fata de partea dreapta (6kg/f). Valorile inregistrate pe extensie sunt disproportionate ( 2kg/f din asezat si 6 kg/f din ortostatism) fata de 20 kg/f la testarea clasica a musculaturii lombare. Rezulta ca muschii erector si extensori ai coloanei vertebrale sunt slabi dezvoltati avand astfel o predispozitie la cifoza in timp ce musculature lombara este mult mai dezvoltata, fapt ce indica predipozitie catre lordoza. Conform acestei evaluari s-a aplicat un program de exercitii specifice ameliorarii acestor deficient de atitudine iar dupa testarea finala. Se poate observa cresterea tuturor valorilor fortei musculare si echilibrarea acetora intr-un mod armonios.Valorile masurate pe extensie s-au echilibrat. Valorile fortelor musculaturii abdominale masurate din asezat si din ortostatism nu s-au diferentiat ceea ce demonstreaza ca exercitiile nu au vizat aceste grupe musculare sau nu au fost eficiente. Deci se va continua cu echilibrarea fortelor musculare stanga- dreapta pana la perfecta lor egalizare si se va insista mai mult pe dezvoltarea musculaturii abdominale pentru a diferentia valorile masurate.

27

Diagrama testarii initiale.

Diagrama testarii finale.

Evaluarea dezechilibrelor musculare (testarea initiala si finala)

Comentariu : In acest caz au scazut valorile fortei pe partea stanga, si au crescut toate valorile pe extensie si pe flexie. Se constata o atitudine scoliotica dreapta. Diagrama finala s-a echilibrat semnificativ deci fortele ce actioneaza asupra coloanei vertebrale sunt mai uniform dispuse decat la testarea initiala. Forta musculara care actiona asupra concavitatii curburii scoliotice s-a redus atitudinea deficient reducandu-se semnificativ.

FAZA a doua va fi alcatuirea planului (programului) de recuperare care are la baza urmatoarele: a) Toate datele obtinute prin evaluari b) Aprecierea (analiza) metodelor si mijloacelor necesare si disponibile pentru tratament, ca si cadrele de executie (numar, tipuri, pregatire) c) Locul unde se va desfasura programul : spital, ambulatoriu, domiciliu, etc Planul de recuperare trebuie sa prevada:

28

    

Obiectivele pe termen scurt Obiectivele pe termen lung Duratele aproximative ale etapelor si momentelor de reevaluare Dorintele vocationale (profesionale) ale pacientului Momentul aproximativ cand se va face “ descarcarea” de responsabilitate adica cand se incheie relatia medic-bolnav sau kinetoterapeut-bolnav.

Trebuie precizat ca programul de recuperare se bazeaza mai ales pe nevoile pacientului si nu atat pe deficientele lui, desi intre acestea exista o corelare evidenta ( dar nu intotdeauna si o corcondanta deplina). Faza a treia este prezentata de aplicarea programului de recuperare, adica de tratament propriuzis, asa cum a fost el preconizat in plan. Faza a patra a reevaluarii, care fusese deaja fixate de la inceput in program are ca scop: o Stabilirea eficientei programului aplicat o Realizarea unor corecturi ale programului in functie de observatiile inregistrate in timpul executiei lui o Eliminarea unor obiective care practice nu pot fi atinse sau care au disparut o Adaugarea unor noi obiective cau s-au evidentiat sau adaugarea unuor ni metode tehnici, mijloace terapeutice. Toata aceasta reevaluare devine devine punctual de plecare pentru alcatuirea unui nou plan (program) de recuperare ca va fi implementat si asa mai departe. Assessmentul nu reprezinta doar o colectie de date si evaluari punctuale asupra pacientului.El comporta si o participare integrative gandita asupra acestor date si evaluari.In acest fel se vor putea naste concluzii reale adecvate situatiei pacientului. Exemplu : paralizia unei maine drepte desigur ca se considera mai disfunctionala decat aceea a mainii stangi.Dar daca pacientul este stangaci capacitatea lui functionala este cu mult mai mare nemaifiind necesara instituirea unui program de abilitati pentru mana stanga. Din cele expuse mai sus trebuie sa ramana cu idea ca “aprecierea” (assessment) se refera doar la pacientii cu incapacitate care vor intra in programele de recuperare.Este adevarat ca pentru specealistii in asistenta de recuperare acesta este domeniul de baza, iar actuala monografie se adreseaza in primul rand acestora. In sens mai larg assessmentul este “un process care, utilizand diverse madalitati,urmareste adunarea unor informatii necesare unui anumit scop”. Evident modalitatile utilizate trebuie orientate in functie de acest scop.

29

Asa, spre exemplu, se pot organiza “aprecieri” pentru:     

Asistenta de recuperare a deficientelor, pe aces obiectiv facandu-senprezentarea de mai sus Alcatuirea unui program educational al copiilor cu diverse incapacitate Organizarea unor activitati culturale sau sportive Organizarea unui invatamant de pregatire special, in diverse domenii Etc

Cu alte cuvinte exista o evaluare si a persoanelor sanatoase.Daca se face in scop “ de sanate” este vorba de aspect profilactice si se vor stabili nivelul de fitness, capacitatea functionala, gradul de performanta fizica.Daca se face in scop “ de educatie” se vor stabili nivelele de cunostinta generale si speciale, capacitatea de receptive, gradul de inteligenta, memorare, etc. Pentru sportivi “aprecierea” gradul de performanta este o sarcina de baza a oricarui antrenor si medic sportive, apreciere care se face tot pe baza principiilor assessmentului.

30