Masini de Stropit [PDF]

Zitiervorschau

CAPITOLUL 1 Destinaţia şi clasificarea maşinilor de stropit

Maşinile de stropit se folosesc pentru aplicarea prin stropire pe suprafaţa plantelor şi a solului a pesticidelor lichide ( fungicide, insecticide şi erbicide). Ele efectuează dispersarea substanţelor chimice lichide sub formă de soluţii, suspensii sau emulsii în picături fine ca sunt dirijate pe suprafaţa plantelor sau a solului. Unele maşini de stropit sunt folosite pentru dezinfecţia adăposturilor de animale. După destinaţie, maşinile de stropit pot fi : pentru culturi de câmp şi legume, pentru vii, pentru livezi şi universale. Maşinile de stropit cu destinaţie universală se prevăd cu echipamente de lucru pentru stropit în culturi de câmp, în vii şi livezi. După modul de pulverizare a soluţiilor toxice maşinile de stropit pot fi: cu pulverizare hidraulică, cu pulverizare pneumatică, cu pulverizare mecanică şi cu pulverizare combinată (hidropneumatică). Maşinile de stropit pot fi cu tracţiune mecanică – tractate sau purtate. Există echipamente de stropit ce se montează pe avioane şi elicoptere.

CAPITOLUL 2 2.1 Părţile componente ale maşinilor de stropit În general, o maşină de stropit este formată dintr-un cadru, pe care şi de care se montează următoarele părţi: rezervor de lichid, pompă, filtru, dispozitive de pulverizare a lichidului şi organe de reglare a presiunii sau a debitului. Legătura dintre rezervor, pompă şi celelalte organe se face prin intermediul unor conducte şi furtunuri. În figura 1 se arată schema unei maşini de stropit cu pulverizare hidraulică. Principalele părţi componente ale acestei maşini sunt : rezervorul de soluţie 1, pompa 2 şi dispozitivul de pulverizare 3. Pentru filtrarea soluţiei este prevăzut filtrul 4. pentru indicarea presiunii este prevăzut manometrul 5, iar limitarea presiunii se face prin intermediul supapei de siguranţă 6. Din rezervorul 1, lichidul este aspirat de pompa 2 şi refulat în corpul de distribuţie 8. Din corpul de distribuţie o parte din lichid este dirijat spre dispozitivul de pulverizare 3, iar o altă parte este dirijată prin conducta 9 spre rezervor. Această parte de lichid serveşte pentru agitarea soluţiei din rezervor. Lichidul dirijat spre dispozitivul de pulverizare trece prin filtru 4 si robinetul 10. Figura 1

Maşinile cu pulverizare hidraulică funcţionează la presiuni de 5 – 25 daN/cm 2. Principale tipuri de pompe folosite la aceste maşini sunt pompe cu pistoane şi pompe cu role. Întru-cât pompele cu piston dau un debit pulsatoriu, la maşinile prevăzute cu acest tip de pompe se prevăd şi camere de egalizare a presiunii. Dispozitivul de pulverizare în cazul acestor maşini este format dintr-o ţeavă sau mai multe ţevi reunite , pe care sunt fixate capetele de pulverizare. Aceste capete de pulverizare sunt prevăzute cu orificii calibrate (duze). Pulverizarea hidraulică se datorează presiunii. Lichidul, datorită presiunii, este forţat să se scurgă prin orificii calibrate ( cu diametru 0,75 – 2 mm). Ca urmare, lichidul este turbionat şi se transformă în pelicule subţiri. Intrând cu viteză în masa de aer fixă, peliculele de lichid se transformă în picături. Dimensiunile picăturilor rezultate sunt cuprinse între 100 şi 1000 m. Dimensiunile picăturilor rezultate depind de presiunea lichidului şi de dimensiunea duzei. Dimensiunile mici ale picăturilor se obţin în cazul când presiunea lichidului este mare iar diametrul duzei este mic. În figura 2 se arată schema unei maşini de stropit cu pulverizare pneumatică formată din rezervorul de lichid 1, pompa 2, corpul de distribuţie 3, filtrul 4, ventilatorul 5 şi dispozitivul de pulverizare 6. Figura 2

În cazul acesta, lichidul refulat de pompa 2, trecând prin corpul de distribuţie 3, filtrul 4 şi robinetul7, este adus la presiune mică în dispozitivul de pulverizare 6. Dispozitivul de pulverizare este realizat dintr-o conductă cu terminaţie tronconică, în care este o ţeavă 8 cu diametrul de 4 – 6 mm, prin care este adus lichidul. Ieşind din ţeavă, lichidul este supus acţiunii curentului de aer debitat de ventilatorul 5. Pulverizarea pneumatică se realizează datorită vitezei curentului de aer. Aerul, deplasându-se cu viteze mari, acţionează asupra lichidului ce iese din ţeava 8. Ca urmare, se realizează dispersarea lichidului în picături, care, cu ajutorul curentului de aer , sunt transportate spre plante. Agitarea lichidului din rezervor se face cu o parte din lichidul debitat de pompă, care, prin robinetul 9 şi conducta 10 este refulat înapoi, în rezervorul 1. În figura 3 se arată schema unei maşini se stropit cu pulverizare mecanică. În acest caz, lichidul toxic din rezervorul 1 este adus prin intermediul pompei 2 la dispozitivul de pulverizare 3. aducerea lichidului la dispozitivul de pulverizare se face la presiune mică. Dispozitivul de pulverizare este format din două discuri suprapuse, prevăzute cu ondulaţii. Pulverizarea mecanică se realizează sub acţiunea forţei centrifuge. Lichidul adus pe discuri este antrenat în mişcarea de rotaţie a acestora. Discurile rotindu-se la viteze mari, sub acţiunea forţei centrifuge, transformă lichidul în pelicule foarte subţiri. La părăsirea discurilor peliculele de lichid, în contact cu aerul, se transformă în picături. Picăturile rezultate sunt preluate şi transportate de curentul de aer debitat de ventilatorul axial 4. Pentru a realiza împrăştierea particulelor rezultate pe o lăţime mare, ventilatorul 4 şi dispozitivului de pulverizare i se imprimă în timpul lucrului o mişcare de oscilare. Pe acest principiu sunt construite maşinile de stropit cu volum redus pentru stropirea unor cantităţi mici de soluţie pe unitatea de suprafaţă. Figura 3

Maşinile de stropit cu pulverizare combinată includ în componenţa lor următoarele: rezervor, pompă pentru crearea presiunii, corp de distribuţie, ventilator pentru crearea curentului de aer şi dispozitiv de pulverizare a lichidului. La aceste maşini, pulverizarea se face în două etape. În prima etapă lichidul este pulverizat pe cale hidraulică, fiind forţat să treacă prin duze. După trecerea prin duze, picăturile rezultate sunt supuse acţiunii curentului de aer debitat de un ventilator. Ca urmare, picăturile sunt fragmentate suplimentar şi transportate către plante.

2.2 Procesul de lucru executat de maşinile de stropit

În timpul deplasării maşinii, pompa primind mişcare, absoarbe lichidul din rezervor şi-l refulează spre dispozitivele de pulverizare. Ca urmare, în reţeaua de refulare, datorită rezistenţelor întâmpinate la trecerea lichidului, se creează presiunea. Lichidul sub presiune ieşind prin orificiile capetelor de pulverizare, în contact cu aerul, se fragmentează în picături care sunt dirijate pe plante. Aceste picături s e depun pe plante, pe o fâşie egală cu lăţimea de lucru a maşinii. Dacă debitul de lichid ce este evacuat printr-un cap de pulverizare este q în l/s, atunci debitul total de lichid evacuat din maşină va fi: Q = zq în l/s în care : z - numărul capetelor de pulverizare Considerând că maşina , în timpul lucrului, se deplasează cu viteza v, în m/s, în unitatea de timp maşina va stropi o suprafaţă S egală cu: S = Bv , m2/s - în care B este lăţimea de lucru Cantitatea N de lichid pulverizat ce cade pe unitatea de suprafaţă va fi:

N = Q/S = zq/Bv , l/m2 N = 104 zq/Bv , l/ha Din relaţia de mai sus se vede că pentru norma N constantă, este necesar ca în lucru să se menţină constante atât viteze de lucru v cât şi debitul Q = zq de lichid ce este pulverizat prin dispozitivele de pulverizare.

CAPITOLUL 3 ORGANELE DE LUCRU ALE MAŞINILOR DE STROPIT 3.1 Rezervoare şi sisteme de agitare a soluţiilor Rezervoare. La maşinile de stropit se folosesc rezervoare de soluţie de formă cilindrică sau prismatică, cu capacitatea de 300 – 1500 l. Unele maşini purtate se prevăd cu trei rezervoare : unul montat pe cadrul maşinii iar două pe părţile laterale ale tractorului. Pentru alimentarea rezervoarelor cu soluţii se folosesc pompele maşinilor sau ejectoare. Principiul de funcţionare al unui ejector este arătat în figura 4. Figura 4

Ejectorul este montat în circuitul de alimentare al maşini de stropit. Prin conducta 1 se debitează lichidul de la pompa maşinii. În acest scop este necesar ca în rezervorul maşinii să existe circa 25 – 30 l lichid. Conducta 1 este prevăzută cu ajutajul 2. Lichidul trecând prin ajutajul 2 îşi măreşte viteza, iar în corpul 3 se creează o depresiune. Datorită acestei depresiuni, prin conducta 4 lichidul este aspirat din vasul de alimentare 5. Acest lichid se amestecă cu lichidul refulat prin ajutajul 2 şi este transportat prin conducta 6 spre rezervor. Sisteme de agitare a soluţiilor. Agitarea soluţiilor se face mecanic, hidraulic, pneumatic şi hidropneumatic. Agitarea mecanică a soluţiilor se realizează prin intermediul unui agitator, format dintr-un ax cu palete ce primeşte mişcare de rotaţie continuă. Agitarea mecanică se realizează la unele maşini prin balansarea rezervorului.

Agitarea hidraulică a soluţiilor se face prin introducerea continuă în rezervor a unei părţi din lichidul refulat de pompa maşinii. Agitarea pneumatică, realizată prin introducerea aerului în partea inferioară a rezervorului de soluţie este foarte puţin utilizată. Agitarea hidropneumatică se obţine prin introducerea lichidului în rezervor prin intermediul unui ejector. La trecerea lichidului din ejector spre rezervor este antrenat şi aer.

3.2 Pompe Pompele maşinilor de stropit au rolul de a deplasa lichidul de la rezervor spre dispozitivele de pulverizare , creând presiunea necesară atât pentru deplasarea lichidului cât şi presiunea necesară pentru pulverizarea lichidelor. La maşinile de stropit se folosesc pompe cu piston, pompe cu role, pompe centrifuge şi pompe cu membrană. Pompe cu piston. În figura 5 se arată schema unei pompe cu piston, formată din cilindrul 1 şi pistonul 2. În capul cilindrului 1 este prevăzută supapa de admisie 3 şi supapa de refulare 4. acţionarea pistonului se face de la arborele cotit. Pomparea lichidului se realizează datorită mişcării rectilinii alternative a pistonului 2 în cilindrul 1. La deplasarea pistonului de la PMI spre PME în cilindru se creează depresiune , supapa 3 se deschide şi aspiră lichid prin conducta de admisie 6, conectată la rezervor. La cursa de întoarcere, lichidul aspirat este comprimat, supapa 4 se deschide şi lichidul este evacuat prin conducta 7 spre dispozitivele de pulverizare. Figura 5

Pompe cu role. O pompă cu role (figura 6) este formată dintr-un stator 1 în care este montat un excentric cu rotor, prevăzut la periferie cu alveole. În alveolele rotorului sunt montate rolele 3. Pe părţile laterale ale statorului sunt două capace. Rotorul 2 este montat pe un arbore ce primeşte mişcare de rotaţie. Statorul pompei este prevăzut cu orificiul 4 de admisie şi orificiul 5 de refulare. Figura 6

Pompele cu role funcţionează înecate. Înainte de punerea în funcţiune trebuie amorsate. Pomparea lichidului la aceste pompe se realizează în felul următor: în timpul rotirii rotorului, sub acţiunea forţei centrifuge, rolele sunt deplasate spre stator. Trecând prin dreptul orificiului de aspiraţie, fiecare rolă antrenează un volum de lichid. În dreptul orificiului de evacuare, datorită dispunerii excentrice a rotorului, rolele sunt forţate să intre în alveole, lichidul antrenat fiind refulat. Pompele cu role funcţionează la turaţii de 500 – 1000 rot/min, debitul fiind de 25 – 150 l/min. La unele maşini de stropit, pompele cu role se montează direct pe arborele prizei de putere. În acest caz, statorul se fixează prin intermediul unui lanţ de şasiul tractorului. Pompe cu membrană. La aceste pompe pomparea lichidului se realizează prin intermediul unei membrane, care, modificându-şi poziţia, realizează micşorarea sau mărirea volumului unei camere. Pompele cu membrană sunt prevăzute cu supape de admisie şi evacuare.

Pompe centrifuge. O pompă centrifugă este formată dintr-un stator (carcasă) şi un rotor. Statorul are formă de spirală. Rotorul este format dintrun disc cu palete sau din două discuri între care se găsesc paletele. Palete pot fi drepte sau curbate înainte sau înapoi faţă de sensul de rotaţie. Figura 7

În figura 7 se arată schema unei pompe centrifuge formată din carcasa 1 în care se găseşte montat rotorul. Rotorul este format din discurile 2 şi 3 între care sunt prevăzute paletele 4. În partea centrală a discului 2 este prevăzut conul 5. Pompele centrifuge funcţionează amorsate. Prin rotirea rotorului, cantităţile de lichid sunt deplasate sub acţiunea forţei centrifuge de la centru spre periferie, creându-se în centrul rotorului o depresiune. Ca urmare, se aspiră noi cantităţi de lichid prin gura 6, conectată la rezervor. Datorită faptului că lichidul este deplasat spre periferia rotorului, în gura de refulare 7 se creează o presiune , realizându-se pomparea lichidului. 3.3. Ventilatoare Ventilatoarele au rolul de a crea presiunea necesară pentru deplasarea aerului. Ventilatoarele pot fi centrifuge sau axiale. Ventilatoare centrifuge. Aceste ventilatoare se folosesc pentru crearea curentului de aer necesar pentru dispersarea lichidelor toxice în picături şi transportul picăturilor spre plante. Ventilatorul centrifugal este format dintr-un rotor cu palete 1 montat într-o carcasă2. Prin rotirea rotorului aerul din spaţiile dintre palete sub acţiunea forţei centrifuge, este deplasat spre periferia rotorului. Ca urmare, la

gura de aspiraţie se creează o depresiune, iar la gura de refulare 4 se creează o presiune. Datorită depresiunii create în centru rotorului se aspiră permanent aer care este refulat prin gura 4. Ventilatoare axiale. Aceste ventilatoare creează curentul de aer necesar pentru transportul picăturilor rezultate prim pulverizarea hidraulică şi prin pulverizare mecanică. În figură se arată schema unui ventilator axial , format din rotorul cu palete1, montat în carcasa 2. Pe arborele rotorului este montată piesa sferică 3. În timpul funcţionării ventilatorului, paletele rotorului deplasează aerul paralel cu axul rotorului, creând în spatele acestuia o presiune. Curentul de aer creat preia picăturile de lichid şi le transportă spre plante.

3.4. Dispozitive de pulverizare Dispozitivele de pulverizare reprezintă organele de lucru prin intermediul cărora se realizează pulverizarea lichidelor toxice în picături. Picăturile rezultate se depun pe suprafeţele supuse tratamentului. Dispozitivul de pulverizare este format dintr-un cap de pulverizare sau mai multe capete de pulverizare ce se montează pe ţevi, conducte sau corpuri de formă specială. Capetele de pulverizare efectuează dispersia lichidului în picături. În funcţie de modul în care se realizează pulverizarea lichidului capetele de pulverizare pot fi: - mecanice - hidraulice - pneumatice - combinate

Capetele de pulverizare mecanice. În figură se arată un cap de pulverizare mecanică de tip centrifugal. Capul de pulverizare este format din două discuri 1 şi 2 montate pe arborele 3. Discurile au periferia fin zimţată. Lichidul este adus pe discul 1 prin intermediul conductei 4 prevăzută la extremitate cu un orificiu calibrat.

Capete de pulverizare hidraulice. Aceste capete de pulverizare pot crea jeturi de picături sub formă de con sau de evantai. Capetele de pulverizare hidraulice dispersează lichidul în picături cu diametre de 0,1 – 1 mm. Fineţea pulverizării la aceste capete depinde de diametrul orificiului şi de presiunea lichidului. La diametre mici ale orificiilor se obţin picături de diametru mai mic.

Capete de pulverizare pneumatică. Capul de pulverizare pneumatic este format dintr-o conductă în care este montată concentric conducta de alimentare cu lichid 2, prevăzută cu o duză sub formă de ciupercă 3, disc 4 sau ţeavă 5. Lichidul este adus la duză cu presiune mică. Ieşind din conducta 2 lichidul se prelinge pe duză , fiind supus acţiunii unui curent de aer debitat de conducta 1. Viteze curentului de aer fiind mare, acesta acţionând asupra peliculei de lichid, realizează dispersarea acestora în picături. Picăturile rezultate sunt antrenate de curentul de aer şi transportate spre plante. Capetele de pulverizare pneumatică se pot monta pe ţevi, în conducte sa în corpuri de formă specială. Pentru stropitul culturilor de câmp se folosesc dispozitive de pulverizare la care capetele de pulverizare pneumatice sunt montate în grupuri de câte 5 pe ţeavă. Aducerea lichidului la duze se face prin intermediul a două furtunuri.

3.5. Sisteme de reglare a presiunii şi a debitului de lichid Debitul de lichid ce se evacuează prin dispozitivele de pulverizare ale maşinii depinde de secţiunea capetelor orificiilor capetelor de pulverizare şi de viteza de scurgere a lichidului prin orificiile capetelor de pulverizare. Pentru reglarea debitului de lichid se folosesc supape de reglare a presiunii din reţeaua de refulare, precum şi robinete de reglare a debitului. Supape de reglare a presiunii. Aceste supape se prevăd pentru reglarea presiunii de lucru, respectiv a debitului, la maşinile de stropit care lucrează la presiuni mai mari de 5 daN/cm2. Ele limitează presiunea de lucru şi îndeplinesc totodată rol de supape de siguranţă. Schema unui sistem de reglare a presiunii prin intermediul supapei de siguranţă este arătată în figură. Supapa de siguranţă este formată dintr-un corp în care se găseşte bila 1 şi arcul 2 a cărui prestrângere poate fi reglată prin intermediul şurubului 3. Supapa este montată pe reţeaua de refulare întrun corp 4. De la corpul 4 lichidul este dirijat prin intermediul robinetului 5 şi a conductei 6 spre dispozitivele de pulverizare. Robinete de reglare a debitului. Pentru reglarea debitului de lichid se prevăd robinete de reglare. În figură se arată un astfel de sistem de reglare. Lichidul aspirat de pompa 1 este refulat spre conductele 2 de dirijare a lichidului spre dispozitivele de pulverizare. Reglarea debitului de lichid ce trece spre conducta 2 se face prin intermediul robinetului 3. Robinetul 3 permite modificarea secţiunii de trecere a lichidului de la pompă spre conductele 2. Respectiv, prin modificarea secţiunii de trecere se modifică debitul de lichid refulat spre dispozitivele de pulverizare. Surplusul de debit este dirijat înapoi în rezervor prin conducta 4, prevăzută cu robinetul de reglare 5. Robinetele de reglare se prevăd la maşinile de stropit prevăzute cu pompe centrifuge.

Norme de protecţia muncii la lucrările de stropit

Lucrările de protecţia plantelor folosind substanţe toxice se execută de echipe specializate. Muncitorii ce fac parte din aceste echipe trebuie să poarte în timpul lucrului echipament de protecţie. Echipamentul de protecţie constă din salopetă cauciucată sau pelerină, mască, ochelari şi mănuşi. Înainte de începerea lucrului se va face instruirea muncitorilor privind regulile de tehnica securităţii muncii la folosirea substanţelor toxice. Pentru acordarea de prin ajutor în caz de accidente la locul de muncă cu substanţe toxice trebuie să existe materiale necesare. În timpul lucrului s vor respecta următoarele reguli: - la pornirea agregatului în lucru se vor avertiza persoanele ce lucrează pe maşină sau se găsesc în preajma acesteia - se interzice desfundarea capetelor de pulverizare sau demontarea acestora în timpul funcţionării maşinii - maşinile vor lucra numai la presiuni recomandate; se interzice a se lucra cu maşini cu manometre defecte sau cu supape de siguranţă defecte - se interzice urcarea sau coborârea de pe maşină a persoanelor în timpul lucrului - se interzice muncitorilor să mănânce, să bea sau sa fumeze în timpul lucrului - la sfârşitul lucrului echipamentul de protecţie se scutură şi se spală; muncitorii se vor spăla pe faţă şi pe mâini cu apă şi săpun şi vor clăti de mai multe ori gura cu apă - se interzice folosirea în alte scopuri a vaselor folosite la prepararea substanţelor toxice; acestea se curăţă şi se spală iar resturile de substanţe toxice se îngroapă în gropi special săpate;

COLEGIUL AGRICOL D. PETRESCU CARACAL – OLT

PROIECT PENTRU ABSOLVIREA ŞCOLII PROFESIONALE

Profesor

Absolvent

Ing. NUNCĂ OVIDIU

SAVU NICUŞOR ALIN

2005

COLEGIUL AGRICOL D. PETRESCU CARACAL – OLT

PROIECT PENTRU ABSOLVIREA ŞCOLII PROFESIONALE Tema lucrării : Maşini de stropit

Profesor

Absolvent

Ing. NUNCĂ OVIDIU

SAVU NICUŞOR ALIN

2005

Memoriu justificativ

Aparatele şi maşinile de stropit şi prăfuit sunt destinate pentru efectuarea lucrărilor de protecţie a plantelor împotriva bolilor şi dăunătorilor. Aplicarea la timp şi corect a tehnologiei de combatere a bolilor şi dăunătorilor are o importanţă deosebită în ansamblul măsurilor necesare pentru obţinerea unor producţii mari şi de calitate. Substanţele folosite şi distribuite pe plante, pe sol sau pe seminţe sunt produse chimice denumite pesticide. După destinaţie aceste produse pot fi insecticide, fungicide, erbicide, rondencide, nematocide, acaricide, limacide, raticide, etc. şi sunt administrate sub formă de lichid, praf, granule sau momeli otrăvite. Prin stropire substanţele chimice dau cu apa soluţii, emulsii sau suspensii, fiind pulverizate înainte de a ajunge pe plante sau pe sol. Prin prăfuire pesticidele se prezintă sub formă de pulberi foarte fine ce se aplică pe un curent de aer debitat de un ventilator, dar sunt şi pulberi care se introduc în apă şi se aplică prin stropire. Pesticidele granulate sunt destinate pentru distrugerea insectelor şi a dăunătorilor din sol şi se încorporează în sol odată cu sămânţa. Ponderea cea mai mare în lucrările de combate a bolilor şi dăunătorilor o au substanţele aplicate prin stropire.

Bibliografie

D.TOMA, C. MITROI, E. BARBU, P. BARBU – MAŞINI ŞI INSTALAŢII AGRICOLE C. CARACIUGIUC, N. PĂTRAŞCU – MECANIZAREA AGRICULTURII LEGEA PROTECŢIEI MUNCII 90/1996 NORME GENERALE DE PROTECŢIE A MUNCII NORME SPECIFICE DE PROTECŢIE A MUNCII LA LUCRĂRILE DE COMBATERE A BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR

CUPRINS

Memoriu justificativ Destinaţia şi clasificarea maşinilor de stropit Părţile componente ale maşinilor de stropit Procesul de lucru executat de maşinile de stropit Organele de lucru ale maşinilor de stropit - Rezervoare şi sisteme de agitare a soluţiilor - Pompe - Ventilatoare - Dispozitive de pulverizare Sisteme de reglare a presiunii şi a debitului de lichid Norme de protecţia muncii la lucrările de stropit Bibliografie