Manualul Formatorului in Asistenta Maternala PDF [PDF]

Zitiervorschau

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008

MANUALUL FORMATORULUI

Acest material a fost elaborat de către Fundaţia Internaţională pentru Copil şi Familie în cadrul proiectului „Promovarea bunelor practici în asistenţa maternală profesionistă”, implementat cu sprijinul financiar oferit de Reprezentanţa UNICEF în România, în colaborare cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului.

Coordonator de proiect: Tatiana Marţiş, psiholog, Fundaţia Internaţională pentru Copil şi Familie Supervizor: Adrian Guth, specialist în bunăstarea şi protecţia copilului Autori: Consuela Ciobanu, asistent social, Fundaţia Internaţională pentru Copil şi Familie Cristina Popescu, psiholog, Centrul de Resurse şi Informare pentru Profesiuni Sociale Daniel Chirila, asistent social, Direcţia Generală pentru Protecţia Drepturilor Copilului sector 6, Bucureşti Daniela Dumitrescu, psiholog, Direcţia Generală pentru Protecţia Drepturilor Copilului sector 6, Bucureşti Daniela Gheorghe, psiholog, coordonator programe Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copil Ioana Nedelcu, Consilier, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului Liliana Roşu, asistent social, director de programe, Centrul Român pentru Copii Dispăruţi şi Exploataţi Sexual-FOCUS Oana Clocotici, asistent social, Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi a Copilului Consultanţi: Alexandra Zugrăvescu, medic pediatru, preşedinte, Fundaţia Internaţională pentru Copil şi Familie Gina Palicari, medic pediatru, Consultant FICF Rodica Nanu, medic pediatru, Consultant UNICEF pe probleme de nutriţie FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

1

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008

PREAMBUL Informaţiile prezentate în acest manual vă vor oferi un ghid cu privire la drepturile copilului, rolul şi locul AMP, dezvoltarea copilului, precum şi ocrotirea în regim de urgenţă, a copilului abuzat, a copilului cu handicap, cu HIV/SIDA. Utilizând acest ghid veţi putea dobândi cunoştinţele, abilităţile necesare îngrijirii copilului. În literatura de specialitate există diferite teorii cu privire la dezvoltarea copilului, teorii care încearcă să explice dezvoltarea personalităţii. Nu există o definiţie exactă pentru ceea ce reprezintă normalul, ceea ce înseamnă că dacă este folosit într-un sens restrâns poate conduce la etichetare. Dezvoltarea copilului în funcţie de vârstă oferă doar limitele în care se pot remarca aspecte referitoare la progresele copiilor dar în acelaşi timp pot aparea şi diferente individuale. Este foarte important să cunoaştem etapele dezvoltării copilului pentru a putea stabili palierul normal al dezvoltării când este vorba despre o întârziere în dezvoltare; să identifice cauzele; măsuri de prevenire a acestora şi/sau recuperare cât mai precoce sau când începe o tulburare.

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

2

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008

RECOMANDĂRI CU CARACTER GENERAL PENTRU FORMATORI Conform Dicţionarului explicativ al limbii române formator este persoana care are capacitatea, posibilitatea de a forma. A forma-a da fiinţă şi formă unui lucru, a face; a educa, a creşte; a alcătui, a compune; a constitui, a reprezenta. În cadrul unei activităţi de formare, formatorul îndeplineşte următoarele roluri: 1. Generalist şi specialist - cunoştinţe generale cu referire la sistemul de protecţie a copilului în România şi cunoştinţe specializate în domeniul asistenţei maternale profesioniste. 2. Coordonator - organizează procesul de transmitere a imformaţiilor şi formare de abilităţi şi dezvoltarea de atitudini. 3. Observator - în mod obiectiv şi detaşat formatorul va observa potenţialii asistenţi maternali profesionişti pentru a sesiza valenţele atitudinale şi abilităţile ale acestora. Formatorul ar fi bine să: 1. Creaţi un mediu prietenos şi relaxant înca de la începutul cursului. 2. Enunţe, explice şi să facă referinţă ori ce câte ori este nevoie la obiectivele generale şi specifice ale formării. 3. Stabilească regulile comportamentale şi/sau administrative ale grupului. 4. Susţină transmiterea informaţiilor prin întrebări pe tema discutată. 5. Încurajeze cursanţii să adreseze întrebări, implicaţi toţi membrii grupului în activităţi. 6. Aibă în vedere aspectele ce ţin de procesul formării, să aplice tehnicile şi metodele prezentate în acest manual, asigurând condiţii optime de organizare a acestora. 7. Cunoască cât mai multe detalii despre grupul de cursanţi: motivaţie, experienţa anterioară, dorinţa de a participa la modulele specializate, etc. 8. Facă referiri la aplicabilitatea informaţiilor prezentate şi să propună cursanţilor cât mai multe recomandări practice. 9. Respecte regulule ciclului învăţării experienţiale: experienţă directă, reflectarea asupra experienţei, generalizarea experienţei, aplicarea. 10. Valorizeze experienţa şi cunoştinţele anterioare ale cursanţilor. 11. Provoace controverse constructive, dacă este cazul, în funcţie de grup. 12. Evidenţieze contribuţiile esenţiale din partea grupului şi să încurajeze participarea activă a cursanţilor. 13. Recunoască tendinţele grupului. 14. Valorificaţi pauzele dintre discuţii. 15. Folosiţi câteva exerciţii de înviorare de încălzire cu care să-i ajutaţi pe participanţi să se concentreze mai bine şi să le treziţi interesul atunci când au sentimentul că nu sunt suficient de activi, sunt tensionaţi sau se plictisesc. 16. Dea feed-back participanţilor şi să încurajeze participanţii să dea feed-back-uri. 17. Gestioneze conflictele în mod constructiv. 18. La impartirea în grupuri mici e bine sa aveţi în vedere schimbarea componenţei grupurilor la fiecare activitate, astfel de impartire (pentru a da ocazia tuturor participanţilor să se cunoască între ei şi pentru a evita formarea de “bisericuţe”) 19. Evaluaţi în mod constant pe parcursul formării cunoştintele, atitudinile şi abilităţile cursanţilor (conform cerinţelor cuprinse în Programa Cadru). 20. Dacă credeţi că nu puteţi răspunde în mod satisfăcător la unele dintre întrebările formulate de participanţi, este mai bine să le spuneţi că trebuie să mai obţineţi informaţii pe respectiva temă şi că veţi răspunde la întrebări cât se poate de repede. FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

3

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 21. Monitorizeze evoluţia ulterioară a carierei cursanţilor. Formatorul ar fi bine să manifeste următoarele atitudini şi valori:
Dorinţa de a ajuta
Nu poţi contrazice solicitantul
Atitudine pozitivă necondiţionată
Liniştea în sală nu este un semn rău
Deschidere spre a învăţa
Nu insistaţi.
Nu există soluţii universale
Respectaţi diferenţele culturale
Oamenii nu se contrazic pe ei înşişi Este util sa se lucreze in echipe de cite 2 formatori, din care unul sa fie constant acelasi pentru aceeasi grupa de cursanti pe intreg parcursul formarii. In functie de specificul temelor abordate este util sa invitati ca si co-formatori persoane/specialisti cu experienta specifica pe domeniul ce urmeaza a fi discutat (asistenti sociali, medici, psihologi, asistenti meternali resursa, etc.) Practica se poate realiza doar în contextul în care există un contract între Furnizorul de formare şi Serviciul respectiv, contract care prevede în mod clar persoana care îndruma şi monitorizează practica efectuată de cursant, obiectivele care trebuie atinse pe perioada orelor de practică, perioada de stagiu practic pentru fiecare cursant în parte. Fiecare cursant, înainte de începerea orelor practice, va fi instruit de către îndrumatorul de practică sau de către formator în legatură cu Regulamentul de Ordine Interioară a serviciului în care urmează să-şi desfăşoare activitatea şi procedurile uzuale ale serviciului şi va semna de luare la cunoştinţă pentru toate acestea. Pe perioada stadiului practic, cursantii vor completa fişe de observaţie ale copilului, vor simula completarea "jurnalului copilului", etc. (în funcţie de metodologia furnizorului de servicii).

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

4

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008

MODULUL 1 DREPTURILE COPILULUI ŞI PROTECŢIA SPECIALĂ. NOŢIUNI GENERALE Teorie 1 ore

Practică -

SESIUNEA 1 1.1 Drepturile copilului. Principiile privind drepturile copilului SESIUNEA 2 4 ore 4 ore 2.1 Rolul institutiilor implicate in protectia copilului conform legislatiei in vigoare 2.2 Masuri de protectie conform Legii 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, intrata in vigoare in anul 2005. 2.3 Promovarea drepturilor copilului Recomandari ore practica:
Se pot vizita centre de plasament, centre de zi
Intalniri cu profesionisti: asistenti sociali, educatori, cadre didactice, psihologi despre drepturile copilului si respectarea lor in Romania Obiective generale. La sfârşitul modulului participanţii vor fi capabili să: 1. enumere drepturile copilului; 2. interpreteze principiile privind drepturile copilului; 3. enumere rolul instituţiilor implicate în protecţia copilului; 4. definească măsurile de protecţie pentru copil; 5. rezume principalele acte normative care reglementează protecţia şi promovarea drepturilor copilului. 6. enumere modalitatile de promovare a drepturilor copilului

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

5

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 SESIUNEA 1 DREPTURILE COPILULUI. PRINCIPIILE PRIVIND DREPTURILE COPILULUI Teorie Practică SESIUNEA 1 2 ore 1.1 Drepturile copilului. Principiile privind drepturile copilului Obiective specifice. La sfârşitul sesiunii participanţii vor fi capabili să:
enumere drepturile copilului;
interpreteze principiile privind drepturile copilului; Mesaje cheie
Legea 18/1990 prin care Romania a ratificat Conventia ONU privind drepturile copilului.
Conventia este indivizibila si articolele sale sunt interdependente
Drepturile copilului pornesc de la nevoile acestuia, dar implica si responsabilitati din partea copilului. Metode şi tehnici: brainstorming, prelegere, lucru in grupuri mici, discutie in grupul mare Materiale necesare: coli de flipchart, coli de scris, markere, banda adeziva de hartie, culori, hartie colorata, calculator, video proiector Intrebari de evaluare:
Enumerati cel putin 5 drepturi ale copilului, conform Conventiei ONU privind drepturile copilului.
Care sunt principiile dupa care sunt construite drepturile copilului? Recomandari pentru formator:
Este important sa va asigurati permanent (utilizand evaluarea continua) ca participantii dobandesc cunostinte privind drepturile copilului si principiile acestora.
Metodele si mijloacele utilizate in furnizarea continutului trebuie sa determine implicarea permanenta a cursantilor. ACTIVITATEA 1

Deoarece este prima intalnire cu participantii, trebuie sa facilitati cunoasterea si prezentarea cursantilor, reguli de functionare ale grupului, agenda intalnirii. Astfel, este recomandat ca timpul de derulare a acestui exercitiu sa fie in afara timpului prevazut pentru furnizarea continutului aferent sesiunii 1, modul 1 din manualul cursantului. Distribuiti fiecarui participant o foaie de hartie. Fiecare participant are la dispoziţie 5 minute pentru a-şi nota pe o foaie de hârtie trei motive pentru care a ales să lucreze cu copiii, urmarind sa raspunda urmatoarelor intrebari: FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

6

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008
Cu ce calităţi personale veti contribuiţi la exersarea funcţiei dumneavoastră? Daţi exeplu de calităţi perosnale.
Ce experienţă de viaţă v-a orientat în carieră?
Care sunt competenţele dumneavoastră cele mai bune pe care vă bazaţi în reuşita activităţilor? La expirarea celor 5 minute fiecare participant se va întoarce spre colegul din dreapta sa, care va fi partenerul său în timpul acestui exerciţiu şi timp de 5 minute fiecare pereche va discuta despre ceea ce a scris pe foaie, urmând să se prezinte unul pe celălalt în faţa întregului grup. Date pentru prezentare: Nume Localitatea de unde vine Studii, cursuri De când lucrează în domeniu Cele trei motive pentru care ales să lucreze cu copiii Prezentarea propriuzisă, 1 minut pentru fiecare pereche. Pe flip chart notati motivele fiecărui participant. Dupa ce fiecare persoana a fost prezenta, prezentati-va si dumneavoastra, urmarind aceiasi itemi. Prelucrati in plen informatiile obtinute (rezumare) (7 minute. Citiţi toate datele de pe flip-chart şi discutaţi despre calităţile, aptitudinile, cunoştinţele de care are nevoie un asistent maternal in munca sa cu copilul. In cadrul prelucrarii, puteti utiliza urmatoarele intrebari:
Cum v-aţi simţit când aţi fost întrebaţi despre calităţile dumneavosatră?
Ce anume vi s-a părut cel mai dificil la acest exerciţiu?
Ce anume v-a plăcut cel mai mult?
Ce legăture credeţi că au calităţile dumneavoastră cu activitatea dumneavoastră profesională?
Credeţi că aceste informaţii vă vor ajuta în viitor în munca dumneavoastră cu copiii?
Credeţi că aceste informaţii vă vor ajuta în viitor să identificaţi calităţile copiilor pe care îi veţi avea în îngrijire?
Vă sunt utile aceste date pentru a vă cunoaşte mai bine colegii de curs? Dupa prezentarea tuturor participantilor, rugati grupul sa–si alcatuiasca propriile reguli de functionare pe tot parcursul perioadei de formare. (de exemplu: folosim ca apelativ prenumele, inchidem telefoanele, respectam opinia celuilat, respectam agenda etc) Notati pe o foaie de flip chart regulile de grup si afisati-o pe perete, la vedere. ACTIVITATEA 2

Brainstorming (10 minute): Scrieti pe flipchart sintagma “Drepturile copilului” si cereti de la participanti sa spuna la ce se gandesc cand aud cele doua cuvinte. Se vor nota toate parerile exprimate de cursanti, iar formatorul evidentiaza drepturile exprimate si face trecerea catre cele prevazute de conventie. FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

7

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 Prelegere (20 minute): Incepeti prin a spune ca scopul acestei sesiuni este acela de a-i familiariza pe participanti cu prevederile Conventiei ONU privind drepturile copilului. Expuneti continutul Conventiei ONU cu privire la drepturile copilului asa cum este el prezentat in manualul cursantului. Puteti sa va sprijiniti prelegerea cu ajutorul unei prezentari PPT sau foi de flip-chart pe care sunt trecute elemente de continut ale prezentarii. Joc de rol ( 40 de minute): Participantii sunt rugati sa se ofere voluntar pentru a juca urmatoarele roluri: A) 10 participanti vor trebui sa-si aleaga dintr-o lista de 10 drepturi (puteti pregati 10 cartonase, fiecare cu cite un drept trecut pe el) cate un drept, pentru care vor juca rolul de “avocat al apararii”, adica sa argumenteze de ce este acela cel mai important drept. Cele 10 drepturi sunt: 1. dreptul la viata 2. dreptul la identitate 3. dreptul la cetatenie 4. dreptul de a fi crescut de parinti 5. dreptul de a fi protejat impotriva abuzului 6. dreptul la viata privata 7. dreptul la opinie, libertate de gandire 8. dreptul la educatie 9. dreptul la sanatate 10. dreptul la timp liber, recreere, joaca B) un “avocat al acuzarii” care trebuie sa argumenteze de ce nu este acel drept cel mai important C) un complet de 3 jurati care sa medieze cele doua pledoarii, cea a “avocatului apararii” si cea a “avocatului acuzarii” . Acordati 2 minute inainte de inceperea exercitiului pentru ca fiecare “avocat al apararii” sa-si pregateasaca pledoaria. Intrebati participantii daca au inteles sarcina, daca mai au nevoie de clarificari. La sfarsitul exercitiului participantii –jucatori vor fi intrebati:
Cum s-au simtit in rol, mai intai ca personaj si apoi ca ei insisi ?
Cum s-a simtit “avocatul acuzarii”?
Cum s-au simtit ceilalti participanti care au avut rol de observatori ?
Cum cred ca se simt copiii care au incalcate aceste drepturi ? Foarte important ca la sfarsitul jocului, participantii sa fie scosi din rol, intreband pe fiecare despre un lucru care le face placere sau o mancare, o carte care le place. Faceti un rezumat al jocului si punctati scopul jocului: Toate drepturile sunt importante si interdependente unul de celalalt.

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

8

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 ACTIVITATEA 3

Prelegere (10 minute): Prezentati elementele de continut privind cele 4 principii ale Conventiei cu privire la drepturile copilului, in conformitate cu continutul manualului cursantului. Utilizati o prezentare PPT sau foi de flipcart pentru sustinerea prezentarii. Lucru in grup mic (35 minute): Scopul exercitiului este ca participantii sa inteleaga de ce toate principiile sunt transversale celorlalte drepturi din Conventie. Impartiti participantii in 4 grupuri, fiecare grup reprezentand un principiu. In acest moment cursantii cunosc drepturile si pot defini ce inseamna fiecare principiu. Rugati fiecare grup sa dea cel putin 3 exemple de situatii in care principiul pe care il reprezinta este respectat si 3 exemple de incalcare a principiului. De exemplu: “principiul nediscriminarii: copiii cu HIV/SIDA in raport cu dreptul la educatie (sunt sau nu integrati acesti copii in mediul scolar ?)” (10 minute). Explicati sarcina exercitiului, impartiti cite o foaie de flipchart si markere/ culori fiecarui grup. Intrebati daca s-a inteles sarcina si daca mai este nevoie de alte informatii de clarificare. Fiecare grup isi va prezenta activitatea in grupul mare printr-un raportor (5 minute/grup). Prezentarile vor fi argumentate si comentate in plen (5 minute) ACTIVITATEA 4

Intreabati cursantii care au fost subiectele discutate in cadrul acestei sesiuni si care au fost elementele de noutate pentru dansii. Pentru a rezuma, prezentati PPT-uri cu mesajele cheie aflate si in suportul de curs.

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

9

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 SESIUNEA 2 SESIUNEA 2 4 ore 4 ore 2.1 Rolul institutiilor implicate in protectia copilului conform legislatiei in vigoare 2.2 Masuri de protectie conform Legii 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, intrata in vigoare in anul 2005. 2.3 Promovarea drepturilor copilului Obiective specifice. La sfarsitul sesiunii participantii vor fi capabili sa: 1. enumere rolul instituţiilor implicate în protecţia copilului; 2. definească măsurile de protecţie pentru copil; 3. rezume principalele acte normative care reglementează protecţia şi promovarea drepturilor copilului. 4. enumere modalitatile de promovare a drepturilor copilului Mesaje cheie:
Legea 272/2004 se refera la TOTI COPIII si la TOATE DREPTURILE
Beneficiari ai masurilor de protectie speciala: a) copilul ai carui parinti sunt decedati, necunoscuti, decazuti din exercitiul drepturilor parintesti sau carora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor parintesti, pusi sub interdictie, declarati judecatoreste morti sau disparuti, când nu a putut fi instituita tutela; b) copilul care, în vederea protejarii intereselor sale, nu poate fi lasat în grija parintilor din motive neimputabile acestora; c) copilul abuzat sau neglijat; d) copilul gasit sau copilul abandonat de catre mama în unitati sanitare; e) copilul care a savârsit o fapta prevazuta de legea penala si care nu raspunde penal.
Alaturi de ceilalti profesionisti care activeaza in domeniul protectiei si promovarii drepturilor copilului si asistentii maternali sunt direct implicati in promovarea acestor drepturi Metode / tehnici: brainstorming, prelegere, prezentare interactiva, lucru in grupuri mici, discutie in grupul mare Materiale necesare: coli de flipchart, coli de scris, markere (diverse culori), banda adeziva de hartie, calculator, videoproiector, prezentari PPT, hirtie colorata Intrebari de evaluare: Care sunt institutiile de la nivel judetean implicate in protectia copilului? Care sunt beneficiarii masurilor de protectie speciala ? Cum este definit plasamentul in Legea 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului ? Cum puteti participa la promovarea si respectarea drepturilor copilului? Recomandari pentru formator: Este important sa va asigurati permanent (utilizand evaluarea continua) ca participantii dobandesc cunostinte privind masurile de protectie speciala, institutiile publice sau private implicate in promovarea drepturilor copilului. Metodele si mijloacele utilizate in furnizarea continutului trebuie sa determine implicarea permanenta a cursantilor. Stagiul practic prevazut pentru aceasta sesiune trebuie sa le permita dobandirea deprinderilor de a comunica cu colegii si de a intelege situatiile copiilor pentru care se instituie o masura speciala de protectie, etc. Se urmareste dobandirea atitudinilor non-discriminatorii in raport cu copiii aflati in FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

10

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 plasament, atitudinea pozitiva in raport cu acesti copii si familiile lor. ACTIVITATEA 1

Brainstorming (10 minute): Scopul exercitiului este ca formatorul sa cunoasca la ce nivel de informatie sunt cursantii. Aflati de la participanti ce stiu despre institutiile din protectia copilului, utilizand urmatoarele intrebari: “Ce institutii cunoasteti in domeniul protectiei drepturilor copilului?”, “Modalitatile de organizare ale acestora- la nivel national, judetean si local”, “Tipul de personal angajat” si “Rolul institutiilor prezentate de cursanti” . Prelegere (40 minute): Prezentati cu ajutorul unui flipchart sau a unei prezentari power point Legea 272/2004 si institutiile implicate in protectia copilului in conformitate cu continutul capitolului 2.1 din sesiunea 2, modulul 1 al manualului cursantului. ACTIVITATEA 2

Lucru in grupuri (10 minute): Scopul exercitiului este ca formatorul sa cunoasca la ce nivel de informatie sunt cursantii. Participantii vor fi impartiti in 3 grupuri care vor raspunde la urmatoarele intrebari « De ce este nevoie de masuri de protectie ?», « Pentru care copiii se iau masuri de protectie ? », « Pentru cat timp se iau masurile de protectie ». Fiecare grup va scrie pe cite o coala de flipchart raspunsurile grupului la cele 3 intrebari. La sfarsitul exercitiului colile de flipchart vor fi expuse la vedere (lipite pe pereti) pentru a putea fi folosite ca puncte de referinta pe parcursul pregatirii.

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

11

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008

Prelegere (40 minute): Prezentati cu ajutorul unui flipchart sau power point masurile de protectie prevazute de Legea 272/2004, in conformitate cu continutul capitolului 2.2, sesiunea 2, modulul 1 din manualul cursantului. Studiu de caz (50 minute): Scopul exercitiului este ca participantii sa inteleaga tipurile de masuri de protectie. Pentru exemplificarea diferitelor masuri de protectie dati urmatoarele studii de caz: Studiu de caz 1: Matei (45 de zile), este parasit de mama sa in maternitate. Copilul nu este recunoscut de tata si are certificatul constatator al nasterii. Ce tip de protectie i se poate acorda lui Matei? Studiu de caz 2: Adela (6 ani), traieste impreuna cu parintii si fratele ei, Vlad (4 ani). Mama si tatal urmeaza sa plece in Spania pentru un contract de munca de 6 luni. Ce tip de masura de protectie se poate lua in aceasta situati? Studiu de caz 3 : Vecinii au sesizat ca undeva exista un copil de 9 ani, baiat, care este batut frecvent de parintii alcoolici. Parintii nu obtin venituri, copilul strangand fier vechi pentru a se intretine. Ce tip de protectie i se poate acorda copilului? Studiu de caz 4: Ionel, 12 ani, este prins dupa ce a furat din magazinul din sat. Nu este prima sa abatere de acest gen. Ce tip de protectie i se poate acorda? Impartiti grupul in 4 echipe si impartiti studiile de caz. Fiecare grup va avea la dispozitie 20 de minute pentru indeplinirea sarcinii. Fiecare grup isi va trece concluziile pe cite o foaie de flipchart. Prezentarea in plen a activitatii fiecarui grup va fi prezentata de un raportor si nu va dura mai mult de 5 minute. Explicati sarcina exercitiului (fiecare grup va trebui sa decida care sunt masurile de protectie ce pot fi luate pentru cazul primit), impartiti cite o foaie de flipchart si markere/ culori fiecarui grup. Intrebati daca s-a inteles sarcina si daca mai este nevoie de alte informatii de clarificare. Ulterior, in timpul ramas, in grupul mare se vor prelucra informatiile tuturor grupurilor pentru a clarifica si fixa informatia prezentata de formator in timpul prelegerii. ACTIVITATEA 3

Brainstorming (10 minute): formatorul va utiliza urmatoarele intrebari pentru a cunoaste atitudinile participantilor fata de drepturile copilului “De ce este nevoie de promovarea drepturilor copilului?”, “Care credeti ca este rolul asistentilor maternali in promovare?”

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

12

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008

Prezentare interactiva (10 minute): Prezentati cu ajutorul unui flipchart sau power point modalitatile de promovare ale drepturilor copilului (capitolul 2.3, sesiunea 2, modului 1 – manualul cursantului). Pe parcursul prezentarii implicati prin intrebari grupul de participanti. Lucru in grupuri mici (50 minute): Participantii vor fi fi impartiti in 3 grupuri, iar fiecare grup va trebui sa creeze un poster despre promovarea unui drept prevazut in conventie si in Legea 272/2004. Puteti sugera utilizarea aceluiasi drept, iar posterele sa se adreseze : copiilor, parintilor si cadrelor didactice sau profesionistilor sau fiecare grup sa aiba cate un alt drept (de exemplu: dreptul la educatie: poster pentru copiii, parinti si profesionisti). Explicati sarcina exercitiului si impartiti cite o foaie de flipchart si markere/ culori fiecarui grup. Intrebati daca s-a inteles sarcina si daca mai este nevoie de alte informatii de clarificare. Fiecare grup va avea la dispozitie 30 de minute pentru indeplinirea sarcinii. Prezentarea in plen a activitatii fiecarui grup va fi prezentata de un raportor si nu va dura mai mult de 5 minute. Ulterior, in grupul mare se va discuta, in timpul ramas, despre activitatea fiecarui grup. ACTIVITATEA 4

Timp de 5 minute, formatorul va prezenta mesajele cheie ale sesiunii prezentate si va inmana fiecarui participant suportul de curs al zilei respective. Tmp de 5 minute fiecare participant va primi intrebarile de control corespunzatoare sesiunilor 1 si 2. Ulterior, timp de 10 minute, in grupul mare eventualele intrebari/nelamuriri ale cursantilor vor fi clarificate impreuna cu formatorul.

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

13

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008

MODULUL 2 ROLUL SI LOCUL ASISTENTULUI MATERNAL PROFESIONIST Teorie Practică Sesiunea 1 Caracteristicile ocupatiei de asistent maternal 3 ore 2 ore Sesiunea 2 Plasamentul copilului la AMP – caracteristici si relationare cu 5 ore 2 ore alti actori implicati pentru punerea lui in aplicare Sesiunea 3 Aspecte concrete ale ocupatiei de AMP 4 ore 2 ore Obiective specifice: La sfârşitul modulului participanţii vor fi capabili să: 1. enunţe caracteristicile ocupaţiei de AMP conform legislaţiei româneşti în vigoare 2. definească etapele de atestare a asistentului maternal profesionist 3. enumere etapele plasării unui copil în sistemul de asistenţă maternal profesionist 4. aplice modalităţile de relaţionare cu familia naturală/adoptivă a copilului şi respectiv cu CPC/instanţă judecătorească 5. promoveze rolul şi atribuţiile asistentului maternal profesionist în relaţie cu alte servicii de specialitate din cadrul DGASPC, alte servicii din comunitate (în principal, cu serviciile educaţionale şi de sănătate) Recomandari ore practică: Pentru modulul 3 stagiul practic se va derula in cadrul serviciilor Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului, cu specificitatile mentionate pentru fiecare sesiune. Un asistent maternal profesionist cu experienta si cu rezultate apreciate ca fiind pozitive de catre angajator poate fi un loc de practica ideal pentru pregatirea cursantilor.

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

14

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 SESIUNEA 1 CARACTERISTICILE OCUPATIEI DE ASISTENT MATERNAL Teorie Practică 2 ore Sesiunea 1 Caracteristicile ocupatiei de asistent maternal 4 ore Obiective specifice: La sfârşitul sesiunii participanţii vor fi capabili să: 1. enunţe caracteristicile ocupaţiei de AMP conform legislaţiei româneşti în vigoare 2. definească etapele de atestare a asistentului maternal profesionist 3. enunte modalitatile de monitorizare si sustinere a activitatii AMP 4. enunte modalitatile de investigare a eventualelor acuzatii aduse AMP Mesaje cheie:
AMP trebuie: sa fie o persoana fizica, sa fie atestata, sa ingrijeasca copiii la domiciliul lui, sa asigure cresterea, ingrijirea si educarea necesare dezvoltarii armonioase a copiilor care vor fi plasati.
Conditii minime: sa fie majori, sa aiba calitatile unui bun parinte, sa aiba o locuinta corespunzatoare, sa fi urmat cursurile de formare, sa nu fie angajati in alta parte cu carte de munca.
Procedura de atestare: evaluare la domiciliu, participare la sesiunile de pregatire, decizia de atestare apartine CPC.
Valabilitatea atestatului este 3 ani, cu evaluare anuala a activitatii profesionale.
Atestatul se poate reînnoi (la schimbarea domiciliului, la expirarea valabilitatii atestatului), suspenda sau retrage (in conditiile legii).
Obligatiile AMP, ca profesionist atestat, includ: a) sa asigure cresterea, ingrijirea si educarea copiilor plasati; b) sa asigure integrarea copiilor in familia sa, aplicandu-le un tratament egal cu al celorlalti membri ai familiei; c) sa asigure integrarea copiilor in comunitate; d) sa contribuie la pregatirea reintegrarii copiilor in familia lor naturala sau la integrarea acestora in familia adoptiva, dupa caz; e) sa permita specialistilor directiei supravegherea activitatii sale profesionale si evaluarea evolutiei copiilor; f) sa asigure continuitatea activitatii desfasurate si in perioada efectuarii concediului legal de odihna, cu exceptia cazului in care separarea de copiii plasati sau incredintati pentru aceasta perioada este autorizata de catre angajator; g) sa pastreze confidentialitatea informatiilor cu privire la copii.
Activitatea profesionala a AMP este monitorizata si sustinuta in mod permanent de catre asistentii sociali ai DGASPC, urmarind atat modul de ingrijire a copilului, relationarea cu familia naturala sau cea adoptiva, precum si activitatea lui in cadrul echipei multidisciplinare.
DGASPC trateaza cu seriozitate toate acuzatiile aduse AMP, existand o procedura administrativa de investigare a acestora; in cazurile grave sunt sesizate si alte autoritati iar consecintele pot merge pina la suspendarea/retragerea atestatului, sau chiar la sanctiuni de natura penala (inchisoare), in cazurile foarte grave. Metode si tehnici prezentare interactivă, brainstorming, lucru in grupri mici, explicatia Materiale necesare
flip-chart, markere, foi de flip-chart, scoch de hartie, foarfece, computer, video-proiector copii materiale de distribuit (cite o copie pentru fiecare participant): FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

15

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008
obiective specifice;
HGR nr. 679/2003 privind conditiile de obtinere a atestatului, procedurile de atestare si statutul asistentului social profesionist;
Ordinul nr. 35/2003 privind aprobarea standardelor minime obligatorii pentru asigurarea protectiei copilului la asistentul maternal profesionist si a ghidului metodologic de aprobare a acestor standarde. Intrebari de evaluare
Care sunt elementele care definesc profesia de AMP?
Care sunt conditiile minime pe care trebuie sa le indeplineasca cel care doreste sa devina AMP?
Care este rolul DGASPC in procesul de atestare? Dar al CPC?
Care sunt obligatiile AMP in privinta copiilor plasati? Dar in relatie cu familia naturala si respectiv cu angajatorul? (cel putin 2 exemple pentru fiecare)
Ce se intampla in cazul in care AMP este acuzat de abuz asupra copilului plasat? Recomandari pentru formator:
Este important sa cunoasteti in detaliu manualul formatorului;
Atunci cand formarea se realizeaza prin contractarea serviciilor unei entitati din exterior, trebuie sa stiti care este stadiul procesului de evaluare pentru a va adapta in consecinta discursul;
Ar fi de asemenea util sa aveti cat mai multe detalii practice legate de modul in care isi organizeaza activitatea de evaluare directia cu/pentru care lucrati;
Trebuie sa cunoasteti regulamentele interne ale directiei pentru a detalia modul in care se deruleaza procedurile de investigare a acuzatiilor de abuz din partea AMP (ca procedura administrativa a directiei).
Fiind o sesiune cu subiecte mai “aride” urmariti permanent nivelul de participare al cursantilor si, daca este cazul, utilizati exercitii pentru “energizare”. Recomandări pentru practică:
intalnire cu un AMP deja atestat care are copil in ingrijire (AMP resursa) precum si participarea la grupurile de suport organizate de Directie;
intalnire cu reprezentantii serviciului resurse umane/financiar pentru a explica detaliat AMP in ce fel rezultatele evaluarii anuale pot influenta cresterea/scaderea nivelului de salarizare si alte beneficii materiale/financiare pe care directia le acorda. ACTIVITATEA 1

Brainstorming: Explicati cursantilor ca pentru a vedea impreuna ce inseamna profesia de asistent maternal va trebui sa va reamintiti foarte pe scurt ceea ce s-a discutat in sesiunea precedenta. Intrebati cursantii: „Va mai amintiti care sunt institutiile implicate in protectia copilului? Care era rolul fiecareia dintre ele in relatie cu copiii aflati in ingrijire?” FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

16

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008

Dezbatere: Sumarizati opiniile cursantilor pe o foaie de flip-chart si introduceti subiectul sesiunii prezente mentionand faptul ca si in ceea ce priveste calitatea de asistent maternal, fiecare dintre institutiile mentionate au rolul lor specific. ACTIVITATEA 2

Grupuri de lucru (15 min): Faceti trecerea spre prima tema a modulului 2 pornind de la cele expuse de cursanti: „ si pentru ca in prima parte a acestei sesiuni ne-am reamintit impreuna care sunt institutiile implicate in protectia copilului si ce rol au ele din perspectiva copilului, acum, vom incerca sa determinam ce inseamna ocupatia de asistent maternal si care este rolul institutiilor din perspectiva dobandirii sau pierderii calitatii de asistent maternal”. Impartiti grupul in doua sub-grupuri (dupa tehnica „1-2”), fiecare grup avand ca sarcina de lucru stabilirea a doua categorii de elemente:
conditiile pe care cursantii cred ca le trebuie sa le indeplineasca persoana care vrea sa devina asistent maternal si respectiv
conditii/caracteristici care ar exclude o persoana de la calitatea de asistent maternal,
intr-un timp dat de 10 minute. Dati fiecarui grup o foaie de flip-chart si un marker pentru a nota rezumatul analizei grupului. Fiecare grup isi stabileste raportor de grup, care va face prezentarea rezultatului analizei grupului in timp de 3 minute/grup. Prelegere (15 min): Pornind de la rezultatele grupurilor, faceti prezentarea teoretica a subtemei 1.1. „Legislatie in vigoare relevanta pentru aceasta ocupatie; caracteristici ale ocupatiei care decurg din legislatie” utilizand prezentarea PPT si facand permanent legatura in expunere cu elementele identificate de cursanti pe foile de flip-chart. Explicati ca au fost dezbatute si motivele pentru care cineva nu poate deveni asistent maternal pentru eventualitatea in care nu toti participantii la formare au dosarul complet si lipsesc tocmai acele documente care sunt legate de conditiile de mai sus. Respectand prevederile legii, acest lucru nu ar trebui sa apara insa, pe de o parte s-a dorit acoperirea acestei posibilitati, iar pe de alta parte subliniati faptul ca ascunderea/inducerea in eroare cu buna stiinta (in declaratia pe proprie raspundere sau in certificate) cu privire la aceste aspecte va avea consecinte atat pentru cursant/asistent maternal cat si pentru cel care l-a ajutat (este vorba atat de momentul prezent cat si de eventualitatea aparitiei uneia dintre incompatibilitati in viitor). FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

17

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 ACTIVITATEA 3

Grupuri de lucru (15 min): Impartiti grupul in doua sub-grupuri, fiecare grup avand ca sarcina de lucru, intr-un timp dat de 10 minute, stabilirea etapelor pe care cursantii cred ca le parcurge o persoana pentru a dobandi atestatul de asistent maternal. Dati fiecarui grup o foaie de flip-chart si un marker pentru a nota rezumatul analizei grupului. Fiecare grup isi stabileste raportor de grup, care va face prezentarea rezultatului analizei grupului in timp de 3 minute/grup. Prelegere (25 min): Pornind de la rezultatele grupurilor, faceti prezentarea teoretica a primei parti a subtemei 1.2. „Procedura de acordare, respectiv de reinnoire, suspendare sau retragere a atestatului de AMP” utilizand prezentarea PPT si facand permanent legatura in expunere cu elementele identificate de cursanti pe foile de flip-chart. ACTIVITATEA 4

Grupuri de lucru (20 min): Impartiti grupul in doua sub-grupuri, fiecare grup avand ca sarcina de lucru, intr-un timp dat de 10 minute, stabilirea conditiilor in care cursantii cred ca atestatul de asistent maternal poate fi pierdut (retras/suspendat). Dati fiecarui grup o foaie de flip-chart si un marker pentru a nota rezumatul analizei grupului. Sugerati grupurilor sa se gandeasca atat la o retragere de atestat la dorinta AMP cat si impotriva vointei acestuia dar si la cei implicati in munca unui asistent maternal (copil, familie naturala, angajator). Fiecare grup isi stabileste raportor de grup, care va face prezentarea rezultatului analizei grupului in timp de 3 minute/grup.

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

18

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 Prelegere (40 min): Pornind de la rezultatele grupurilor, faceti prezentarea teoretica a ultimei parti a subtemei 1.2. „Procedura de acordare, respectiv de reinnoire, suspendare sau retragere a atestatului de AMP” utilizand prezentarea PPT si clasificand elementele identificate de cursanti in fiecare dintre categoriile de conditii care nu au fost respectate (conditii de acordare a atestatului, responsabilitati legate de copil, de familia naturala a acestuia, de angajator). ACTIVITATEA 5

Brainstorming (15 min): Pentru a face trecerea la urmatoarea tema din aceasta sesiune, rugati participantii sa-si exprime opiniile cu privire la modalitatea in care considera ca ar trebui sa fie sustinuti in activitatea lor de asistenti maternali. Prelegere (15 min): Sumarizati pe un flip-chart opiniile exprimate si pornind de la acestea, faceti prezentarea teoretica a ultimei parti a subtemei 1.3. „Modalitati de monitorizare si sustinere a activitatii AMP” utilizand prezentarea PPT si subliniind rolul vizitelor de monitorizare la domiciliu, al grupurilor de suport dar si atributiile specifice in acest domeniu care revin asistentului social al AMP. ACTIVITATEA 6

Grupuri de lucru (15 min): Impartiti grupul in doua sub-grupuri, fiecare grup avand ca sarcina de lucru, intr-un timp dat de 10 minute, stabilirea categoriilor de acuzatii care ar putea fi aduse unui AMP si structura/persoana de la care ar putea veni astfel de acuzatii. Dati fiecarui grup o foaie de flip-chart si un marker pentru a nota rezumatul analizei grupului. Fiecare grup isi stabileste raportor de grup, care va face prezentarea rezultatului analizei grupului in timp de 3 minute/grup. FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

19

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 Prelegere (40 min): Pornind de la rezultatele grupurilor, faceti prezentarea teoretica a subtemei 1.4. „Modalitati de investigare a eventualelor acuzatii aduse AMP” utilizand prezentarea PPT si aratand ca orice acuzatie trebuie investigata, fiind util pentru AMP sa cunoasca de la bun inceput posibilitatea aparitiei acestor acuzatii dar si procedura dupa care ele vor fi investigate. Nu uitati ca inaintea abordarii acestei sub-teme sa va documentati din regulamentele interne ale directiei pentru a detalia modul in care se deruleaza procedurile de investigare a acuzatiilor de abuz din partea AMP (ca procedura administrativa a directiei). ACTIVITATEA 7

Intreabati cursantii care au fost subiectele discutate in cadrul acestei sesiuni si care au fost elementele de noutate pentru dansii (5 minute). Pentru a rezuma, prezintati PPT-uri cu mesajele cheie aflate si in suportul de curs (5 minute).

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

20

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 SESIUNEA 2 PLASAMENTUL COPILULUI LA AMP – CARACTERISTICI SI RELATIONARE CU ALTI ACTORI IMPLICATI PENTRU PUNEREA LUI IN APLICARE Teorie Practică 2 ore Sesiunea 2 Plasamentul copilului la AMP – caracteristici si relationare cu 5 ore alti actori implicati pentru punerea lui in aplicare Obiective specifice. La sfârşitul sesiunii participanţii vor fi capabili să: 1. enumere etapele plasării unui copil în sistemul de asistenţă maternala; 2. faca distinctia intre rolul asistentului social al copilului si cel al AMP 3. promoveze rolul şi atribuţiile asistentului maternal profesionist în relaţie cu alte servicii de specialitate din cadrul DGASPC, alte servicii din comunitate (în principal, cu serviciile educaţionale şi de sănătate); 4. descrie rolul si/sau modul de folosire al instrumentelor de lucru ale AMP. Mesaje cheie: Decizia prin care copilul va fi separat de familia sa este luata de catre una din cele doua autoritati competente:
Comisia pentru Potectia Copilului – atunci cand exista acordul parintilor pentru plasament,
Instanta judecatoreasca – atunci cand parintii se opun plasamentului propus.
Intotdeauna exista un document care atesta separarea copilului de familie (Decizia de plasament in regim de urgenta a directorului DGASPC, hotararea CPC, hotararea instantei judecatoresti). Fazele plasamentului:
potrivirea copilului cu AMP, care se face in doua componente (teoretica si practica)
informarea si pregatirea partilor implicate (copil, familie naturala, AMP)
acomodarea copil-AMP
pronuntarea hotararii de plasament de catre autoritatea competenta
mutarea propriu-zisa
urmarirea plasamentului (monitorizarea) Aspecte de retinut cu privire la procesul de plasament:
fiecare copil are un ritmul propriu/personal de acomodare la schimbarile care au loc in viata lui si acest ritm trebuie respectat;
este obligatorie implicarea tuturor membrilor familiei AMP si a persoanelor care locuiesc cu acesta, inca de la inceputul procesului de acomodare si pe toata durata lui de desfasurare;
intregul proces este urmarit si sprijinit de asistentul social al copilului, asistentul social al AMP si, daca este cazul, si de alti profesionisti. In perioada de adaptare la o schimbare (mutarea copilului in sau din familia AMP) copilul traverseaza o perioada greu de gestionat in care pot sa apara manifestari specifice – tulburari somatice (febra, diaree, lipsa pofta de mancare etc), lipsa de incredere, intarzieri de dezvoltare, comportament retras, apatie sau dimpotriva – agresivitate, hiperactivitate, etc. Procesul de separare trebuie planificat atent, cu luarea in considerare a tuturor aspectelor legate de copil, de parintii si rudele acestuia, de AMP, de familia adoptiva (atunci cand se pregateste adoptia copilului). Cele mai importante documentele intocmite:
legate de calitatea de angajat a AMP: fisa postului, contractul de munca
legate de situatia si evolutia copilului:hotararea de plasament, conventia de plasament, planul individualizat de protectie - detaliat in planuri de interventie specifica pentru diferite domenii si “jurnalul copilului” FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

21

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 Fiecare copil plasat la AMP va avea un asistent social care va urmari aspectele legate de ingrijirea si dezvoltarea copilului, mentinerea relatiilor cu parintii naturali, familia extinsa, alte persoane relevante pentru copil. Fiecare AMP va avea desemnat de catre angajator un asistent social ce va avea rolul de monitorizare si sustinere a activitatii sale, de realizare a evaluarii anuale a activitatii AMP. AMP nu face singur ingrijirea copilului, existand si alti profesionisti care isi aduc aportul la cresterea si dezvoltarea armonioasa a copilului aflat in plasament; interventiile acestor specialisti se desfasoara in mod planificat, urmarindu-se respectarea unor termene si distribuindu-se sarcini mai multor membri ai unei echipe. “Jurnalul copilului” sau povestea vietii copilului cuprinde la un loc fapte petrecute in viata copilului si oameni semnificativi din ea, il ajuta pe copil sa inceapa sa accepte trecutul si sa mearga inainte , in viitor, cu aceste cunostinte despre trecut. Metode si tehnici prezentare interactivă, brainstorming, lucru in grupri mici, explicatia Materiale necesare
flip-chart, markere, foi de flip-chart, scoch de hartie, foarfece, computer, video-proiector
copii materiale de distribuit (cite o copie pentru fiecare participant): obiective specifice
modele pentru: conventie plasament, plan individualizat de protectie, jurnalul copilului. Intrebari de evaluare
Care sunt autoritatile competente sa decida separarea copilului de familia sa naturala?
Enumerati fazele plasamentului.
Care sunt cele mai importante caracteristici ale procesului de acomodare a copilului cu AMP?
Enumerati cel putin 2 elemente de luat in considerare in pregatirea procesului de separare a copilului pentru copil, pentru familia naturala si respectiv pentru AMP.
Care sunt documentele cele mai importante legate de calitatea de angajat al AMP? Dar cele legate de situatia si evolutia copilului plasat?
Care este rolul asistentului social al AMP?
Care este rolul asistentului social al copilului?
Care este semnificatia conceptului de interventie in echipa?
Enumerati cel putin 3 componente ale retelei de suport a AMP.
Descrieti rolul “jurnalului copilului”. Recomandari pentru formator 1. Este important sa cunoasteti continutul sesiunii nr. 2 (modul 2) din manualul formatorului; 2. Urmariti insusirea de catre cursanti a abilitatilor referitoare la modalitatea de comunicare cu colegii si formatorii, de a lucra in echipa, de a analiza corect situatiile si de a respecta termene in cadrul activitatilor teoretice si practice; 3. Acordati o atentie deosebita atitudinilor cursantilor (observatii/comentarii cu caracter discriminatoriu, nivelul de participare/implicare in formare); 4. Fiind o sesiune cu subiecte mai “aride” urmariti permanent nivelul de participare al cursantilor si, daca este cazul, utilizati exercitii pentru “energizare”. Recomandări pentru practica acestei sesiuni
intalnire cu un AMP deja atestat care are copil in ingrijire (AMP resursa) precum si participarea la grupurile de suport organizate de Directie;
intalnire cu:
reprezentantii serviciului de asistenta maternala pentru detalierea rolurilor asistentilor sociali,
secretariatul CPC pentru elemente concrete legate de procedura in fata comisiei, FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

22

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008





manageri de caz din cadrul DGASPC pentru prezentarea unor situatii diferite in care a fost nevoie de o masura de protectie si pentru prezentarea modului in care se urmareste evolutia copilului, reprezentanti centru plasament pentru a observa activitatile facute cu copiii si eventual intocmirea unui jurnal al copilului.

ACTIVITATEA 1

Brainstorming (5 minute): Explicati cursantilor ca pentru a vedea care sunt etapele plasamentului unui copil in sistemul de protectie va trebui sa va reamintiti foarte pe scurt ceea ce s-a discutat in sesiunea 2, modul 1. Intrebati cursantii: „Va mai amintiti care sunt copiii pentru care se iau masuri de protectie? De ce este nevoie de masuri de protectie? Pentru cat timp se iau masurile de protectie?” Dezbatere (5 minute): Sumarizati opiniile cursantilor pe o foaie de flip-chart si introduceti subiectul sesiunii prezente mentionand faptul ca dupa ce v-ati reamintit care copii au nevoie de plasament, de ce si pentru cat timp, veti vedea in continuare care sunt pasii sau procedurile care trebuie urmate pentru scoaterea unui copil din familie si plasarea lui in ingrijire alternativa. ACTIVITATEA 2

Grupuri de lucru (20 min): Impartiti grupul in 3 sub-grupuri, fiecare grup avand ca sarcina de lucru, intr-un timp dat de 10 minute, identificarea si prezentarea:
etapelor pe care grupul considera ca un copil le parcurge ca sa ajunga in ingrijirea unui AMP,
caracteristicile acestor etape si
institutiile implicate in fiecare etapa.

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

23

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 Dati fiecarui grup o foaie de flip-chart si un marker pentru a nota rezumatul analizei grupului. Fiecare grup isi stabileste raportor de grup, care va face prezentarea rezultatului analizei grupului in timp de 3 minute/grup. Prelegere (25 min): Pornind de la rezultatele grupurilor, faceti prezentarea teoretica a primei parti a subtemei 2.1 referitoare la etapele plasamentului si institutiile implicate utilizand prezentarea PPT si facand permanent legatura in expunere cu elementele identificate de cursanti pe foile de flip-chart. ACTIVITATEA 3

Grupuri de lucru (20 min): Impartiti grupul in sub-grupuri, fiecare grup avand ca sarcina de lucru, intr-un timp dat de 10 minute, identificarea si prezentarea lucrurilor care sunt considerate importante pentru situatia unui copil de 5 ani care va ramane pentru prima oara singur 3 luni in vacanta la bunici; unul dintre grupuri va examina aceasta situatie din perspectiva copilului, al doilea din cea a parintilor iar al treilea din cea a bunicilor. Dati fiecarui grup o foaie de flip-chart si un marker pentru a nota rezumatul analizei grupului. Fiecare grup isi stabileste raportor de grup, care va face prezentarea rezultatului analizei grupului in timp de 3 minute/grup. Prelegere (25 min): Pornind de la rezultatele grupurilor, faceti prezentarea teoretica a celei de-a doua parti a subtemei 2.1 referitoare la pregatirea copilului pentru separare/mutare, utilizand prezentarea PPT si aratand ca separarea copilului de familia cu care era obisnuit si familiarizarea cu o alta locuinta, alti oameni (AMP) este reproducerea la o scara mai mare a situatiei pe care cursantii au analizat-o. Aratati ca orice separare trebuie pregatita cu grija si trebuie avute in vedere nevoile, sentimentele tuturor celor implicati in aceasta schimbare dar in mod primordial cele ale copilului. ACTIVITATEA 4

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

24

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 Grupuri de lucru (15 min): Impartiti grupul in 2 sub-grupuri, fiecare grup avand ca sarcina de lucru, intr-un timp dat de 10 minute, analizarea si discutarea unuia dintre cele doua documente de lucru: conventia de plasament si PIP. Dati fiecarui grup o foaie de flip-chart si un marker pentru a nota rezumatul analizei grupului. Fiecare grup isi stabileste raportor de grup, care va face prezentarea documentului supus analizei grupului in timp de 3 minute/grup. Prelegere (15 min): Pornind de la rezultatele grupurilor, faceti prezentarea teoretica a celei de-a treia parti a subtemei 2.1 referitoare la documente de lucru utilizate in procesul plasamentului, utilizand prezentarea PPT si completand/detaliind expunerile cursantilor. ACTIVITATEA 5

Grupuri de lucru (15 min): Impartiti grupul in 2 sub-grupuri, fiecare grup avand ca sarcina de lucru, intr-un timp dat de 10 minute, analizarea si discutarea rolului pe care il au cei doi profesionisti: asistentul social al AMP si asistentul social al copilului. Dati fiecarui grup o foaie de flip-chart si un marker pentru a nota rezumatul analizei grupului. Fiecare grup isi stabileste raportor de grup, care va face prezentarea analizei grupului in timp de 3 minute/grup. Prelegere (30 min): Pornind de la rezultatele grupurilor, faceti prezentarea teoretica a subtemei 2.2. referitoare la rolul celor 2 asistenti sociali, facand referire la atributiile corect identificate de grupuri, corectand eventualele confuzii de rol si completand responsabilitatile care nu au fost mentionate de cursanti. ACTIVITATEA 6

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

25

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 Brainstorming (10 min): Explicati cursantilor ca in afara celor doi asistenti sociali, cu responsabilitatile pe care tocmai le-ati analizat, in procesul plasamentului intervin si alti specialisti (reamintiti de PIS-urile explicate la prezentarea documentelor). Rugati cursantii sa enumere alti specialisti despre care cred ca ar fi implicati in ingrijirea unui copil aflat la un AMP si domeniile lor de interventie. Dezbatere si prelegere (30 min): Sumarizati opiniile cursantilor pe o foaie de flip-chart si introduceti subiectul sub-temei prezente. Pornind de la rezultatele grupurilor, faceti prezentarea teoretica a subtemei 2.3. referitoare la rolul altor specialisti din DGASPC sau din comunitate, facand referire la atributiile corect identificate de grupuri, corectand eventualele confuzii de rol si completand cu alti responsabili care nu au fost mentionati de cursanti. ACTIVITATEA 7

Grupuri de lucru (15 min): Impartiti grupul in 2 sub-grupuri, fiecare grup avand ca sarcina de lucru, intr-un timp dat de 10 minute, analizarea si discutarea rolului pe care il are AMP ca parte a unei echipe de profesionisti, in contextul discutat pana acum a faptului ca pentru fiecare caz de copil aflat in plasament exista mai multi specialisti, cu interventii specifice. Dati fiecarui grup o foaie de flip-chart si un marker pentru a nota rezumatul analizei grupului. Fiecare grup isi stabileste raportor de grup, care va face prezentarea analizei grupului in timp de 3 minute/grup. Prelegere (15 min): Pornind de la rezultatele grupurilor, faceti prezentarea teoretica a subtemei 2.4. referitoare la planificarea interventiilor, facand referire la faptul ca interventia AMP este una foarte importanta dar trebuie realizata conform planificarilor facute in echipa. ACTIVITATEA 8

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

26

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 Grupuri de lucru (15 min): Impartiti grupul in 2 sub-grupuri, fiecare grup avand ca sarcina de lucru, intr-un timp dat de 10 minute, analizarea si discutarea modului in care este pastrata istoria fiecaruia dintre noi, a familiei noastre (traditii ale familiei, poze etc). Dati fiecarui grup o foaie de flip-chart si un marker pentru a nota rezumatul analizei grupului. Fiecare grup isi stabileste raportor de grup, care va face prezentarea analizei grupului in timp de 3 minute/grup. Prelegere (25 min): Pornind de la rezultatele grupurilor, faceti prezentarea teoretica a subtemei 2.5. referitoare la jurnalul copilului, facand referire la faptul ca pentru un copil aflat in plasament, inregistrarea trecutului este cu atat mai importanta cu cat exista posibilitatea ca pana in prezent sa nu aiba nici o „amintire” de felul celor care exista intr-un mod natural in familiile noastre. Sumarizati in final cele doua categorii de documente cu care lucreaza AMP: cele legate de calitatea de angajat al DGASPC si respectiv cele legate de situatia si evolutia copilului. ACTIVITATEA 9

Intreabati cursantii care au fost subiectele discutate in cadrul acestei sesiuni si care au fost elementele de noutate pentru dansii (10 minute). Pentru a rezuma, prezintati PPT-uri cu mesajele cheie aflate si in suportul de curs (5 minute).

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

27

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 SESIUNEA 3 ASPECTE CONCRETE ALE OCUPATIEI DE AMP Teorie Practică Sesiunea 3 Aspecte concrete ale ocupatiei de AMP 4 ore 2 ore Obiective specifice. La sfârşitul sesiunii participanţii vor fi capabili să: 1. sa defineasca si sa argumenteze importanta confidentialitatii; 2. aplice modalităţile de relaţionare cu familia naturală/adoptivă a copilului şi respectiv cu alte persoane cu care copilul are relatii personale; 3. inteleaga impactul ocrotirii temporare asupra intregii familii a AMP. Mesaje cheie: 1. AMP este un profesionist, prin modul in care se comporta, cum vorbeste in tot ceea ce trebuie sa faca pentru ocrotirea copilului plasat, adica:
accepta copiii asa cum sunt (respecta identitatea),
le promoveaza drepturile (in orice situatie!)
intelege si promoveaza legatura cu familia naturala
creaza in familie un atmosfera potrivita cresterii si dezvoltarii copilului plasat,
pastreaza confidentialitatea cu privire la copil si situatia acestuia. 2. Parintii trebuie implicati in toate deciziile cu privire la copil, cu exceptia situatiilor in care acest lucru este contraindicat sau nu este in interesul superior al copilului (ex. situatiile in care parintii au abuzat grav copilul, au fost decazuti din drepturile parintesti din diverse motive). 3. Ca asistent maternal trebuie sa sprijiniti asistentul social in mentinerea relatiei copil-parinti sau alte rude, prieteni, persoane importante pentru viata copilului. Astfel, trebuie sa clarificati cu asistentul social al copilului care sunt persoanele cu care se va mentine contactul, cum se vor realiza aceste intalniri, locul si durata de desfasurare. 4. Beneficiile pastrarii legaturii intre copil si parintii sai:
ajuta la construirea unui sentiment pozitiv al identitatii;
creste respectul de sine al copilului;
imbunatateste integrarea sociala;
reduce riscul de esec al plasamentului;
mareste sansele de reintegrare in familia naturala. 5. Calitatea de AMP va influenta viata intregii familii; toti membrii familiei trebuie sa fie constienti de ceea ce inseamna ocrotirea temporara a unui copil si trebuie sa fie pregatiti sa-si asume acest lucru, cu toate implicatiile lui. Metode si tehnici prezentare interactivă, brainstorming, lucru in grupri mici, explicatia Materiale necesare flip-chart, markere, foi de flip-chart, scoch de hartie, foarfece, laptop, video-proiector, copii materiale de distribuit (cite o copie pentru fiecare participant): obiective specifice. Intrebari de evaluare
Explicati importanta respectarii principiului confindentialitatii.
Care sunt elementele pe care trebuie sa le stie AMP pentru defini modul in care se realizeaza pastrarea legaturii copilului plasat cu parintii sai?
Care sunt beneficiile pastrarii legaturii intre copil si parintii sai?
Enumerati cel putin trei elemente prin care AMP poate imbunatati relatia cu parintii naturali ai copilului.
Cum influenteaza calitatea de AMP pe membrii familiei acestuia?
Cum se poate pastra un climat de buna comunicare in familia AMP? Enumerati cel putin 3 FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

28

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 modalitati. Recomandari pt formator
Este important sa cunoasteti continutul sesiunii nr. 3 (modul 2) din manualul formatorului;
Urmariti insusirea de catre cursanti a abilitatilor referitoare la modalitatea de comunicare cu colegii si formatorii, de a lucra in echipa, de a analiza corect situatiile si de a respecta termene in cadrul activitatilor teoretice si practice;
Acordati o atentie deosebita atitudinilor cursantilor (observatii/comentarii cu caracter discriminatoriu, modalitatea de abordare a familiei naturale a copilului, nivelul de participare/implicare in formare);
Fiind o sesiune cu subiecte mai “aride” urmariti permanent nivelul de participare al cursantilor si, daca este cazul, utilizati exercitii pentru “energizare”. Pentru practica acestei sesiuni recomandăm:
intalnire cu un AMP deja atestat care are copil in ingrijire (AMP resursa) precum si participarea la grupurile de suport organizate de Directie;
intalnire cu reprezentantii unor servicii in cadrul carora se lucreaza cu copii si familiile naturale ale acestora (ex. centre de zi) pentru a intelege mai bine dificultatile cu care acestea din urma se confrunta si metodele folosite pentru depasirea lor. ACTIVITATEA 1

Brainstorming (5 minute): Explicati cursantilor ca pentru a finaliza caracteristicile muncii de echipa va trebui sa va reamintiti foarte pe scurt ceea ce s-a discutat in sesiunea 2, modul 2. Intrebati cursantii: „Va mai amintiti care sunt profesionistii implicati in procesul de plasament? Dar membrii retelei de suport a AMP? ” Dezbatere (5 minute): Sumarizati opiniile cursantilor pe o foaie de flip-chart si introduceti subiectul sesiunii prezente mentionand faptul ca acestei multitudini de profesionisti si membri ai retelei de suport li se adauga o multitudine de alte persoane cu care vor interactiona atunci cand vor avea un copil in plasament si ca urmare cunoasterea unui concept precum confidentialitatea este foarte importanta. ACTIVITATEA 2

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

29

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 Grupuri de lucru (15 min): Impartiti grupul in 2 sub-grupuri, fiecare grup avand ca sarcina de lucru, intr-un timp dat de 10 minute, identificarea si prezentarea a cel putin 2 variante de raspuns pentru situatia in care vecinul AMP vrea sa stie prea multe detalii despre copilul aflat in ingrijire. Dati fiecarui grup o foaie de flip-chart si un marker pentru a nota raspunsurile grupului. Fiecare grup isi stabileste raportor de grup, care va face prezentarea rezultatului muncii grupului in timp de 3 minute/grup. Prelegere (25 min): Pornind de la rezultatele grupurilor, faceti prezentarea teoretica a primei parti a subtemei 3.1 referitoare la confidentialitate utilizand prezentarea PPT si facand permanent legatura in expunere cu elementele identificate de cursanti pe foile de flip-chart (aproband sau corectand, dupa caz raspunsurile date, aratand motivul pentru care unele dintre ele pot incalca confidentialitatea). ACTIVITATEA 3

Grupuri de lucru (15 min): Impartiti grupul in 2 sub-grupuri, fiecare grup avand ca sarcina de lucru, intr-un timp dat de 10 minute, identificarea si prezentarea motivelor pentru care unor parinti poate sa li se pare dificil sasi viziteze copiii. Dati fiecarui grup o foaie de flip-chart si un marker pentru a nota raspunsurile grupului. Fiecare grup isi stabileste raportor de grup, care va face prezentarea rezultatului muncii grupului in timp de 3 minute/grup. Prelegere (25 min): Pornind de la rezultatele grupurilor, incepeti prezentarea teoretica a primei parti a subtemei 3.2. referitoare la relationarea cu familia naturala utilizand prezentarea PPT si subliniind beneficiile contactului cu familia naturala dar si faptul ca motivele pentru care unii parinti nu-si viziteaza copiii sunt foarte variate si nu se pot reduce la „nu isi doresc copiii”. Reamintiti cursantilor si sesiunea in care au discutat despre motivele pentru care ajung copiii in plasament si faptul ca exista multi parinti care vor dar nu pot sa aiba grija de copiii lor.

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

30

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 ACTIVITATEA 4

Grupuri de lucru (15 min): Impartiti grupul in 2 sub-grupuri, fiecare grup avand ca sarcina de lucru, intr-un timp dat de 10 minute, identificarea modalitatilor prin care AMP pot sa incurajeze pastrarea legaturii intre copil si parinti. Dati fiecarui grup o foaie de flip-chart si un marker pentru a nota raspunsurile grupului. Fiecare grup isi stabileste raportor de grup, care va face prezentarea rezultatului muncii grupului in timp de 3 minute/grup. Prelegere (25 min): Pornind de la rezultatele grupurilor, continuati prezentarea teoretica a subtemei 3.2. referitoare la relationarea cu familia naturala utilizand prezentarea PPT si explicand cum elemente foarte simple pot sa aiba un impact foarte mare (ex. vorbind respectuos parintilor le aratam ca sunt bine-veniti si ii ajutam sa treaca mai usor peste sentimente de vina, jena etc). ACTIVITATEA 5

Grupuri de lucru (15 min): Impartiti grupul in 2 sub-grupuri, fiecare grup avand ca sarcina de lucru, intr-un timp dat de 10 minute, sa analizeze urmatoarea situatie si sa identifice lucruri pe care un parinte natural ar dori sa le faca: „imaginati-va ca sunteti mama/tatal unei fetite de 6 ani care, dintr-un motiv oarecare, trebuie plasata la un AMP. In ce aspecte ale vietii de zi cu zi ale fetei la AMP ati dori sa fiti implicat?” Dati fiecarui grup o foaie de flip-chart si un marker pentru a nota raspunsurile grupului. Fiecare grup isi stabileste raportor de grup, care va face prezentarea rezultatului muncii grupului in timp de 3 minute/grup. Prelegere (25 min): Pornind de la rezultatele grupurilor, continuati prezentarea teoretica a subtemei 3.2. referitoare la relationarea cu familia naturala utilizand prezentarea PPT si explicand ca nu va fi intotdeauna usor sa inteleaga modul de reactie al parintilor naturali. Uneori acestia nu vor sa supere AMP si sa se FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

31

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 amestece in modul lor de organizare dar in acelasi timp se simt frustrati pentru ca nu pot sa faca lucruri simple impreuna cu copilul lor. Este normal ca uneori AMP sa fie si ei derutati si sa perceapa anumite gesturi ale parintilor naturali ca pe o intruziune in intimitatea familiei lor, interventia asistentului social al AMP in aceste situatii fiind binevenita. Subliniati si faptul ca AMP nu li se cere sa fie de acord in mod automat cu tot ceea ce parintii doresc dar este posibil sa apara situatii care pot sa li se para deranjante; reamintiti, in acest context, ca exista planuri si acorduri legate de modalitatea de mentinere a contactului cu familia naturala a copilului. ACTIVITATEA 6

Grupuri de lucru (15 min): Impartiti grupul in 2 sub-grupuri, fiecare grup avand ca sarcina de lucru, intr-un timp dat de 10 minute, sa analizeze urmatoarea situatie: „Imaginati-va ca sunteti Ioana, o fetita de 7 ani, care locuieste cu parintii sai dar si cu Adina, o fetita de 5 ani aflata in plasament in familia ei. Care credeti ca sunt sentimentele ei Ioanei legat de faptul ca face parte din familia unui AMP?” Incurajati participantii sa se gandeasca atat la sentimente pozitive cat si negative si sa se gandeasca la toate aspectele vietii de zi cu zi care sunt afectate de prezenta Adinei sau/si a familiei acesteia. Dati fiecarui grup o foaie de flip-chart si un marker pentru a nota raspunsurile grupului. Fiecare grup isi stabileste raportor de grup, care va face prezentarea rezultatului muncii grupului in timp de 3 minute/grup. Prelegere (25 min): Pornind de la rezultatele grupurilor, faceti prezentarea teoretica a subtemei 3.3. referitoare la impactul ocrotirii temporare asupra familiei AMP utilizand prezentarea PPT si explicand ca ocrotirea temporara poate fi stresanta si poate exercita presiuni asupra relatiilor din familia AMP si finalizati cu recomandarile pentru echilibrarea relatiilor in familia AMP. ACTIVITATEA 7

Intreabati cursantii care au fost subiectele discutate in cadrul acestei sesiuni si care au fost elementele de noutate pentru dansii (10 minute). Pentru a rezuma, prezintati PPT-uri cu mesajele cheie aflate si in suportul de curs (5 minute).

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

32

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008

MODULUL 3 CREŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA COPILULUI Teorie 6 ore 1 oră 2 ore 2 ore 3 ore 5 ore 5 ore 6 ore 6 ore

Practică 6 ore 2 ore 2 ore 3 ore 6 ore 5 ore 7 ore 7 ore

SESIUNEA 1 Noţiuni de dezvoltare SESIUNEA 2 Viaţa intra-uterină SESIUNEA 3 Perioada de nou-născut (sub o lună) SESIUNEA 4 Perioada de sugar (sub un an) SESIUNEA 5 Perioada copilăriei timpurii (1-3 ani) SESIUNEA 6 Vârsta preşcolară (3-5 ani) SESIUNEA 7 Vârsta şcolară mică (6-11 ani) SESIUNEA 8 Preadolescenţa, pubertatea (10-15 ani) SESIUNEA 9 Adolescenţa (14-20 ani) Obiective generale. La sfârşitul modulului participanţii vor fi capabili să: 1. definească etapele dezvoltării fizice şi psihice ale copilului; 2. asigure îngrijirea copilului, respectându-l şi înţelegându-i particularităţile biologice şi psihice în fiecare perioadă de vârstă; 3. asigure copilului confortul afectiv şi şanse de dezvoltare optimă; 4. ofere condiţii de mediu igienice; 5. ofere, în mod atrăgător, alimentaţia, conform nevoilor nutritive şi particularităţilor fiecărui copil; 6. prevină accidentele; 7. acorde primul ajutor în caz de îmbolnăviri şi accidente; 8. comunice cu copilul şi familia sa în scopul dezvoltării copilului Recomandari ore practică: Stagiul practic se va derula in cadrul serviciilor directe (sociale, medicale, educative) pentru copiii, in functie de etapa de dezvoltare care face obiectul sesiunilor de formare: scoala parintilor, maternitati, spitale de pediatrie, cabinete individuale medicale, crese, gradinite, centre de zi, centre de recuperare si reabilitare, servicii pentru deprinderi de viata independenta, centre de orientare si consiliere vocationala. Un asistent maternal profesionist cu experienta si cu rezultate apreciate ca fiind pozitive de catre angajator poate fi un loc de practica ideal pentru pregatirea cursantilor.

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

33

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 SESIUNEA 1 NOŢIUNI DE DEZVOLTARE Teorie Practică SESIUNEA 1 Noţiuni de dezvoltare 6 ore 6 ore Obiective specifice. La sfârşitul sesiunii participanţii vor fi capabili să: 1.Descrie particularităţile de vârstă în creşterea şi dezvoltarea copilului. 2. Definească normele generale de igienă ale copilului şi ale mediului sau de dezvoltare 3. Descrie caracteristicile principalelor etape ale dezvoltării sexuale şi a sexualităţii copilului. 4. Descriere ataşamentul copilului şi principalele tipuri de ataşament, modele de ataşament. 5. Prezinte particularităţile de dezvoltare în vederea formării şi dezvoltării propriei identităţi. 6. Prezinte tulburările de ataşament şi a efectele separării şi pierderii. 7. Dezvolte capacităţi de abordare globală a copilului Mesaje cheie:
Dezvoltarea copilului cuprinde totalitatea aspectelor legate de transformarea sa din momentul concepţiei.
Reguli de baza in ingrijirea igienica a copilului: copil curat, imbracaminte curata, ambient curat, lenjerie de corp si pat adecvate si curate, alimentatie corespunzatoare dezvoltarii copilului.
Dezvoltarea sexuala se produce treptat si copilul nici nu este constient de primele ei manifestari, iar uneori nici nu o observa.
Copilul va avea o viziune sănătoasă despre sexualitate atata timp cat adultul de referinta va avea o atitudine deschisa si va intelege importanta dezvoltarii sexuale in dezvoltarea copilului.
Ataşamentul poate fi definit ca o legatură afectivă de durată, stabilită între un copil şi parintii acestuia sau, după caz, între copil şi persoanele care il ingrijesc in mod curent. Atasamentul copilului fata de alte persoane care-l ingrijesc poate compensa atasamentul nesecurizat fata de parinti sau chiar lipsa acestuia.
Există o strânsă legătură între ataşament şi componentele motrice (tonicitatea), senzoriale, afective şi imaginare ale copilului.
Identitatea trebuie privită ca rezultantă a particularităţilor de dezvoltare din sfera afectivităţii, a structurilor moral-religioase, a sferei sociale.
Identitatea trebuie privită ca rezultantă a particularităţilor de dezvoltare din sfera afectivităţii, a structurilor moral-religioase, a sferei sociale.
Este important pentru toţii copii să-şi dezvolte un sentiment pozitiv al identităţii.
Este foarte important să-i vorbim copilului despre trecutul său, despre familia sa, să facem (sau sa refacem) povestea vieţii copilului, un fel de jurnal. La fel de important pentru construirea identităţii sunt obiectele personale ale copilului: hăinuţele de când era mic, jucăriile preferate sau alte obiecte legate de trecutul său.
Atunci cand copiii sunt plasati la asistentul maternal profesionist, ei experimenteaza o stare de separare fata de persoanele cu care au trait anterior percepand separarea ca pe o pierdere.
Copilul, pentru a avea o dezvoltare unitara, are nevoie sa ii fie indeplinite concomitent toate nevoile de baza, de securitate, de apartenenta la un grup, de respect. Metode şi tehnici prezentare interactivă, brainstorming, lucru în grupuri mici, demonstraţii, stagiu practic, studiu de caz, observare, atelier, vizite instituţii şi/sau servicii, prezentare materiale audio-video, citire materiale vizuale Materiale necesare flip-chart, markere, computer, video-proiector, materiale audio-video FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

34

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 Întrebări de evaluare
Ce este dezvoltarea copilului?
Care sunt etapele de dezvoltare ale copilului?
Care sunt etapele dezvoltarii stadiale ale inteligentei?
Care sunt regulile de baza in vederea asigurarii unei igiene personale adecvate a copilului?
Ce inseamna dezvoltare sexuala a copiluilui?
Ce este atasamentul? Recomandări pentru formatori
Asiguraţi-vă că aţi furnizat informaţiile necesare formării unor deprinderi, comportamente şi atitudini necesare unei bune dezvoltări şi creşteri a copilului.
Exersaţi în cadrul acestei sesiuni capacitatea de analiză a propriilor trăiri şi blocaje ale participanţilor în vederea depăşirii lor şi dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de copil,
Noţiunile prezentate, conceptele, toate informaţiile acestei sesiuni au ca scop dezvoltarea capacitatii cursantilor de a percepe copilul în mod realist conform vârstei cronologice şi psihologice, de a se angaja emoţional pozitiv în relaţie cu copilul, de a participa la bucuriile şi necazurile copilului, implicarea acestora în acord cu nevoile lui de îngrijire, securitate, stimulare, înţelegere – verificaţi în permanenţă dacă aţi atins aceste scopuri utilizând întrebările ajutătoare şi exerciţiile de evaluare.
Urmăriţi formarea şi exersarea unei atitudini pozitive şi constantă în relaţia cu copilul şi angajarea emoţională pozitivă a AMP cu copilul, conforma statutului său profesional. ACTIVITATEA 1

Exerciţiu Desenaţi pe o foaie de flip-chart un semicerc în mijlocul căreia scrieţi cuvântul „Dezvoltare” apoi desentaţi în jurul acestui cuvânt încă 4 semicercuri. Invitaţi participanţii să spună 4 cuvinte care le vin în minte atunci când aud cucântul „Dezvoltare”. Notaţi cele 4 cuvinte în cele 4 semicercuri, desenând apoi încă câte două semicercuri pentru fiecare dintre cele 4 semicercuri anterioare. Invitaţi participanţii să spună două cuvinte care le vin în minte când aud cuvântul din respectivul smicerc. În exemplu de mai jos avem cele 4 cuvinte: fizic, psihic, motor, moştenit/dobândit. Pentru fiecare cuvânt participanţii vor mai da încă două exemple: pentru fizic: înălţime, greutate, pentru psihic: limbaj, gândire şi tot aşa. După ce aţi scris ceea ce participanţii au spus faceţi o comparaţie între harta pe care o aveţi mai jos exemplificată şi ceea ce au spus ei, punând accent pe definiţiile dezvoltării pe care le aveţi în manualul cursantului. Conform conţinutului prevazut in manualul cursantului noţiunile pe care participanţii ar trebui să şi le însuşească sunt:

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

35

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008

ÎNĂLłIME

GREUTATE

GÂNDIRE

LIMBAJ

PSIHICĂ

FIZICĂ DEZVOLTARE

MOTORIE

MERSUL

MIŞCAREA MÂINILOR

INTERACŢIUNE

MOŞTENITE

DOBÂNDITE

La finalul exerciţiului puteţi utiliza aceste întrebări pentru a aduce completări şi pentru a verifica dacă participanţii pot aplica exerciţiul în activitatea lor de zi cu zi.
Ce importanţă are alegerea unei definiţii a dezvoltării copilului?
Cum vă va ajuta aceasta în activitatea dumneavoastră profesională de acum înainte? ACTIVITATEA 2

Prezentare interactivă Prezentaţi principalele etape de dezvoltare a copilului, precum şi stadiile de dezvoltare a inteligenţei aşa cum sunt ele prezentate în manualul cursantului, apoi discutaţi cu participanţii despre structura manualului care va respecta această etapizare. Descrieţi caracteristicile generale ale fiecăriei etape după cum urmează: Etapele dezvoltării: Perioada prenatală (concepţie - naştere) Perioada de nou născut şi sugar (naştere – 1 an) FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

36

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 Copilăria timpurie (1 -3 ani) Vârsta preşcolară (3 – 6 ani) Vârsta şcolară mică (6 - 10) Preadolescenţa-puberatatea (10 - 15) Adolescenţa (15 - 20) Sradiile de dezvoltare ale inteligenţei Stadiul senzoriomotor - 0-2 ani Stadiul preoperator - 2-6/7 ani Stadiul operaţiilor concrete - 6/7-11/12 ani Stadiul operaţiilor formale - de la 12/14 ani ACTIVITATEA 3

Grupuri de lucru, dezbatere Pentru a identifica principalele norme de igienă ale copilului şi cum pot acestea influenţa dezvoltarea copilulu împărţiţi grupul mare în două grupuri şi daţi fiecărui grup câte o foaie de flipchart. Daţi 10 minute fiecărui grup să descrie:
grupul 1 - carateristicile unei locuinţe care oferă copilului un mediu prielinic de dezvoltare; grupul 2 – caracteristicile igienei personale a copilului şi rolul AMP în asigurarea unei igiene corespunzătoare.
După cele 10 minute fiecare grup va delega un reprezentant care va prezenta timp de 10 minute (5 minute penru fiecare grup) in grupul mare informaţiile elaborate în grupul mic. Discutaţi apoi timp de 10 minute cu grupul mare despre materialul pe care îl aveţi în manualul cursantului la acest capitol: „Norme generale de igienă a copilului şi ale mediului său de viaţă. Scrieţi pe o foaie de flip-chart regulile de bază şi lăsaţi-le la vedere pe toată perioada cursului. Reguli de baza:
copil curat (spalat maini inainte de fiecare masa, baie zilnica, igiena bucala etc);
imbracaminte adecvata si curata;
ambient curat
lenjerie de corp si pat adecvate si curate;
alimentatie corespunzatoare dezvoltarii copilului. Utilizaţi întrebările de verificare pentru a vă asigura că toţi participanţii au fost activi şi că informaţiile primite au fost integrate.
Faptul că aţi fost într-un grup mai mic v-a facilitat exprimarea opiniilor?
Vă sunt utile informaţiile primite în acest exerciţiu în vederea asigurării unei igiene adecvate?

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

37

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008

ACTIVITATEA 4

Grupuri de lucru, dezbatere Pentru intelegerea comportamentelor sexuale ale copiilor şi cunoasterea etapelor dezvoltării sexuale şi a sexualităţii copilului, împărţiţi participanţii în trei grupuri , apoi invitaţi-i să realizeze postere cu următoarele tematici:
Diferenţele între fetiţe şi băieţi
Cum vin copiii pe lume
Complexul lui Oedip Daţi fiecărui grup materialul din manualul cursantului referitor la dezvoltarea sexualităţii copilului, astfel încât să se poată inspira din acesta. Fiecare poster va trebui să conţină: titlu, imagini, mărturii, text referitor la tematica propusă. Daţi 20 de minute timp de lucru, apoi fiecare grup îşi va prezenta materialul. Fiecare prezentarea va fi urmată de discuţii, întrebari din partea grupului mare. Fiecare grup va avea câte 5 minute la dispoziţie să-şi prezinte posterul (15 minute în total). Cei din sală pot pune întrebări şi pot oferi sugestii. Alocaţi apoi 10 minute dicuţiilor cu grupul mare, concluziilor. Dezvoltarea abilităţilor de comunicare cu copilul, utilizarea unui limbaj adecvat şi încurajarea unor comportamente la adult, care să contribuie la dezvoltarea armonioasă a sexualităţii copilului sunt principalele elemente pe care trebuie să le urmăriţi la acest exerciţiu. Pentru a verifica însuşirea acestor cunoştiţe, abilităţi, comportamente utilizaţi întrebările de mai jos.
Ce anume v-a impresionat în acest modul?
Ce sentimente şi ce reacţii v-au trezit aceste tematici?
Credeţi că aceste informaţii vă sunt utile pentru a înţelege coportamentele copiilor? ACTIVITATEA 5

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

38

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008

Exerciţiu, prezentare interactivă, grupuri de lucru Analiza importanţei formării ataşamentului copilului faţă de persoanele care îl îngrijesc, precum şi descrierea tipurilor de ataşament şi influenţa acestora în dezvoltarea copilului sunt elementele pe care le vom urmări la acest exerciţiu. Pentru a realiza acest lucru daţi fiecărui participant cele trei cartonaşe cu cele trei tipuri de ataşament, apoi cele trei cartonaşe în care sunt descrise cele trei tipuri de ataşament. Timp de 5 minute participanţi vor citi cu atenţie cele 6 cartonaşe şi vor asocia tipului de ataşament descrierea corespunzătoare, în funcţie de experienţe lor, de cunoştinţele lor. Dicutaţi timp de 10 minute cu grupul mare şi vedeţi cum au potrivit cele 6 cartonaşe apoi prezentaţi timp de 15 minute informaţiile legate de acest subiect, din materialul cursantului, folosindu-va de prezentarea PPT.

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

39

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008

Alocaţi 15 minute pentru a vă asigura că participanţii şi-au format unele deprinderi, comportamente, cunoştinţe, mijloace practice prin care îi pot ajuta pe copii în construirea unui ataşament sigur puneţi următoarele întrebări: Ce sentimente au trezit în dumneavoastră informaţiile legate de ataşamnt, de relaţia copil-părinte? Credeţi că aceste informaţii vă sunt utile pentru a înţelege mai bine cum se formează ataşamentul copilului? ACTIVITATEA 6

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

40

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008

Studiu de caz, dezbatere Pentru înţelegerea modului de formare a ataşamentului prin prisma ciclului tensiune-destindere veţi utiliza descrierea interacţiunilor pozitive ca baze ale unei relaţii de atasament sanatoase cu copilul aflat in plasament. În acest scop prezentaţi timp de 5 minute participanţilor un studiu de caz în care să punctaţi cele 5 faze ale separării. Este de preferat să utilizaţi un caz pe care la care aţi lucrat şi care să fie sugestiv pentru tematica aleasă. Exemplu studiu de caz Maria o fetiţă de cinci anişori avea un hârciog pe care-l chema Pufa. Pufa era veselă şi jucăuşă iar Maria credea că nu se vor despărţi nicodată, că Pufa va fi mereu prietena ei. Într-o zi însă când se trezi fetiţa văzu că Pufa stă nemişcată în căsuţa ei, plină cu jucării şi rumeguş. Speriată îţi cheamă mama şi o rugă să facă ceva pentru că prietena ei este bolnavă. Mama Mariei şi-a dat seama că Pufa era moartă şi încerca să-i spună Mariei că nu o mai poate duce la medic pe Pufa dar fetiţa ţipa şi îşi implora părinţii să-i salveze animăluţul. Două zile după această întâmplare Maria nu a mai vorbit cu nimeni, plângea, nu accepta ca părinţii săi să ducă animăluţul din casă şi spera ca acesta să se facă bine. După aceste două zile însă tatăl Mariei a luat-o pe Pufa şi împreună cu fetiţa au îngropat-o în grădină. Maria era tare supărată şi era ferm convinsă că dacă se trezea mai devreme şi dacă o ducea la spital ar fi reuşit să o salveze. De la o vreme a început să ţipe la mama sa, să nu o mai asculte şi să o acuze pentru că nu a dus-o pe Pufa la medic. A urmat apoi o perioadă în care Maria a fost foarte tristă, plângea, nu mai avea poftă de mâncare, nu se mai uita la televizor ci numai la fotografiile ei cu Pufa. Nimic nu o mai făcea să zâmbească şi nimic nu o mai mulţumea. Părinţii nu mai ştiau ce să-i facă şi cum să o ajute. În cele din urmă s-au decis să-i cumpere o jucărie din pluş care semăna cu Pufa şi care avea la gât o fundiţă cu un mesaj de la Pufa. Copilul fiind deja epuizat de durere a primit cu mare bucurie mesajul în care Pufa îi spunea „Eu sunt acum într-un alt loc, unde îmi este bine şi de unde mă gândesc la tine. Ca să-ţi aminteşti mereu de mine şi ca să nu fii singură îţi trimit în dar pe cel mai bun prieten al meu Pufi”. Era un mesaj pe care părinţii i l-au scris ajutând-o astfel să treacă peste durerea pricinuită de despărţirea de cel mai bun prieten. Pufi avea să devină obiectul care făcea trecerea de la durere la înţelegerea situaţiei şi acceptarea ei. Notaţi pe foaia de flipchart cele 5 faze ale pierderii (lăsaţi-le la vedere pe tot parcursul cursului) şi discutaţi apoi timp de 15 minute despre cazuri de separare, doliu, din experienţa participanţilor şi evidenţiaţi cele 5 etape. Lăsaţi participanţii să povestească cazuri cunoscute şi fiţi suportivi cu ei dacă cazurile prezentate sunt unele personale. Faza 1 : Soc si negare Faza 2 : Manie si vinovatie Faza 3 : Tristete si disperare Faza 4 si 5 : Intelegere si acceptare FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

41

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008

Discutaţi timp de 10 minute cu grupul mare despre efectele separării copilului de familie şi utilizaţi întrebările de mai jos pentru a verifica dacă participanţii au exersat empatia în cadrul acestui exerciţiu şi dacă au interiorizat informaţiile primite. Aţi găsit asemănări între cele cinci faze ale pierderii şi sentimente trăite de dumneavoastră la un moment dat? Vă sunt utile aceste infromaţii pentru a înţelege sentimentele copilului separat de familia sa biologică? Expunerea conceptelor de „separare”, „durere”, „pierdere” şi explicarea modurilor în care acestea influenţează dezvoltarea copilului oferă un cadru pentru înţelegerea acestui proces de către asistenţii maternali şi îi ajută să înţeleagă efectele pe care separarea şi pierderea le pot avea asupra copiilor şi să identifice unele comportamente, atitudini pe care adulţii le pot avea în scopul sprijinirii copilului ACTIVITATEA 7

Exerciţiu, dezbatere Pentru a defini conceptului de „identitate” se cere participanţilor să-şi creeze atomul social astfel: „Desenează pe această foaie de hârtie tot ce este important pentru tine. Începe cu tine, te vei reprezenta printr-o plantă, un animal, un obiect, o formă geometrică - ceva care să te reprezinte, ceea ce crezi că este important pentru tine. Pune apoi în jurul tău persoanele importante pentru tine, le vei reprezenta tot printr-o floare, obiect, animal etc – poţi începe cu cine vrei, de exemplu cu cine îţi vine în minte primul. După persoane pune lucrurile care sunt importante pentru tine, activităţi, dorinţe, vise pe care le ai. Atomul poate fi cât de vast doreşti şi poate cuprinde un număr nelimitat de elemente, singurul criteriu important este ca persoana sau activitatea să fie importante pentru tine. Este foarte important să stabilieşti între membrii atomului legături. De exemplu o relaţie bună poate fi marcată cu linie dublă sau întărită, o relaţie ambivalentă cu linie întreruptă, o relaţie mai puţin bună cu linie ondulată etc. Timp de lucru 10 minute. În funcţie de numărul participanţilor repartizaţi apoi cele 15 minute pe care le aveţi la dispoziţie pentru prezentarea atomului. Fiecare participant isi va prezenta propriul atom grupului mare (daca sunt prea multi participanti atunci isi va prezenta atomul colegului din dreapta sa sau unui grup mai mic). Creerea unui atom personal este un bun exerciţiu de identificare cu sine însuşi, de imaginare a unui spaţiu propriu, de cunoaştere de sine, creştere a stimei de sine şi autocunoaştere. Un exerciţiu de identiicarea beneficiilor contactului cu grupul social (grup de suport). Pentru a exersa abilităţile, cunoştinţele, comportamentele necesare unui astfel de proces continuaţi cu următorul exerciţiu:

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

42

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 Acest exerciţiu este intitulat „Universul meu” şi el reprezintă de fapt întregul atom social, îmbinând astfel atomul familial cu cel profesional, cultural, sexual. Exerciţiul constă în decuparea unor imagini din diferite reviste sau cărţi, imagini care să reprezinte lucruri, obiecte, activităţi, persoane preferate şi lipirea lor pe un carton sau o foaie de dimensiuni destul de mari (50 cm). De exemplu: „pornind de la o imagine care să vă reprezinte adăugaţi pe cartonul primit imagini care să reprezinte mancarea preferată, actorii preferaţi, haine preferate, lenjerie preferată, activităţi preferate, perosoane preferate. Dacă pentru unele persoane sau activităţi nu găsiţi imaginile corespunzătoare puteţi să le desenaţi pe carton. Sunteţi liberi să vă structuraţi propriul spaţiu aşa cum doriţi. Puteţi utiliza şi lutul pentru modelarea „Universului”. Fiecare participant isi va expune „Universul” in sala de curs si si-l va prezenta. Timp de lcuru 15 minute şi timp de prezentare 15 minute (în funcţie de numărul participanţilor alocaţi minutele necesare fiecărui participant). Apoi se discută şi se interpretează alegerea simbolurilor (fiecare personaj fiind reprezentat printrun simbol), forma, mărimea, culoarea folosită, poziţia în pagină, ordinea în care au apărut elementele, aproprierea sau distanţarea dintre elemente, relaţiile dintre ele. La sfârşitul analizei se pune întrebarea: Lipseşte ceva, ce ţi-ai mai dori acum să reprezinţi, după ce am dicutat? Este foarte important să vedem care sunt explicaţiile subiectului referitoare la alegerile făcute şi la semnificaţiile pe care le acordă acestora. Se prezintă apoi timp de 10 minute din manualul cursantului informaţiile legate de identitate făcându-se referire la importanţa cunoaşterii de către copil a trecutului său, a obiceiurior, religiei, etniei de origine. Este de preferat material PPT sau idei scrise pe foi de flip-chart. OBSERVAŢII: Nivelul nostru economic, poziţia socială, starea de sănătate, momentul psihologic ales determină şi limitează numărul alegerilor făcute în crearea „Universului”. Dezvoltarea socio-afectivă a individului se află în strânsă legătură cu suprafaţa şi varietatea elementelor, alegerilor din „Universul nostru”. Nimeni nu poate hotărî dimensiunea optimă. Dar un „Univers” prea restâns, sărăcăcios semnifică o nedezvoltare sau pustiire afectivă, în timp ce un „Univers” extrem de bogat duce la o dispersare emoţională, cu incapacitatea de stabilire a limitelor, priorităţilor, idealurilor. Cu cât vârsta este mai tânără cu atât mobilitatea lui este mai mare. O personalitate echilibrată va avea în „Atomul” sau „Universul” creat o extensie ce corespunde plinului său individual, cu o structură variată, alcătuită atât din persoane cât şi din sentimente, concepte abstracte, cu predominanţa relaţiilor pozitive dar fără negarea celor conflictuale. Pentru a verifica dacă participanţii au exersat abilităţile, şi-au format atitudini şi comportamente şi şi-au însuşit cunoştinţele necesare şi pentru identificarea modalităţilor de sprijinire a copilului în construirea propriei identităţi utilizaţi următoarele întrebări (5 minute):
Cum v-ati simtit atunci cand ati fost pusi sa fiti in centrul atentiei?
A fost dificil sa selectati persoane, care sunt importante pentru voi, activităţile dorinţele, visele?
Va ajutat acest exercitiu sa descoperiti „Universul” si sa va cunoasteti mai bine?
Credeti ca ati reusit prin intermediul acestui exercitiu sa va cunaosteti mai bine colegii de grup?
Este acesta un exercitu pe care il puteti folosi in descoperirea propriei identitati si a identitatii copiilor cu care veti intra in contact?

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

43

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 ACTIVITATEA 8

Exerciţiu, discutie, prezentare Pentru a ajuta un copil să-şi construiească identitatea fiecare adult trebuie să exerseze modelul construirii propriei identităţi. Autodescoperirea şi identificarea rolului etapelor de dezvoltarea (principalelor evenimente) în formarea identităţii este primul pas. Primul exercitiu a fost de conştientizare a universului înconjurător, acum participantii isi vor realiza „Drumul vieţii” etapele prin care au trecut până la această vârstă. Participanţii sunt invitaţi să deseneze pe flip-chart un drum al vieţii, el poate fi reprezentat printrun drum la propriu sau la figurat printr-un copac, o casuţă etc. Pe acest parcurs al vieţii sunt rugaţi să scrie jos anul şi data naşterii (numai dacă doresc să facă acest lucru), apoi în partea superioară data de azi. Apoi între aceste două perioade sunt rugaţi să treacă toate evenimentele importante din viaţa sa (elemente pozitive cum ar fi: veirea pe lume a unui copil), atât din viaţa personală cât şi din cea profesională (absolvirea liceului de exemplu). Este important să cerem participanţilor să marcheze şi evenimente din copilăria lor, de la grădinită şi până în prezent. Sunt rugaţi să pună numai acele evenimente despre care pot vorbi. Timp de lucru 7 minute. După ce şi-au realizat fiecare „Drumul vieţii”, participanţii sunt invitaţi să-şi prezinte în faţa grupului mare desenul. În funcţie de numărul de participanţi alocaţi fiecărui participant un anumit timp din cele 10 minute alocate prezentării. Se va discuta apoi timp de 20 minute cu grupul mare (pe baza materialului din manualul cursantului) despre importanţa respectării identităţii copilului, despre rolul AMP de a dezvolta un sentiment pozitiv al identităţii prin stabilirea unor legături cu familia biologică şi rudele acestuia, despre importanţa cunoaşterii de către copil a trecutului şi a principalelor evenimente din viaţa lui. Puneţi accent în prezentare si discutii pe sistemele de referinţă pentru formarea identităţii copilul aflat în plasament şi puneţi-le în sală astfel încât să poată fi observate de participanţi pe tot parcursul formării. Folosiţi materiale PPT şi informaţii scrise pe foi de flip-chart.
Familia de origine – cu bagajul genetic şi cultural moştenit
Familia de plasament – poate cu un alt bagaj de valori morale, spirituale şi culturale
Etnie şi rasă Studierea importanţei moştenirii culturale, religioase, morale, sociale, a contactului cu familia biologică în dezvoltarea copilului, precum şi analiza modalitaţilor de conservare, întărire a identităţii şi factorilor care pot influenţa în mod pozitiv sau negativ formarea identităţii sunt aspecte pe care fiecare formator trebuie să le urmărească în procesul formării.

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

44

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 Pentru a verifica gradul de implicare şi de exersare a abilităţilor, cunoştinţelor, comportamentelor utilizaţi întrebările de mai jos. Timp necesar 3 minute.
Cum v-aţi simţit în momentul în care aţi fost rugaţi să selecataţi principalele evenimente
din viaţa voastră?
Ce anume v-a impresionat la acest exerciţiu?
Ce setimente şi ce reacţii v-a trezit acest exerciţiu?
Credeţi că aceste informaţii vă sunt utile pentru a înţelege mai bine cum se formează identitatea copilului şi cât de important este trecutul copilului în formarea identităţii?
Cum veţi aplica acest exerciţiu în lucrul direct cu copiii dumeavoastră? ACTIVITATEA 9

Grupuri de lucru, dezbatere Pentru a identifica nevoile copilulului şi a analiza modul de satisfacere a acestora de către adult utilizaţi un exerciţiu interactiv pornind de la cunoştinţele participanţilor. Astfel împărţiţi participanţi în grupuri mici (3-4 participanţi). Fiecare dintre grupuri desenează un contur mare al unui copil, îi pune un nume, iar apoi decide asupra calităţilor mentale, fizice, spirituale şi caracteriale pe care ar dori să le aibă acesta ca adult (de ex., să fie sănătos, să aibă simţul umorului, să fie bun). Aceste calităţi sunt scrise în interiorului conturului. De asemenea, pentru a reprezenta aceste calităţi ideale, participanţii pot folosi simboluri (de ex., cărţi pentru a simboliza educaţia etc). În afara conturului, membrii grupului trebuie să menţioneze resursele umane şi materiale de care va avea nevoie copilului pentru a dezvolta aceste calităţi (de ex., pentru a fi sănătos, copilul va avea nevoie de hrană şi de servicii de sănătate). Timp de lucru 10 minute. Fiecare grup va pune produsul muncii sale pe perete şi va “prezenta” celorlalţi copilul, calităţile alese, resursele umane şi materiale necesare. Se va ţine cont de faptul că ataşamentul securizant a copilului se realizează prin satisfacerea nevoilor copilului. Timp de prezentare 10 minute (împărţiţi cele 10 minute în funcţie de numărul de grupuri). Prezentaţi în 10 minute informaţiile din manualul cursantului legate de ataşament, tipurile de ataşament şi nevoile copilului şi pentru a verifica dacă participanţii au atins scopul urmărit puneţile următoarea întrebare: V-a ajutat acest exerciţiu să observaţi nevoile copilului în acelaşi timp cu responsabilităţile adultului?

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

45

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 ACTIVITATEA 10

Prezentaţi timp de 5 minute mesajele cheie, în format PPT apoi întrebaţi participanţii (5 minute) care au fost subiectele discutate în cadrul acestei sesiuni şi care au fost elementele de noutate.

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

46

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 SESIUNEA 2 VIAŢA INTRA-UTERINĂ Teorie Practică SESIUNEA 2 Viaţa intra-uterină 1 oră Obiective specifice. La sfârşitul sesiunii participanţii vor fi capabili să: 1 Enumere etapele de dezvoltare fizică intra-uterină. 2 Descrie principalii factori care influenţează dezvoltarea fătului Mesaje cheie:
Perioada intra-uterina influenteaza dezvoltarea ulterioara a copilului. Fiecare etapa (germinala, embrionala, fetala) este influentata de factori endogeni si exogeni.
In perioada intra-uterina fatul are capacitatea de a interactiona sau de a reactiona la stimulii externi. Fatul vede, simte, aude, isi regleaza temperatura corpului.
Alcoolul, tutunul, drogurile, medicamentele pot influenta negativ dezvoltarea fatului.
Bolile mamei, nutritia neadecvata, stresul si alti factori exogeni au repercusiuni asupra dezvoltarii prenatale. Metode şi tehnici prezentare interactivă, brainstorming, lucru in grupri mici, explicatia Materiale necesare flip-chart, markere, foi de flip-chart, banda adeziva de hartie, foarfece, computer, video-proiector Întrebări de evaluare
Care sunt etapele de dezvoltare ale copilului in perioada intra-uterina?
De cand poate interactiona fatul cu stimulii externi?
Ce anume poate influenta in mod negativ dezvoltarea fatului? Recomandări pentru formator
Este important sa va asigurati ca participantii la curs inteleg importanta vietii intra-uterine pentru dezvoltarea ulterioara a copilului, capacitatile fetusului si definesc principalele probleme care pot aparea in aceasta perioada.
Furnizarea continutului trebuie sa sustina capacitatea de analiza a cursantilor a propriilor trăiri şi blocaje în vederea depăşirii lor şi dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de gravida in situatie de criză

ACTIVITATEA 1

Brainstorming: Intrebati cursantii :”Cati dintre dumneavoastra sunteti parinti?” si asteptati raspunsul acestora. Continuati :”Va mai aduceti aminte de perioada cand ati fost gravida/sotia dumneavoastra a fost gravida? Cand ati aflat daca copilul dumneavoastra va fi fata sau baiat?” Incurajati participantii sa FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

47

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 vorbeasca despre experientele personale, stimuland discutia in functie de raspunsurile primite, continuand cu intrebari de genul:
„cand ati stiut ca sunteti gravida?”
„de cate ori v-ati dus la doctor?”
„cand ati simtit ca misca prima data?”
„reactiona cand ascultati muzica care va place?” In cazul in care printre cursanti este o persoana care nu are astfel de experienta, rugati-o sa isi aduca aminte de ceea ce i-au povestit rudele despre nasterea sa sau din experienta acestora (10 minute). Dezbatere: Sumarizati experientele povestite de cursanti pe o foaie de flip-chart, pe care veti scrie:” Din experienta noastra stim ca in perioada intra-uterina copilul...” si apoi veti insira opiniile cel mai des intalnite din expunerile cursantilor (10 minute). Fiecare opinie este scrisa dupa ce solicitati acordul („In grup, s-a spus mai devreme ca....Am dreptate?”). Prelegere: Dupa ce foaia a fost completata, introduceti prezentarea teoretica (PPT) prin :”Acum sa vedem ce spun specialistii care au studiat aceasta perioada!”. Urmeaza derularea prezentarii etapelor de dezvoltare intra-uterina existenta in manualul cursantului (10 minute). Pe toata perioada prezentarii teoretice, trebuie sa faceti legatura dintre opiniile cursantilor scrise pe foaia de flipchart si elementele teoretice prezentate, evidentiindu-le cu un marker. ACTIVITATEA 2

Grupuri de lucru (20 minute): Faceti trecerea spre subtema 2.2 pornind de la experientele cursantilor: „ si pentru ca in prima parte a acestei sesiuni am descoperit impreuna care sunt etapele de dezvoltare intra-uterina, acum, vom incerca sa determinam care sunt factorii care pot determina dezvoltarea fatului”. Pe un PPT este scrisa sarcina: Impartiti grupul in doua sub-grupuri (dupa tehnica „1-2”), fiecare grup avand ca sarcina de lucru stabilirea factorilor care pot determina dezvoltarea fatului, intr-un timp dat de 10 minute. Fiecare grup va analiza care sunt factorii care pot determina dezvoltarea fatului. Se alege raportor! Timp de lucru in grup: 10 minute Timp de prezentare /grup: 3 minute Dati fiecarui grup o foaie de flip-chart si un marker pentru a nota rezumatul analizei grupului. Fiecare grup isi stabileste raportor de grup, care va face prezentarea rezultatului analizei grupului FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

48

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 in timp de 3 minute/grup. Dupa prezentarea celor doua grupuri, foile de flip-chart se lipsesc pe perete, astfel incat sa poata fi vizualizate de intreg grupul de cursanti. Prelegere ( 10 minute): Pornind de la rezultatele grupurilor, faceti prezentarea teoretica a subtemei 2.2 „Principalii factori care influenţează dezvoltarea fătului” utilizand prezentarea PPT, incadrand fiecare factor reperat de catre membrii grupurilor de lucru in categoriile prezentate in manualul cursantului:”Factori endogeni /Factorii exogeni”. ACTIVITATEA 3

Intrebati cursantii care au fost subiectele discutate in cadrul acestei sesiuni si care au fost elementele de noutate pentru dansii (2 minute). Pentru a rezuma, prezentati PPT-uri cu mesajele cheie aflate si in suportul de curs (2 minute):

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

49

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 SESIUNEA 3 PERIOADA DE NOU-NĂSCUT (SUB O LUNĂ) Teorie Practică SESIUNEA 3 Perioada de nou-născut (sub o lună) 2 ore 2 ore Obiective specifice. La sfârşitul sesiunii participanţii vor fi capabili să: 1. Descrie principalele caracteristici ale nou-născutului (la termen, prematur, dismatur). 2. Relateze caracteristicile alimentaţiei nou-născutului. 3. Prezinte caracteristicile psiho-motorii ale nou-nascutului. 4. Analizeze nevoile copilului în această etapă de dezvoltare şi modul de satisfacere a acestora. 5. Defineasca normele generale de igienă ale nou-nascutului şi ale mediului său de dezvoltare. Mesaje cheie:
Evolutia nou-nascutului este determinata de calitatea ingrijirilor pe care le primeste din partea asistentului maternal profesionist.
Pentru stabilirea unei alimentatii care sa corespunda nevoilor nou-nascutului este obligatorie colaborarea asistentului maternal profesionist cu medicul de familie.
Pentru o alimentatie sanatoasa, trebuiesc respectate toate regulile de preparare, administrare si igiena recomandate de catre medic.
Copilul are nevoie sa fie tinut in brate cand este hranit, sa i se vorbeasca, sa fie privit si sa priveasca pentru a se simti in siguranta, iubit si acceptat.
Comunicarea începe încă de la naştere deşi se dicută tot mai des despre importanţa comunicării “in utero” între mama şi copil.
Atat asistentul maternal profesionist, cat si membrii familiei acestuia, vor respecta reguli stricte de igiena.
Igiena vietii (a somnului, a alimentatiei, a hainutelor) sunt aspecte foarte importante in ingrijirea copilului.
Baia poate fi un moment de comunicare maxima cu copilul si de relaxare daca copilul se va simti in siguranta.
Imunizarile se incep in maternitate si se contiuna acasa dupa un calendar stabilit de medicul copilului, in conformitate cu Programul National de Imunizari. Metode şi tehnici: prezentare interactivă, brainstorming, lucru în grupuri mici, demonstraţii, stagiu practic Materiale necesare
flip-chart, markere, computer, video-proiector, foi de flip-chart, banda adeziva de hartie, foarfece
papusa care imita marimea si forma unui nou-nascut (plastic moale), produse cosmetice , recomandate nou-nascutului, scutece de unica folosinta
set de vesela speciala pentru alimentatie: biberoane, tetine, vase de fiert apa, vase pentru sterilizarea biberonului si tetinelor
cadita, tipuri de recipiente pentru reziduri – galeti de plastic cu si fara capac, saci pentru gunoi Întrebări de evaluare
Ce este important pentru a stimula dezvoltarea nou-nascutului?
Care este profesionistul la care asistentul maternal trebuie sa apeleze nemijlocit atunci cand are in plasament un nou-nascut?
Cum se stabileste alimentatia nou-nascutului?
In functie de ce anume este stabilit calendarul de vaccinari al nou-nascutului?
Ce cuprinde igiena vietii? Recomandări pentru formator FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

50

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008
Este important sa va asigurati permanent (utilizand evaluarea continua) ca participantii dobandesc cunostinte privind particularităţile de dezvoltare ale copilului nou-născut, inteleg importanţa stimulării acestuia si a relatiei cu adultul, cunosc nevoile nou-născutului (ingrijire, alimentatie, igiena, etc).
Metodele si mijloacele utilizate in furnizarea continutului trebuie sa determine implicarea permanenta a cursantilor.
Daca specializarea dumneavoastra de baza nu presupune cunostinte referitoare la ingrijirile acordate nou-nascutului, solicitati prezenta unui specialist pe toata derularea sesiunii (asistent medical de pediatrie, medic pediatru)
Stagiul practic prevazut pentru aceasta sesiune trebuie sa le permita dobandirea deprinderilor de a manevra nou-născutul, de realizare a imbaierii si imbracarii acestuia, de observare si initiere a jocurilor adecvate acestei varste,etc. ACTIVITATEA 1

Grupuri de lucru (25 minute): Prezentati pe scurt subiectul sesiunii 3: ”Aceasta sesiune o dedicam nou-nascutului si pentru aceasta, vom incepe prin a face un mic exercitiu”. Impartiti grupul de cursanti in 3 grupuri (tehnica “1-2-3”) si detaliati cerintele sarcinii: “Grupul 1 va discuta despre caracteristicile nou-nascutului la termen, Grupul 2 va discuta despre caracteristicile nou-nascutului prematur, Grupul 3 va discuta despre nou-nascutul la termen dar cu greutate mica la nastere”. Stabiliti un raportor de grup care ve prezenta concluziile grupului in plen, timp de 5 minute. Aveti 10 minute pentru a discuta pe marginea temei date”. Afisati cerinta in prezentare PPT, timpii de lucru si asigurati-va ca fiecare grup a inteles care este sarcina de lucru . Grup 1 va discuta despre caracteristicile nou-nascutului la termen, Grupul 2 va discuta despre caracteristicile nou-nascutului prematur, Grupul 3 va discuta despre nou-nascutul la termen dar cu greutate mica la nastere. Se alege raportor! Timp de lucru in grup: 10 minute Timp de prezentare /grup: 5 minute Dati fiecarui grup o foaie de flip-chart si un marker pentru a nota rezumatul analizei grupului. Dupa fiecare prezentare, rugati membrii celorlalte grupuri sa aduca completari daca considera ca a scapat ceva. Dupa fiecare prezentare, foile de flipchart sunt lipite pe perete, una langa cealalta, pentru a fi vizualizate de catre intreg grupul de cursanti. Foile nu vor fi dezlipite pe parcursul intregii sesiuni (in masura in care se poate, acestea nu vor fi dezlipite de-a lungul intregului modul – pentru vizualizarea in evolutie a elementelor ce tin de dezvoltarea copilului)

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

51

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 Prelegere (10 minute): Pentru intarirea cunostintelor referitoare la caracteristicile de dezvoltare ale nou-nascutului la termen, ale prematurului si ale dismaturului, prezentati PPT-uri cu elemente teoretice preluate din manualul cursantului la subtemele 3.1 si 3.3. ACTIVITATEA 2

Brainstorming (5 minute): Intrebati cursantii care cred ca sunt nevoile pentru o dezvoltare adecvata a nou-nascutului notand pe flip-chart fiecare opinie a cursantilor. Dezbatere (20 minute): Impreuna cu acestia, analizati-le si determinati care sunt principalele categorii de nevoi ale nounascutului („siguranta, sanatate”). Accentuati asupra rolului comunicarii in interactiunea AMP-nounascut si in dezvoltarea copilului. Recomandati cursantilor sa fie foarte atenti pe tot parcursul derularii sesiunilor de formare asupra acestor elemente si sa urmareasca importanta lor in dezvoltarea copilului. ACTIVITATEA 3

Atentie! Solicitati un coformator specialist: asistent medical pediatrie sau medic pediatru!

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

52

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 Prezentare interactiva (10 minute): Prezentati cursantilor subtema 3.2 „Caracteristicile alimentatiei nou-nascutului”. Solicitati-le cursantilor sa isi inchipuie ca au primit in plasament un nou-nascut. Rugati-i sa stabileasca daca este fata sau baiat si sa se gandeasca cum il cheama. Dupa ce au stabilit numele copilului, prezentati-le papusa „el este Vasile/ea este Ioana si ne va ajuta incepand din acest moment sa vorbim despre tema noastra”. Solicitati un voluntar din cadrul grupului de cursanti, care va avea grija de Vasile/Ioana. Intrebati cursantii ce anume cunosc despre caracteristicile alimentatiei nou-nascutului si notati pe foaia de flipchart cateva dintre elementele deja cunoscute de catre cursanti (cu ce anume este alimentat nou-nascutul, care sunt regulile de baza in alimentatia nou-nascutului, cum se stabileste programul de mese al nou-nascutului, cine este specialistul care poate recomanda alimentatia copilului). Prelegere (15 minute): Prezentati PPT-uri cu elemente de continut din manualul cursantului („Regulile de baza in prepararea formulelor, Etapele prepararii formulelor de lapte, Stabilirea unui ritm de alimentare”). Sustineti prezentarea utilizand un set complet de vesela necesara alimentatiei nou-nascutului, argumentand asupra marimii biberoanelor, formei tetinelor, necesarului de vase pentru sterilizarea biberoanelor si a tetinelor. Joc de rol ( 30 minute): Solicitati 2 voluntari, care vor simula o secventa de hranire (10 minute/fiecare) a lui Vasile/a Ioanei, in conformitate cu indicatiile scrise pe care le veti da acestora: Situatia 1: „Trebuie sa ii dati sa manance bebelusului. Ii pregatiti laptele si va duceti la patut, rasuciti o patura, intoarceti copilul pe partea dreapta si ii rezemati biberonul pe patura. Apoi plecati”. Situatia 2: „ trebuie sa ii dati sa manance bebelusului. Ii pregatiti laptele copilului si ii povestiti ce faceti. Ii spuneti copilului ca veniti sa il luati din patut. Luati in brate copilul si va asezati confortabil pe un scaun. Hraniti bebelusul, privindu-l si vorbindu-i mereu, avand grija sa il ridicati pe umar pentru a scoate aerul.” Restul grupului este rugat sa nu intervina si sa observe cu atentie cele doua situatii. Dupa incheierea jocului de rol, observatorii sunt rugati sa comenteze cele vazute si sa aleaga care este situatia dezirabila (10 minute). Incheiati prezentarea subtemei cu mesajul cheie: „Copilul are nevoie sa fie tinut in brate cand este hranit, sa i se vorbeasca, sa fie privit si sa priveasca pentru a se simti in siguranta, iubit si acceptat”.

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

53

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 ACTIVITATEA 4

Intrebati cursantii care au fost subiectele discutate in cadrul acestei sesiuni si care au fost elementele de noutate pentru dansii (5 minute). Pentru a rezuma, prezentati PPT-uri cu mesajele cheie aflate si in suportul de curs (10 minute).

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

54

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 SESIUNEA 4 PERIOADA DE SUGAR (SUB UN AN) Teorie Practică SESIUNEA 4 Perioada de sugar (sub un an) 2 ore 2 ore Obiective specifice. La sfârşitul sesiunii participanţii vor fi capabili să: 1 Defineasca principalele etape de dezvoltare a sugarului. 2 Prezinte caracteristicilor psiho-motorii ale acestei perioade. 3 Descrie principalele metode de stimulare psiho-motorie ale sugarului. 4 Identifice nevoile sugarului şi modalităţile de satisfacere a acestora. 5 Redea principiile alimentaţiei sanogene a sugarului. 6 Defineasca normele generale de igienă ale sugarului şi ale mediului său de dezvoltare. Mesaje cheie:
În primul an de viaţă copilul trece prin diverse etape de dezvoltare. Achiziţiile în plan psihomotor sunt vizibile de la o lună la alta, dezvoltarea fizica este rapida.
Jocul este principalul instrument de comunicare cu copilul, mesajele pe care copilul le transmite atunci cand se joaca sunt foarte importante.
Este perioada in care copilul se exprima imitand ceea ce aude si ceea ce vede.
Comunicarea cu sugarul trebuie sa fie clara, cuvintele trebuiesc pronuntate corect ca forma gramaticala.
Intotdeauna trebuie laudat si incurajat un comportament bun al copilului.
Copilul trebuie sa fie imediat inregistrat la un medic de familie, medic care va participa la stabilirea si revizuirea planului de interventie specifica pentru sanatate al copilului si care va urmari copilul pe toata durata plasamentului. Medicul va va sustine ori de cate ori este nevoie: in stabilirea meniului pentru copil, in satbilirea calendarului de vaccinari si in toate situatiile de imbolnavire ale copilului.
Pentru a corespunde cerintelor copilului, alimentatia trebuie sa fie variata si echilibrata.
Greselile din alimentatie pot avea consecinte negative asupra dezvoltarii fizice si psihice a copilului: anorexia sugarului si malnutritia pot fi doua dintre aceste consecinte. Metode şi tehnici prezentare interactivă, brainstorming, lucru în grupuri mici, demonstraţii, stagiu practic, studiu de caz, observare, atelier Materiale necesare flip-chart, markere, computer, video-proiector, foi de flip-chart, banda adeziva de hartie, foarfece, diverse tipuri de termometre adecvate utilizarii in cazul sugarilor, pompita pentru desfundat nasul Întrebări de evaluare
Care este caracteristica principala a acestei grupe de varsta?
Ce reprezinta jocul pentru copil?
Ce tip de comportament al copilului trebuie laudat?
Ce presupune alimentatia sanatoasa? Recomandări pentru formator
Este important sa va asigurati permanent (utilizand evaluarea continua) ca participantii dobandesc cunostinte privind particularităţile de dezvoltare ale sugarului, inteleg importanţa stimulării acestuia si a relatiei cu adultul, cunosc nevoile sugarului (ingrijire, alimentatie, igiena,imunizari, securitate, etc).
Metodele si mijloacele utilizate in furnizarea continutului trebuie sa determine implicarea permanenta a cursantilor. FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

55

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008
Daca specializarea dumneavoastra de baza nu presupune cunostinte referitoare la ingrijirile acordate sugarului, solicitati prezenta unui specialist pe toata derularea sesiunii (asistent medical de pediatrie, medic pediatru)
Stagiul practic prevazut pentru aceasta sesiune trebuie sa le permita dobandirea deprinderilor de manevrare si ingrijire a sugarului, de realizare ingrijirilor acestuia, de observare si initiere a jocurilor adecvate acestei varste, etc. ACTIVITATEA 1

Introduceti tema sesiunii prin intrebarea:”Care este varsta pana la care se spune despre un copil ca este sugar?”. Dupa primirea raspunsului, prezentati cu ajutorul PPT-urilor a principalelor caracteristi ale acestei etape de varsta a copilului :
Reperele creşterii somatice (fizice)
Comportamente asteptate
Aspecte care pot semnala intarzieri in dezvoltare ACTIVITATEA 2

Grupuri de lucru (30 minute): Impartiti grupul de cursanti in 4 grupuri si explicitati sarcina de grup: “ Ne vom ocupa de dezvoltarea sugarului in exercitiul pe care urmeaza sa il facem. Fiecare grup va primi o foaie de flip chart si va avea de completat un tabel. Stabiliti un raportor de grup care va prezenta concluziile grupului in plen, timp de 5 minute. Deoarece este o sarcina laborioasa, veti avea la dispozitie 25 de minute pentru a discuta pe marginea temei date. Si acum: Grupul 1 va analiza dezvoltarea unui copil in varsta de 3 luni, Grupul 2 va analizadezvoltarea unui copil de 6 luni, Grupul 3 va analiza dezvoltarea unui copil de 9 luni, Grupul 4 va analiza dezvoltarea unui copil de 12 luni. In analiza dumneavoastra trebuie sa urmariti: elemente de dezvoltare ale copilului, metode de stimulare ale copilului, nevoile copilului specifice grupei de varsta, in conformitate cu PPT-ul prezentat. Pentru a completa tabelul, puteti consulta manualul cursantului, la modulul 3, sesiunea 4.”

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

56

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 Elemente de dezvoltare

Metode de stimulare ale

Nevoile specifice ale

ale copilului cu varsta de

copilul de …3 luni/6 luni/9

copilului cu varsta de…3

…3 luni/6 luni/9 luni/12

luni/12 luni

luni/6 luni/9 luni/12 luni

luni

Dupa prezentarea in plen a rezultatului activitatii fiecarui grup de lucru, se vor analiza si se vor face completari. Dupa fiecare prezentare, foile de flip-chart sunt lipite pe perete, una langa cealalta, pentru a fi vizualizate de catre intreg grupul de cursanti. Foile nu vor fi dezlipite pe parcursul intregii sesiuni (in masura in care se poate, acestea nu vor fi dezlipite de-a lungul intregului modul – pentru vizualizarea in evolutie a elementelor ce tin de dezvoltarea copilului). Prelegere (15 minute): Pentru fixarea informatiei corecte, dupa prezentarea rezultatelor celor 4 grupuri de lucru, prezentati PPT-uri cu elemente de continut din subtemele 4.2,,4.3, 4.4 si 4.5 din manualul cursantului. ACTIVITATEA 3

Atentie! Solicitati un coformator specialist: asistent medical pediatrie sau medic pediatru! Prezentare interactiva (15 minute): Prezentati cu ajutorul PPT continutul prevazut in manualul cursantului la subtema 4.6, dezbatand impreuna cu participantii la curs elementele prezentate: „de ce credeti ca este important sa cunoastem orarul meselor, tipul si cantitatea alimentelor recomandate unui sugar”, „cine este profesionistul care poate stabili meniul copilului?” , „care sunt etapele importante pentru dezvoltarea sugarului din punctul de vedere al alimentatiei?”.) Prelegere (10 minute): Prezentati continutul referitor la „Diversificatia alimentatiei”. Studiu de caz (15 minute): Dupa prezentarea elementelor de continut, propuneti-le cursantilor: „Sa ne inchipuim ca avem in plasament o fetita, Maria, de 8 luni si trebuie sa realizam un meniu pentru astazi. Cunoastem bine copilul, stim care sunt recomandarile medicului de familie in ceea ce priveste alimentatia fetitei. Haideti, impreuna sa facem acest meniu!” Utilizati filp chart-ul pentru a nota propunerile cursantilor si le vor analiza impreuna. Dupa dezbaterea asupra realizarii meniului, intrebati grupul:” Dupa ce am vazut care sunt elementele de care trebuie sa tinem cont atunci cand realizam FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

57

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 o alimentatie adecvata copilului, cred ca vom putea gasi impreuna Regulile unei alimentatii sanogene a sugarului”. Notati toate regulile spuse de cursanti.. Dezbatere (10 minute): Plecand de la regulile identificate de catre participanti, formatorul face trecerea de la subtema 4.7 din manualul cursantului „Principalele tulburari ale comportamentului alimentar”:” si acum, daca tot am vazut care sunt regulile care trebuie respectate in alimentatia sugarului, sa vedem care sunt greselile de alimentatie cel mai adesea intalnite pe care le cunoasteti.” Formatorul scrie pe flip chart opiniile cursantilor. Formatorul va incadra opiniile cursantilor in cele doua mari categorii: „Supravalorizarea alimentatiei si Devalorizarea alimentatiei” Prezentare (5 minute): Prezentati PPT-uri cu elemente de continut din manualul cursantului referitoare la greseli de alimentatie si tulburari ale comportamentului alimentar (5 minute). ACTIVITATEA 7

Formatorul intreaba cursantii care au fost subiectele discutate in cadrul acestei sesiuni si care au fost elementele de noutate pentru dansii (5 minute). Pentru a rezuma, prezinta PPT-uri cu mesajele cheie aflate si in suportul de curs (5 minute).

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

58

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 SESIUNEA 5 PERIOADA COPILĂRIEI TIMPURII (1-3 ANI) Teorie Practică SESIUNEA 5 Perioada copilăriei timpurii (1-3 ani) 3 ore 3 ore Obiective specifice. La sfârşitul sesiunii participanţii vor fi capabili să: 1 Distinga principalele etape de creştere şi dezvoltare a copilului de 1-3 ani. 2 Enumere particularităţile psihice şi nevoile educative ale copiilor de 1-3 ani. 3 Identifice etapelor de dezvoltare a limbajului în această etapă. 4 Susţina tipurile de jocuri specifice acestei etape de dezvoltare a copilului. 5 Evalueze principalele crize de adaptare ale copilului de 1-3 ani. 6 Descrie comportamentul dificil al copilului şi tulburările de comportament în coplilăria timpurie. 7 Prezinte regulile şi a limitele utilizate în educarea copilului de 1-3 ani. 8 Alcătuiasca un meniu specific pentru copilul de 1-3 ani. 9 Identifice principalele semne de îmbolnăvire şi metodele de îngrijire medicală. 10 Descrie principalele metode de prevenire a accidentelor la copilul 1-3 ani. 11 Defineasca normele de igienă pentru copilul 1-3 ani şi ale mediului de dezvoltare. Mesaje cheie:
Fiecare copil se dezvoltă în ritmul său.
Intre 1 si 3 ani dezvoltarea copilului este dominata de: deprinderea si consolidarea mersului, comunicarea cu adultul si dezvoltarea sentimentului de incredere in sine.
Jocul este principala activitate a copilului si principalul mijloc de exploarare a mediului inconjurator.
Manifestările opozante şi agresive sunt (până la un punct), sunt parte componentă a unei dezvoltări normale.
Agresivitatea copilului poate avea mai multe cauze si este indicat ca asistentul maternal sa apeleze la specialişti (psihologi, psihiatri, educatori) pentru a primi sprijin cresterea si ingrijirea copilului.
Comportamentul asistentului maternal faţă de copil trebuie să fie un echilibru între permisivitate şi disciplină.
Regulile pentru copilul 1-3 ani trebuie sa fie simple, intelese de copil si sunt valabile doar in situatia in care au fost intelese de copil si in cazul in care sunt respectate de toata lumea.
Pentru o alimentatie sanatoasa a copilului cu varsta cuprinsa intre 1 si 3 ani, fiecare grupa de alimente trebuie sa fie in permanenta prezente in meniurile sale.
Aprecierea gravitatii semnelor si simptomelor in cazul imbolnavirilor copiilor este doar responsabilitatea medicului de familie!
In aceasta perioada, datorita dezvoltarii copilului, gama de potentiale accidente creste, copilul fiind mai mobil si mai curios in a descoperi mediul inconjurator Metode şi tehnici prezentare interactivă, brainstorming, lucru in grupuri mici, explicaţia, stagiu practic, studiu de caz, observare Materiale necesare flip-chart, markere, foi de flip-chart, banda adeziva de hartie, foarfece, computer, video-proiector, material de suport - lista cu alimentele si continutul caloric/100g Întrebări de evaluare:
Trebuie sa facem comparatie intre dezvoltarea copiilor de aceiasi varsta?
Pentru a ne face intelesi de copil, este bine sa folosim cuvintele asa cum le rosteste el?
De ce copilul de 3 ani bate din picior cand doreste ceva interzis? FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

59

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008
De ce sunt necesare regulile pentru copilul 1-3 ani?
Cine poate aprecia gravitatea semnelor de imbolnavire ale copilului?
Cate mese pe zi trebuie sa existe in meniul zilnic al copilului?
Cand trebuie sa aibe copilul control sfincterian? Recomandări pentru formator
Este important sa va asigurati permanent (utilizand evaluarea continua) ca participantii dobandesc cunostinte privind principalele etape de creştere şi dezvoltare ale copilului 1-3 ani, inteleg importanţa regulilor si a limitelor in educatia copilului, disting principalele tipuri de jocuri si jucarii necesare dezvoltarii armonioase ale acestuia, determina importanta relatiei cu adultul de referinta.
Metodele si mijloacele utilizate in furnizarea continutului trebuie sa determine implicarea permanenta a cursantilor, observarea si lucrul in echipa.
Daca specializarea dumneavoastra de baza nu presupune cunostinte referitoare la ingrijirile acordate nou-nascutului, solicitati prezenta unui specialist pe toata derularea sesiunii (asistent medical de pediatrie, medic pediatru)
Stagiul practic prevazut pentru aceasta sesiune trebuie sa le permita cursantilor dobandirea deprinderilor de ingrijire a copilului 1-3 ani si de comunicare si joc cu copilul, sa stimuleze angajarea emotionala pozitiva in schimbul relationar adult-copil si sa stimuleze intelegerea nediscriminativa a situatiilor de criza/risc ale familiilor, sa relationeze cu diversi specialisti (medici, educatori, psihologi, etc) ACTIVITATEA 1

Grupuri de lucru (45 minute): Impartiti grupul de cursanti in 3 grupuri si explicitati sarcina de grup: “Ne vom ocupa de dezvoltarea copilul cu varsta cuprinsa intre 1 si 3 ani in exercitiul pe care urmeaza sa il facem. Fiecare grup va primi o foaie de flip chart si va avea de completat un tabel. Stabiliti un raportor de grup care va prezenta concluziile grupului in plen, timp de 5 minute. Veti avea la dispozitie 25 de minute pentru a discuta pe marginea temei date. Si acum: Grupul 1 va analiza dezvoltarea unui copil in varsta de 1 an, Grupul 2 va analiza dezvoltarea unui copil de 2 ani, Grupul 3 va analiza dezvoltarea unui copil de 3 ani. In analiza dumneavoastra trebuie sa urmariti: principalele etape de crestere ale copilului cu varsta cuprinsa intre 1 si 3 ani, limbajul copilului, tipuri de jocuri specifice, nevoile copilului specifice grupei de varsta, in conformitate cu PPT-ul prezentat. Pentru a completa tabelul, puteti consulta manualul cursantului, la modulul 3, sesiunea 5.” Elemente de dezvoltare ale copilului cu varsta de … 1 an, 2 ani, 3 ani

Limbajul copilului in varsta de … 1 an, 2 ani, 3 ani

Jocuri specifice pentru copilul cu varsta de …… 1 an, 2 ani, 3 ani

Nevoile specifice ale copilului cu varsta de…… 1 an, 2 ani, 3 ani

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

60

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 Dupa prezentarea in plen a rezultatului activitatii fiecarui grup de lucru, se vor analiza si se vor face completari (5 minute). Dupa fiecare prezentare, foile de flip-chart sunt lipite pe perete, una langa cealalta, pentru a fi vizualizate de catre intreg grupul de cursanti. Foile nu vor fi dezlipite pe parcursul intregii sesiuni (in masura in care se poate, acestea nu vor fi dezlipite de-a lungul intregului modul – pentru vizualizarea in evolutie a elementelor ce tin de dezvoltarea copilului). Prelegere (20 minute): Pentru fixarea informatiei corecte, dupa prezentarea rezultatelor celor 4 grupuri de lucru, prezentati PPT-uri cu elemente de continut din subtemele 5.1, 5.2, 5.3 si 5.4 din manualul cursantului ACTIVITATEA 2

Studiu de caz (10 minute): Propuneti grupului de cursanti urmatoarea situatie: ”dna. Ana, asistent maternal, se afla in sufragerie pe canapea si coase hainuta Corinei, 2, 6 ani. Corina sta pe covoras si se joaca cu jucariile. Dna Ana vorbeste cu ea si o intreaba ce face acolo. Copilul nu raspunde si nu reactioneaza, continuand sa se joace. Dintr-o data, Corina vine la dna. Ana si ii arunca cosul cu papiote, trage de bluzita pe care o coase dna.Ana. Cand dna. Ana o intreaba ce s-a intamplat, Corina incepe sa se loveasca.” Incurajati cursantii sa comenteze aceasta situatie, urmarind sa determine ce a declansat reactia copilului, ce ar trebui sa faca asistentul maternal, cum se pot preveni astfel de situatii. Faceti legatura cu subtema anterior discutata. Notati cele mai importante idei ale participantilor pe flip chart. Prezentare interactiva (25 minute): Intrebati cursantii care ar putea fi situatiile in care comportamentul copilului se poate schimba, in care ar putea aparea reactii neasteptate din partea copilului. Notati opiniile cursantilor, rugati-i sa argumenteze si dezbateti impreuna cu acestia situatiile prezentate. (10 minute) Pentru intarirea cunostintelor referitoare la principalele crize de adaptare ale copilului de 1-3 ani si la comportamentul dificil al copilului şi tulburările de comportament în coplilăria timpurie prezentati PPT-uri cu elemente teoretice preluate din manualul cursantului la subtemele 5.5 si 5.6 (15 minute) ACTIVITATEA 3

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

61

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 Grupuri de lucru (20 minute) Impartiti grupul de cursanti in 2 grupuri si explicitati sarcina de grup: “Ne vom ocupa de alimentatia copilului cu varsta cuprinsa intre 1 si 3 ani in exercitiul pe care urmeaza sa il facem. Fiecare grup va primi o foaie de flip-chart si va avea de realizat un meniu pentru 1 zi pentru un copil de 1 an, respectiv pentru un copil de 3 ani. Fiecare grup va avea la dispozitie 15 de minute pentru elaborarea meniului. Stabiliti un raportor de grup care ve prezenta meniul realizat in plen, timp de 5 minute. Si acum: Grupul 1 va realiza un meniu pentru un copil in varsta de 1 an, Grupul 2 va realiza un meniu pentru un copil in varsta de 3 ani. Dati fiecarui cursant lista cu alimentele si continutul caloric/100g aflata in anexa. Dupa prezentarea in plen a rezultatului activitatii fiecarui grup de lucru, se vor analiza si se vor face completari (5 minute). Prelegere (10 minute): Pentru fixarea informatiei corecte, dupa prezentarea rezultatelor grupurilor de lucru, prezentati PPT-uri cu elemente de continut din subtema 5.8 din manualul cursantului (10 minute) ACTIVITATEA 4

Brainstorming (15 minute): Propuneti cursantilor sa determine care sunt principalele semne dupa care isi pot da seama ca un copil este bolnav. Notati toate sugestiile cursantilor pe o foaie de flip-chart (5 minute). Sumarizati prezentand PPT-uri care sa reflecte continutul aflat in manualul cursantului la subtema 5.9, oprindu-va inainte de tratarea subiectului ”Cum putem să facem perioadele de boală ale copilului mai uşoare şi ce îi putem spune ca să-l facem să coopereze cu noi ?” (10 minute) Studiu de caz (20 minute) Impartiti participantii la curs in doua grupuri si dati-le spre analiza urmatoarele situatii: Grupul 1:”Vasile, 3 ani, a facut oreion. Este febril si vi s-a recomandat sa nu faca prea multa miscare. Cum putem să facem perioada de boală a copilului mai uşoara şi ce îi putem spune ca să-l facem să coopereze cu noi ?” Grupul 2: „Ioana, 2,6 ani, are diagnosticul de boala diareica acuta si vi s-a recomaandat regim alimentar si tratament medicamentos. Cum putem să facem perioada de boală a copilului mai uşoara şi ce îi putem spune ca să-l facem să coopereze cu noi ?” Fiecare grup isi va stabili un raportor care va prezenta concluziile grupului in plen, timp de 5 minute. Fiecare grup are la dispozitie 10 de minute pentru a discuta pe marginea temei date. Dupa prezentarea in plen a rezultatului activitatii fiecarui grup de lucru, se vor analiza si se vor face completari (5 minute).

Prelegere (10 minute) FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

62

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 Pentru fixarea informatiei prezentati PPT-uri cu elemente de continut din subtema 5.9 din manualul cursantului ACTIVITATEA 5

Prezentare interactiva (20 minute): Intrebati cursantii ce se schimba sub raportul riscului expunerii accidentelor la copilul 1-3 ani in comparatie cu perioada de sugar? de ce creste riscul accidentelor la copilul cu varsta intre 1 si 3 ani? Notati si comentati opiniile cursantilor, accentuand asupra continutului prevazut la subtema 5.10 in manualul cursantului. (10 minute) Prezentati foile de flip chart cu rezultatul exercitiului realizat de catre cursanti la sesiunea anterioara, subtema „norme generale de igiena ale sugarului si ale mediului sau de viata”. Rugati cursantii sa faca adaugiri pe fiecare sectiune in parte. Prezentati apoi PPT-uri realizate in conformitate cu manualul cursantului, subtema 5.11. (10 minute) ACTIVITATEA 6

Intrebati cursantii care au fost subiectele discutate in cadrul acestei sesiuni si care au fost elementele de noutate pentru dansii (5 minute). Pentru a rezuma, prezentati PPT-uri cu mesajele cheie aflate si in suportul de curs (5 minute).

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

63

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 SESIUNEA 6 - VÂRSTA PREŞCOLARĂ (3-5 ANI) Teorie Practică SESIUNEA 6 Vârsta preşcolară (3-5 ani) 5 ore 6 ore Obiective specifice. La sfârşitul sesiunii participanţii vor fi capabili să: 1 Enumere principalele caracteristici de creştere şi dezvoltare ale copilului de 3-5 ani. 2 Distinga particularităţile psihice şi nevoile educative ale copiilor de 3-5 ani. 3 Observe etapele de dezvoltare a limbajului şi tulburările de limbaj. 4 Enumere tipurile de jocuri specifice acestei etape de dezvoltare a copilului. 5 Prezinte regulile şi limitele utilizate în educarea copilului de 3-5 ani. 6 Evalueze principalele crize de adaptare şi integrare în colectivitate ale copilului de 3-5 ani. 7 Descrie comportamentul dificil al copilului de 3-5 ani şi tulburările de comportament specifice. 8 Alcătuiasca un meniu specific copilului de 3-5 ani. 9 Redea mjloacele de creştere a imunităţii copilului de 3-5 ani. 10 Descrie cele mai frecvente accidente ale copilului de 3-5 ani şi metodele de prevenirea a acestora. 11 Definineasca normele de igienă ale copilului de 3-5 ani şi ale mediului său de dezvoltare. 12 Descrie relaţia AMP cu profesioniştii din grădiniţă. Mesaje cheie:
Copiii au nevoie sa ne vorbeasca despre ceea ce simt si este important sa ii lasam sa se exprime si sa le aratam ca este important pentru noi ceea ce ei simt sau cred.
Perioada de varsta intre 3-5 ani este perioada de cunoastere de sine si a lumii inconjuratoare. Comportamentul copilului este guvernat de setea de cunoastere, si de intrebarea “DE CE?”
Jocul este încă principala formă de învăţare. Copilul incepe sa aiba prieteni printre egalii de varsta si ii plac jocurile (in casa sau afara) cu reguli bine stabilite dar, desi cunoaste regulile, nu le va respecta pe tot parcursul jocului, renuntand usor si incercand sa inventeze noi reguli.
A-i stabili copilului nişte limite înseamnă a-i ordona universul, a-i ordona lumea în ceva ordonat şi cu sens, predictibil.
Momentele de regresie, la diferite vârste ale vieţii sunt frecvente, dar nu ar trebui să dureze. La 3-5 ani, regresia este un comportament des intalnit.
Agresiunile îndreptate către propria persoană, atunci când nu sunt foarte dese, oricât de paradoxal ar părea, sunt acţiuni care îi dau copilului sentimentul că există.
Satisfacerea nevoilor nutritive si o alimentatie sanatoasa sustin dezvoltarea copilului si consolidarea imunizarii, mai ales in acesata perioada in care copilul devine din ce in ce mai energic.
Copilul este curios,dar inca neindeminatic. Adultii trebuie sa fie precauti si sa supravegheze atent copilul pentru a preveni posibilele accidentele.
Pentru a respecta confidentialitatea, informatiile despre copil pe care asistentul maternal le poate furniza educatorului de la gradinita trebuiesc stabilite impreuna cu asistentul social al copilului! Metode şi tehnici prezentare interactivă, prelegere, brainstorming, lucru individual, lucru in grupuri mici, explicaţia, stagiu practic, studiu de caz, observare Materiale necesare flip-chart, markere, foi de flip-chart, banda adeziva de hartie, foarfece, computer, video-proiector, chestionare imprimate Întrebări de evaluare
Care este intrebarea utilizata de copilul 3-5 ani? FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

64

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008
Care este principala forma de invatare a copilului la aceasta varsta?
De ce este importanta relatia adult-copil?
Ce reprezinta regresia in dezvoltarea copilului la aceasta varsta?
Ce consolideaza imunitatea copilului?
De ce este importanta comunicarea in dezvoltarea copilului 3-5 ani? Recomandări pentru formator
Este important sa va asigurati permanent (utilizand evaluarea continua) ca participantii dobandesc cunostinte privind principalele etape de creştere şi dezvoltare ale copiluli 3-5 ani, inteleg importanţa regulilor si a limitelor in educatia copilului, disting principalele tipuri de jocuri necesare dezvoltarii armonioase ale acestuia, cunosc principalele crize de adaptare ale copilului cu varsta intre 3 si 5 ani, determina importanta relatiei cu adultul de referinta.
Metodele si mijloacele utilizate in furnizarea continutului trebuie sa determine implicarea permanenta a cursantilor, observarea si lucrul in echipa.
Stagiul practic prevazut pentru aceasta sesiune trebuie sa le permita cursantilor dobandirea deprinderilor de comunicare si joc cu copilul, sa stimuleze angajarea emotionala pozitiva in schimbul relationar adult-copil si sa stimuleze intelegerea nediscriminativa a situatiilor de criza/risc ale familiilor, sa relationeze cu diversi specialisti (medici, educatori, psihologi, etc) ACTIVITATEA 1

Grupuri de lucru (55 minute): Impartiti grupul de cursanti in 3 grupuri si explicitati sarcina de grup: “ Ne vom ocupa de dezvoltarea copilul cu varsta cuprinsa intre 3 si 5 ani in exercitiul pe care urmeaza sa il facem. Stabiliti un raportor de grup care va prezenta concluziile grupului in plen, timp de 5 minute. Veti avea la dispozitie 25 de minute pentru a discuta pe marginea temei date. Explicitati sarcina grupurilor: „Grupul 1 va analiza Caracteristicile de crestere ale copilului 3-5 ani si Etapele de dezvoltare ale limbajului pentru copilului cu varsta 3-5 ani. Grupul 2 va analiza Nevoile educative ale copilului 3-5 ani si Tipurile de jocuri specifice acestei varste. Grupul 3 va analiza Regulile si limitele necesare pentru aceasta . Am rugamitea sa scrieti rezultatul analizei de grup pe teme, pe cate o foaie de flip-chart. Puteti consulta manualul cursantului, la modulul 3, sesiunea 6.” Dupa prezentarea in plen a rezultatului activitatii fiecarui grup de lucru, se vor analiza si se vor face completari ( in total 15 minute). Dupa fiecare prezentare, foile de flipchart sunt lipite pe perete, in jurul unui carton pe care scrie „copilul 3-5 ani”, pentru a fi vizualizate de catre intreg grupul de cursanti.

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

65

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008

Tipurile de jocuri specifice acestei varste.

Nevoile educative ale copilului 3-5 ani

Caracteristicile de crestere ale copilului 3-5 ani

Copilul 3-5 ani

Regulile si limitele necesare pentru aceasta

Etapele de dezvoltare ale limbajului pentru copilului cu varsta 3-5 ani

Prezentare interactiva (25 minute): Pornind de la rezultatele grupurilor, faceti prezentarea PPT a subtemelor 6.1, 6.2, 6.3, 6.4 si 6.5 din manualul cursantului. Incurajati participantii sa intervina si sa aduca exemple concrete („cum vorbea copilul dumneavoastra la varsta de 3 ani? Ce metode ati utilizat pentru a-l invata care sunt regulile casei pe copilul dumneavoastra? Ce jucarii preferau cand erau mici?”) ACTIVITATEA 2

Joc de rol (40 minute): Solicitati 3 voluntari care vor interpreta trei personaje dintr-o situatie pe care le-o veti da:”Avem nevoie de 3 „actori” care vor interpreta urmatoarele roluri:
dna. Georgescu, asistent maternal,
Andrei (3,2 ani) , copil aflat in plasament la dna. Georgescu de 12 luni
Dna. Educatoare de la grupa pe care o frecventeaza Andrei. Dupa alegerea voluntarilor, spuneti grupului care este sarcina acestuia: de a observa comportamentele celor 3 personaje si modul de reactie al acestora. Atrageti atentia asupra faptului FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

66

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 ca nu au voie sa intervina in jucarea rolurilor si ca cei 3 voluntari vor avea de interpretat roluri date de catre dumneavoastra. Apoi, cititi intregului grup scenariul jocului:” Andrei merge la gradinita cu program scurt de 2 sapatamani. Dna. Georgescu a observat ca Andrei este abatut cand vine sa il ia de la gradinita, nu mai are pofta de mancare si se trezeste speriat din somn. Dimineata este foarte obosit si se trezeste greu, plangand. Azi, este o noua zi in care dna. Georgescu il aduce pe Andrei la gradinita.” Separat, distribuiti rolurile (prin tragere la sorti daca voluntarii nu isi exprima vreo preferinta), pe foi de hartie impaturite, astfel incat fiecare voluntar sa nu cunoasca decat rolul sau si nu pe celelalte 2. „Dna. Georgescu este foarte ingrijorata cand ajunge la gradinita si vorbeste permanent cu Andrei, asigurandu-l ca va veni „mai tarziu” sa il ia, la fel ca ieri. Incearca sa il mangaie pe Andrei, sa ii aranjeze parul. Vorbeste cu educatoarea si ii povesteste ce se intampla cu Andrei si o intreaba ce anume o sfatuieste” „Andrei, tot drumul, trage de dna. Georgescu, nu vrea sa mearga, plange. La vederea educatoarei, se ascunde dupa dna. Georgescu, ii spune educatoarei:”esti o rea si o urata”, apoi isi baga degetelul in gura si refuza contactul vizual cu educatoarea”. „Educatoarea este amabila cu dna. Georgescu si o asculta cu atentie. Dupa ce observa reactia copilului in prezenta sa, nu mai incearca sa il atinga, insa vorbeste despre el laudandu-l in permanenta. Ii sugereaza dnei. Georgescu sa ii aduca lui Andrei jucaria preferata cand il aduce la gradinita”. Lamuriti voluntarii in legatura cu neclaritatile pe care le au in legatura cu rolurile primite (5 minute). Anuntati grupul (si voluntarii actori) ca vor juca scenariul aproximativ 10 minute. Dupa cele 10 minute de joc (puteti prelungi 4-5 minute, daca este cazul), intrerupeti jocul, aplaudand cei 3 voluntari. Rugati-i pe voluntari sa vorbeasca despre cum anume s-au simtit in pielea personajelor (4-5 minute/voluntar). Apoi, rugati membrii grupului sa vorbesca despre cele pe care le-au observat in cadrul jocului de rol, urmarind comportamentele si tipul de reactie a personajelor. Rugati-i sa vorbesca in continuare despre Dna. Georgescu, Andrei si Dna. Educatoare cand relateaza observatiile si nu utilizand numele reale ale voluntarilor. Scopul jocului de rol este acela de a analiza o situatie des intalnita, in care copilul poate avea comportamente etichetate in mod curent ca fiind dificile, insa din perspectiva dezvoltarii copilului de data aceasta. Ofera ocazia cursantilor de a fi pusi in situatia de a analiza, observa (atat comportamentele adultilor, cat si ale copilului), evalua si gestiona o situatie prin care este posibil sa treaca in rolul de asistent maternal. (10 minute) Prezentare interactiva (20 minute) Dupa analiza jocului de rol, prezentati cu ajutorul PPT-urilor continutul teoretic prevazut in manualul cursantului, la subtemele 6.6 si 6.12. Faceti legatura intre continutul prezentat si elementele observate de catre cursanti in cadrul jocului de rol, atragand atentia asupra diverselor comportamente (degetul in gurita al lui Andrei, jucaria preferata,etc) si aspra interactiunilor dezirabile (amabilitate, colaborare, incredere,etc) (20 minute) FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

67

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 ACTIVITATEA 3

Studiu de caz (10 minute): Propuneti grupului de cursanti urmatoarea situatie: ”dna. Maria, asistent maternal, si Vasile/Ioana (3 ani si 6 luni) sunt in magazin pentru a face cumparaturile. Copilul vede rafturile cu dulciuri. Desi dna.Maria a pus in cos punga de biscuiti preferata de copil, acesta doreste si ciocolata si bomboane. Dna. Maria le scoate din cos, spunandu-i ca au luat biscuiti si nu le vor cumpara si pe celelalte. Copilul incepe sa planga, sa bata din picior, sa tipe si sa loveasca asistentul maternal.” Incurajati cursantii sa comenteze aceasta situatie, urmarind sa determine ce a declansat reactia copilului, ce ar trebui sa faca asistentul maternal, cum se pot preveni astfel de situatii. Notati cele mai importante idei ale participantilor pe flip chart. Prezentare interactiva (30 minute): Intrebati cursantii care ar putea fi situatiile in care comportamentul copilului se poate schimba, in care ar putea aparea reactii neasteptate din partea copilului. Notati opiniile cursantilor, rugati-i sa argumenteze si dezbateti impreuna cu acestia situatiile prezentate. (15 minute) Pentru intarirea cunostintelor referitoare la comportamentul dificil al copilului de 3-5 ani şi tulburările de comportament specifice prezentati PPT-uri cu elemente teoretice preluate din manualul cursantului la subtema .6.7 (15 minute) ACTIVITATEA 4

Prelegere (10 minute): Faceti legatura intre accelerarea activitatii copilului (merge la gradinita, este antrenat in diverse tipuri de activitati) si necesarul energetic. Prezentati cu ajutorul PPT-urilor continutul teoretic aflat in manualul cursantului la subtema 6.8. Prezentare interactiva (10 minute) Intrebati cursantii daca isi mai aduc aminte din sesiunile anterioare care este relatia dintre alimentatie si cresterea imunitatii. Plecand de la raspunsurile acestora, treceti in revista si alte aspecte care sustin cresterea imunitatii: miscarea, soarele, argumentand pe marginea lor. Intrebati cursantii care sunt deprinderile pe care copilul ar trebui sa le aiba in contextul in care merge la FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

68

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 gradinita, deprinderi care il vor ajuta in mentinerea si consolidarea starii de sanatate (spalatul mainilor inainte de masa, utilizarea batistelor de unica folioosinta, etc). Notati fiecare opinie a cursantilor si comentati pe marginea ei, in conformitate cu subtema 6.9 din manualul cursantului Brainstorming (10 minute) Invitati cursantii sa identifice care sunt principalele riscuri de accidentari ale copilului cu varsta cuprinsa intre 3 si 5 ani (5 minute). Notati sugestiile acestora, completand lista cu elementele de noutate specifice grupei de varsta cuprinse in manualul cursantului la subtema 6.10 (5 minute). ACTIVITATEA 5

Lucru individual (10 minute) Dati fiecarui cursant urmatorul chestionar, participantii urmand sa raspunda cu Adevarat sau Fals in dreptul afirmatiilor mentionate in acest chestionar. Raspundeti cu adevarat sau fals in dreptul urmatoarelor afirmatii adevarat

fals

Camera copilului trebuie mobilata adecvat varstei acestuia Jucariile trebuie sa fie asezate pe rafturi inalte, pentru a nu fi la indemana copiilor Copilul de 3-5 ani poate utiliza scaunul de WC, la fel ca ceilalti membrii ai familiei Imbaierea copilului se va face zilnic. Apa ramasa in cada va fi utilizata pentru spalarea altei persoane sau a rufelor Timpul pe care il petrece copilul jucandu-se trebuie impartit in activitatea in interiorul casei si afara, la aer curat (indiferent daca este in parc, in curte, la plimbare). Cursantii vor avea 10 minute sa raspunda acestui chestionar. Dezbatere (10 minute): Dupa completarea chestionarelor, prezentati o foaie de flip chart cu acelasi chestionar si rugati participantii sa spuna ce au raspuns in dreptul fiecarei intrebari. Notati (cu liniute) fiecare raspuns adevarat sau fals in dreptul fiecarei intrebari si rugati participantii sa isi argumenteze alegerea. Dupa completarea intregului chestionar, dati raspunsurile corecte, in conformitate cu subtema 6.11 din manualul cursantului

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

69

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 ACTIVITATEA 6

Intrebati cursantii care au fost subiectele discutate in cadrul acestei sesiuni si care au fost elementele de noutate pentru dansii (5 minute). Pentru a rezuma, prezentati PPT-uri cu mesajele cheie aflate si in suportul de curs (5 minute).

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

70

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 SESIUNEA 7 VÂRSTA ŞCOLARĂ MICĂ (6-11 ANI) Teorie Practică SESIUNEA 7 Vârsta şcolară mică (6-11 ani) 5 ore 5 ore Obiective specifice. La sfârşitul sesiunii participanţii vor fi capabili să: 1 Enumere principalele etape de creştere şi dezvoltare ale şcolarului. 2 Distinga particularităţie psihice şi a nevoilor educative ale copiilor de 6-11 ani. 3 Identifice etapele de dezvoltare a limbajului în această perioadă de vârstă şi tulburările limbajului scris şi oral. 4 Promoveze tipurile de jocuri specifice acestei etape de dezvoltare a copilului. 5 Evalueze principalele crize de adaptare şi integrare ale copilului în şcoală. 6 Defineasca comportamentu dificil al copilului şi tulburările de comportament specifice acestei perioade de vârstă. 7 Prezinte regulile şi limitele utilizate în educarea copilului cu vârsta de 6-11 ani. 8 Caracterizeze nevoile nutriţionale specifice ale copilului de 6 ani. 9 Identifice mijloacele de creştere a imunităţii copiilor de 6-11 ani. 10 Descrie cele mai frecvente accidente posibile ale copilului mai mare de 6 ani. 11 Defineasca normele de igienă ale copilului de 6-11 ani şi ale mediului său de dezvoltare. 12 Descrie relaţia AMP cu profesioniştii din şcoală. Mesaje cheie:
Copilul incearca sa inteleaga si sa controleze viata in afara familiei, el isi trebuie sa-si asume noi responsabilitati, sa aiba un program bine stabilit, fara a se neglija repausul si jocul.
Copilul îşi manifestă curiozitatea faţă de mediul extrascolar si stradal, explorează mediul înconjurător, este foarte activ, dând senzaţia ca este tot timpul grabit, astfel incat mulţi adulţi cred că este hiperactiv şi încep să-i facă tot felul de investigaţii. Un diagnostic nu poate fi pus decat de specialisti!
In scolaritatea mica se dezvolta toate formele de limbaj, limbajul oral-verbal, scris, citit, nonverbal etc.
Copiilor le place sa participe la serbari scolare si sa construiasca case (colibe), iar ghicitorile si jocurile de istetime ocupa un rol important in dezvoltarea copilului.
Ttimpul petrecut în faţa televizorului şi la tipul programelor pe care le vizionează trebuiesc bine gestionate de catre adult. Programele tv nu trebuie să reprezinte un premiu sau o pedeapsă.
In mica scolaritate apare necesitatea adaptarii scolare. Datorita dificultatilor de adaptare la noul statut, copilul ar putea sa aiba tendinta de a abandona frecventarea scolii.
Copilul hiperactiv are nevoie de un plan educaţional foarte bine pus la punct şi riguros.
Una dintre cele mai importante reguli in viata copilului cu varsta cuprinsa intre 6 si 11 ani este programul de viata.
Cele mai bune masuri de prevenire ramin supravegherea atenta si educatia permanenta a copilului.
Dupa inscrierea la scoala, asistentul maternal este reprezentantul copilului la nivelul relatiei cu scoala. Metode şi tehnici prezentare interactivă, brainstorming, lucru in grupri mici, explicatia Materiale necesare flip-chart, markere, foi de flip-chart, banda adeziva de hartie, foarfece, computer, video-proiector Întrebări de evaluare FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

71

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008
Care sunt nevoile de dezvoltare ale scolarului mic?
Cand incepe copilul sa isi asume responsabilitati?
Ce este hiperactivitatea?
De ce este necesara stabilirea unui program de viata echilibrat pentru scolarul mic?
Ce presupune adaptarea scolara?
Care este relatia pe care asistentul maternal trebuie sa o aiba cu scoala? Recomandări pentru formator
Este important sa va asigurati permanent (utilizand evaluarea continua) ca participantii dobandesc cunostinte privind principalele etape de creştere şi dezvoltare ale şcolarului si principalele crize de adaptare ale acestuia, inteleg importanţa regulilor si a limitelor in educatia scolarului mic, disting principalele tipuri de jocuri necesare dezvoltarii armonioare a copilului, determina importanta relatiei cu adultul de referinta.
Metodele si mijloacele utilizate in furnizarea continutului trebuie sa determine implicarea permanenta a cursantilor si lucrul in echipa.
Stagiul practic prevazut pentru aceasta sesiune trebuie sa le permita cursantilor dobandirea deprinderilor de comunicare si joc cu copilul, sa stimuleze angajarea emotionala pozitiva in schimbul relationar adult-copil si sa stimuleze intelegerea nediscriminativa a situatiilor de criza/risc ale familiilor, sa relationeze cu diversi specialisti (medici, invatatori, psihologi, etc) ACTIVITATEA 1

Prezentare interactiva (25 minute) Introduceti tema sesiunii prin intrebarea:”Va aduceti cu totii aminte despre perioada in care am fost „boboci” sau copii dumneavoatra au fost „bobocei”?”. Dezbateti asupra temei cateva minute apoi prezentati cu ajutorul PPT-urilor principalele caracteristici ale acestei etape de varsta a copilului :
Reperele dezvoltarii
Comportamente asteptate din partea copilului
Tipuri de reactii recomandate pentru asisstentul maternal ACTIVITATEA 2

Grupuri de lucru (50 minute): FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

72

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 Impartiti grupul de cursanti in 2 grupuri. Anuntati cursantii ca vor lucra in aceste grupuri pe parcursul intregii sesiuni. Apoi explicitati sarcina de grup: “Dupa modelul in care am lucrat in sesiunile anterioare, acum ne vom ocupa de dezvoltarea copilului cu varsta cuprinsa intre 6 si 11 ani. Fiecare grup va primi o foaie de flip chart si va trebui sa creionati un portret al copilului la aceasta varsta. Stabiliti un raportor de grup care ve prezenta concluziile grupului in plen, timp de 10 minute. Veti avea la dispozitie 25 de minute pentru a discuta pe marginea temei date. Si acum: Grupul 1 va analiza dezvoltarea unui copil in varsta de 7ani (Vasile). Grupul 2 va analizadezvoltarea unui copil in varsta de 11 ani (Ioana). In analiza dumneavoastra trebuie sa urmariti:
caracteristicile dezvoltarii psihice ale copilului (ce apare nou la nivelul gandirii?, cum se manifesta vointa sa?, dati cateva exemple de deprinderi si abilitati)
care sunt nevoile copilului la aceasta varsta?
Care sunt caracteristicile dezvoltarii limbajului si care ar putea fi problemele care pot aparea?
Ce tipuri de jocuri apar la varsta aceasta? Pentru a realiza aceasta sarcina, puteti consulta manualul cursantului, la modulul 3, subtemele 7.2, 7.3 si 7.4.” Este bine sa proiectati un PPT cu schita sarcinii (sau o coala de flip chart) dupa modelul: Grupul 1 va analiza dezvoltarea lui Vasile, in varsta de 7ani, Grupul 2 va analiza dezvoltarea Ioanei, in varsta de 11 ani. In analiza dumneavoastra trebuie sa urmariti:
caracteristicile dezvoltarii psihice ale copilului (ce apare nou la nivelul gandirii?, cum se manifesta vointa sa?, dati cateva exemple de deprinderi si abilitati)
care sunt nevoile copilului la aceasta varsta?
Care sunt caracteristicile dezvoltarii limbajului si care ar putea fi problemele care pot aparea?
Ce tipuri de jocuri apar la varsta aceasta? Timp de lucru in grup: 25 minute Timp de prezentare /grup: 10 minute Dupa prezentarea in plen a rezultatului activitatii fiecarui grup de lucru, se vor analiza, se vor face completari. Dupa fiecare prezentare, foile de flipchart sunt lipite pe perete, una langa cealalta, pentru a fi vizualizate de catre intreg grupul de cursanti si pentru a se putea face comparatii intre cele 2 varste puse in discutie. Foile nu vor fi dezlipite pe parcursul intregii sesiuni (in masura in care se poate, acestea nu vor fi dezlipite de-a lungul intregului modul – pentru vizualizarea in evolutie a elementelor ce tin de dezvoltarea copilului). Prelegere (20 minute): Pentru fixarea informatiei corecte, dupa prezentarea rezultatelor celor 2 grupuri de lucru, prezentati PPT-uri cu elemente de continut din subtemele 7.2, 7.3. si 7.4 din manualul cursantului (15 minute) ACTIVITATEA 3

Grupuri de lucru (45 minute): FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

73

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 Impartiti grupul de cursanti in 2 grupuri si explicitati sarcina de grup: “ Trecand prin nevoile de dezvoltare ale copilului cu varsta cuprinsa intre 6-11 ani, ne propunem acum sa realizam un program de viata care sa-i satisfaca aceste nevoi copilului. Stabiliti un raportor de grup care va prezenta concluziile grupului in plen, timp de 10 minute. Veti avea la dispozitie 25 de minute pentru a discuta pe marginea temei date. Si acum: Grupul 1 va realiza programul de viata al lui Vasile (7ani), Grupul 2 va realiza programul de viata al Ioanei (11 ani),. In analiza realizarea programului de viata al copilului trebuie sa tineti cont de urmatoarele aspecte:
programul sau scolar
alimentatia copilului
reguli si limite in educarea copilului Mentionati care sunt profesionistii care va pot sustine in elaborarea unui program echilibrat pentru dezvoltarea copilului!” Pentru a realiza aceasta sarcina, puteti consulta manualul cursantului, la modulul 3, subtemele 7.5, 7.7., 7.8 si 7.12. Este bine sa proiectati un PPT cu schita sarcinii (sau o coala de flip chart) dupa modelul: Grupul 1 va realiza programul de viata al lui Vasile (7ani), Grupul 2 va realiza programul de viata al Ioanei (11 ani),. In analiza realizarea programului de viata al copilului trebuie sa tineti cont de urmatoarele aspecte:
programul sau scolar
alimentatia copilului
reguli si limite in educarea copilului Mentionati care sunt profesionistii care va pot sustine in elaborarea unui program echilibrat pentru dezvoltarea copilului!” Timp de lucru in grup: 25 minute Timp de prezentare /grup: 10 minute Dupa prezentarea in plen a rezultatului activitatii fiecarui grup de lucru, se vor analiza, se vor face completari. Dupa fiecare prezentare, foile de flipchart sunt lipite pe perete, una langa cealalta, pentru a fi vizualizate de catre intreg grupul de cursanti si pentru a se putea face comparatii intre cele programe de viata realizate de catre grupurile de lucru. Prelegere (15 minute) : Pentru fixarea informatiei corecte, dupa prezentarea rezultatelor celor 2 grupuri de lucru, prezentati PPT-uri cu elemente de continut din subtemele 7.5, 7.7., 7.8 si 7.12 din manualul cursantului. Cu aceasta ocazie, subliniati importanta stilului de viata sanatos asupra cresterii imunitatii organismului, furnizand continutul prevazut la manualul cursantului, subtema 7.9. (15 minute)

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

74

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 ACTIVITATEA 4

Brainstorming (20 minute): Introduceti noua tema intreband cursantii daca au auzit de „hiperactivitate” (ce anume, ce pot spune despre aceasta, daca au intalnit astfel de situatii). Notati pe o coala de flip chart opiniile expuse de cursanti (10 minute). Dupa completarea foii, subliniati cu markerul care sunt cuvintele cele mai des intalnite (de ex, agitati, neastamparati, se misca tot timpul, nu sunt cuminti, etc – elemente care ar putea sa va sprijine in determinarea comportamentului dificil sau al tulburarilor de comportament) (5 minute). Prezentare interactiva (40 minute): Apoi spuneti-le cursantilor: „Plecand de la activitatea noastra anterioara, as dori sa aduc cateva clarificari asupra acestei problematici, cu care ne putem intalni in munca asistentului maternal. De aceea, este foarte bine sa cunoastem cat mai multe aspecte despre aceasta.” Prezentati cu ajutorul PPT-urilor continutul teoretic aflat in manualul cursantului la subtema 7.6, incurajand cursantii sa puna intrebari, sa aduca exemple. Incheiati prezentarea accentuand asupra nevoii stabilirii unui diagnostic clar de catre un specialist si asupra tipului de interventie utila pentru dezvoltarea la maximum de potential al copilului. Pentru a stabili un diagnostic este necesar să ne adresăm unui specialist. Medicul psihiatru sau psihologul sunt în măsură să evalueze copilul împreună cu asistentul maternal şi să decidă împreună ce formă de terapie este adecvată fiecărui copil în parte. Copilul hiperactiv are nevoie de un plan educaţional foarte bine pus la punct şi riguros. Este foarte important ca soluţiile găsite să fie adaptate în permanenţă la cerinţele şi posibilităţile copilului şi să fie luate împreună cu echipa de profesionişti din Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului. ACTIVITATEA 5

Prezentare interactiva (30 minute): Introduceti tema cu o scurta sumarizare asupra dezvoltarii copilului 6-11 ani:”Dupa cum am constatat din activitatile anterioare, dezvoltarea fizica si psihica a copilului ii permite asumarea unei palete mari de initiative si responsabilitati”. Apoi, intrebati cursantii: „Ce anume credeti ca isi FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

75

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 castiga copilul in aceasta perioada? Ce anume se accentueaza foarte mult, ce devine vizibil?”, intrebari care vor ajuta cursantii sa ajunga la „independenta” copilului. „Ne dorim cu totii ca un copil sa devina independent, dar cum il sustinem pe copil sa poata deveni independent, astfel incat sa nu il supunem riscului accidentelor? De ce anume credeti ca este nevoie sa il sustinem? Credeti ca miscarille lui, cunostintele lui sunt suficiente?” Lasati participantii sa discute pe marginea acestor intrebari 5 minute. Pe o coala de flip chart faceti un tabel: Educatie permanenta Supraveghere atenta

Ordine

Rugati cursantii sa va ajute sa completati, pe rand, fiecare coloana cu moduri in care educatia permanenta, supravegherea atenta si ordinea pot evita producerea accidentelor. Rugati cursantii sa se gandeasca cine este in egala masura implicat in prevenirea accidentelor cand vorbim despre copilul 6-11 ani si care cred ei ca este relatia dintre educatia permanenta, supravegherea atenta si ordine. Comentati si argumentati in conformitate cu informatia furnizata in manualul cursantului la subtema 7.10 (15 minute) ACTIVITATEA 6

Brainstorming (25 minute): Pornind de la temele discutate in cursul sesiunii, rugati cursantii sa determine care sunt noutatile care apar in normele generale de igiena ale scolarului mic si ale mediului sau de dezvoltare. Notati toate opiniile cursantilor pe o foaie de flip-chart si comentati si argumentati atingand elementele ce privesc: camera copilului, imbracamintea, igiena corporala, igiena orala, activitatea fizica, in conformitate cu subtema 7.11 din manualul cursantului.. ACTIVITATEA7

Intrebati cursantii care au fost subiectele discutate in cadrul acestei sesiuni si care au fost elementele de noutate pentru dansii (10 minute). Pentru a rezuma, prezentati PPT-uri cu mesajele cheie aflate si in suportul de curs (10 minute).

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

76

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 SESIUNEA 8 PREADOLESCENŢA, PUBERTATEA (10-15 ANI) Teorie Practică SESIUNEA 8 Preadolescenţa, pubertatea (10-15 ani) 6 ore 7 ore Obiective specifice. La sfârşitul sesiunii participanţii vor fi capabili să: 1. Enumere particularităţilor psihice şi a nevoilor educative ale copiilor de 11-15 ani. 2. Analizeze etapele dezvoltării sexuale ale puberului şi fenomenelor psihologice asociate. 3. Descriere principalele crize de adaptare specifice acestei etape de dezvoltare. 4. Descrie comportamentele dificile ale puberilor şi a tulburărilor afective şi comportamentale specifice. Mesaje cheie
Adolescenta si pubertatea sunt etape diferite în dezvoltarea copilului şi diferenta intre aceste perioade este una semnificativa.
Copilul trece printr-o perioadă în care se întreabă cine este.
Copilul se afla la granita in care doreste sa devina independent, dar simte gradul de dependenta (afectiva si materiala) de adult.
Limbajul acestor copii cuprinde cuvinte parazite (jargon), excese de exclamatii de superlative (extraordinar, nemaipomenit, „cool”) dar si vulgaritati (uneori voite) induse de manifestarile teribiliste.
Regulile trebuiesc negociate permanent cu puberul!
Apare riscul dependentelor de orice fel: calculator, fumat, alcool in situatia in care asistentul maternal nu urmareste programul copilului si nu are o relatie de incredere cu acesta.
Pubertatea este o perioadă cu o imensă “harababură hormonală”.
Sexualitatea nu înseamnă numai sex. Înseamnă sentimente, dorinţe, senzaţii, gânduri despre sine şi despre relaţia cu ceilalţi.
Tulburările ce comportament cu debut în pubertate sunt: minciuna, furtul, fuga de acasă.
Datorita efortului pe care il face la scoala, copilul poate avea tulburari de somn sau de alimentatie (mananca mai mult sau mai putin ca de obicei).
Unele probleme cum ar fi bulimia, anorexia sunt foarte frecvente la puberi si adolescenti.
Intrucat in perioada prepubertara are loc o accelerare a ritmului de crestere a organis-mului, aceasta are nevoi energetice crescute in special in proteine, minerale, oligoelemente, precum si de vitamine. Metode şi tehnici prezentare interactivă, lucru în grupuri mici, acvariu, vizite instituţii şi/sau servicii, prezentare materiale audio-video, citire materiale vizuale Materiale necesare flip-chart, markere, computer, video-proiector, materiale audio-video Întrebări de evaluare
Care sunt particularităţile psihice specifice puberilor?
Care sunt pricipalele particularitati ale dezvoltarii sexuale ale baiatului si ale fetei in perioada de pubertate.
Care sunt principalelel tulburari de comportament ale puberului?
Cum influenteaza programul scolar dezvoltarea copilului?
In ce masura este influentata alimentatia puberului de obiceiurile si produsele alimentare promovate pe diferite canale de informare?
Care este roul asistentului maternal in integrarea scolara a puberului? FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

77

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 Recomandări pentru formator
Este important sa vă asiguraţi permanent că participanţii dobândesc cunoştinte , aptitudini, deprinderi privind satisfacerea nevoilor copilului în funcţie de etapele de creştere şi dezvoltare.
Asiguraţi-vă că participanţii au identificat principalele crize de adaptare ale acestuia, tulburările de comportament şi că înţeleg importanţa regulilor si a limitelor in educaţie şi îşi însuşesc abilităţile de comunicare cu puberul în vederea unei dezvoltarii armonioase.
Încurajaţi participarea tuturor cursanţilor prin utilizarea de metodele si mijloacele interactive şi fiţi atenţi ca toţi cei prezenţi să contribuie la derularea sesiunii. Evitaţi monopolizarea discuţiilor de către anumiţi participanţi. Lucrul în echipă implică fiecare participant, la fel şi jocurile de rol.
Observaţi atitudinea pe care cursantul o are în luarea măsurilor educative în colaborarea cu pareadolescentul, precum şi consecventa in comportament pe tot parcursul cursului.
Observaţi în permanenţă şi exersaţi cu participanţii respectul cofidentialitatii şi respectul pentru drepturile copilului, precum şi atitudinea faţă de colegi/echipa de profesionişti,
implicare/participare. ACTIVITATEA 1

Joc de pantomimă, dezbatere Pentru a identifica nevoile şi particularităţile de vârstă ale puberului împărţiţi participanţii în cinci grupuri. Pregătiţi în prealabil 5 cartonaşe pe care sunt trecute una sau două nevoi specifice puberului (nevoia de a recunoaşte şi accepta modificările corporale, nevoia de a sta la calculator, nevoia de independenţă, nevoia de a face parte dintr-un grup de prieteni etc). Fiecare dintre grupuri va alege unul dintre cartonaşe. Daţi timp de gândire şi de pregătire 15 minute. În general puteţi utiliza această listă de nevoi:
Modificări fizice şi psihice specifice pubertăţii;
Nevoia de independenţă
Nevoia de informare privind viaţa sexuală şi sexualitatea;
Nevoia de a fi acceptat în grup;
Nevoia de se exprima liber;
Nevoia de a fi ascultat şi acceptat de către adulţi;
Nevoia de a avea timp liber şi de a.şi organiza timpul liber. Fiecare dintre grupuri alege şi se pregăteşte să interpreteze nevoile copilului trecute pe cartonaş. Grupurile pot consulta prezentarea mai detaliată a nevoilor respective cuprinsă în manualul cursantului. Fiind vorba de pantomimă, cei care interpretează nevoile nu vor avea voie să vorbească sau să scoată nici un fel de sunete. Nevoile vor trebuie să fie reprezentate doar cu ajutorul mişcărilor trupului. Poate mima întreg grupul sau numai un reprezentant al acestuia (ideal ar fi să mimeze întreg grupul). Fiecare grup va avea 5 minute la dispoziţie pentru a mima nevoile scrise pa cartonaş. FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

78

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 Celelalte grupuri au sarcina de a ghici nevoile pe care grupul sau un reprezentant al grupului le interpretează. Dacă un membru al publicului ghiceşte corect nevoile reprezentate, acestea vor fi identificate în materialul distribuit participanţilor, iar informaţia se va citi cu voce tare (nevoia, conţinutul paragrafului din materialul cursantului, apoi se vor face observaţiile pe marginea respectivelor nevoie. Grupul care ghiceşte cel mai mare număr de nevoi câştigă jocul şi poate primi ca recompensă câte o „faţă zâmbitoare” pe mapa de curs sau alte premii simbolice. Nevoile vor fi trecute pe o foaie de flip-chart pentru a fi vazute de către toţi participanţii. Se va prezenta apoi timp de 15 minute materialul din manualul formatorului, în PPT şi se va discuta despre importanţa satisfacerii nevoilor copilului de către adult. Pentru că scopul acestui exerciţiu este analiza importanţei satisfacerii nevoilor copilului şi exersarea empatiei cu puberul prin exersarea diferitelor roluri puteţi verifica cu ajutorul acestor întrebări timp de 5 minute dacă scopul a fost atins. Aţi reuşit să intraţi cu uşurinţă în rolul copiilor? Au reuşit colegii dumeavoasră să identifice cu uşurinţă nevoile pe care le-aţi mimat? Pantomima a facilitat exprimarea nevoilor sau aţi fi avut nevoie de mai multe mijloace de comunicare pentru a exprima nevoile aflate pe cartonaşe? ACTIVITATEA 2

Exerciţiu, prezentare interactivă Pentru a identifica principalele modificări fiziologice şi biologice ale puberilor puneţi în faţa participanţilor două desene mari reprezentând o fată şi un băiat. Împărţiţi fiecărui participant 1-2 cartonaşe pe care sunt trecute modificări fiziologice şi biologice de tipul celor din lista de mai jos. Cereţi participanţilor să-şi lipească cartonaşele pe desenul pe care îl asociază în mai mare măsură cu modificările scrise pe cartonaş. Timp de lucru 15 minute. Citiţi apoi (10 minute) din manualul cursantului toate modificările specifice puberilor şi spuneţi participanţilor că este bine să vorbim cu copiii despre toate aceste modificări şi să-i asigurăm ca este normal ceea ce se întâmplă şi că este bine să se accepte aşa cum sunt. • Schimbarea vocii • Testiculele îşi dublează sau triplează volumul (incep sa secrete testosteron) • Pielea testiculelor se cutează şi devine mai închisă la culoare • Penisul se dezvoltă şi el şi capătă forma sa

• Dezvoltarea pilozităţii pubiene. Unele fete simt dezgust în faţa acestor fire de păr, neobişnuite, în jurul organului sexual; • Primele secreţii vaginale; • Dezvoltarea sânilor. Sânii nu cresc întodeauna în acelaşi timp şi simetria lor le îngrijorează pe

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

79

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008

•

• • • •

caracteristică, continuând să se dezvolte până la vârsta adultă. Prima ejaculare apare aproximaiv la un an după ce penisul începe să crească, de pe la 13-14 ani. Sperma ajunge să fie pe deplin fecundantă după câteva luni, dar s-au văzut puberi care pe la 12-13 ani au lăsat însărcinate partenere de aceeaşi vârstă. Se înmulţesc erecţiile spontane (în special cele nocturne), apar aşa numitele „vise umede” (polutii nocturne), caracterizate prin aparitia de ejaculari spontane in timpul somnului si primele masturbari. Apare pilozitatea pubiană (pe la 12 ani în mod normal) Apare părul la subsuoară, de obicei la doi ani după apariţia părului pubian, apoi părul pe abdomen, piept, fese şi spate Părul bărbii apare cu timiditate la coţul buzelor, apoi de-a lungul buzei de sus, apoi în partea de sus a obrajilor şi, în sfârşit pe bărbie; Mărul lui Adam devine aparent şi vocea se schimbă;

• • • •

fete. Se întreabă dacă nu cumva au cancer sau alte probleme. Este bine să ştiţi că sânii nu sunt în general simterici şi că este normal ca unul să fie cu ceva mai mare decât celălat. Numai diferenţele foarte mari ar trebui să vă alarmeze şi să vă facă să consultaţi un medic. Creşterea sânilor este de multe ori acompaniată de dureri. Apariţia coşurilor pe faţă şi/pe întreg corpul. Repartiţia stratului adipos (de grăsime) in jurul soldurilor Apariţia menstruaţiei Apariţia vergeturilor (firişoare roşu-violacee, provocate de ruptura fibrelor elastice situate sub piele) cauzate de întinderi prea bruşte ale pielii (îngrăşare rapidă).

Discutaţi timp de 10 minute cu participanţii despre schimbările specifice acestei vârste şi despre situaţii concrete din viaţa lor, adăugând la cele scrise în manual şi alte informaţii venite la la participanţi. Pentru a verifica dacă participanţii şi-au ameliorat sau au dobândit noi abilităţi de comunicare cu puberul, de informare a puberilor cu privire la educaţia sexuală întrebaţi-i (5 minute): Vă sunt utile aceste informaţii pentru a putea răspunde la întrebările pe care copiii vi le pot adresa cu privire la sexualitate? ACTIVITATEA 3

Grupuri de lucru, dezbatere Obiectivele acestui exerciţiu sunt descrierea principalelor crize de adaptare a puberului precum şi analiza metodelor şi mijloacelor de comunicare eficiente cu puberul. În acest sens împărţiţi participanţii în 5 grupuri mici şi invitaţi-i să poarte o discuţie timp de 20 minute pe marginea întrebărilor de mai jos şi să fie pregătiţi să prezinte răspunsurile la care au ajuns întregului grup. Scrieţi aceste întrebări pe o foaie de flip-chart şi puneţi-o la vedere, undeva în faţa participanţilor. Cum reacţionaţi când copilul vă răspunde urât la întrebări? FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

80

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 Cum poate influenţa şcoala, grupul de prieteni, familia comportamnetul puberului? Care sunt cauzele conflictelor dintre copii, în clasă/pe stradă? Credeţi că există în acesată perioadă un conflict între copil şi adulţi? Care sunt cauzele? De ce îşi doresc copiii la acestă vârstă să devină independenţi? Cereţi fiecărui grup să-şi prezinte în 5 minute (25 minute în total) răspunsurile în faţa tuturor. Scrieţi aceste răspunsuri pe foi de flipchart, notându-vă dacă un răspuns este dat de mai multe ori. Încheiaţi cu materialului din manualul cursantului şi cu câteva întrebări de verificare (15 minute): Sunt adulţii pregătiţi să răspundă provocărilor puberilor? V-au ajutat opiniile colegilor de grup să vă lămuriţi unele neclarităţi legate de puberi? ACTIVITATEA 4

Grupuri de lucru, dezbatere Pentru identificarea celor mai frecvente tulburări afective şi de comportament ale puberilor şi analiza interactivă a cauzelor şi a soluţiilor posibile pentru prevenirea şi ameliorarea acestor comportamente uitilizaţi exerciţiul „Ochelarii”. Un exerciţiu care porneşte de la experienţa adultului şi de la exersarea rolului de copil al adulţilor (este vorba despre o reîntoarcere a copilăriei şi nu o regresie). Desenaţi cite o pereche de ochelari, prin care participanţii văd situaţii ca: furtul, minciuna, dependenţa de calculator, fuga de acasă prin prisma copiilor şi prin prisma adulţilor ca factori responsabili.

Copilul

Cauze, reacţii, soluţii

Adultul

Cauze, Reacţii, soluţii

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

81

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008

Împărţiţi participanţii în două grupuri şi daţi unui grup perechea de ochelari pentru copii iar celorlaţi perechea pentru adulţi. Fiecare grup va discuta despre furt, minciună, dependenţa de calculator, fuga de acasă – cauze, reacţii, soluţii. Timp de lucru 10 minute. Cereţi fiecărui grup să-şi prezinte opiniile în faţa tuturor. Fiecare grup va avea 10 minute timp pentru prezentare. Scrieţi ideile principale pe coli de flip-chart pentru a putea fi comparate cu informaţiile din manualul cursantului. Utilizaţi prezentarea materialului din manual în PPT pentru a fi urmărit de către toţi participanţii în acelaşi timp şi prezentaţi în paralel ideile scoase de la participanţi cu cele din manual, pentru a întării cele spuse de grup. Utilizaţi următoarele întrebări pentru a verifica implicarea participanţilor şi exersarea empatiei în acest exerciţiu. Timp de lucru 15 minute. Cum v-aţi simţit în rolul copilului care minte, fură, fuge de acasă, stă tot timpul la computer? V-a ajutat acest exerciţiu să înţelegeţi mai bine comportamentele copiilor? ACTIVITATEA 5

Acvariu - dezbatere Acest exerciţiu are ca şi obiective specifice identificarea problemelor de integrare şcolară ale puberului şi a soluţiilor in rezolvarea acestor probleme pornind de la experienţele celor prezenţi şi de la cunoştinţele, abilităţile pe care le-au acumulat pe parcursul acestui curs. Aşezaţi scaunele în doua cercuri concentrice, unul mai mic in interior (2-3 scaune) si restul in exterior. Pe scaunele din cercul interior se aseaza 2-3 participanti care incep o discutie referitoare la problemele pe care puberul le poate întâmpina în şcoală şi despre relaţia pe care AMP-ul trebuie să o aibă cu şcoala. Odata inceputa discutia, orice membru din cercul exterior poate veni sa participe la discutie inlocuind unul din cei 2-3 protagonisti initiali. Aceasta inlocuire se poate face numai atingand usor cu mana umarul unei persoane din cercul central, atunci cand aceasta tace. Se pot petrece oricat de multe miscari intre participantii din cercul exterior si cel interior, inlocuirea facandu-se numai cand unul dintre participantii din cercul interior tace. Ca formator trebuie sa fiţi vigilenţi pentru a nu permite unui singur participant sa polarizeze atentia sau pentru a lasa sa lancezeasca discutia. Formarea/ intensificarea dinamicii de grup este un aspect foarte important al acestui exerciţiu. In acest sens puteţi participa la exercitiu. Intervenţia voastră poate avea loc fie la inceput, pentru a incuraja participarea, fie mai tarziu, pentru a redirectiona discutia şi a genera mai multe puncte de vedere cu privire la problematica şcolarului şi a relaţiei pe care AMP-ul trebuie să o aibă cu şcoala. Timp alocat dezbaterilor: 25 de minute.

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

82

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 Procesaţi exercitiul la sfarsit pentru a extrage principalele concluzii. Dicutaţi cu participanţii timp de 20 minute despre acest fenomen, despre ceea ce s-a discutata în cadrul grupului şi prezentaţi-le materialul în PPT din manualul cursantului. Cereţi feed-back de la participanţi (5 minute) referitor la comportamentul din timpul discutiei şi la subiectul dezbătut cu ajutorul următaorelor întrebări: Aţi intervenit cu uşurinţă în acest exerciţiu? A fost grupul activ? Dar subiectul a fost unul de interes? ACTIVITATEA 6

Grupuri de lucru, prezentare interactivă Participantii sunt rugati sa se imparta in 4 grupuri si sa faca o lista cu principalele nevoi nutriţionale specifice puberului, pe o coloană iar pe o altă coloană să listeze principalele probleme, tulburări ale comportamentului alimentar la preadolescent. Timp de lucru 8 minute. Se citesc apoi listele celor 4 grupuri şi se discuta la fiecare caz, in plen. Fiecare grup are 3 minute la dispoziţie pentru a-şi prezenta materialul, 12 minute în total. Dupa intocmirea listei nevoi/tulburări se face o lista cu posibilele soluţii. Se prezintă apoi materialul PPT din manualul cursantului şi se trag concluziile referitoare la tematica propusă. Timp de lucru 10 minute. Cereţi feed-back de la participanţi (5 minute) pentru a verifica dacă au înţeles nevoilor nutriţionale specifice puberului, au identificat principalelor tulburări ale comportamentului alimentar şi soluţiile în cazul tulburărilor alimentare utilizând întrebările următoare: Aţi identificat cu uşurinţă nevoile nutriţionale ale copilului? Aţi lucrat bine în grup? Sunt informaţiile primite utile pentru asigurarea unui regim alimentar corespunzător puberului? ACTIVITATEA 7

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

83

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 Prezentare interactivă Prezenaţi timp de 10 minute participanţilor nomele de igienă în PPT din manualul cursantului, punând accent pe specificul acestei etape de dezvoltare a copilului. Se vor aborda două tematici: camera puberului şi igiena corporală. Participanţii sunt încurajaţi să discute activ despre aceste subiecte. Daţi ca şi temă de gândire participanţilor „cum reflectă modul de amenajarea a camerei personalitatea copilului şi ce influenţă are asupra dezvoltării sale?” Pentru a vă asigura că s-a exersat empatia şi implicarea activă în cadrul acestei sesiuni utilizaţi cele două întrebări ajutătoare: Cât de mult eraţi preocupaţi de aspectul fizic şi de amenajarea camerei dumneavoastră? Vă aduceţi aminte de perioada în care eraţi la această vârstă? Timp de lucru 5 minute. ACTIVITATEA 8

Prezentaţi timp de 10 minute mesajele cheie, în format PPT apoi întrebaţi participanţii (5 minute) care au fost subiectele discutate în cadrul acestei sesiuni şi care au fost elementele de noutate.

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

84

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 SESIUNEA 9 ADOLESCENŢA (14-20 ANI) Teorie Practică SESIUNEA 9 Adolescenţa (14-20 ani) 6 ore 7 ore Obiective specifice. La sfârşitul sesiunii participanţii vor fi capabili să: 1. Enumere principalele particularităţi de creştere ale adolescentului. 2. Enumere particularităţile psihice şi a nevoile educative ale adolescenţilor. 3. Prezinte etapele dezvoltării sexuale a adolescentului şi a fenomenele psihologice asociate. 4. Descrie problemele de integrare şcolară şi socială a adolescentului. 5. Evalueze principalele crize de adaptare specifice acestei etape de dezvoltare (criza identităţii). 6. Enumere comportamentele dificile ale adolescenţilor şi a tulburările afective şi comportamentale specifice. 7. Identifice principalele tulburări ale comportamentului alimentar. 8. Definiească normele de igienă ale adolescentului şi ale mediului său de dezvoltare. Mesaje cheie: Adolescenta este o perioada de conflicte si stres, caracterizata de o dispozitie schimbatoare, conflicte interioare si rebeliune, o perioada a ambivalenţei, a ambiguităţii, a schimbărilor şi a alegerilor. Bravura, teribilismul, conduitele antisociale, de risc, acţiunile antisociale dau senzaţia adolescentului că se schimbă, că trăieşte, că se mişcă. Tensiunile între adolescent şi adult apar atunci când adultul nu vrea să piardă controlul, iar adolescentul vrea cu orice preţ autonomia. Adulţii care isi mentin autoritatea, calzi si suportivi, dar fermi in privinta regulilor pe care le aplica, tind sa aiba adolescenti care traverseaza aceasta perioada intr-o maniera mai putin problematica. Este o perioada a cautarilor, a descoperirilor, a identificarii cu anumite persoane. Adolescentul intra in diverse grupuri de colegi sau prieteni, se inscrie in diverse grupuri care au diverse afilieri muzicale, culturale, sportive. Ascultarea activă însemă a fi atent la ceea ce spune copilul, a-l aproba, a-l încuraja să-şi exprime sentimentele, nevoile, a înţelege cu adevărat ceea ce spune, a nu forta dialogul. Discuţiile despre sexualitate nu incită copilul la a face sex, ci îi ajutaţi să se informaze şi să-şi dezvolte o opinie pozitivă, corespunzătoare vârstei sale. Contracepţia este unul dintre subiectele foarte importante pe care trebuie să le abordaţi la vârsta adolescenţei. Se estimează ca unul din cinci adolescenţi are probleme de sănătate mintală, probleme ce pot fi identificate şi tratate de catre specialisti. Este important sa solicitati interventia asistentului social sau a psihologului in situatia in care copilul pe care il aveti in plasament consuma droguri. Una dintre cele mai frecvente probleme ale acestei perioade este greutatea. Bulimia, anorexia sunt foarte frecvente la adolescenţi. Problemele şcolare pe care le întâmpină adolescenţii sunt de multe ori cauzate de cerinţele prea ridicate ale şcolii şi neadaptarea şcolii la nevoile copilului. Metode şi tehnici prezentare interactivă, lucru în grupuri mici, acvariu, vizite instituţii şi/sau servicii, prezentare materiale audio-video, citire materiale vizuale Materiale necesare flip-chart, markere, computer, video-proiector, materiale audio-video Întrebări de evaluare FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

85

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008








Care sunt particularitatile emotional-cognitiv-afective ale adolescentului? Care sunt principalele nevoi specifice adolescentului? Care sunt modificarile fizice specifice fetelor si baietilor in acesata perioada? Cum influeanteaza educatia sexuala dezvoltarea psiho-emotionala si sanatatea adolescentului? Cand apar si cum se manifesta probleme de integrare scolara? Cum influeanteaza grupul de prieteni, de colegi viata adolescentului? Care sunt principalele probleme de sanatate mintala cu care se confrunta copiii in aceasta perioada?
In ce consta o buna alimentatie a adolescentului?
Care sunt tulburarile comportamentului alimentar specifice adolescentei?
Care sunt colaboratorii principali ai asistentului maternal profesionist atunci cand are in plasament un adolescent? Întrebări de evaluare
Care sunt particularitatile emotional-cognitiv-afective ale adolescentului?
Care sunt principalele nevoi specifice adolescentului?
Care sunt modificarile fizice specifice fetelor si baietilor in acesata perioada?
Cum influeanteaza educatia sexuala dezvoltarea psiho-emotionala si sanatatea adolescentului?
Cand apar si cum se manifesta probleme de integrare scolara?
Cum influeanteaza grupul de prieteni, de colegi viata adolescentului?
Care sunt principalele probleme de sanatate mintala cu care se confrunta copiii in aceasta perioada?
In ce consta o buna alimentatie a adolescentului?
Care sunt tulburarile comportamentului alimentar specifice adolescentei?
Care sunt colaboratorii principali ai asistentului maternal profesionist atunci cand are in plasament un adolescent? Recomandări pentru formator
Toate tematicile acestui curs sunt deosebit de importante pentru perceperea realistă a adolescentului: particularităţile psihice şi nevoile educative ale adolescentului, problemele de integrare şcolară, socială ale adolescentului, etapele de dezvoltare sexuală, sexualitatea adolescentului, particularităţile psihice şi nevoile educative ale adolescentului, tulburările de comportament ale adolescentului si crizele de adaptare, criza identităţii adolescentului, tulburările ale comportamentului alimentar, normele de igienă ale adolescentului şi ale mediului său de viaţă sunt elemente pe care le veţi urmări în această sesiune.
Comunicarea cu adolescentul este cheia succesului în această perioadă de dezvoltare, de aceea este foarte important să exersaţi comunicarea în cadrul acestei sesiuni şi să găsiţi împreună cu participanţii metodele cele mai eficiente în lucru cu adolescentul.
Este foarte important să urmăriţi în permanenţă atitudinea faţă de colegi / echipa de profesionişti, implicarea şi participarea fiecărui cursant. Prin urmare utilizaţi exerciţii de evaluare continuă şi observaţi comportamentele, atitudinile participanţilor în diferite situaţii.

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

86

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 ACTIVITATEA 1

Dezbatere, argumentări, confruntări Pentru a genera mai multe puncte de vedere cu privire la particularităţile psihice şi nevoile educative ale adolescenţilor şi a încuraja dinamica de grup prin dezbateri şi confruntări pregătiţi o serie de 10 afirmaţii despre adolescenţi/adolescenţă (diverse aspecte, particularităţi ale acestei perioade). Afirmaţiile pe care le veţi scrie pe o foaie de flip-chart (fiecare afirmaţie scrisă separat). Este bine ca afirmaţiile pe care le scrieţi să fie: clare, uşor de înţeles, scurte, să fie evidente pentru participanţi, să incite participanţii să-şi exprime acordul sau dezacordul faţă de acestea. Puneţi într-o parte a sălii o foaie pe care să scrie « DA » şi pe partea opusă a sălii o foaie pe care scrie « NU ». Vom avea astfel partea celor care sunt de acord cu afirmaţia şi partea celor care nu sunt de acord cu aceasta. Expuneţi o afirmaţie, daţi participanţilor 2 minute pentru a reflecta la aceasta, apoi rugaţi participanţii să treacă în una dintre cele două părţi în funcţie de acordul sau dezacordul faţă de afirmaţia de pe foaia de flip-chart. Fiecare dintre participanţi trebuie să aleagă una dintre părţi, nimeni nu poate rămâne în mijloc. Apoi daţi grupului 8 minute pentru a explica alegerea făcută, să motiveze de ce au spus Da sau Nu. Membrii unui grup pot trece în partea cealaltă dacă explicaţiile, argumentele celuilat grup l-au convins. Procedaţi la fel şi cu celalte afirmaţii. În funcţie de timpul pe care îl aveţi la dispoziţie, 30 minute utilizaţi câteva din cele 10 afirmaţii sau chiar mai multe. Exemple de afirmaţii : 1. Adolescenta este o perioada de conflicte si stres. 2. Adolescentul este în cautarea unor persoane cu care se poate identifica. 3. Prietenii sunt mai importanţi decât părinţii/persoanele care-i îngrijesc. 4. Adolescenţii fac numai ce vor. 5. Adulţii trebuie să fie duri şi să nu-i scape de sub control pe adolescenţi. 6. Adolescentii din ziua de azi au la fel de mare nevoie să petreceţi timpul impreuna cu ei. 7. Este bine ca adolescenţii să-şi aducă prietenii acasă. 8. Nu dati sfaturi adolescenţilor lăsaţi-i să găsească soluţii singuri. 9. Intreţinerea zilnică a unui animal îl responsabilizează pe adolescent. Nu uitaţi să spuneţi grupului că scopul acestui exerciţiu este acela de a dezbate, de a-şi exprima opinia, de a argumenta alegerile făcute faţă de afirmaţiile prezentate de formator şi de a confrunta diversele opinii.

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

87

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 Dacă în timpul exerciţiului participanţii au nevoie de lămuriri, oferiţi-le încercând să nu argumentaţi chiar voi afirmaţiile de pe flip-chart sau să influenţaţi decizia lor. Încercaţi să daţi explicaţii pe metodă, tehnică de lucru şi nu pe conţiunut. Fiţi atenţi ca nu cumva unul dintre participanţi să monopolizeze discuţia. Încurajaţi dezbaterea dacă aceasta nu are loc în mod natural. Timp de 12 minute prezentaţi participanţilor materialul din materialul cursantului (PPT sau pe foi de flip-chart, făcând mereu referire la opiniile exprimate în timpul acestui exerciţiu. Cereţi feed-back de la participanţi (8 minute) utilizând următoarele întrebări: Ce vi s-a părut deosebit la acest exerciţiu? Este posibil ca acet exerciuţiu să vă fi schimbat opinia faţi de unele aspecte privind particularităţile de dezvoltare ale adolescenţilor? Aţi descoperit informaţii noi legate de adolescenţi? Cum vi s-au părut colegii de grup, v-au respectat opinia, v-au facilitat libera exprimare? Aţi fost încurajaţi să vă exprimaţi opinia faţă de afirmaţiile emise de formator?a fost dificil să alegeţi una dintre variante „Da” sau „Nu”? Ce aţi găsit dificil la acest exerciţiu? Vă ajută informaţiile primite să cunoaşteţi mai bine particularităţile adolescenţei? ACTIVITATEA 2

Simulare Identificarea principalelor modificări fiziologice şi biologice ale adolescenţilor, încurajarea comunicării cu adolescentul şi informarea participanţilor cu privire la sexualitatea adolescenţilor şi la particularităţile psiho-emoţionale specifice sunt obiectivele specifice ale acestei sesiuni. Pentru a realiza aceste obiective puteţi utiliza ca metodă de formare simularea. Acest exerciţiu va dinamiza grupul şi va încuraja participarea tuturor cursanţilor. Simulaţi o emisiune TV în care aveţi câte un moderator, două grupuri (adulţi şi adolescenţi): unul pentru fete, altul pentru băieţi. Împărţiţi participanţii în două grupuri, unul dintre grupuri va dezbate subiectele prezentate mai jos specifice fetelor iar celălat grup subiectele specifice băieţilor. Fiecare grup se va împărţi în două: adulţii şi adolescentele, adulţii şi adolescenţii. „Fetele şi băieţii” îşi vor formula întrebări legate de dragaoste, viaţa sexuală şi sexualitatea adolescenţilor, întrebări pe care le vor adresa adulţilor. Scrieţi pe o foaie de flip-chart trei subiecte pe baza cărora se va discuta:
Modificări fiziologice şi bilogice specifice adolescenţei (băieţi/fete).
Cum vorbim cu fetele/băieţii despre sex şi sexualitate.
Contracepţia. FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

88

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008

Fiecare grup va avea un moderator. „Adulţii” vor avea câteva minute la dispoziţie pentru a răspunde acestor întrebări. Moderatorul va încuraja discuţiile şi va sprijini atât „adulţii” cât şi „adolescenţii” în vederea dinamizării discuţiei. „Adolescenţii” vor avea la dispoziţie 10 minute pentru a-şi formula întrebările, timp în care „adulţii” vor discuta între ei despre subiectul pe care îl vor dezbate, vor primi materialul din manualul cursantului pentru a se inspira din acesta. Fiecare grup va avea în jur de 15 minute de dezbatere. In timpul în care fetele pun întrebări adulţilor iar aceştia le răspund, grupul care va discuta subiectele specifice băieţilor vor fi observatori. Apoi, in timpul in care baietii pun intrebari adultilor, iar acestia le raspund, grupul care a discutat subiectele specifice fetelor va observa discutia. Notaţi-vă întrebările şi răspunsurile ambelor grupuri şi discutaţi cu grupul mare despre acestea. Prezentaţi materialul din manualul cursantului în încheiere şi utilizaţi întrebările de verificare. Timp de prezentare şi discuţii 20 minute. Este de preferat ca materialul din manualul cursantului să fie redactat şi prezentat în PPT. Este acesta un subiect tabu? Aţi intrat cu uşurinţă în rolul adolescenţilor? Care rol credeţi că a fost mai dificil, cel al adolescenţilor sau cel al adulţilor? Vă ajută informaţiile primite să vă clarificaţi înrebările legate de sexualitatea adolescenţilor? Va facilitata acest exerciţiu dialogul cu adolesecenţii pe această tematică? ACTIVITATEA 3

Dezbatere şi lucru în grupuri mici Invitaţi cursanţii să relateze despre experienţa lor în privinţa problemelor de integrare şcolară şi socială a adolescenţilor. Antrenaţi discuţia cu ajutorul următoarelor subiecte: Identitatea adolescentului. Timp de lucru 15 minute. Examenele şcolare. Programul şcolar prea încărcat. Găştile de cartier - influenţa grupului. Munca. Petrecerea timpului liber: internet, sport etc. După ce aţi dezbătut toate aceste subiecte şi altele după caz, împărţiţi participanţii în două grupuri: un grup va face portretul în scris al adolescentului ideal iar celălat grup va scrie portretul adolescentului neadaptat, neintegrat, al adolescentului problemă. Timp de lucru 10 minute. Acest exerciţiu va face trecerea la tematica următoare: „Tulburari afective şi de comportament”.

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

89

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 Invitaţi câte un reprezentant al fiecărui grup să citească portretul în faţa grupului reunit. Ficare grup va avea 10 minute la dispoziţie. Daţi prilejul participanţilor să comenteze cele două portrete şi subliniaţi atât comportamentele pozitive cât şi pe cele negative ale adolescentului, aşa cum reies din portretele ralizate de cele două grupuri. Amintiţi-le participanţilor că veţi reveni asupra acestor comportamente în exerciţiul următor. Materialul din manualul cursantului va fi prezentat la exerciţiul următor. ACTIVITATEA 4

Joc de rol, dezbatere Pentru a identifica principalele tulburări de comportament ale adolescenţilor împărţiţi participanţii în 6 grupuri, apoi daţi-le situaţia de mai jos. Adolescentul şi drogurile La televiziunea locală se difuzează un filmuleţ în care Andrei, de 16 ani copil aflat în plasament la o familie de asisteţi sociali, se droghează în curtea şcolii. Este însoţit de doi colegi, o fată şi un băiat. Fiecare grup va primi unul dintre cele şase roluri: adolescentul care face acţiunea, familia de asistenţi maternali, conducerea şcolii, un ziar de scandal, colegii de şcoală, părinţii colegilor. Fiecare grup va trebui să prezinte situaţia de mai jos din punctul de vedere al rolului pe care îl va avea. Adolescentul va explica ceea ce s-a difuzat la televizor, va motiva, va povesti ceea ce s-a întâmplat şi mai ales de ce, familia de asistenţi maternali va prezenta situaţia aşa cum o percep ei, la fel şi ceilalţi participanţi. Daţi 8 minute, timp de lucru/gindire apoi chemaţi cele şase grupuri să-şi prezinte opiniile. Chemaţi pe rând: grupul presei, apoi pe cel al şcolii, al familiei de AMP, al colegilor de şcoală, al părinţilor şi abia la urmă al adolescentului. Încurajaţi participanţii să formuleze prezentarea situaţiei din rolul în care se află, să utilizeze persoana I pl. „noi părinţii credem...” sau „ziarul nostru este de părere că...”. Timp de prezentare 12 de minute (2 minute pentru fiecare grup). Analizaţi timp de 10 minute toate cele şase prezentări şi scoateţi în evidenţă opiniile adulţilor comparativ cu cel al adolescenţilor, explicaţiile subiective, cele obiective şi cele exagerate (ale presei de scandal) sau non-realiste. Discutaţi apoi în 30 minute despre problematica drogurilor, a depresiilor, anxietăţii, războiul cu coşurile, stresul şi despre soluţiile existente. Folosiţi ca bază a dezbaterii materialul din manulaul cursantului în prezentare PPT şi întrebările de verificare. Cum aţi reacţionat când aţi primit rolul? Aţi intrat cu uşurinţă în rol? V-aţi fi dorit un alt rol? De ce? FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

90

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 Vă ajută acest exerciţiu să relaţionaţi mai bine cu adolscentul şi să-l înţelegeţi mai bine? Aţi întâlnit adolescenţi cu astfel de probleme? Dacă aţi obţinut încă 30 de minute de la alte exerciţii puneţi în scenă şi alte tematici cum ar fi: Depresia şi anxietăţile. Stresul. Războiul coşurilor. ACTIVITATEA 5

Dezbatere, grupuri de lucru Trimteţi participanţii la pagina „Principalele tulburări ale comportamentului alimentar” din manualul cursantului şi folositi PPT-ul pentru a urmări împreună materialul prezentat. Timp de prezentare 5 minute. Invitaţi participanţii să discute despre bulimie şi anorexie, despre simptomele acestor tulburări, despre consecinţe şi soluţii. Intrebaţi-i dacă cunosc cazuri reale de adolescenţi care au astfel de probleme sau dacă au văzut astfel de cazuri la televizor, în reportaje sau filme, apoi daţi-le posibilitaea celor care au văzut astfel de cazuri să povestească despre acestea. Puneţi accent pe importanţa consultării specialiştilor atunci când observă astfel de comportamente la copiii pe care îi au în îngriiire. Timp de lucru 10 minute. Trimiteţi apoi cursanţii la pagina Norme generale de igienă ale adolescentului si ale mediului sau de dezvoltare din manualul cursantului şi folosiţi PPT-ul pentru a analiza materialul. Timp de prezentare 5 minute. Iniţiaţi o dezbatere despre igiena vieţii (camera adolescentului, programul de viaţă). Daţi ocazia participanţilor, timp de 10 minute să povestească din propria lor experienţă despre aceste aspecte. Încheiaţi sesiunea discutând (timp de discuţii 10 minute) despre cheia succesului în comunicarea cu adolescentul. Utilizaţi tabelul de mai jos în format PPT sau scris pe o foaie de flip-chart. Cheia succesului în comunicarea cu adolescentul :
Acceptarea rezistenţei;
Fără presiuni/să nu forţăm adolescentul;
Fără prea multe întrebări;
Încurajarea deciziilor personale; FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

91

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008





Încurajarea exprimării prin intermediul metodelor creative; Toleranţa faţă de ambivalenţele adolescentului; Fermitatea în stabilirea limitelor; Atenţie deosebită la comportamentele pozitive şi negative ale adolescentului

Împărţiţi cartonaşe cu acest subiect, apoi rugaţi participanţii să se întoarcă către colegul din dreapta sa şi să-l roage să mai adauge câte un punct, o idee care ar contribui la mai buna comunicare şi înţelegere a adolescentului. Rugaţi-i apoi să se îndrepte spre un alt coleg şi să ceară încă o astfel de idee, şi tot aşa până ce mai strînge încă 3 idei (5 idei în total). Timp de lucru 10 minute. Rugaţi apoi participanţi să citească cele 5 idei noi şi notaţi pe o foaie de flip-chart. Încheiaţi acest modul într-un mod optimist, cu aceste mesaje de succes în relaţia cu adolescentul şi utilizaţi întrebările de verificare. Timp de lucru 10 minute. Aţi reuşit să vă exprimaţi opiniile legate de igiena de viaţă şi cea alimentară a adolescentului? Este acesta un subiect care vă preocupă? V-a ajutat experienţa celor prezenţi în formarea de noi cunoştinţe legate de aceste subiecte? Veţi putea utiliza informaţiile primite în cadrul exerciţiului „Cheia succesului” în realaţia cu adolescenţii? ACTIVITATEA 5

În încheiere timp de 5 minute prezentaţi în format PPT mesajele cheie ale acestei sesiuni, apoi recapitulaţi, timp de 10 minute toate tematicile prezentate. Întrebaţi cursantii care au fost subiectele discutate in cadrul acestei sesiuni si care au fost elementele de noutate.

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

92

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008

MODULUL 4 OCROTIREA COPILULUI CARE A FOST SUPUS UNEI FORME DE ABUZ, NEGLIJARE, EXPLOATARE ŞI TRAFIC Teorie 3 ore

Practică 2 ore

SESIUNEA 1 1.1 Conceptele de abuz, neglijare, exploatare şi trafic 1.2 Legislatia romaneasca cu referire la proţectia copilului abuzat, neglijat, exploatat şi traficat 1.3 Principii de lucru luand in considerare tipurile specifice cazurilor de abuz, neglijare, exploatare şi trafic asupra copilului SESIUNEA 2 3 ore 2 ore 2.1 Semnele, elementele evocatoare ale abuzului, neglijarii, exploatarii şi traficului asupra copilului 2.2 Factori de risc asupra copilului pentru abuz, neglijare, exploatare şi trafic 2.3 Modalităţi de comunicare cu copilul-victimă a unei forme de abuz, neglijare, exploatare sau trafic SESIUNEA 3 3 ore 2 ore 3.1 Măsuri de prevenire a abuzului, neglijării, exploatării şi traficului copilului 3.2 Consecinţele imediate si pe termen lung ale formelor de abuz 3.3 Factori de protecţie care favorizează recuperarea copilului după un eveniment traumatic SESIUNEA 4 4 ore 2 ore 4.1 Relaţia asistent maternal profesionist-copil-părinte protector 4.2 Reţeaua de sprijin comunitar 4.3 Atribuţiile diverselor structure comunitare Obiective generale. La sfârşitul modulului participanţii vor fi capabili să: 1. enunte principii generale de lucru, aplicate pentru copilul supus unei forme de violenţă 2. defineasca conceptele de abuz, neglijare, exploatare, trafic 3. identifice semnele/elementele evocatoare, factorii de risc şi efectele abuzului, neglijării, exploatării, traficului 4. identifice particularităţile ocrotirii unui copil care a fost supus unei forme de violenţă 5. promoveze modalităţile de prevenire a abuzului/neglijării/exploatării/traficului copilului aflat în îngrijirea asistentului maternal profesionist Recomandari ore practică: Stagiul practic se va derula in cadrul serviciilor directe (sociale, medicale, educative) pentru copiii, in functie de etapa de dezvoltare care face obiectul sesiunilor de formare: scoala parintilor, maternitati, spitale de pediatrie, cabinete individuale medicale, crese, gradinite, centre de zi, centre de recuperare si reabilitare, servicii pentru deprinderi de viata independenta, centre de orientare si consiliere vocationala. Un asistent maternal profesionist cu experienta si cu rezultate apreciate ca fiind pozitive de catre angajator poate fi un loc de practica ideal pentru pregatirea cursantilor.

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

93

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 SESIUNEA 1 Teorie Practică SESIUNEA 1 3 ore 2 ore 1.1 Conceptele de abuz, neglijare, exploatare şi trafic 1.2 Legislatia romaneasca cu referire la proţectia copilului abuzat, neglijat, exploatat şi traficat 1.3 Principii de lucru luand in considerare tipurile specifice cazurilor de abuz, neglijare, exploatare şi trafic asupra copilului Obiective specifice. La sfârşitul sesiunii participanţii vor fi capabili să:
să cunoască conceptele utilizate
să distingă legatura dintre concepte
să cunoască principalele acte normative
sa distinga principiile de lucru Mesaje cheie:
Abuzul, neglijarea si exploatarea copilului sunt forme de rele tratamente produse de parinti sau orice alta persoana aflata in pozitie de raspundere, putere sau relatie de incredere cu copil, care produc vatamare actuala sau potentiala asupra sanatatii copilului si pun in pericol viata, dezvoltarea si demnitatea acestuia
Copilul trebuie protejat impotriva oricaror forme de abuz.
În cazul abuzului sexual, odată ce copilul l-a recunoscut şi dezvăluit, este vitală prezenţa unui adult, mai ales a unui părinte protector sau persoane de îngrijire, în care copilul are încredere
In legislatia romaneasca , abuzul impotriva copilului este sanctionat sub diferite denumiri, in functie de natura dreptului incalcat si gravitatea faptei .
Copii care au trait experiente nefericite se pot comporta in moduri care sunt diferite de ceea ce se asteapta de la ei, in concordanta cu varsta pe care o au
AMP au un rol important in a-i ajuta pe copiii a caror dezvoltare a fost afectata de experintele din trecut. Metode şi tehnici Prelegere, explicatia, lucru în echipă Întrebări de evaluare
Când avem de-a face cu o situatie de abuz, respectiv de neglijare a copilului ?
Care sunt cauzele principale ale abuzului sau neglijãrii copilului?
Ce inseamna exploatarea copilului? Dati 3 exemple.
Ce inseamna traficul de copii?
Enumerati 3 legi sau reglementãri juridice sau administrative importante pentru acest domeniu.
Enumerati 5 principii pe care trebuie sa le respecte un AMP care ingrijeste un copil supus unei forme de abuz. Recomandări pentru formator
Să cunoască conţinutul manualului cursantului
Să-şi noteze observaţiile participanţilor

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

94

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 ACTIVITATEA 1

Deschideţi sesiunea printr-o activitate pentru “spargerea gheţii”: rugaţi participanţii să-şi spună numele şi câte un proverb românesc (timp: 10 min). Grupuri de lucru: Impărţiţi participanţii în două grupe (tehnica “1-2”) şi înmânaţi-le o copie cu enunţurile de mai jos. Un grup va argument în favoarea enunţurilor, iar cel de-al doilea grup în defavoarea lor (timp de lucru: 20 min). Grupul va desemna un raportor care va prezenta argumentele grupului pe care-l reprezintă, pe fiecare enunţ în parte (timp: 10 min)

Prelegere: Pornind de la argumentele grupului, introduceţi tema abuzului. Prezentaţi, într-un PPT, principalele tipuri de abuz, legăturile dintre acestea, precum şi conceptele de neglijare, exploatare, trafic (vezi fig. 1) (timp: 25 min)

Fig. 1 – Tipurile de abuz FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

95

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 ACTIVITATEA 2

Grupuri de lucru: Impărţiţi participanţii în 2 grupe (aleator) şi distribuţi-le un articol de presă, dintr-un ziar local, care să prezinte situaţia unui copil abuzat/neglijat/exploatat/traficat şi participanţii vor fi rugaţi să identifice conceptele descrise. (timp de lucru: 15 min). Prelegere: La final, spuneţi participanţilor că legislaţia românească protejează copilul împotriva oricărei forme de abuz. Prezentaţi un PPT cu principalele acte normative care vizează tematica abuzului. Explicaţi importanţa serviciilor sociale, în situaţii de abuz (timp: 20 min) ACTIVITATEA 3

Grupuri de lucru: Pe aceleaşi grupe de lucru stabilite anterior,înmânaţi fiecărui grup câte un studiu de caz (vezi tabelul) şi solicitaţi participanţilor să se gândească cum l-ar putea ajuta pe acel copil, cum s-ar comporta cu el dacă ar fi în situaţia de a-l lua în plasament, ce atitudine ar adopta, puteţi încuraja participanţii să-şi imagineze un prim dialog cu un astfel de copil (timp de lucru: 20 min). Fiecare grup de lucru îşi va desemna un reprezentant care să prezinte soluţiile/dialogul grupului. Notaţi pe o coală de flip-chart soluţiile prezentate, încercând să identificaţi principiile de lucru privind un copil care s-a aflat într-o situaţie de abuz/neglijare/exploatare (timp 20 min). Studiu de caz I Studiu de caz II A.M. are 14 ani. Locuieşte impreună cu familia sa (mama, tata şi 2 fraţi de 10, respectiv 4 ani) întrun canal. Nu a fost niciodată la şcoală, nu ştie să scrie sau să citească şi cerşeşte de la 8 ani. Este murdar şi spune că nu vrea să-şi părăsească familia, dar şi că nu mai vrea să cerşească, pentru că oamenii se uită “urât la mine”. Tuşeşte greu şi spune că din când în când fumează “ca să uit că mi-e foame”. Tatăl este alcoolic şi-l “face scandal, dacă nu-i duc de băut”

S.V. are 16 ani şi este dintr-o comună din jurul oraşului. Părinţii ei ştiu că merge la liceu. Ea a abandonat liceul de 1 an şi a plecat în străinătate “ca să fac un ban”. Acolo a fost izolată într-un apartament şi obligată să întreţină raporturi sexuale neprotejate cu străini. Spune că a făcut déjà 4 întreruperi de sarcină. Nu mai vrea să meargă acasă pentru că îi e ruşine de părinţi. Acum stă într-un centru şi regretă că şi-a întrerupt şcoala.

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

96

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 Prelegere: Prezentaţi un PPT cu principiile şi recomandările de lucru pentru AMP (timp: 20 min) ACTIVITATEA 4

Intrebaţi cursanţii care au fost principalele subiecte discutate şi care au fost elementele de noutate ale acestei sesiuni (timp: 5 minute). Prezentati PPT cu mesajele cheie ale sesiunii 1 (timp: 10 minute). Incurajaţi participanţii să pună întrebări în cazul în care există elemente neclare prezente în timpul desfăşurării sesiunii 1 (timp: 5 minute)

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

97

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 SESIUNEA 2 Teorie Practică SESIUNEA 2 3 ore 2 ore 2.1 Semnele, elementele evocatoare ale abuzului, neglijarii, exploatarii şi traficului asupra copilului 2.2 Factori de risc asupra copilului pentru abuz, neglijare, exploatare şi trafic 2.3 Modalităţi de comunicare cu copilul-victimă a unei forme de abuz, neglijare, exploatare sau trafic Obiective specifice. La sfârşitul modulului participanţii vor fi capabili să:
să distinga semnele A/N/T/E
să distingă caracteristicile abuzatorului
să cunoască principiile de lucru Mesaje cheie
Observarea atenta din punct de vedere fizic si comportamental este extrem de importanta pentru decelarea unor semne evocatoare ale unui eventual abuz.
Lucrul in echipa multidisciplinara este esential atit in diagnosticarea si rezolvarea situatiilor de A/N/T/E. AMP este parte a acestei echipe de profesionisti.
Factorii de risc sunt legati de contextul familial si de mediu, in special: saracie, lipsa sustinerii sociale
Comunicarea cu copilul trebuie sa fie directa, sincera, calda, sa se creeze o atmosfera de deschidere , incredere, intelegere si empatie
Invatati sa-i ascultati pe copii, sa-i intelegeti si sa-i respectati
AMP se afla intr-o pozitie de responsabilitate fata de copil. Confidentialitatea informatiilor trebuie pastrata (acestea sunt pentru uzul specialistilor din echipa multidisciplinara) Tehnici şi metode Brainstorming, prelegere, explicaţia, lucru în echipă Întrebări de evaluare
Enumerati semne evocatoare pentru diferite tipuri de abuz (fizic, emotional), neglijare, exploatare, trafic.
Care sunt principalele categorii de factori de risc pentru abuz, neglijare, exploatare, trafic?
Dati exemple de factori favorizanti pentru abuz, neglijare, exploatare, trafic – 3 exemple din fiecare categorie
Cum trebuie sa fie comunicarea cu copilul?
Ce inseamna „ascultarea activa”? Recomandări pentru formator
Să cunoască conţinutul manualului cursantului
Să-şi noteze observaţiile participanţilor

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

98

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 ACTIVITATEA 1

Grupuri de lucru: Impărţiţi participanţii în două grupe de lucru, înmânaţi-le o copie a cartonaşelor cu diferite manifestări psiho-fizice si o coală de flipchat împărţită pe trei coloane: abuz fizic/sexual/ emotional. Sarcina: să identifice ce tip de manifestări sunt specific pentru cele trei tipuri de abuz. In cazul în care consideră că una dintre manifestări este comună, să facă această precizare. (timp de lucru: 20 min). La final, fiecare grup va prezenta tabelul completat.(timp 10 min) Prelegere: Expuneţi cu ajutorul unei prezentări PPT toate elementele evocatoare ale abuzului, pornind de la rezultatele grupului, precum şi cele ale traficului, neglijării şi exploatării (timp 30 min) Cartonaşe: întârzierea dezvoltarii staturoponderale si mentale timiditate neincredere, ostilitate neatasat, introvertit dificultăţi şcolare

coşmaruri, anxietate la culcare terori nocturne zgarieturi, taieturi, arsuri

tulburari de limbaj

rahitism

insomnie

tulburari ale somnului

dureri abdominale

oboseală

leziuni ale organelor interne

copil infomentat sau alimentat nepotrivit hematoame echimoze

copil murdar

anorexie, vărsături, refuz de alimentare nu-si cunoaste ziua nasterii

refuzul de a sta acasă singur cu adulţii vestimentar neadecvat

fracturi osoase, dislocari, deformari ale membrelor enurezis

dezinteres faţă de joc

un program de viata neadecvat varstei sale apatie, stare confuză,

panica frica (anxietate)

boli de plămâni TBC, hepatită

faţă tristă

hipo/hiperponde ral

agresiv, izolare, fugă

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

99

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 ACTIVITATEA 2

Discutie liberă: Pornind de la studiile de caz utilizate anterior, întrebaţi participanţii care cred ei că sunt cauzele care au generat astfel de manifestări. Notaţi pe flip-chart cauzele pe care grupul le identifică, realizând la final o sumarizare a acestora. In cazul în care, participanţii nu reuşesc să identifice cele mai importante cauze, folosiţi întrebări ajutătoare de genul: “Este oare important sprijinul comunităţii? Contează dacă provii dintr-un oraş mai mare sau mai mic?”. “Credeţi că părinţii au studii superioare sau nu? Ar fi important lucru ăsta?” etc. (timp: 25 min). Grup de lucru: Impărţiţi participanţii în 2 echipe şi înmânaţi-le o coală de flip-chart şi markere. Sarcină: să realizeze portretul robot al adultului abuzator. Incurajaţi participanţii să folosească metafore, comparaţii şi asocieri inedite, bazându-se pe cunoştiinţele pe care le-au acumulat déjà despre cauzele şi semnele abuzului (timp de lucru: 20 min). Fiecare grup de lucru va explica, printr-un reprezentant, elementele desenului realizat. (timp: 10 min). Prelegere: Prezentaţi un PPT cu factorii de risc care determină vulnerabilitatea victimei (timp: 15 min) ACTIVITATEA 3

Joc de rol : Solicitaţi 2 voluntari. Primul dintre ei va juca rolul victimei (10 ani) unui abuz sexual, care refuză dialogul cu adulţii, este agresivă şi nu doreşte să fie ajutată, culpabilizându-se pentru ceea ce i s-a întâmplat. Cel de-al doilea volunar va juca rolul unui AMP care se-ntâlneşte pentru prima oară cu acest copil, pe care doreşte să-l ia în plasament (timp de lucru: 20 min). Discuţii libere: Întrebaţi participanţii care au fost cele mai dificile momente în comunicarea celor 2 personaje şi încurajţi-i să ofere soluţii pentru astfel de situaţii (timp: 10 min) Prelegere: Prezentare PPT cu factorii care susţin procesul de comunicare activă şi cu mesajele cheie ale sesiunii (timp: 20 min). FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

100

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 SESIUNEA 3 Teorie Practică SESIUNEA 3 3 ore 2 ore 3.1 Măsuri de prevenire a abuzului, neglijării, exploatării şi traficului copilului 3.2 Consecinţele imediate si pe termen lung ale formelor de abuz 3.3 Factori de protecţie care favorizează recuperarea copilului după un eveniment traumatic Obiective specifice. La sfârşitul sesiunii participanţii vor fi capabili să:
să cunoască semnele A/N/T/E
să distingă factorii de risc
să cunoască modalitati de comunicare cu copilul-victima Mesaje cheie:
Promovarea drepturilor copilului şi a importanţei asigurării unui cadru securizant de dezvoltare, precum şi pledoaria în favoarea copilului constituie principala activitate a muncii de prevenire a A/N/T/E
Este mai eficient sa actionezi inainte de producerea raului dacat dupa aceea.
Raportarea oricarei forme de abuz, neglijare, exploatare si trafic este obligatorie;
Expunerea la abuz, neglijare, exploatare si trafic poate avea efecte semnificative asupra copiilor pe parcursul dezvoltarii lor si influenteaza modul in care acestia vor relationa
Fiecare copil reacţionează diferit după un eveniment traumatic.
Rolul AMP in recuperarea copilului care a suferit o forma de A/N/T/E poate fi deosebit de important. Metode şi tehnici prelegere, explicaţia, lucru în echipă Întrebări de evaluare
Enumerati tipurile de prevenire si dati exemple pentru fiecare.
Ce consecinte imediate are abuzul, neglijarea, exploatarea si traficul asupra copilului? Dati câte 3 exemple pentru fiecare forma de abuz, neglijare,exploatare si trafic.
Ce consecinte pe termen lung cunoasteti? Dati 3 exemple.
Ce este recuperarea copilului? Enumerati 3 factori de protective Recomandări pentru formator
Să cunoască conţinutul manualului cursantului
Să-şi noteze observaţiile participanţilor ACTIVITATEA 1

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

101

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 Discuţii libere: Intrebaţi participanţii, acum că au acumulat mai multe cunoştiinţe despre A/N/T/E, dacă consideră că astfel de manifestări pot fi prevenite şi dacă da, “cum?”. Incercaţi să vă raportaţi la coala de fliptchart în care erau identificate cauzele A/N/T/E şi notaţi răspunsurile participanţilor pe o coală de flip-chart (timp: 20 min). Prelegere: Prezentare PPT referitor la ce presupune prevenirea, importanţa intervenţiei multidisciplinare, a tipurile de prevenire, precum şi a măsurilor specifice AMP (timp: 30 min) ACTIVITATEA 2

Activitate individuală: Desenaţi câte un contur de copil, pe trei coli de flip-chart, care este trist, fiind un copil abuzat. Pe fiecare coală scrieţi ce tip de abuz este: abuz sexual, abuz fizic, abuz emoţional. Inmânaţi participanţilor coli de post-it şi markere. Fiecare participant va trebui să se gândească, timp de 5 min, la consecinţe pe termen lung a diferitelor situaţii de abuz. Apoi fiecare participant va lipi postit-urile în interiorul conturului. La final, citiţi consecinţele scrise de către participanţi pentru fiecare timp de abuz şi identificaţi dacă există consecinţe commune (timp: 20 min). Prelegere: Prezentare PPT cu particularităţile consecinţelor pe fiecare tip de abuz, precum şi pentru neglijare, trafic, exploatare (timp: 20 min) ACTIVITATEA 3

Prelegere: Definiţi noţiunea “factori de protecţie” – scriind-o pe o coală de flip-chart. Asiguraţi-vă că participanţii au înţeles noţiunea (timp: 10 min) Grupuri de lucru: Având expuse contururile cu cele trei tipuri de abuz, împărţiţi participanţii în trei grupe (tehnica “roşu-galben-albastru”), având sarcina să identifice, pentru fiecare tip de abuz, “factorii de protecţie”. (timp de lucru: 30 min). FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

102

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 Fiecare grupă va expune factorii de protecţie specifici fiecărui tip de abuz (5 min/grup = 15 min) Prelegere: Prezentarea PPT cu acţiunilor pe care AMP le va urmări în procesul de recuperare (timp: 15 min) ACTIVITATEA 4

Intrebaţi cursanţii care au fost principalele subiecte discutate şi care au fost elementele de noutate ale acestei sesiuni (timp: 5 minute). Prezentati PPT cu mesajele cheie ale sesiunii 1 (timp: 10 minute). Incurajaţi participanţii să pună întrebări în cazul în care există elemente neclare prezente în timpul desfăşurării sesiunii 1 (timp: 5 minute)

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

103

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 SESIUNEA 4 Teorie Practică SESIUNEA 4 4 ore 2 ore 4.1 Relaţia asistent maternal profesionist-copil-părinte protector 4.2 Reţeaua de sprijin comunitar 4.3 Atribuţiile diverselor structure comunitare Obiective generale. La sfârşitul modulului participanţii vor fi capabili să:
să cunoască conceptele utilizate
să distingă legatura dintre conceptele utilizate
să cunoască principalele legi în domeniu
principiile de lucru Mesaje cheie:
AMP trebuie sa le ofere copiilor sprijin concret şi sa-i încurajeze să menţină legăturile cu părinţii, familia lărgită şi alte persoane importante pentru ei, dacă acest lucru nu contravine interesului lor superior
Implicarea profesionistilor trebuie sa se bazeze pe lucrul in echipa.
O reţea socială adecvată oferă înţelegere, sprijin şi ajutor atât AMP-ului cât şi copilului.
Comunitatea este responsabila de protecţia drepturilor copilului
Sesizările cu privire la posibile situaţii de abuz sau neglijare sunt adresate serviciului public de asistenţă socială de la nivelul primăriilor sau direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţie a copilului de la nivel judeţean, respectiv de la nivelul consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în a căror rază administrativ-teritorială a fost identificat cazul respectiv Metode şi tehnici Prelegere, discutii libere, explicaţia, lucru în echipă Întrebări de evaluare
Este importanta mentinerea relatiilor personale ale copilului cu parintii sai? De ce?
Parintii isi pastreaza drepturile asupra copilului pe perioada plasamentului la AMP?
Care sunt specialistii care fac parte din echipa multidisciplinara si plurinstitutionala?
Care sunt principalele structuri din comunitate implicate in verificarea sesizarilor de abuz?
Ce structura raspunde de monitorizarea si sprijinirea plasamentului copilului la AMP? Recomandări pentru formator
Să cunoască conţinutul manualului cursantului
Să-şi noteze observaţiile participanţilor ACTIVITATEA 1

Grupuri de lucru: Impărţiţi participanţii în 2 echipe oferiţi-le o coală de flip-chart. Sarcină: să se gândească la 2-3 poveşti şi să identifice tipuri de abuz în ele (exemple de poveşti: “Albă ca zăpada”, “Punguţa cu 2 FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

104

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 bani”, “Capra cu 3 trei”, “Hänsel şi Gretel”, “Cenuşăreasa”, “Frumoasa şi bestia”, “Răţuşca cea urâtă”) (timp de lucru: 20 min). Fiecare grup va prezenta printr-un raportor elementele identificate (timp: 10 min) Prelegere Prezentare PPT privind relaţia dintre AMP – copil – părinte (timp: 20 min) ACTIVITATEA 2

Grupuri de lucru: Impărţiţi participanţii în două grupe de lucru (tehnica “1-2”), având sarcina să identifice care sunt specialişti, membrii comunităţii care pot sprijinii activitatea AMP, completând astfel schema de mai jos (timp de lucru: 15 min, prezentarea rezultatelor 5 min/grup = 10 min):

Discutii libere: Intrebaţi participanţii cum îi pot ajuta specialişti pe care i-au identificat în reţeaua support. Notaţi pe flip-chart argumentele participanţilor (timp: 15 min) Prelegere: Prezentaţi PPT cu privire la reţeua social, serciciile sociale, precum şi atribuţiile diferitelor structuri în comunitate (timp: 30 min)

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

105

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 ACTIVITATEA 4

Intrebaţi cursanţii care au fost principalele subiecte discutate şi care au fost elementele de noutate ale acestei sesiuni (timp: 5 minute). Prezentati PPT cu mesajele cheie ale sesiunii 1 (timp: 10 minute). Incurajaţi participanţii să pună întrebări în cazul în care există elemente neclare prezente în timpul desfăşurării sesiunii 1 (timp: 5 minute) Evaluare finală a modulului 4: 20 min

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

106

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008

MODULUL 5 OCROTIREA UNUI COPIL PLASAT IN REGIM DE URGENTA Teorie 3ore

Practică 2 ore

SESIUNEA 1 1.1 Rolul şi responsabilităţile AMP care primeşte în îngrijire un copil plasat în regim de urgenţă. 1.2. Modalităţi de lucru în echipă multidisciplinara. 1.3 Importanţa confidenţialităţii. 1.4. Modalităţi de menţinere a relaţiilor cu părinţii, alte rude pană la gradul IV ale copilului plasat în regim de urgenţă. SESIUNEA 2 3ore 2 ore 2.1 Dezvoltarea abilităţilor de comunicare ale asistentului maternal profesionist cu copilul plasat în regim de urgenţă. 2.2 Dezvoltarea abilitatilor de comunicare ale AMP pentru pregătirea propriei familii în vederea plasării copilului în regim de urgenţă. 2. 3 Posibile solutii la diferitele situaţii care pot să apară, pe perioada plasamentului în regim de urgenţă, în relaţia cu: copilul, familia acestuia, alţi profesionişti şi membrii familiei AMP. Obiective generale. La sfârşitul modulului participanţii vor fi capabili să: 1. definească rolul şi responsabilitatile asistentului maternal profesionist în situaţia copilului plasat în regim de urgenţă. 2. identifice particularităţile măsurii de protecţie-plasamentul în regim de urgenţă. 3. enumere categoriile de copii ocrotiţi în regim de urgenţă. 4. identifice membrii echipei multidisciplinare cu care colaboreaza 5. analizeze importanţa respectării confidenţialităţii. 6. identifice modalitati de comunicare cu copilul plasat in regim de urgenta 7. descrie rolul asistentului maternal profesionist în pregătirea familiei proprii pentru ocrotirea unui copil în regim de urgenţă. 8. definească problemele şi să furnizeze soluţii optime în colaborare cu echipa de profesionisti. Recomandari ore practică:
Se pot vizita centre de plasament, centre de zi
Intalniri cu profesionisti: asistenti sociali, educatori, cadre didactice, psihologi despre drepturile copilului si respectarea lor in Romania
Intalniri cu asistenti maternali profesionisti care au avut copii plasati in regim de urgenta

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

107

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 SESIUNEA 1 Teorie Practică SESIUNEA 1 3ore 2 ore 1.1 Rolul şi responsabilităţile AMP care primeşte în îngrijire un copil plasat în regim de urgenţă. 1.2. Modalităţi de lucru în echipă multidisciplinara. 1.3 Importanţa confidenţialităţii. 1.4. Modalităţi de menţinere a relaţiilor cu părinţii, alte rude pană la gradul IV ale copilului plasat în regim de urgenţă. SESIUNEA 2 3ore 2 ore 2.1 Dezvoltarea abilităţilor de comunicare ale asistentului maternal profesionist cu copilul plasat în regim de urgenţă. 2.2 Dezvoltarea abilitatilor de comunicare ale AMP pentru pregătirea propriei familii în vederea plasării copilului în regim de urgenţă. 2. 3 Posibile solutii la diferitele situaţii care pot să apară, pe perioada plasamentului în regim de urgenţă, în relaţia cu: copilul, familia acestuia, alţi profesionişti şi membrii familiei AMP. Obiective specifice. La sfârşitul sesiunii participanţii vor fi capabili să: 1. definească rolul şi responsabilitatile asistentului maternal profesionist în situaţia copilului plasat în regim de urgenţă. 2. enumere categoriile de copii ocrotiţi în regim de urgenţă. 3. identifice membrii echipei multidisciplinare cu care colaboreaza 4. analizeze importanţa respectării confidenţialităţii. Mesaje cheie
Plasamentul in regim de urgenta este o masura care se ia in cel mai scurt timp posibil pentru a pune copilul in siguranta.
Plasamentul in regim de urgenta este o masura de protectie speciala, cu caracter temporar, care se stabileste în situatia copilului abuzat sau neglijat, precum si în situatia copilului gasit sau a celui abandonat în unitati sanitare. In acest caz se suspenda de drept exercitiul drepturilor parintesti, pâna când instanta judecatoreasca va decide cu privire la mentinerea sau la înlocuirea acestei masuri si cu privire la exercitarea drepturilor parintesti.
AMP este parte a echipei multidisciplinare de profesionisti cu care colaboreaza si de care este sustinut
Regulile pastrarii confidentialitatii se aplica atit AMP cit si si membrilor familiei sale
Copilul plasat in regim de urgenta poate sa mentina legatura cu alte rude, bunici, matusi, unchi, veri daca acest lucru este permis de DGASPC sau de instanta judecatoreasca Metode şi tehnici brainstorming, prelegere, lucru in grupuri mici, discutie in grupul mare Materiale necesare coli de flipchart, coli de scris, markere, banda adeziva de hartie, culori, hartie colorata, calculator, video proiector, PPT Intrebari de evaluare: 1. Ce este plasamentul in regim de urgenta? 2. Care sunt atributiile asistentului maternal profesionist in situatia plasarii unui copil in regim de urgenta? 3. Care sunt categoriile de copii ce pot fi plasati in regim de urgenta? FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

108

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 4. Enumerati membrii echipei multidisciplinare 5. Ce implica pastrarea confidentialitatii? 6. In ce conditii poate copilul plasat in regim de urgenta sa pastreze relatii cu familia si rudele sale? Recomandari pentru formatori:
Este important sa va asigurati permanent (utilizand evaluarea continua) ca participantii dobandesc cunostinte despre rolul si responsabilitatile AMP specifice masurii de protectie speciala plasamentul in regim de urgenta, despre categoriile de copii plasati in regim de urgenta, despre comunicarea informatiilor membrilor echipei si familiei AMP in aceste situatii.
Metodele si mijloacele utilizate in furnizarea continutului trebuie sa determine implicarea permanenta a cursantilor.
Stagiul practic prevazut pentru aceasta sesiune trebuie sa le permita cursantilor dobandirea deprinderilor de a comunica cu colegii si de a intelege situatiile copiilor pentru care se instituie o masura speciala de protectie de urgenta, adaptarea la situatiile neprevazute, etc. Se urmareste dobandirea atitudinilor non-discriminatorii in raport cu copiii aflati in plasament, atitudinea pozitiva in raport cu acesti copii si familiile lor. ACTIVITATEA 1

Prezentare interactiva (15 minute): Pentru ca participantii sa poata intelege specificitatea plasamentului in regim de urgenta, este necesara recapitularea informatiilor prezentate in modulele 1 si 2, din manualul cursantului, respectiv - “Drepturile copilului si protectia speciala. Notiuni generale” si “Rolul si locul AMP”. Pentru aceasta, puteti utiliza diverse tipuri de intebari, de genul: 1. Enumerati cel putin 5 drepturi ale copilului, 2.Care sunt tipurile de masuri de protectie?, 3. Care sunt institutiile implicate in protectia copilului? , 4. Care sunt rolurile AMP,enumerand cel putin 3 ? Prelegere (15 minute) : Prezentati definitia plasamentului in regim de urgenta si elementele sale specifice, in conformitate cu manualul cursantului Lucrul in grupuri mici (30 minute): acest exercitiu va ajuta sa aflati cat stiu participantii despre categoriile de copii ce pot fi plasati in regim de urgenta si care sunt rolurile AMP Impartiti grupul in 3 grupuri avand urmatoarele sarcini:
Grupul 1: “Identificarea categoriilor de copii pentru care se impune luarea masurii de plasament in regim de urgenta”
Grupul 2: “Identificarea caracteristicilor copiilor pentru care se impune plasamentul in regim de urgenta”

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

109

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008
Grupul 3: “Care considerati ca sunt rolurile AMP in situatia plasamentului in regim de urgenta a unui copil?” Fiecare grup va avea la dispozitie 10 minute pentru a rezolva sarcina. Rezulatul lucrului in grupul de lucru va fi prezentat in plen de catre un raportor (5 minute/grup). Dupa cele 3 prezentari comentati impreuna cu participantii rezultatele obtinute (5 minute) Prezentare interactiva (10 minute) Pentru fixarea informatiei, prezentati continutul prevazut in manualul cursantului, modul 5, subtema 1.1. ACTIVITATEA 2

Brainstorming (5 minute): adresati grupului urmatoarea intrebare:” Care sunt membrii echipei si ce roluri credeti ca au in situatia plasarii unui copil in regim de urgenta ?” Notati toate raspunsurile pe flipchart. Joc de rol (35 minute) : Pentru a intelege fiecare participant la curs ce rol are celalalt membru al echipei in situatia plasarii unui copil in regim de urgenta propuneti cursantilor un joc de rol. Se va prezenta momentul unei intalniri de echipa, iar AMP-ul are probleme cu inscrierea copilului la medicul de familie. Participantii sunt rugati sa se ofere voluntar pentru a juca urmatoarele roluri: AMP, asistent social, educator, cadru medical. Actorii pot sa-si organizeze spatiul cum considera ca este mai confortabil. (7 minute) Acordati 3 minute inainte de inceperea exercitiului pentru ca fiecare actor sa-si pregateasca rolul. Vor avea la dispozitie pentru derularea jocului de rol 10 minute. Ceilati participanti vor avea un statul de observator al jocului. Intrebati participantii daca au inteles sarcina, daca mai au nevoie de clarificari. La sfarsitul exercitiului participantii –jucatori vor fi intrebati: 1. Cum s-au simtit in rol, mai intai ca personaj si apoi ca ei insisi ? 2. Cum s-a simtit lucrand in echipa ? 3. Cum s-au simtit ceilalti participanti care au avut rol de observatori ? 4. Daca exista ceva ce poate fi imbunatatit si cum ? Foarte important ca la sfarsitul jocului, participantii sa fie scosi din rol, intreband pe fiecare despre un lucru care le face placere sau o mancare, o carte care le place. Observatorii vor avea la dispozitie 5 minute pentru a vorbi despre observatiile lor. Faceti un rezumat al jocului si punctati scopul jocului (10 minute)

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

110

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 Prezentare interactiva (10 minute): Dezbateti impreuna in plen „De ce este importanta confidentialitatea, mai ales in situatia plasarii copilului in regim de urgenta”. Notati opiniile cursantilor pe foile de flip chart. ACTIVITATEA 3

Prelegere (10 minute): Prezentati cadru legal despre mentinerea relatiilor cu parintii sau rudele in situatia plasarii in regim de urgenta a unui copil Dezbatere (15 minute): Rugati grupul sa identifice modalitatile de colaborare cu familia copilului aflat in plasament la AMP. Notati fiecare sugestie a participantilor si comentati in plen care ar fi avantajele si dezavantajele acestor modalitati. ACTIVITATEA 4

Prezentati mesajele cheie ale sesiunii 1, modul 5 din manualul cursantului.

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

111

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 SESIUNEA 2 Teorie Practică SESIUNEA 2 3ore 2 ore 2.1 Dezvoltarea abilităţilor de comunicare ale asistentului maternal profesionist cu copilul plasat în regim de urgenţă. 2.2 Dezvoltarea abilitatilor de comunicare ale AMP pentru pregătirea propriei familii în vederea plasării copilului în regim de urgenţă. 2. 3 Posibile solutii la diferitele situaţii care pot să apară, pe perioada plasamentului în regim de urgenţă, în relaţia cu: copilul, familia acestuia, alţi profesionişti şi membrii familiei AMP. Obiective specifice. La sfârşitul sesiunii participanţii vor fi capabili să: 1. Identifice modalitati de comunicare cu copilul plasat in regim de urgenta 2. descrie rolul asistentului maternal profesionist în pregătirea familiei proprii pentru ocrotirea unui copil în regim de urgenţă. 3. definească problemele şi să furnizeze soluţii optime în colaborare cu echipa de profesionisti. Mesaje cheie:
Plasarea copilului in regim de urgenta in familia asistentului maternal conduce la noi organizari si structurari ale relatiilor dintre membri acesteia, pentru ca se intervine brusc in obiceiurile si rutina familiei
Reguli de comunicare cu copilul plasat: coborati la nivelul copilului vorbiti rar si utilizati cuvinte adaptate varstei, gradului de maturitate al copilului formulaţi intrebari clare şi concise nu puneţi mai multe intrebari deodată lăsaţi o pauză după intrebari ca timpul de raspuns al copilului sa fie respectat formulaţi mai curând intrebari deschise ascultaţi răspunsul verbal şi fiţi atenţi la cel nonverbal (postura, mimica, gestica) folositi un ton al vocii cat mai calm nu tratati copilul in mod umilitor, agresiv sa fiti atenti la barierele interne si externe ale comunicarii atat ale asistentului maternal , cat si ale copilului
Specificitatea plasamentului in urgenta o reprezinta rapiditatea de actiune pe care o presupune interventia. In aceste situatii, exista o stare de incordare fireasca, de presiune, care influenteaza comportamentul copilului plasat, a familiei acestuia, a familiei AMP si a profesionistilor. Sprijinul echipei mutlidisciplinare este esential pentru depasirea eventualelor situatii de criza. Metode şi tehnici brainstorming, prelegere, prezentare interactiva, lucru in grupuri mici, discutie in grupul mare Materiale necesare coli de flipchart, coli de scris, markere, banda adeziva de hartie, culori, hartie colorata, calculator, video proiector, PPT Intrebari de evaluare 1. Cum poate ajuta famila AMP la integrarea copilului plasat in regim de urgenta? 2. Care sunt regulile unei comunicari eficiente cu copilul? Enumerati cel putin 4 reguli. 3. Ce tipuri de bariere pot sa apara in comunicare? Dati 3 exemple pentru fiecare tip. 4. Care sunt categoriile principale de probleme care pot sa apara pe perioada plasamentului in FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

112

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 regim de urgenta? Cum pot fi ele solutionate? Recomandari pentru formatori:
Pe parcursul acestei sesiuni participantii trebuie sa acumuleze informatii despre transmiterea cu acurateţe a informaţiilor despre copil celorlalţi profesionişti, membri ai familiei extinse şi membrii familiei AMP.
Participantii vor fi incurajati sa lucreze în echipa, sa-si dezvolte abilitatea de a comunica verbal şi non-verbal necesare interactiunii cu copilul plasat, cu familia acestuia şi cu familia proprie
Prin exercitiile pe care le veti desfasura trebuie sa observati la participanti capacitatea de adaptare la situatii noi şi neprevazute si adecvarea comportamentului în raport cu copilul plasat şi familia acestuia, membrii propriei familii. Urmariti capacitatea de a empatiza a asistentilor maternali profesionisti cu copiii care-i vor avea in ingrijire, spiritul de observatie si atitudinea deschisa si pozitiva catre nevoile copilului si sa manifeste empatie faţă de copil.
Stagiul practic prevazut pentru aceasta sesiune trebuie sa le permita consolidarea cunostintelor, abilitatilor si atitudinilor mai sus amintite. ACTIVITATEA 1

Brainstorming (5 minute) Pentru a afla ce informatii au participantii despre comunicare, incepeti activitatea prin a utiliza urmatoarele intrebari “Ce stiu despre comunicare?”, “De ce este importanta comunicarea?”, “Ce sau cine influenteaza comunicarea?”. Notati opiniile cursantilor si dezbateti cu ei. Joc de rol (40 minute) participantii vor fi grupati in echipe de cate 2 fiecare avand sarcina de a juca o mica scena cu tema data. Temele sunt: 1. Asistentul maternal este chemat la scoala, iar doamna invatatoare ii spune ca fetita nu si-a facut tema. 2. Sotia vine acasa unde sotul se uita la televizor si nu a ajutat copilul la teme. 3. Doi copii se cearta de la o jucarie. 4. Doi tineri indragostiti se intalnesc in parc. 5. Doua vecine isi impartasesc un secret. 6. Mama isi cearta fiica pentru ca nu a venit la ora stabilita acasa. 7. Intalnire intre asistentul maternal profesionist si asistentul social care vine cu copilul acasa. 8. Prima intalnire, la domiciliu, a asistentului maternal profesionist cu un copil de 3 ani plasat in regim de urgenta. 9. Asistentul maternal profesionist merge la cumparaturi cu copilul, iar acesta doreste neaparat o anumita jucarie. 10. Copilul este bolnav si asistentul maternal profesionist merge cu el la medic

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

113

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 Regulile jocului sunt:
Nu vor arata celorlalti participanti tema
Trebuie sa foloseasca doar cuvantul “CONOPIDA” si limbajul nonverbal
Isi pot organiza spatiu cum doresc
Timp de lucru 3 minute pentru fiecare echipa La sfarsitul jocului participantii vor fi intrebati: 1.Cum s-au simtit jucand aceste roluri? 2.Cat de dificil a fost sa utilizeze doar un singur cuvant si limbajul nonverbal? 3. Cat de importanta este comunicarea verbala si nonverbala ? Prezentare interactiva (15 minute) : Pentru a sumariza toate cele reliefate dupa jocul de rol, prezentati elementele procesului comunicarii si bariere in comunicare, in conformitate cu elementele de continut prevazute la capitolul 2.1 din modulul 5, manualul cursantului. ACTIVITATEA 2

Prezentare interactiva (10 minute) : Prezentati elementele de continut prevazute la manualul cursantului, capitolul 2.2, modul 5. Lucru in grupuri (35 minute): Impartiti grupul in 3 fiecare avand urmatoarea sarcina: Grupul 1: sa prezinte momentul cand ii va comunica sotului/ sotiei despre posibilitatea de a primi un copil in plasament in regim de urgenta. Intrebari ajutatoare: Cum explicati sotului/sotiei caracteristicile plasamentului in regim de urgenta? Ce fel de copii sunt plasati in regim de urgenta? Ce comportamente si atitudini trebuie sa manifestati? Ce inseamna confidentialitatea? Grupul 2: sa prezinte momentul cand ii va comunica copilului/ copiilor despre posibilitatea de a primi un copil in plasament in regim de urgenta Intrebari ajutatoare: Cum explicati copilului/copiilor caracteristicile plasamentului in regim de urgenta? Ce fel de copii sunt plasati in regim de urgenta? Ce comportamente si atitudini trebuie sa manifestati? Ce inseamna confidentialitatea? Grupul 3: sa prezinte momentul cand vor primi acasa copilul plasat in regim de urgenta. Intrebarile ajutatoare: Cum va comportati cu el? Ce faceti in mod concret? Fiecare grup va avea la dispozitie timp de lucru 10 de minute. FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

114

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 Grupul va trebui sa-si desemneze un raportor care va prezenta activitatea timp de 3 minute. Dezbateti si argumentati pe marginea rezultatelor obtinute in cadrul grupurilor de lucru (5 minute) ACTIVITATEA 3

Pe baza informatiilor obtinute pana in acest moment cursantii pot sa identifice si ce probleme pot sa apara pe perioada plasamentului în regim de urgenţă, în relaţia cu: copilul, familia acestuia, alţi profesionişti şi membrii familiei AMP. Lucru in grupuri mici (50 minute): Impartiti grupul in 4 fiecare avand urmatoarea sarcina: Grupul 1: sa identifice posibile probleme si solutii in relatia cu copilul Grupul 2: sa identifice posibile probleme si solutii in relatia cu familia copilului Grupul 3: sa identifice posibile probleme si solutii in relatia cu membrii proprii familii Grupul 4: sa identifice posibile probleme si solutii in relatia cu ceilalti profesionisti Fiecare grup va avea la dispozitie timp de lucru 25 de minute. Grupul va trebui sa-si desemneze un raportor care va prezenta rezultatul activitatii grupului timp de 5 minute. Prezentare interactiva (10 minute): Pentru a sumariza si fixa informatia corecta rezultata din exercitiul anterior, prezentati informatiile prevazute in manualul cursantului la capitolul .2.3, modulul 5. ACTIVITATEA 4

Timp de 5 minute, formatorul va prezenta mesajele cheie ale sesiunilor prezentate si va inmana fiecarui participant suportul de curs al zilei respective. Timp de 5 minute fiecare participant va primi intrebarile de control corespunzatoare sesiunilor 1 si 2. Ulterior, timp de 10 minute, in grupul mare eventualele intrebaril/ nelamuriri ale cursantilor vor fi clarificate impreuna cu formatorul. FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

115

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008

MODUL 6 OCROTIREA COPILULUI CU HANDICAP Teorie 3ore

Practică 2 ore

SESIUNEA 1 1.1. Definirea principalelor concepte utilizate în domeniul protecţiei copilului cu handicap 1.2. Distingerea tipurilor de handicap 1.3. Analiza principalelor cauze ale handicapului SESIUNEA 2 3ore 2 ore 2.1. Identificarea, descrierea şi promovarea principiilor de lucru privind copilul cu handicap. 2.2. Enumerarea celor mai importante acte normative din domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copiilor cu handicap. 2.3. Prezentarea tipologiei serviciilor sociale specializate conform legislaţiei româneşti Obiective generale. La finalul modulului participantii vor fi capabili să:
Cunoască principalele concepte utilizate în domeniul protecţiei copilului cu handicap
Identifice tipurile şi gradele de handicap
Enumere principalele cauze ale handicapului
Descrie principiile de lucru privind copilul cu handicap
Cunoască legislaţia actuală în vigoare şi serviciile sociale specifice copilului cu handicap Recomandări pentru formator: vizitare serviciul de evaluare complexa si/sau a comisiei pentru protectia copilului

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

116

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 SESIUNEA 1

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

117

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 ACTIVITATEA 1

Deschideţi sesiunea printr-un joc pentru „spargerea gheţii”: aruncaţi o minge de la un participant la altul, rugându-i să-şi spună numele şi dacă au vreo experienţă cu persoane cu dizabilităţi (cunosc pe cineva aflat în situaţia asta sau au în familie pe cineva cu handicap) (timp: 15 min) Brainstorming: Participanţii vor fi rugaţi să denumească aleator toate cuvintele care le vin în minte în legătură cu noţiunea de handicap. Notaţi pe flip-chart toate noţiunile apărute în timpul brainstormingului. Nu va fi criticată nici una dintre noţiunile spuse de către participanţi (10 minute). Grupuri de lucru: Încercuiţi pe foaia de flip-chart, cu o culoare distinctă, cuvintele semnificative: handicap, dizabilitate, deficientă, boală, incapacitate, adaptat, neadaptat. Dacă participanţii nu vor enumera toate noţiunile amintite, adresaţi grupului întrebări ajutătoare (spre ex., pentru noţiunile de adaptare/neadaptare: „De ce un copil cu handicap nu poate fi întotdeuna integrat în şcoala normală, deşi are inteligenţă normală?”). Apoi împărţiţi participanţii în grupe de lucru (tehnica „1-2”). Se va prezenta pe un PPT sau pe o foaie de flip-chart, schema de mai jos şi sarcina exerciţiului:

Sarcina: plasaţi termenii încercuiţi pe foaia de flip-chart în căsuţele goale, în aşa fel încât să existe o legătură logică între aceştia. Fiecare grup va desemna un raportor pentru prezentarea schemei (10 minute/grup).

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

118

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 Schema va trebui completată astfel:

Prelegere: Pornind de la rezultatele grupurilor de lucru, evidenţiaţi legăturile existente între concepte, explicând fiecare noţiune din cadrul exerciţiului. Se va insista asupra ideii că forurile abilitate au încercat să utilizeze noţiuni care să nu lezeze demnitatea persoanelor cu handicap. De asemenea, în legislaţia românească se regăsesc variante diferite prin care se delimitează copii cu handicap de copii fără handicap (timp 10 min) ACTIVITATEA

Exerciţiu: Rugaţi participanţii să identifice în povestea pe care urmează să o citiţi ce tipuri de handicap avea Riki, notându-le pe o coală de flip-chart, la finalul lecturii. Citiţi “Povestea lu RIKI” de mai jos (timp: 10 minute):

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

119

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008

Prelegere: Se va completa lista tipurilor de handicap identificate de participanţi, întrebându-i pe aceştia ce alte tipuri de handicap mai cunosc (timp: 5 minute). Apoi se vor descrie principalele tipurile de handicap, fiecare în parte, cu ajutorul unor prezentări (timp 20 min): deficienţe senzoriale deficienţe neuro-motorii deficienţe mentale deficienţe de limbaj tulburări comportamentale deficienţe asociate FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

120

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008

Spuneţi participanţilor că fiecare dintre aceste deficienţe este mai mult sau mai puţin gravă. Oferiţi un exemplu pe una dintre deficienţe (spre exemplu cea vizuală), în aşa fel încât să se evidenţieze gradele de handicap, în conformitate cu Ordinul nr.12709/01.10.2002. Pe un PPT se prezintă tabelul privind corelarea gradului de handicap şi afectarea capacităţii funcţionale (timp 20 min). ACTIVITATEA 3

Dezbatere: Întrebaţi participanţii: “De ce credeţi că apare boala, dizabilitatea, respectiv handicapul?” – în felul acesta se pot identifica posibile prejudecăţi privind apariţia handicapului, precum şi cauzele handicapului. O foaie de flip-chart va fi împărţită în 3 zone, corespunzătoare celor 3 tipuri de cauze: prenatale, perinatale, postnatale (explicaţi participanţilor aceste noţinuni). Pe măsură ce participanţii vor da exemple de cauze posibile, notaţi-le în dreptul categoriei aferente (timp: 10 min). Pe un PPT se vor prezenta exemple de cauze pentru fiecare tip de handicap (timp: 20 min): deficienţe senzoriale: vizuale şi auditive deficienţe neuro-motorii deficienţe mentale deficienţe de limbaj tulburări comportamentale deficienţe asociate “Credeţi că se pot identifica posibile cauze general valabile pentru toate tipurile de deficienţă?” Spre exemplu: cauzele genetice, traumatismele, intoxicaţii ale gravidei etc (timp: 10 min). Prelegere: În aceea ce priveşte prognosticul şi evoluţia handicapului, subliniaţi ideea că fiecare copil are propria sa evoluţie, fiecare handicap are propria lui istorie şi nu puţine au fost cazurile când copiii cu handicap au avut evoluţii spectaculoase, deşi sufereau de boli grave. De asemenea, trebuie să fim conştienţi că un handicap va avea influenţe asupra dezvoltării personalităţii copilului. Totuşi, în condiţiile unui mediu stabil şi stimulativ se pot obţine rezultate remarcabile (timp: 10 min).

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

121

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 ACTIVITATEA 4

Intrebaţi cursanţii care au fost principalele subiecte discutate şi care au fost elementele de noutate ale acestei sesiuni (timp: 5 minute). Prezentati PPT cu mesajele cheie ale sesiunii 1 (timp: 10 minute). Incurajaţi participanţii să pună întrebări în cazul în care există elemente neclare prezente în timpul desfăşurării sesiunii 1 (timp: 5 minute)

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

122

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 SESIUNEA 2

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

123

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 ACTIVITATEA 1

Grupuri de lucru: Spuneţi asistenţilor maternali profesionişti că în desfăşurarea profesiei lor, vor fi nevoiţi să respecte câteva principii de lucru privind copilul cu handicap. Pe un PPT sunt prezentate denumirea principiilor (timp: 5 minute): Principiul socializării Principiul normalizării Principiul drepturilor egale Principiul interesului superior al copilului Principiul dezinstituţionalizării Principiul dezvoltării Principiul egalităţii şanselor Principiul asigurării serviciilor de sprijin Principiul intervenţiei timpurii Principiul asigurării unui climat familial optim Principiul participării Împărţiţi participanţii în 3 grupe de lucru şi distribuiţi fiecărui grup 3-4 dintre principiile amintite (tehnica “1-2-3”). Li se vor înmâna coli şi markere fiecărui grup, rugându-i să încerce să identifice care este semnificaţia principiilor distribuite (timp: 15 min) Ulterior, fiecare grupă de lucru îşi va desemna un raportor care va prezenta celorlalţi participanţi rezultatele grupului pe care-l reprezintă. Colile de flip-chart vor fi lipite în aşa fel încât să se vadă explicaţia tuturor principiilor. Participanţii celorlalte grupe vor fi încurajaţi să completeze informaţional descrierile colegilor, în cazul în care consideră că este necesar. In timpul prezentărilor, notează pe flip-chart, în dreptul fiecărui principiu, elementul semnificativ pentru principiul respectiv. Dacă grupul de lucru nu reuşeşte să identifice sensul unui principiu sau îl identifică greşit, formatorul va intervenii cu întrebări ajutătoare, adresate celorlalte grupe de lucru, spre ex: “Dar voi ce credeţi că înseamnă dezinstituţionalizare? Sunteţi de accord cu ceea ce spune grupul despre acest principiu?” (timp: 10 min/grup) ACTIVITATEA 2

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

124

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 Prelegere: Spuneţi participanţilor că domeniul legislativ a evoluat semnificativ în ultimii ani, realizând şi o scurtă enumerare a legilor emise până în prezent – PPT cu principalele acte normative (timp: 5 min). Reamintiţi participanţilor importanţa legii 272/2004 şi faptul că drepturile copiilor se aplică fără discriminare şi copiilor cu handicap. Participanţii vor fi rugaţi să dea câteva exemple de drepturi de care beneficiază copiii (timp: 10 min). Precizaţi că legea care reglementează actual drepturile şi obligaţiile persoanei cu handicap, deci respectiv şi ale copiilor cu handicap, este legea 448/2006. Înmânaţi asistenţilor maternali profesionişti copii cu tabelul de mai jos, în care sunt descrise principalele noutăti pe care le aduce acestă lege. Rugaţi câte un participant să citească câte un “Exemplu de conţinut”, care va fi discutat în plen (timp: 20 min). NOUTATI Leg. 448/2006 Principii legislative noi

EXEMPLE DE CONTINUT

Respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului; egalizarea şanselor; prevenirea şi combaterea discriminării; adaptarea societăţii la persoana cu handicap; responsabilizarea comunităţii; integrarea şi incluziunea socială a persoanelor cu handicap, cu drepturi şi obligaţii egale ca toţi ceilalţi membri ai societăţii Termeni şi concepte Dizabilitate, integrare, incluziune socială; programul individual de noi reabilitare şi integrare socială, planul individual de servicii, tehnologie asistivă, acces pentru toţi etc; Stabileşte clar Domeniile: ocrotirii sănătăţii; educaţiei şi formării profesionale; ocupării drepturile şi adaptării locului de muncă, orientării şi reconversiei profesionale; asistenţei sociale; locuinţei, amenajării mediului de viaţă, personal ambiant, transportului, accesului la mediul fizic, informaţional şi comunicaţional; petrecerii timpului liber, accesului la cultură, sport, turism; asistenţei juridice; facilităţilor fiscale. Accentuează Prin crearea de servicii alternative: dezvoltarea serviciilor sociale la prevenirea domiciliu; înfiinţarea ocupaţiei de asistent personal profesionist; instituţionalizării admiterea într-un centru rezidenţial a unui copil cu handicap ca ultimă soluţie de asistenţă socială; creşterea rolului familiei Diversificarea Prin promovarea conceptul modern „acces pentru toţi”. În mediul realizării de fizic sunt nominalizate elemente noi: hoteluri, garnituri de tren, staţii de accesibilităţi cale ferată, taxiuri etc, iar în mediul informaţional şi comunicaţional: pagini web, echipamente electronice şi softuri accesibile, utilizarea pictogramelor, accesul la noile tehnologii în domeniul telefoniei etc. La final, accentuaţi articolele 12 şi 59 din legea 448/2006, care fac trimitere directă la persoanele care au în îngrijire un copil cu dizabilităţi. Scrieţi mare pe flip-chart procentul de 25% de care AMP beneficiază pentru fiecare copil cu handicap aflat în plasament, conform HG 679/2003 (timp: 5 min).

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

125

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 ACTIVITATEA 3

Prelegere: Intrebaţi participanţii dacă-şi amintesc, din modulele anterioare, ce tipuri de instituţii oferă servicii sociale şi care sunt serviciile sociale pe care le cunosc. Prezentaţi PPT cu serviciile specializate pentru persoanele cu handicap (timp: 20 min) Grupuri de lucru: Impărţiţi participanţii în 2 grupe de lucru (tehnica “1-2”) şi distribuiţi următoarele sarcini: Grupul 1: “Ce alte tipuri de servicii ar trebui create pentru a acoperi nevoile copiilor cu handicap? Argumentaţi” Grupul 2: “Care dintre serviciile deja existente consideranţi că nu-şi găsesc utilitatea practică în acoperirea nevoilor copiilor cu handicap? Argumentaţi” Timp: 10 min Fiecare grup îşi va desemna un raportor (timp: 15 min/grup). Dacă grupul are un număr mai mare de participanţi, se poate delimita şi un al treilea grup (“Avocatul diavolului”), care să contraargumenteze rezultatele grupelor 1 şi 2 (timp : 15 min) ACTIVITATEA 4

Intrebaţi cursanţii care au fost principalele subiecte discutate şi care au fost elementele de noutate ale acestei sesiuni (timp: 5 minute). Prezentati PPT cu mesajele cheie ale sesiunii 2 (timp: 5 minute). Incurajaţi participanţii să pună întrebări în cazul în care există elemente neclare prezente în timpul desfăşurării sesiunii (timp: 5 minute).

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

126

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008

MODUL 7 OCROTIREA COPILULUI CU HIV/SIDA Teorie 4 ore

Practică 2 ore

SESIUNEA 1 1.1Concepte de bază cu referire la boală, infectie 1.2 Stadiile infectiei cu HIV 1.3 Cai de transmitere a infectiei cu HIV 1.4 Modalitati de prevenire a HIV/SIDA SESIUNEA 2 2 ore 2 ore 2.1 Nevoile copilului cu SIDA/HIV pozitiv 2.2 Legislatia privind drepturile copiilor cu SIDA/HIV pozitiv 2.3 Importanţa confidenţialităţii în îngrijirea copilului cu SIDA/HIV pozitiv Obiective generale. La finalul modulului participantii vor fi capabili să: 1. înţeleagă, să utilizeze adecvat principiile, noţiunile, termenii din domeniul HIV/SIDA 2. identifice importanţa respectării confidenţialităţii de către profesioniştii implicaţi în protecţia şi îngrijirea copilului cu SIDA/HIV pozitiv 3. evalueze problemele şi soluţiile la problemele care pot să apară în perioada plasamentului copilului cu SIDA/HIV pozitiv Recomandări pentru orele de practică: Pentru modulul 7 stagiul practic se poate derula in cadrul serviciilor Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului sau intr-o unitate de ingrijire speciala pentru copilul SIDA/HIV pozitiv. Un asistent maternal profesionist cu experienta si cu rezultate apreciate ca fiind pozitive de catre angajator poate fi un loc de practica ideal pentru pregatirea cursantilor. Fiecare cursant, inaintea inceperii orelor practice, va fi instruit de catre indrumatorul de practica sau de catre formator in legatura cu Regulamentul de Ordine Interioara a serviciului in care urmeaza sasi desfasoare activitatea si procedurile uzuale ale serviciului si va semna de luare la cunostinta pentru toate acestea.

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

127

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 SESIUNEA 1 Teorie Practică SESIUNEA 1 4 ore 2 ore 1.1Concepte de bază cu referire la boală, infectie 1.2 Stadiile infectiei cu HIV 1.3 Cai de transmitere a infectiei cu HIV 1.4 Modalitati de prevenire a HIV/SIDA Obiective specifice. La finalul sesiunii participantii vor fi capabili să:
Noţinile de bază despre boală, infectare; relatarea modului de transmitere şi de prevenire a HIVSIDA.
Modalitatile de transmitere si prevenire a infectiei HIV Mesaje cheie:
HIV este un virus care ataca celulele albe ale singelui care, in mod normal, apara organismul uman impotriva infectiilor. Datorita modului sau de actiune, virusul a primit numele de virus al imunodeficientei umane (Human Immunodeficiency Virus).
persoana infectata cu HIV este descrisa ca o persoana seropozitiva (sau cu HIV pozitiv).
SIDA inseamna sindromul imunodeficientei umane dobindite. SIDA se refera la un grup de afectiuni cauzate de HIV si reprezinta ultimul stadiu al infectiei cu HIV.
SIDA nu este o boala in sine, ci manifestarea finala a unei boli care este, de fapt, infectia cu HIV. O persoana seropozitiva nu are neaparat si SIDA. A fi seropozitiv nu inseamna a avea boala (SIDA), ci doar a fi purtator al virusului.
Căile prin care se poate transmite infectia cu HIV: o Contact sexual neprotejat cu o persoană infectată o Contact cu sîngele persoanei infectate o De la mamă la făt
Virusul se poate transmite numai pe caile aratate mai sus. Persoanele seropozitive nu sunt contagioase, asa cum este inteles termenul de contagiozitate in cazul unor boli ca gripa, pojarul, varicela si alte boli contagioase similare. Metode şi tehnici Prelegere, brainstorming, lucru în grupuri mici, prezentare materiale audio-video, citire materiale vizuale, stagiu practic, vizite instituţii şi/sau servicii, studiu de caz, observare, atelier Material necesare flip-chart, markere, computer, videoproiector, materiale audio-video, banda adeziva de hartie Întrebări de evaluare 1. Ce este HIV? 2. Ce este SIDA? 3. Cum se transmite HIV? 4. Cum ne putem proteja? 5. Care sunt stadiile infectiei cu HIV? Recomandări pentru formatori Este important sa va asigurati ca participantii la curs inteleg importanta cunoasterii notiunilor prezentate in aceasta sesiune. Furnizarea continutului trebuie sa sustina capacitatea de analiza a cursantilor a propriilor trăiri şi blocaje în vederea depăşirii lor şi dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de copilul SIDA/HIV pozitiv. FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

128

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 La finalul sesiuni repetaţi mesajele cheie Oferiţi pauze scurte (10 minute) între activităţi ACTIVITATEA 1

Brainstorming: Intrebati cursantii :”Cati dintre dumneavoastra au fost bolnavi?” si asteptati raspunsul acestora. Continuati :”Va mai aduceti aminte daca ati avut vreodata o infectie? Cum s-a manifestat aceasta? Ce ati facut in acea situatie” Incurajati participantii sa vorbeasca despre experientele personale, stimuland discutia in functie de raspunsurile primite. (15 minute). Dezbatere: Sumarizati experientele povestite de cursanti pe o foaie de fli-chart, pe care veti scrie:” Din experienta noastra stim ca a fi bolnav inseamna ......a avea o infectie insemna ...” si apoi veti insira opiniile cel mai des intalnite din expunerile cursantilor (15 minute). Fiecare opinie este scrisa dupa ce solicitati acordul („In grup, s-a spus mai devreme ca....Am dreptate?”). Prelegere: Dupa ce foaia a fost completata, introduceti prezentarea teoretica (PPT) prin :”Acum sa vedem ce spun specialistii care au studiat aceasta problema ”. Urmeaza derularea prezentarii materialului pe tema boala, infectie, ce este HIV, ce este SIDA, existent in manualul cursantului (20 minute). Pe toata perioada prezentarii teoretice, trebuie sa faceti legatura dintre opiniile cursantilor scrise pe foaia de flip-chart si elementele teoretice prezentate, evidentiindu-le cu un marker. ACTIVITATEA 2

Prelegere: Pornind de la discutiile subtemei anterioare, faceti prezentarea teoretica a subtemei 1.2 „Stadiile infectiei cu HIV” utilizand prezentarea PPT, incadrand fiecare stadiu reperat de catre membrii grupului de lucru in stadiile prezentate in manualul cursantului.

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

129

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 ACTIVITATEA 3

1. Introducerea cursantilor în problematica HIV/SIDA, enumerând aspectele care vor fi discutate în cadrul acestei activităţi. Timp: 1 min. 2. Folosind metoda „dialogului” vor fi definiţi termenii de HIV şi SIDA, iar apoi se vor explica diferenţele dintre purtătorul de HIV şi bolnavul de SIDA. Timp: 5 min. 3. Se împarte grupul în grupe de câte 6 participanti. Fiecare grup îşi stabileşte un secretar (participant care notează tot ce se discută) şi un raportor (raportează in grupul mare ceea ce s-a discutat în grupul respectiv). Timp: 1 min. 4. Se împarte foaia de pe flipchart în trei coloane, după modelul de mai jos şi se cere participantilor să procedeze la fel cu fişa de lucru (foi flipchart): CE ŞTIU? CE VREAU SĂ ŞTIU? CE AM ÎNVĂŢAT? Timp: 1 min. 5. Se face cunoscut subiectul activităţii: căi de transmitere a HIV. Timp: 1 min. 6. Se cere fiecărui grup să discute şi să noteze în prima coloană tot ce ştie despre căile de ransmitere ale HIV. Timp: 7 min. 7. Raportorul fiecărui grup va prezenta şi dezvolta în plen ce au notat în prima coloană. Moderatorul centralizează informaţiile în prima coloană a tabelului de pe tablă. Timp: 5 min/grup. 8. În timpul discuţiilor vor apărea neclarităţi sau idei greşite. Moderatorul va consemna aceste elemente în coloana a doua (participantii vor proceda la fel). Timp: 2 min. 9. Se solicită grupelor să discute şi să decidă ce alte aspecte vor să afle în legătură cu acest subiect. Raportorii vor enumera solicitările fiecărui grup, care vor fi notate de moderator în aceeaşi coloană. Timp: 5 min. 10. Se precizează cursantilor că vor obţine informaţiile dorite pe parcursul formarii . Timp: 10 min. 11. Se Prezinta slideurile PPT cu caile de transmisie Fiecare grup trebuie să studieze slideurile (care cuprinde informaţii referitoare la căile de transmitere). În urma citirii slideurilor PPT vor extrage informaţiile cerute, care vor fi notate pe fişele de lucru în coloana a treia. Timp: 2 min. 12. Se procedează ca la etapa anterioară (punct 7). Timp: 5 min.

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

130

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 13. Se discută cu grupul mare elementele noi pe care le-au găsit. Se vor identifica asemănările şi deosebirile între informaţiile expuse de fiecare grup, participantii completându-şi cunoştinţele cu informaţii de la colegi. Evaluare 14. Spre sfârşitul activităţii se cere participantilor să compare:
ce ştiau iniţial, cu ce au învăţat,
ce doreau să înveţe, cu ce au învăţat. Timp: 5 min. 15. Se decide împreună cu participantii dacă mai sunt probleme care ar trebui clarificate. Dacă da, se clarifică prin discuţii sau portofolii, studiu individual etc. ACTIVITATEA 4

Grupuri de lucru: Se formează grupe de câte 5 cursanti, fiecare grup primind următorul instructaj: „Sunteţi implicaţi într-o activitate de prevenire HIV/SIDA. Este nevoie să vă propuneţi un scop al intervenţiei voastre (ce doriţi să schimbaţi) şi mijloacele la care apelaţi. Fiecare grupă va primi o foaie de flipchart pe care o va completa după următoarea schemă : 1. titlul lucrării; 2. motto-ul lucrării; 3. obiectivul propus (verbal şi printr-o metaforă-desen); 4. atuurile voastre în atingerea obiectivului şi depăşirea obstacolelor posibile; 5. componenţa echipei.” Timp de lucru 20 min. După finalizarea lucrărilor, un reprezentant al fiecărei grupe va prezenta planşa în faţa grupului mare (10 min); Prelegere: Pentru intarirea cunostintelor referitoare la modalitatile de prevenire prezentati PPT-uri cu elemente teoretice preluate din manualul cursantului la subtema Modalitati de prevenire a infectiei cu HIV (20 minute) Dezbatere: Impreuna cu cursantii, analizati si determinati care sunt principalele modalitati de prevenire a infectiei cu HIV Accentuati asupra rolului comunicarii in interactiunea AMP-copil in plasament (20 minute). Recomandati cursantilor sa fie foarte atenti pe tot parcursul derularii sesiunilor de formare asupra acestor elemente si sa cunoasca modurile de aplicare a lor..

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

131

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 ACTIVITATEA 5

Intrebati cursantii care au fost subiectele discutate in cadrul acestei sesiuni si care au fost elementele de noutate pentru dansii (10 minute). Pentru a rezuma, prezintati PPT-uri cu mesajele cheie aflate si in suportul de curs (10 minute).

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

132

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 SESIUNEA 2 Teorie Practică SESIUNEA 2 2ore 2 ore 2.1 Nevoile copilului cu SIDA/HIV pozitiv 2.2 Legislatia privind drepturile copiilor cu SIDA/HIV pozitiv 2.3 Importanţa confidenţialităţii în îngrijirea copilului cu SIDA/HIV pozitiv Obiective specifice. La finalul sesiunii participantii vor fi capabili să:
Defineasca nevoile copilului cu SIDA/HIV pozitiv
Sa identifice si enumere legislaţia privind drepturile copiilor cu SIDA/ purtători HIV
Sa argumenteze importanţa confidenţialităţii în îngrijirea copilului cu SIDA/HIV pozitiv Mesaje cheie: Nevoile copilului sint:
Protecţia socială
Viaţa socială a copilului
Nevoia de a cunoaşte şi de a fi educat
Nevoia de a avea propria familie
Îngrijire adecvată (medicală si nu numai)
Siguranţa Legea ii ocroteste pe copii cu SIDA/HIV pozitiv. Fiecare copil este o persoană care are dreptul la respect şi înţelegere, la acceptarea sa aşa cum este şi este îndreptăţit să se aştepte ca relaţia client – profesionist să fie în concordanţă cu legile, politicile şi standardele etice referitoare la confidenţialitate. Metode şi tehnici Prelegere, brainstorming, lucru în grupuri mici, prezentare materiale audio-video, citire materiale vizuale, stagiu practic, vizite instituţii şi/sau servicii, studiu de caz, observare, atelier Material necesare flip-chart, markere, computer, videoproiector, materiale audio-video, banda adeziva de hartie Întrebări de evaluare Care sint nevoile copilului cu SIDA/HIV pozitiv? Care sint legile care il protejeaza pe copilul SIDA/HIV pozitiv? Argumentati importanta confidentialitatii si care sint limitele ei? Recomandări pentru formatori Este important sa va asigurati ca participantii la curs inteleg importanta cunoasterii notiunilor prezentate in aceasta sesiune. Furnizarea continutului trebuie sa sustina capacitatea de analiza a cursantilor a propriilor trăiri şi blocaje în vederea depăşirii lor şi dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de copilul SIDA/HIV pozitiv. La finalul sesiuni repetaţi mesajele cheie Oferiţi pauze scurte (10 minute) între activităţi Recomandări pentru orele de practică Stagiul practic se poate derula in cadrul serviciilor Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului sau intr-o unitate de ingrijire speciala pentru copilul SIDA/HIV pozitiv. Un asistent maternal profesionist cu experienta si cu rezultate apreciate ca fiind pozitive de catre angajator poate fi un loc de practica ideal pentru pregatirea cursantilor.

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

133

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 ACTIVITATEA 1

Dezbatere: Desenează pe o foaie de flip-chart conturul unui copil cu şi întrebaţi participanţii cum vad ei nevoile acestui copil? Formatorul va nota nevoile pe care participanţii le vor enumera, în interiorul conturului. Apoi întrebaţi: “Ce trebuie făcut ca un copil sa aiba satisfacute aceste nevoi” – în felul acesta se vor identifica nevoile de dezvoltare, în exteriorul conturului. Formatorul va grupa (va încercui cu o culoare – spre exemplu) nevoile pe grupele principale (timp: 15 min) Prelegere: Expuneţi principalele nevoi de deavoltare cu ajutorul PPT-ului: Nevoile copilului infectat cu HIV cuprind urmatoarele aspecte:
Protecţia socială
Viaţa socială a copilului
Nevoia de a cunoaşte şi de a fi educat
Nevoia de a avea propria
Îngrijire medicală adecvată
Siguranţa copilului
(timp: 15 min) ACTIVITATEA 2

Brainstorming: scrieti pe flipchart sintagma “Drepturile copilului cu SIDA/HIV pozitiv” si cereti de la participanti sa spuna la ce se gandesc cand aud aceste cuvinte. Se vor nota toate parerile exprimate de cursanti, iar formatorul evidentiaza drepturile exprimate si face trecerea catre cele prevazute de legislatie.( timp: 10 minute) Prelegere: Prezentati in continuare, cu ajutorul unui PPT, legislatia cu privire la drepturile copilului cu SIDA/HIV pozitiv din manualul cursantului. (timp : 20 minute).

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

134

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 Lucru in grup mic: Scopul exercitiului este ca participantii sa inteleaga de ce copilul cu SIDA/HIV pozitiv are nevoie de o serie de drepturi speciale. Impartiti participantii in 4 grupuri. In acest moment cursantii cunosc drepturile si pot sa dea cel putin 3 exemple de situatii in care drepturile copilului cu SIDA/HIV pozitiv sint respectate si 3 exemple de incalcare a acestor drepturi. De exemplu: “principiul nediscriminarii: copiii cu HIV/SIDA sunt sau nu integrati in mediul scolar ?” Explicati sarcina exercitiului, impartiti cite o foaie de flipchart si markere/ culori fiecarui grup. Intrebati daca s-a inteles sarcina si daca mai este nevoie de alte informatii de clarificare. Fiecare grup isi va prezenta activitatea in grupul mare printr-un raportor.(timp: 20 de minute - 12 pentru lucru in grup si cite 2 minute pentru fiecare raportor ) ACTIVITATEA 3

Grupuri de lucru (10 min): Impartiti grupul in 2 sub-grupuri, fiecare grup avand ca sarcina de lucru, intr-un timp dat de 10 minute, identificarea si prezentarea a cel putin 2 variante de raspuns pentru situatia in care vecinul AMP vrea sa stie prea multe detalii despre copilul aflat in ingrijire. Dati fiecarui grup o foaie de flip-chart si un marker pentru a nota raspunsurile grupului. Fiecare grup isi stabileste raportor de grup, care va face prezentarea rezultatului muncii grupului in timp de 3 minute/grup. Prelegere (14 min): Pornind de la rezultatele grupurilor, faceti prezentarea teoretica a primei parti a subtemei 2.3 referitoare la confidentialitate utilizand prezentarea PPT si facand permanent legatura in expunere cu elementele identificate de cursanti pe foile de flip-chart (aproband sau corectand, dupa caz raspunsurile date, aratand motivul pentru care unele dintre ele pot incalca confidentialitatea si care sint limitele confidentialitatii). ACTIVITATEA 4

Intrebati cursantii care au fost subiectele discutate in cadrul acestei sesiuni si care au fost elementele de noutate pentru dansii (6 minute). Pentru a rezuma, prezintati PPT-uri cu mesajele cheie aflate si in suportul de curs (4 minute):

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

135

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008

MODULUL 8 CREŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA COPILULUI DE LA NAŞTERE LA 2 ANI Teorie 1 oră

SESIUNEA 1 Recapitulare 1.1 Etapele dezvoltării copilului 1.2 Norme generale de igienă ale copilului si ale mediului sau de dezvoltare 1.3 Abordarea globală a copilului de catre AMP SESIUNEA 2 Etapele de dezvoltare fizică intra-uterină 1 oră 2.1 Etapele de dezvoltare fizică intra-uterină. 2.2 Principalii factori care influenţează dezvoltarea fătului SESIUNEA 3 Perioada de nou-născut (sub o lună) 2 ore 3.1 Principalele caracteristici ale nou-născutului (la termen, prematur, dismatur). 3.2 Caracteristicile alimentaţiei nou-născutului. 3.3 Caracteristicile psiho-motorii ale acestei perioade. 3.4 Comunicarea continua, activa cu nou-nascutul. 3.5 Nevoile nou-nascutului şi modul de satisfacere a acestora. 3.6 Norme generale de igienă ale nou-nascutului si ale mediului sau de dezvoltare SESIUNEA 4 Perioada de sugar (sub un an) 4 ore 4.1 Etape de dezvoltare a sugarului 4.2 Caracteristicilor psiho-motorii ale acestei perioade 4.3 Metode de stimulare psiho-motorie 4.4Dezvoltarea limbajului în primul an de viaţă 4.5 Nevoile sugarului şi modul de satisfacere a acestora 4.6 Principiile alimentaţiei sanogene a sugarului 4.7 Principalele tulburări ale comportamentului alimentar 4.8 Norme generale de igienă ale sugarului si ale mediului sau de dezvoltare 4.9 Mijloace de creştere a imunităţii 4.10 Cele mai frecvente boli ale sugarului 4.11 Accidente posibile la sugari şi prevenirea lor

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

Practică -

-

2 ore

2 ore

136

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 SESIUNEA 5 Perioada copilăriei timpurii (1-2 ani) 4 ore 2 ore 5.1 Principalele etape de creştere şi dezvoltare a copilului de 1-2 ani 5.2 Particularităţile psihice şi nevoile educative ale copiilor de 1-2 ani 5.3 Dezvoltarea limbajului 5.4 Tipuri de jocuri specifice acestei etape de dezvoltare a copilului 5.5 Principalele crize de adaptare ale copilului de 1-2 ani 5.6 Comportamentul dificil al copilului şi tulburările de comportament în coplilăria timpurie 5.7 Prezentarea regulilor şi a limitelor utilizate în educarea copilului de 1-2 ani 5.8 Alcatuirea unui meniu adecvat copilului cu varsta cuprinsa intre 1 si 2 ani 5.9 Semne de imbolnavire si ingrijirea medicala 5.10 Prevenirea accidentelor 5.11 Norme generale de igienă ale copilului 1-2 ani si ale mediului sau de dezvoltare Obiective generale. La finalul modulului participantii vor fi capabili să: 1. definească etapele dezvoltării fizice şi psihice ale copilului de vârsta 0-2 ani, 2. asigure îngrijirea copilului, respectându-l şi înţelegându-i particularităţile biologice şi psihice specifice vârstei, 3. ofere condiţii de mediu igienice, 4. prevină accidentele, 5. acorde primul ajutor în caz de îmbolnăviri şi accidente, 6. comunice cu copilul şi familia sa în scopul dezvoltării copilului. Recomandări pentru orele de practică: Pentru modulul 7 stagiul practic se poate derula in cadrul serviciilor Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului sau intr-o unitate de ingrijire speciala pentru copilul SIDA/HIV pozitiv. Un asistent maternal profesionist cu experienta si cu rezultate apreciate ca fiind pozitive de catre angajator poate fi un loc de practica ideal pentru pregatirea cursantilor. Fiecare cursant, inaintea inceperii orelor practice, va fi instruit de catre indrumatorul de practica sau de catre formator in legatura cu Regulamentul de Ordine Interioara a serviciului in care urmeaza sasi desfasoare activitatea si procedurile uzuale ale serviciului si va semna de luare la cunostinta pentru toate acestea.

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

137

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 SESIUNEA 1 RECAPITULARE Teorie Practică SESIUNEA 1 Recapitulare 1 oră 1.1 Etapele dezvoltării copilului 1.2 Norme generale de igienă ale copilului si ale mediului sau de dezvoltare 1.3 Abordarea globală a copilului de catre AMP Obiective specifice. La sfârşitul sesiunii participanţii vor fi capabili să: 1.Descrie particularităţile de vârstă în creşterea şi dezvoltarea copilului. 2. Definească normele generale de igienă ale copilului mic şi ale mediului sau de dezvoltare 3. Descrie caracteristicile principalelor etape ale dezvoltării sexuale şi a sexualităţii copilului. 4. Dezvolte capacităţi de abordare globală a copilului Mesaje cheie:
Dezvoltarea copilului cuprinde totalitatea aspectelor legate de transformarea sa din momentul concepţiei.
Reguli de baza in ingrijirea igienica a copilului mic: copil curat, imbracaminte curata, ambient curat, lenjerie de corp si pat adecvate si curate, alimentatie corespunzatoare dezvoltarii copilului.
Identitatea trebuie privită ca rezultantă a particularităţilor de dezvoltare din sfera afectivităţii, a structurilor moral-religioase, a sferei sociale.
Este important pentru toţii copii să-şi dezvolte un sentiment pozitiv al identităţii.
Este foarte important să-i vorbim copilului despre trecutul său, despre familia sa, să facem (sau sa refacem) povestea vieţii copilului, un fel de jurnal. La fel de important pentru construirea identităţii sunt obiectele personale ale copilului: hăinuţele de când era mic, jucăriile preferate sau alte obiecte legate de trecutul său.
Atunci cand copiii sunt plasati la asistentul maternal profesionist, ei experimenteaza o stare de separare fata de persoanele cu care au trait anterior percepand separarea ca pe o pierdere.
Copilul, pentru a avea o dezvoltare unitara, are nevoie sa ii fie indeplinite concomitent toate nevoile de baza, de securitate, de apartenenta la un grup, de respect. Metode şi tehnici prezentare interactivă, brainstorming, lucru în grupuri mici, demonstraţii, stagiu practic, studiu de caz, observare, atelier, vizite instituţii şi/sau servicii, prezentare materiale audio-video, citire materiale vizuale Materiale necesare flip-chart, markere, computer, video-proiector, materiale audio-video Întrebări de evaluare
Ce este dezvoltarea copilului?
Care sunt etapele de dezvoltare ale copilului?
Care sunt etapele dezvoltarii stadiale ale inteligentei?
Care sunt regulile de baza in vederea asigurarii unei igiene personale adecvate a copilului? Recomandări pentru formatori
Asiguraţi-vă că aţi furnizat informaţiile necesare formării unor deprinderi, comportamente şi atitudini necesare unei bune dezvoltări şi creşteri a copilului.
Exersaţi în cadrul acestei sesiuni capacitatea de analiză a propriilor trăiri şi blocaje ale participanţilor în vederea depăşirii lor şi dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de copil,
Noţiunile prezentate, conceptele, toate informaţiile acestei sesiuni au ca scop dezvoltarea FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

138

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 capacitatii cursantilor de a percepe copilul în mod realist conform vârstei cronologice şi psihologice, de a se angaja emoţional pozitiv în relaţie cu copilul, de a participa la bucuriile şi necazurile copilului, implicarea acestora în acord cu nevoile lui de îngrijire, securitate, stimulare, înţelegere – verificaţi în permanenţă dacă aţi atins aceste scopuri utilizând întrebările ajutătoare şi exerciţiile de evaluare.
Urmăriţi formarea şi exersarea unei atitudini pozitive şi constantă în relaţia cu copilul şi angajarea emoţională pozitivă a AMP cu copilul, conforma statutului său profesional. ACTIVITATEA 1

Prezentaţi timp de aproximativ 10 minute „harta dezvoltării copilului”, în format PPT. Apoi, aceeaşi informaţie va fi distribuită şi participanţilor. Participanţii vor fi încurajaţi să completeze „harta dezvoltării copilului” cu alte detalii pe care le-au observat. Formatorul, de asemenea, va întreba participanţii care elemente au reprezentat o noutate pentru ei. În cea mai mare pare, discuţiile se vor axa pe descrierea dezvoltării copilului de la naştere la 2 ani. Harta dezvoltării copilului

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

139

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

140

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 ACTIVITATEA 2

Grupuri de lucru, dezbatere Pentru a identifica principalele norme de igienă ale copilului şi cum pot acestea influenţa dezvoltarea copilulu împărţiţi grupul mare în două grupuri şi daţi fiecărui grup câte o foaie de flipchart. Daţi 10 minute fiecărui grup să descrie:
grupul 1 - carateristicile unei locuinţe care oferă copilului un mediu prielinic de dezvoltare; grupul 2 – caracteristicile igienei personale a copilului şi rolul AMP în asigurarea unei igiene corespunzătoare. După cele 10 minute fiecare grup va delega un reprezentant care va prezenta timp de 10 minute (5 minute penru fiecare grup) in grupul mare informaţiile elaborate în grupul mic. Discutaţi apoi timp de 10 minute cu grupul mare despre materialul pe care îl aveţi în manualul cursantului la acest capitol: „Norme generale de igienă a copilului şi ale mediului său de viaţă. Scrieţi pe o foaie de flip-chart regulile de bază şi lăsaţi-le la vedere pe toată perioada cursului. Reguli de baza:
copil curat (spalat maini inainte de fiecare masa, baie zilnica, igiena bucala etc);
imbracaminte adecvata si curata;
ambient curat
lenjerie de corp si pat adecvate si curate;
alimentatie corespunzatoare dezvoltarii copilului. Utilizaţi întrebările de verificare pentru a vă asigura că toţi participanţii au fost activi şi că informaţiile primite au fost integrate.
Faptul că aţi fost într-un grup mai mic v-a facilitat exprimarea opiniilor?
Vă sunt utile informaţiile primite în acest exerciţiu în vederea asigurării unei igiene adecvate? ACTIVITATEA 3

Lucru în grupuri mici Pregătiţi 6 foi pe care vor fi scrise denumirile perioadelor de vârstă: Perioada de nou născut şi sugar (naştere – 1 an), Copilăria timpurie (1 -3 ani), Vârsta preşcolară (3 – 6 ani), Vârsta şcolară mică (6 - 10), Preadolescenţa-puberatatea (10 - 15), Adolescenţa (15 - 20). FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

141

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008

Împărţiţi participanţii în 3 grupuri. Fiecare grup va delega un reprezentant care va extrage două foi. Invitaţi participanţii să-şi imagineze că sunt copii şi să scrie pe foaie nevoile copilului de vârstă scrisă pe foaie. Timp de lucru -10 min. Un reprezentant pentru fiecare grup va prezenta rezultatele lucrului în grupuri mici. Accentuaţi aspectele specificate în capitolul Mesaje Cheie. ACTIVITATEA 4

Prezentaţi timp de 5 minute mesajele cheie, în format PPT apoi întrebaţi participanţii (5 minute) care au fost subiectele discutate în cadrul acestei sesiuni şi care au fost elementele de noutate.

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

142

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 SESIUNEA 2 ETAPELE DE DEZVOLTARE FIZICĂ INTRA-UTERINĂ

SESIUNEA 2 Etapele de dezvoltare fizică intra-uterină 2.1 Etapele de dezvoltare fizică intra-uterină. 2.2 Principalii factori care influenţează dezvoltarea fătului

Teorie 1 oră

Practică -

Obiective specifice. La sfârşitul sesiunii participanţii vor fi capabili să: 1 Enumere etapele de dezvoltare fizică intra-uterină. 2 Descrie principalii factori care influenţează dezvoltarea fătului Mesaje cheie:
Perioada intra-uterina influenteaza dezvoltarea ulterioara a copilului. Fiecare etapa (germinala, embrionala, fetala) este influentata de factori endogeni si exogeni.
In perioada intra-uterina fatul are capacitatea de a interactiona sau de a reactiona la stimulii externi. Fatul vede, simte, aude, isi regleaza temperatura corpului.
Alcoolul, tutunul, drogurile, medicamentele pot influenta negativ dezvoltarea fatului.
Bolile mamei, nutritia neadecvata, stresul si alti factori exogeni au repercusiuni asupra dezvoltarii prenatale. Metode şi tehnici prezentare interactivă, brainstorming, lucru in grupri mici, explicatia Materiale necesare flip-chart, markere, foi de flip-chart, banda adeziva de hartie, foarfece, computer, video-proiector Întrebări de evaluare
Care sunt etapele de dezvoltare ale copilului in perioada intra-uterina?
De cand poate interactiona fatul cu stimulii externi?
Ce anume poate influenta in mod negativ dezvoltarea fatului? Recomandări pentru formator
Este important sa va asigurati ca participantii la curs inteleg importanta vietii intra-uterine pentru dezvoltarea ulterioara a copilului, capacitatile fetusului si definesc principalele probleme care pot aparea in aceasta perioada.
Furnizarea continutului trebuie sa sustina capacitatea de analiza a cursantilor a propriilor trăiri şi blocaje în vederea depăşirii lor şi dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de gravida in situatie de criză

ACTIVITATEA 1

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

143

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008

Brainstorming: Intrebati cursantii :”Cati dintre dumneavoastra sunteti parinti?” si asteptati raspunsul acestora. Continuati :”Va mai aduceti aminte de perioada cand ati fost gravida/sotia dumneavoastra a fost gravida? Cand ati aflat daca copilul dumneavoastra va fi fata sau baiat?” Incurajati participantii sa vorbeasca despre experientele personale, stimuland discutia in functie de raspunsurile primite, continuand cu intrebari de genul:
„cand ati stiut ca sunteti gravida?”
„de cate ori v-ati dus la doctor?”
„cand ati simtit ca misca prima data?”
„reactiona cand ascultati muzica care va place?” In cazul in care printre cursanti este o persoana care nu are astfel de experienta, rugati-o sa isi aduca aminte de ceea ce i-au povestit rudele despre nasterea sa sau din experienta acestora (10 minute). Dezbatere: Sumarizati experientele povestite de cursanti pe o foaie de flip-chart, pe care veti scrie:” Din experienta noastra stim ca in perioada intra-uterina copilul...” si apoi veti insira opiniile cel mai des intalnite din expunerile cursantilor (10 minute). Fiecare opinie este scrisa dupa ce solicitati acordul („In grup, s-a spus mai devreme ca....Am dreptate?”). Prelegere: Dupa ce foaia a fost completata, introduceti prezentarea teoretica (PPT) prin :”Acum sa vedem ce spun specialistii care au studiat aceasta perioada!”. Urmeaza derularea prezentarii etapelor de dezvoltare intra-uterina existenta in manualul cursantului (10 minute). Pe toata perioada prezentarii teoretice, trebuie sa faceti legatura dintre opiniile cursantilor scrise pe foaia de flipchart si elementele teoretice prezentate, evidentiindu-le cu un marker. ACTIVITATEA 2

Grupuri de lucru (20 minute): Faceti trecerea spre subtema 2.2 pornind de la experientele cursantilor: „ si pentru ca in prima parte a acestei sesiuni am descoperit impreuna care sunt etapele de dezvoltare intra-uterina, acum, vom incerca sa determinam care sunt factorii care pot determina dezvoltarea fatului”. Pe un PPT este scrisa sarcina: Impartiti grupul in doua sub-grupuri (dupa tehnica „1-2”), fiecare grup avand ca sarcina de lucru stabilirea factorilor care pot determina dezvoltarea fatului, intr-un timp dat de 10 minute. Fiecare grup va analiza care sunt factorii care pot determina dezvoltarea fatului. FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

144

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 Se alege raportor! Timp de lucru in grup: 10 minute Timp de prezentare /grup: 3 minute Dati fiecarui grup o foaie de flip-chart si un marker pentru a nota rezumatul analizei grupului. Fiecare grup isi stabileste raportor de grup, care va face prezentarea rezultatului analizei grupului in timp de 3 minute/grup. Dupa prezentarea celor doua grupuri, foile de flip-chart se lipsesc pe perete, astfel incat sa poata fi vizualizate de intreg grupul de cursanti. Prelegere ( 10 minute): Pornind de la rezultatele grupurilor, faceti prezentarea teoretica a subtemei 2.2 „Principalii factori care influenţează dezvoltarea fătului” utilizand prezentarea PPT, incadrand fiecare factor reperat de catre membrii grupurilor de lucru in categoriile prezentate in manualul cursantului:”Factori endogeni /Factorii exogeni”. ACTIVITATEA 3

Intrebati cursantii care au fost subiectele discutate in cadrul acestei sesiuni si care au fost elementele de noutate pentru dansii (2 minute). Pentru a rezuma, prezentati PPT-uri cu mesajele cheie aflate si in suportul de curs (2 minute).

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

145

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 SESIUNEA 3 PERIOADA DE NOU-NĂSCUT (SUB O LUNĂ) Teorie Practică SESIUNEA 3 Perioada de nou-născut (sub o lună) 2 ore 2 ore 3.1 Principalele caracteristici ale nou-născutului (la termen, prematur, dismatur). 3.2 Caracteristicile alimentaţiei nou-născutului. 3.3 Caracteristicile psiho-motorii ale acestei perioade. 3.4 Comunicarea continua, activa cu nou-nascutul. 3.5 Nevoile nou-nascutului şi modul de satisfacere a acestora. 3.6 Norme generale de igienă ale nou-nascutului si ale mediului sau de dezvoltare Obiective specifice. La sfârşitul sesiunii participanţii vor fi capabili să: 1. Descrie principalele caracteristici ale nou-născutului (la termen, prematur, dismatur). 2. Relateze caracteristicile alimentaţiei nou-născutului. 3. Prezinte caracteristicile psiho-motorii ale nou-nascutului. 4. Analizeze nevoile copilului în această etapă de dezvoltare şi modul de satisfacere a acestora. 5. Defineasca normele generale de igienă ale nou-nascutului şi ale mediului său de dezvoltare. Mesaje cheie:
Evolutia nou-nascutului este determinata de calitatea ingrijirilor pe care le primeste din partea asistentului maternal profesionist.
Pentru stabilirea unei alimentatii care sa corespunda nevoilor nou-nascutului este obligatorie colaborarea asistentului maternal profesionist cu medicul de familie.
Pentru o alimentatie sanatoasa, trebuiesc respectate toate regulile de preparare, administrare si igiena recomandate de catre medic.
Copilul are nevoie sa fie tinut in brate cand este hranit, sa i se vorbeasca, sa fie privit si sa priveasca pentru a se simti in siguranta, iubit si acceptat.
Comunicarea începe încă de la naştere deşi se dicută tot mai des despre importanţa comunicării “in utero” între mama şi copil.
Atat asistentul maternal profesionist, cat si membrii familiei acestuia, vor respecta reguli stricte de igiena.
Igiena vietii (a somnului, a alimentatiei, a hainutelor) sunt aspecte foarte importante in ingrijirea copilului.
Baia poate fi un moment de comunicare maxima cu copilul si de relaxare daca copilul se va simti in siguranta.
Imunizarile se incep in maternitate si se contiuna acasa dupa un calendar stabilit de medicul copilului, in conformitate cu Programul National de Imunizari. Metode şi tehnici: prezentare interactivă, brainstorming, lucru în grupuri mici, demonstraţii, stagiu practic Materiale necesare
flip-chart, markere, computer, video-proiector, foi de flip-chart, banda adeziva de hartie, foarfece
papusa care imita marimea si forma unui nou-nascut (plastic moale), produse cosmetice , recomandate nou-nascutului, scutece de unica folosinta
set de vesela speciala pentru alimentatie: biberoane, tetine, vase de fiert apa, vase pentru sterilizarea biberonului si tetinelor
cadita, tipuri de recipiente pentru reziduri – galeti de plastic cu si fara capac, saci pentru gunoi Întrebări de evaluare FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

146

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008
Ce este important pentru a stimula dezvoltarea nou-nascutului?
Care este profesionistul la care asistentul maternal trebuie sa apeleze nemijlocit atunci cand are in plasament un nou-nascut?
Cum se stabileste alimentatia nou-nascutului?
In functie de ce anume este stabilit calendarul de vaccinari al nou-nascutului?
Ce cuprinde igiena vietii? Recomandări pentru formator
Este important sa va asigurati permanent (utilizand evaluarea continua) ca participantii dobandesc cunostinte privind particularităţile de dezvoltare ale copilului nou-născut, inteleg importanţa stimulării acestuia si a relatiei cu adultul, cunosc nevoile nou-născutului (ingrijire, alimentatie, igiena, etc).
Metodele si mijloacele utilizate in furnizarea continutului trebuie sa determine implicarea permanenta a cursantilor.
Daca specializarea dumneavoastra de baza nu presupune cunostinte referitoare la ingrijirile acordate nou-nascutului, solicitati prezenta unui specialist pe toata derularea sesiunii (asistent medical de pediatrie, medic pediatru)
Stagiul practic prevazut pentru aceasta sesiune trebuie sa le permita dobandirea deprinderilor de a manevra nou-născutul, de realizare a imbaierii si imbracarii acestuia, de observare si initiere a jocurilor adecvate acestei varste,etc. ACTIVITATEA 1

Grupuri de lucru (25 minute): Prezentati pe scurt subiectul sesiunii 3: ”Aceasta sesiune o dedicam nou-nascutului si pentru aceasta, vom incepe prin a face un mic exercitiu”. Impartiti grupul de cursanti in 3 grupuri (tehnica “1-2-3”) si detaliati cerintele sarcinii: “Grupul 1 va discuta despre caracteristicile nou-nascutului la termen, Grupul 2 va discuta despre caracteristicile nou-nascutului prematur, Grupul 3 va discuta despre nou-nascutul la termen dar cu greutate mica la nastere”. Stabiliti un raportor de grup care ve prezenta concluziile grupului in plen, timp de 5 minute. Aveti 10 minute pentru a discuta pe marginea temei date”. Afisati cerinta in prezentare PPT, timpii de lucru si asigurati-va ca fiecare grup a inteles care este sarcina de lucru . Grup 1 va discuta despre caracteristicile nou-nascutului la termen, Grupul 2 va discuta despre caracteristicile nou-nascutului prematur, Grupul 3 va discuta despre nou-nascutul la termen dar cu greutate mica la nastere. Se alege raportor! Timp de lucru in grup: 10 minute Timp de prezentare /grup: 5 minute

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

147

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 Dati fiecarui grup o foaie de flip-chart si un marker pentru a nota rezumatul analizei grupului. Dupa fiecare prezentare, rugati membrii celorlalte grupuri sa aduca completari daca considera ca a scapat ceva. Dupa fiecare prezentare, foile de flipchart sunt lipite pe perete, una langa cealalta, pentru a fi vizualizate de catre intreg grupul de cursanti. Foile nu vor fi dezlipite pe parcursul intregii sesiuni (in masura in care se poate, acestea nu vor fi dezlipite de-a lungul intregului modul – pentru vizualizarea in evolutie a elementelor ce tin de dezvoltarea copilului) Prelegere (10 minute): Pentru intarirea cunostintelor referitoare la caracteristicile de dezvoltare ale nou-nascutului la termen, ale prematurului si ale dismaturului, prezentati PPT-uri cu elemente teoretice preluate din manualul cursantului la subtemele 3.1 si 3.3. ACTIVITATEA 2

Brainstorming (5 minute): Intrebati cursantii care cred ca sunt nevoile pentru o dezvoltare adecvata a nou-nascutului notand pe flip-chart fiecare opinie a cursantilor. Dezbatere (20 minute): Impreuna cu acestia, analizati-le si determinati care sunt principalele categorii de nevoi ale nounascutului („siguranta, sanatate”). Accentuati asupra rolului comunicarii in interactiunea AMP-nounascut si in dezvoltarea copilului. Recomandati cursantilor sa fie foarte atenti pe tot parcursul derularii sesiunilor de formare asupra acestor elemente si sa urmareasca importanta lor in dezvoltarea copilului. ACTIVITATEA 3

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

148

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 Atentie! Solicitati un coformator specialist: asistent medical pediatrie sau medic pediatru! Prezentare interactiva (10 minute): Prezentati cursantilor subtema 3.2 „Caracteristicile alimentatiei nou-nascutului”. Solicitati-le cursantilor sa isi inchipuie ca au primit in plasament un nou-nascut. Rugati-i sa stabileasca daca este fata sau baiat si sa se gandeasca cum il cheama. Dupa ce au stabilit numele copilului, prezentati-le papusa „el este Vasile/ea este Ioana si ne va ajuta incepand din acest moment sa vorbim despre tema noastra”. Solicitati un voluntar din cadrul grupului de cursanti, care va avea grija de Vasile/Ioana. Intrebati cursantii ce anume cunosc despre caracteristicile alimentatiei nou-nascutului si notati pe foaia de flipchart cateva dintre elementele deja cunoscute de catre cursanti (cu ce anume este alimentat nou-nascutul, care sunt regulile de baza in alimentatia nou-nascutului, cum se stabileste programul de mese al nou-nascutului, cine este specialistul care poate recomanda alimentatia copilului). Prelegere (15 minute): Prezentati PPT-uri cu elemente de continut din manualul cursantului („Regulile de baza in prepararea formulelor, Etapele prepararii formulelor de lapte, Stabilirea unui ritm de alimentare”). Sustineti prezentarea utilizand un set complet de vesela necesara alimentatiei nou-nascutului, argumentand asupra marimii biberoanelor, formei tetinelor, necesarului de vase pentru sterilizarea biberoanelor si a tetinelor. Joc de rol ( 30 minute): Solicitati 2 voluntari, care vor simula o secventa de hranire (10 minute/fiecare) a lui Vasile/a Ioanei, in conformitate cu indicatiile scrise pe care le veti da acestora: Situatia 1: „Trebuie sa ii dati sa manance bebelusului. Ii pregatiti laptele si va duceti la patut, rasuciti o patura, intoarceti copilul pe partea dreapta si ii rezemati biberonul pe patura. Apoi plecati”. Situatia 2: „ trebuie sa ii dati sa manance bebelusului. Ii pregatiti laptele copilului si ii povestiti ce faceti. Ii spuneti copilului ca veniti sa il luati din patut. Luati in brate copilul si va asezati confortabil pe un scaun. Hraniti bebelusul, privindu-l si vorbindu-i mereu, avand grija sa il ridicati pe umar pentru a scoate aerul.” Restul grupului este rugat sa nu intervina si sa observe cu atentie cele doua situatii. Dupa incheierea jocului de rol, observatorii sunt rugati sa comenteze cele vazute si sa aleaga care este situatia dezirabila (10 minute). Incheiati prezentarea subtemei cu mesajul cheie: „Copilul are nevoie sa fie tinut in brate cand este hranit, sa i se vorbeasca, sa fie privit si sa priveasca pentru a se simti in siguranta, iubit si acceptat”.

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

149

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 ACTIVITATEA 4

Atentie! Solicitati un coformator specialist: asistent medical pediatrie sau medic pediatru! Prezentare interactiva (10 minute): Prezentati masurile generale de igiena (ce credeti ca sunt normele de igiena?, de ce credeti ca sunt importante?, care ar putea fi acestea?) in conformitate cu manualul cursantului si incurajati cursantii sa discute pe marginea lor. Notati opiniile pe foi de flipchart. Grupuri de lucru (25 minute): Intrebati grupul de cursanti daca au auzit despre conceptul de igiena a vietii si descrieti elementele care definesc igiena vietii. Apoi, impartiti grupul de cursanti in 2 grupuri (tehnica “1-2” avand grija ca membrii grupurilor sa nu se mentina aceasi ca si in exercitiile anterioare) si explicitati-le sarcina de grup: “Fiecare grup in parte va identifica care sunt aspectele legate de igiena vietii, urmarind sa descrieti ce anume este specific nou-nascutului pentru urmatoarele elemente:
Igiena somnului
Igiena alimentatiei
Igiena hainelor
Plimbarile in aer curat Stabiliti un raportor de grup care ve prezenta concluziile grupului in plen, timp de 5 minute. Aveti 10 minute pentru a discuta pe marginea temei date”. Prezentati pe PPT sarcina grupului: Fiecare grup in parte va identifica care sunt aspectele legate de igiena vietii, urmarind sa descrieti ce anume este specific nou-nascutului pentru urmatoarele elemente: igiena somnului, igiena alimentatiei, igiena hainelor, plimbarile in aer curat. Se alege raportor! Timp de lucru in grup: 10 minute. Timp de prezentare /grup: 5 minute FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

150

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 . Dati fiecarui grup o foaie de flip-chart si un marker pentru a nota rezumatul analizei grupului. Dupa prezentarea rezultatelor grupului, prezentati PPT-uri cu elemente teoretice din manualul cursantului care expliciteaza conceptul de igiena a vietii (5 minute). Prezentare interactiva (20 de minute): Aratati grupului de cursanti cele doua cutii si deschideti-le. Pe masura ce scoateti obiectele din ele (produse cosmetice recomandate nou-nascutului, scutece de unica folosinta, cadita; tipuri de recipiente pentru reziduri – galeti de plastic cu si fara capac, saci pentru gunoi) spuneti-le cursantilor ca acestea sunt obiecte pe care le vor utiliza in mod curent atunci cand vor fi pusi in situatia de a acorda ingrijiri intr-un mod igienic unui nou-nascut. „Ce presupune acordarea ingrijirilor igienice?” Prezentati, cu ajutorul PPT-urilor, elemente de continut din manualul cursantului referitoare la baia copilului, igiena orala, ingrijirea ochilor, ingrijirea urechilor, ingrijirea organelor genitale. Utilizand papusa (Vasile/Ioana), explicitati elemente de tehnica de ingrijire a nou-nascutului (se poate solicita un voluntar din grupul de cursanti – o persoana care are experienta cresterii si ingrijirii nou-nascutului, de ex). ACTIVITATEA 5

Intrebati cursantii care au fost subiectele discutate in cadrul acestei sesiuni si care au fost elementele de noutate pentru dansii (5 minute). Pentru a rezuma, prezentati PPT-uri cu mesajele cheie aflate si in suportul de curs (10 minute).

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

151

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 SESIUNEA 4 PERIOADA DE SUGAR (SUB UN AN) Teorie Practică SESIUNEA 4 Perioada de sugar (sub un an) 4 ore 2 ore 4.1 Etape de dezvoltare a sugarului 4.2 Caracteristicilor psiho-motorii ale acestei perioade 4.3 Metode de stimulare psiho-motorie 4.4Dezvoltarea limbajului în primul an de viaţă 4.5 Nevoile sugarului şi modul de satisfacere a acestora 4.6 Principiile alimentaţiei sanogene a sugarului 4.7 Principalele tulburări ale comportamentului alimentar 4.8 Norme generale de igienă ale sugarului si ale mediului sau de dezvoltare 4.9 Mijloace de creştere a imunităţii 4.10 Cele mai frecvente boli ale sugarului 4.11 Accidente posibile la sugari şi prevenirea lor Obiective specifice. La sfârşitul sesiunii participanţii vor fi capabili să: 1 Defineasca principalele etape de dezvoltare a sugarului. 2 Prezinte caracteristicilor psiho-motorii ale acestei perioade. 3 Descrie principalele metode de stimulare psiho-motorie ale sugarului. 4 Identifice nevoile sugarului şi modalităţile de satisfacere a acestora. 5 Redea principiile alimentaţiei sanogene a sugarului. 6 Defineasca normele generale de igienă ale sugarului şi ale mediului său de dezvoltare. Mesaje cheie:
În primul an de viaţă copilul trece prin diverse etape de dezvoltare. Achiziţiile în plan psihomotor sunt vizibile de la o lună la alta, dezvoltarea fizica este rapida.
Jocul este principalul instrument de comunicare cu copilul, mesajele pe care copilul le transmite atunci cand se joaca sunt foarte importante.
Este perioada in care copilul se exprima imitand ceea ce aude si ceea ce vede.
Comunicarea cu sugarul trebuie sa fie clara, cuvintele trebuiesc pronuntate corect ca forma gramaticala.
Intotdeauna trebuie laudat si incurajat un comportament bun al copilului.
Copilul trebuie sa fie imediat inregistrat la un medic de familie, medic care va participa la stabilirea si revizuirea planului de interventie specifica pentru sanatate al copilului si care va urmari copilul pe toata durata plasamentului. Medicul va va sustine ori de cate ori este nevoie: in stabilirea meniului pentru copil, in satbilirea calendarului de vaccinari si in toate situatiile de imbolnavire ale copilului.
Pentru a corespunde cerintelor copilului, alimentatia trebuie sa fie variata si echilibrata.
Greselile din alimentatie pot avea consecinte negative asupra dezvoltarii fizice si psihice a copilului: anorexia sugarului si malnutritia pot fi doua dintre aceste consecinte. Metode şi tehnici prezentare interactivă, brainstorming, lucru în grupuri mici, demonstraţii, stagiu practic, studiu de caz, observare, atelier Materiale necesare flip-chart, markere, computer, video-proiector, foi de flip-chart, banda adeziva de hartie, foarfece, diverse tipuri de termometre adecvate utilizarii in cazul sugarilor, pompita pentru desfundat nasul Întrebări de evaluare
Care este caracteristica principala a acestei grupe de varsta? FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

152

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008
Ce reprezinta jocul pentru copil?
Ce tip de comportament al copilului trebuie laudat?
Ce presupune alimentatia sanatoasa? Recomandări pentru formator
Este important sa va asigurati permanent (utilizand evaluarea continua) ca participantii dobandesc cunostinte privind particularităţile de dezvoltare ale sugarului, inteleg importanţa stimulării acestuia si a relatiei cu adultul, cunosc nevoile sugarului (ingrijire, alimentatie, igiena,imunizari, securitate, etc).
Metodele si mijloacele utilizate in furnizarea continutului trebuie sa determine implicarea permanenta a cursantilor.
Daca specializarea dumneavoastra de baza nu presupune cunostinte referitoare la ingrijirile acordate sugarului, solicitati prezenta unui specialist pe toata derularea sesiunii (asistent medical de pediatrie, medic pediatru)
Stagiul practic prevazut pentru aceasta sesiune trebuie sa le permita dobandirea deprinderilor de manevrare si ingrijire a sugarului, de realizare ingrijirilor acestuia, de observare si initiere a jocurilor adecvate acestei varste, etc.

ACTIVITATEA 1

Introduceti tema sesiunii prin intrebarea:”Care este varsta pana la care se spune despre un copil ca este sugar?”. Dupa primirea raspunsului, prezentati cu ajutorul PPT-urilor a principalelor caracteristi ale acestei etape de varsta a copilului :
Reperele creşterii somatice (fizice)
Comportamente asteptate
Aspecte care pot semnala intarzieri in dezvoltare ACTIVITATEA 2

Grupuri de lucru (30 minute): Impartiti grupul de cursanti in 4 grupuri si explicitati sarcina de grup: “ Ne vom ocupa de dezvoltarea sugarului in exercitiul pe care urmeaza sa il facem. Fiecare grup va primi o foaie de flip chart si va avea de completat un tabel. Stabiliti un raportor de grup care va prezenta concluziile FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

153

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 grupului in plen, timp de 5 minute. Deoarece este o sarcina laborioasa, veti avea la dispozitie 25 de minute pentru a discuta pe marginea temei date. Si acum: Grupul 1 va analiza dezvoltarea unui copil in varsta de 3 luni, Grupul 2 va analizadezvoltarea unui copil de 6 luni, Grupul 3 va analiza dezvoltarea unui copil de 9 luni, Grupul 4 va analiza dezvoltarea unui copil de 12 luni. In analiza dumneavoastra trebuie sa urmariti: elemente de dezvoltare ale copilului, metode de stimulare ale copilului, nevoile copilului specifice grupei de varsta, in conformitate cu PPT-ul prezentat. Pentru a completa tabelul, puteti consulta manualul cursantului, la modulul 3, sesiunea 4.” Elemente de dezvoltare Metode de stimulare ale Nevoile specifice ale ale copilului cu varsta de

copilul de …3 luni/6 luni/9

copilului cu varsta de…3

…3 luni/6 luni/9 luni/12

luni/12 luni

luni/6 luni/9 luni/12 luni

luni

Dupa prezentarea in plen a rezultatului activitatii fiecarui grup de lucru, se vor analiza si se vor face completari. Dupa fiecare prezentare, foile de flip-chart sunt lipite pe perete, una langa cealalta, pentru a fi vizualizate de catre intreg grupul de cursanti. Foile nu vor fi dezlipite pe parcursul intregii sesiuni (in masura in care se poate, acestea nu vor fi dezlipite de-a lungul intregului modul – pentru vizualizarea in evolutie a elementelor ce tin de dezvoltarea copilului). Prelegere (15 minute): Pentru fixarea informatiei corecte, dupa prezentarea rezultatelor celor 4 grupuri de lucru, prezentati PPT-uri cu elemente de continut din subtemele 4.2,,4.3, 4.4 si 4.5 din manualul cursantului. ACTIVITATEA 3

Atentie! Solicitati un coformator specialist: asistent medical pediatrie sau medic pediatru! Prezentare interactiva (15 minute): Prezentati cu ajutorul PPT continutul prevazut in manualul cursantului la subtema 4.6, dezbatand impreuna cu participantii la curs elementele prezentate: „de ce credeti ca este important sa cunoastem orarul meselor, tipul si cantitatea alimentelor recomandate unui sugar”, „cine este profesionistul care poate stabili meniul copilului?” , „care sunt etapele importante pentru dezvoltarea sugarului din punctul de vedere al alimentatiei?”.) Prelegere (10 minute): Prezentati continutul referitor la „Diversificatia alimentatiei”.

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

154

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 Studiu de caz (15 minute): Dupa prezentarea elementelor de continut, propuneti-le cursantilor: „Sa ne inchipuim ca avem in plasament o fetita, Maria, de 8 luni si trebuie sa realizam un meniu pentru astazi. Cunoastem bine copilul, stim care sunt recomandarile medicului de familie in ceea ce priveste alimentatia fetitei. Haideti, impreuna sa facem acest meniu!” Utilizati filp chart-ul pentru a nota propunerile cursantilor si le vor analiza impreuna. Dupa dezbaterea asupra realizarii meniului, intrebati grupul:” Dupa ce am vazut care sunt elementele de care trebuie sa tinem cont atunci cand realizam o alimentatie adecvata copilului, cred ca vom putea gasi impreuna Regulile unei alimentatii sanogene a sugarului”. Notati toate regulile spuse de cursanti.. Dezbatere (10 minute): Plecand de la regulile identificate de catre participanti, formatorul face trecerea de la subtema 4.7 din manualul cursantului „Principalele tulburari ale comportamentului alimentar”:” si acum, daca tot am vazut care sunt regulile care trebuie respectate in alimentatia sugarului, sa vedem care sunt greselile de alimentatie cel mai adesea intalnite pe care le cunoasteti.” Formatorul scrie pe flip chart opiniile cursantilor. Formatorul va incadra opiniile cursantilor in cele doua mari categorii: „Supravalorizarea alimentatiei si Devalorizarea alimentatiei” Prezentare (5 minute): Prezentati PPT-uri cu elemente de continut din manualul cursantului referitoare la greseli de alimentatie si tulburari ale comportamentului alimentar (5 minute). ACTIVITATEA 4

Exercitiu (20 minute): Sugerati grupului sa isi aduca aminte de sesiunea anterioara cand au analizat si dezbatut elementele de igiena ale nou-nascutului. Lansati o noua cerinta grupului de cursanti: „ acum va trebui sa ne gandim la sugar si sa completam urmatorul tabel” si aseazati pe flip chart o foaie continand urmatorul tabel: Ce anume este specific sugarilor in ceea ce priveste mentinerea igienei! Camera copilului Imbracamintea Somnul Imbaierea Igiena orala Ingrijirea ochilor Ingrijirea urechilor Activitatea fizica FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

155

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 Tabelul va fi completat cu opiniile cursantilor. Incadrati toate raspunsurile importante, in conformitate cu manualul cursantului, subtema 4.8. ACTIVITATEA 4

Atentie! Formatorul poate solicita un coformator specialist: asistent medical pediatrie sau medic pediatru! Brainstorming (10 minute): Intrebati cursantii care sunt mijloacele de crestere a imunitatii si cum se dobandeste imunitatea si notati opiniile cursantilor. Prelegere (10 minute): Formatorul va prezenta PPT-uri cu elementele de continut din manualul cursantului prevazute la subtema 4.9 Prezentare interactiva (20 minute): Prezentati continutul prevazut in manualul cursantului la subtema 4.10Participantii trebuie incurajati sa intervina atunci cand au nelamuriri sau atunci cand au avut experiente legate de subiectele prezentate. Pentru a va sustine continutul furnizat, puteti sa prezentati diverse tipuri de termometre pentru sugari sau pompite pentru desfundat nasul. Nu se vor prezenta tipuri de medicamente si trebuie sa subliniati ca: „Medicul de familie este singurul profesionist avizat sa puna diagnostice si sa recomande tratamente!” ACTIVITATEA 5

Grupuri de lucru (25 minute): Impartiti grupul de cursanti in 2 grupuri (tehnica “1-2”) si explicitati sarcina de grup: “Fiecare grup in parte va identifica care sunt posibilele accidente ale sugarilor cum pot fi acestea prevenite. FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

156

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 Stabiliti un raportor de grup care va prezenta concluziile grupului in plen, timp de 5 minute. Aveti 15 minute pentru a discuta pe marginea temei date” Prezentati PPT sarcina grupului: Fiecare grup in parte va identifica care sunt posibilele accidente ale sugarilor cum pot fi acestea prevenite. Se alege raportor! Timp de lucru in grup: 15 minute. Timp de prezentare /grup: 5 minute. . Dati fiecarui grup o foaie de flip-chart si un marker pentru a nota rezumatul analizei grupului. Prezentare (15 minute): Dupa prezentarea rezultatelor grupului, prezentati PPT-uri cu elemente teoretice din manualul cursantului corespunzatoare temei 4.11 ACTIVITATEA 6

Formatorul intreaba cursantii care au fost subiectele discutate in cadrul acestei sesiuni si care au fost elementele de noutate pentru dansii (5 minute). Pentru a rezuma, prezinta PPT-uri cu mesajele cheie aflate si in suportul de curs (5 minute).

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

157

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 SESIUNEA 5 PERIOADA COPILĂRIEI TIMPURII (1-2 ANI) Teorie Practică SESIUNEA 5 Perioada copilăriei timpurii (1-2 ani) 4 ore 2 ore 5.1 Principalele etape de creştere şi dezvoltare a copilului de 1-2 ani 5.2 Particularităţile psihice şi nevoile educative ale copiilor de 1-2 ani 5.3 Dezvoltarea limbajului 5.4 Tipuri de jocuri specifice acestei etape de dezvoltare a copilului 5.5 Principalele crize de adaptare ale copilului de 1-2 ani 5.6 Comportamentul dificil al copilului şi tulburările de comportament în coplilăria timpurie 5.7 Prezentarea regulilor şi a limitelor utilizate în educarea copilului de 1-2 ani 5.8 Alcatuirea unui meniu adecvat copilului cu varsta cuprinsa intre 1 si 2 ani 5.9 Semne de imbolnavire si ingrijirea medicala 5.10 Prevenirea accidentelor 5.11 Norme generale de igienă ale copilului 1-2 ani si ale mediului sau de dezvoltare Obiective specifice. La sfârşitul sesiunii participanţii vor fi capabili să: 1 Distinga principalele etape de creştere şi dezvoltare a copilului de 1-3 ani. 2 Enumere particularităţile psihice şi nevoile educative ale copiilor de 1-3 ani. 3 Identifice etapelor de dezvoltare a limbajului în această etapă. 4 Susţina tipurile de jocuri specifice acestei etape de dezvoltare a copilului. 5 Evalueze principalele crize de adaptare ale copilului de 1-3 ani. 6 Descrie comportamentul dificil al copilului şi tulburările de comportament în coplilăria timpurie. 7 Prezinte regulile şi a limitele utilizate în educarea copilului de 1-3 ani. 8 Alcătuiasca un meniu specific pentru copilul de 1-3 ani. 9 Identifice principalele semne de îmbolnăvire şi metodele de îngrijire medicală. 10 Descrie principalele metode de prevenire a accidentelor la copilul 1-3 ani. 11 Defineasca normele de igienă pentru copilul 1-3 ani şi ale mediului de dezvoltare. Mesaje cheie:
Fiecare copil se dezvoltă în ritmul său.
Intre 1 si 3 ani dezvoltarea copilului este dominata de: deprinderea si consolidarea mersului, comunicarea cu adultul si dezvoltarea sentimentului de incredere in sine.
Jocul este principala activitate a copilului si principalul mijloc de exploarare a mediului inconjurator.
Manifestările opozante şi agresive sunt (până la un punct), sunt parte componentă a unei dezvoltări normale.
Agresivitatea copilului poate avea mai multe cauze si este indicat ca asistentul maternal sa apeleze la specialişti (psihologi, psihiatri, educatori) pentru a primi sprijin cresterea si ingrijirea copilului.
Comportamentul asistentului maternal faţă de copil trebuie să fie un echilibru între permisivitate şi disciplină.
Regulile pentru copilul 1-3 ani trebuie sa fie simple, intelese de copil si sunt valabile doar in situatia in care au fost intelese de copil si in cazul in care sunt respectate de toata lumea.
Pentru o alimentatie sanatoasa a copilului cu varsta cuprinsa intre 1 si 3 ani, fiecare grupa de FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

158

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 alimente trebuie sa fie in permanenta prezente in meniurile sale.
Aprecierea gravitatii semnelor si simptomelor in cazul imbolnavirilor copiilor este doar responsabilitatea medicului de familie!
In aceasta perioada, datorita dezvoltarii copilului, gama de potentiale accidente creste, copilul fiind mai mobil si mai curios in a descoperi mediul inconjurator Metode şi tehnici prezentare interactivă, brainstorming, lucru in grupuri mici, explicaţia, stagiu practic, studiu de caz, observare Materiale necesare flip-chart, markere, foi de flip-chart, banda adeziva de hartie, foarfece, computer, video-proiector, material de suport - lista cu alimentele si continutul caloric/100g Întrebări de evaluare:
Trebuie sa facem comparatie intre dezvoltarea copiilor de aceiasi varsta?
Pentru a ne face intelesi de copil, este bine sa folosim cuvintele asa cum le rosteste el?
De ce copilul de 3 ani bate din picior cand doreste ceva interzis?
De ce sunt necesare regulile pentru copilul 1-3 ani?
Cine poate aprecia gravitatea semnelor de imbolnavire ale copilului?
Cate mese pe zi trebuie sa existe in meniul zilnic al copilului?
Cand trebuie sa aibe copilul control sfincterian? Recomandări pentru formator
Este important sa va asigurati permanent (utilizand evaluarea continua) ca participantii dobandesc cunostinte privind principalele etape de creştere şi dezvoltare ale copilului 1-3 ani, inteleg importanţa regulilor si a limitelor in educatia copilului, disting principalele tipuri de jocuri si jucarii necesare dezvoltarii armonioase ale acestuia, determina importanta relatiei cu adultul de referinta.
Metodele si mijloacele utilizate in furnizarea continutului trebuie sa determine implicarea permanenta a cursantilor, observarea si lucrul in echipa.
Daca specializarea dumneavoastra de baza nu presupune cunostinte referitoare la ingrijirile acordate nou-nascutului, solicitati prezenta unui specialist pe toata derularea sesiunii (asistent medical de pediatrie, medic pediatru)
Stagiul practic prevazut pentru aceasta sesiune trebuie sa le permita cursantilor dobandirea deprinderilor de ingrijire a copilului 1-3 ani si de comunicare si joc cu copilul, sa stimuleze angajarea emotionala pozitiva in schimbul relationar adult-copil si sa stimuleze intelegerea nediscriminativa a situatiilor de criza/risc ale familiilor, sa relationeze cu diversi specialisti (medici, educatori, psihologi, etc)

ACTIVITATEA 1

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

159

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 Grupuri de lucru (45 minute): Impartiti grupul de cursanti in 2 grupuri si explicitati sarcina de grup: “Ne vom ocupa de dezvoltarea copilul cu varsta cuprinsa intre 1 si 2 ani in exercitiul pe care urmeaza sa il facem. Fiecare grup va primi o foaie de flip chart si va avea de completat un tabel. Stabiliti un raportor de grup care va prezenta concluziile grupului in plen, timp de 5 minute. Veti avea la dispozitie 25 de minute pentru a discuta pe marginea temei date. Si acum: Grupul 1 va analiza dezvoltarea unui copil in varsta de 1 an, Grupul 2 va analiza dezvoltarea unui copil de 2 ani. In analiza dumneavoastra trebuie sa urmariti: principalele etape de crestere ale copilului cu varsta cuprinsa intre 1 si 2 ani, limbajul copilului, tipuri de jocuri specifice, nevoile copilului specifice grupei de varsta, in conformitate cu PPT-ul prezentat. Pentru a completa tabelul, puteti consulta manualul cursantului, la modulul 8, sesiunea 5.” Elemente de dezvoltare ale copilului cu varsta de … 1 an, 2 ani

Limbajul copilului in varsta de … 1 an, 2 ani

Jocuri specifice pentru copilul cu varsta de… 1 an, 2 ani

Nevoile specifice ale copilului cu varsta de… 1 an, 2 ani

Dupa prezentarea in plen a rezultatului activitatii fiecarui grup de lucru, se vor analiza si se vor face completari (5 minute). Dupa fiecare prezentare, foile de flip-chart sunt lipite pe perete, una langa cealalta, pentru a fi vizualizate de catre intreg grupul de cursanti. Foile nu vor fi dezlipite pe parcursul intregii sesiuni (in masura in care se poate, acestea nu vor fi dezlipite de-a lungul intregului modul – pentru vizualizarea in evolutie a elementelor ce tin de dezvoltarea copilului). Prelegere (20 minute): Pentru fixarea informatiei corecte, dupa prezentarea rezultatelor celor 4 grupuri de lucru, prezentati PPT-uri cu elemente de continut din subtemele 5.1, 5.2, 5.3 si 5.4 din manualul cursantului. ACTIVITATEA 2

Studiu de caz (10 minute): Propuneti grupului de cursanti urmatoarea situatie: ”dna. Ana, asistent maternal, se afla in sufragerie pe canapea si coase hainuta Corinei, 2, 6 ani. Corina sta pe covoras si se joaca cu jucariile. Dna Ana vorbeste cu ea si o intreaba ce face acolo. Copilul nu raspunde si nu reactioneaza, continuand sa se joace. Dintr-o data, Corina vine la dna. Ana si ii arunca cosul cu papiote, trage de bluzita pe care o coase dna.Ana. Cand dna. Ana o intreaba ce s-a intamplat, Corina incepe sa se loveasca.” Incurajati cursantii sa comenteze aceasta situatie, urmarind sa determine ce a declansat reactia copilului, ce ar trebui sa faca asistentul maternal, cum se pot preveni astfel de situatii. Faceti legatura cu subtema anterior discutata. Notati cele mai importante idei ale participantilor pe flip chart. FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

160

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008

Prezentare interactiva (25 minute): Intrebati cursantii care ar putea fi situatiile in care comportamentul copilului se poate schimba, in care ar putea aparea reactii neasteptate din partea copilului. Notati opiniile cursantilor, rugati-i sa argumenteze si dezbateti impreuna cu acestia situatiile prezentate. (10 minute) Pentru intarirea cunostintelor referitoare la principalele crize de adaptare ale copilului de 1-2 ani si la comportamentul dificil al copilului şi tulburările de comportament în coplilăria timpurie prezentati PPT-uri cu elemente teoretice preluate din manualul cursantului la subtemele 5.5 si 5.6 (15 minute) ACTIVITATEA 3

Brainstorming (5 minute): Spuneti-le cursantilor ca urmeaza sa dezbateti un subiect foarte interesant: reguli si limite, rolul lor in educatia copilului. „Mi-ar place sa aflu opinia dumneavoastra despre acest subiect”. Incurajati participantii sa vorbeasca despre tematica abordata, stimuland discutia in functie de raspunsurile primite, continuand cu intrebari de genul:
„Ce este o regula? Dar limita?”
„De la ce varsta credeti ca este important sa avem reguli stabilite pentru copii?”
„Credeti ca sunt importante regulile in dezvoltarea copilului?” Notati pe flip chart opiniile cursantilor. Dezbatere (10 minute): Pe o alta foaie de flip chart sumarizati opiniile cursantilor. Rugati-i sa argumenteze afirmatiile si dezbateti in grup aceste argumente. In cazul in care nu au fost atinse toate subiectele aflate la subtema 5.7 din manualul cursantului, faceti completarile necesare. ACTIVITATEA 4

Grupuri de lucru (20 minute) Impartiti grupul de cursanti in 2 grupuri si explicitati sarcina de grup: “Ne vom ocupa de alimentatia copilului cu varsta cuprinsa intre 1 si 2 ani in exercitiul pe care urmeaza sa il facem. Fiecare grup va primi o foaie de flip-chart si va avea de realizat un meniu pentru 1 zi pentru un copil de 1 an, respectiv pentru un copil de 2 ani. Fiecare grup va avea la dispozitie 15 de minute pentru elaborarea meniului. Stabiliti un raportor de grup care ve prezenta meniul realizat in plen, FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

161

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 timp de 5 minute. Si acum: Grupul 1 va realiza un meniu pentru un copil in varsta de 1 an, Grupul 2 va realiza un meniu pentru un copil in varsta de 2 ani. Dati fiecarui cursant lista cu alimentele si continutul caloric/100g aflata in anexa. Dupa prezentarea in plen a rezultatului activitatii fiecarui grup de lucru, se vor analiza si se vor face completari (5 minute) Prelegere (10 minute): Pentru fixarea informatiei corecte, dupa prezentarea rezultatelor grupurilor de lucru, prezentati PPT-uri cu elemente de continut din subtema 5.8 din manualul cursantului (10 minute) ACTIVITATEA 5

Brainstorming (15 minute): Propuneti cursantilor sa determine care sunt principalele semne dupa care isi pot da seama ca un copil este bolnav. Notati toate sugestiile cursantilor pe o foaie de flip-chart (5 minute). Sumarizati prezentand PPT-uri care sa reflecte continutul aflat in manualul cursantului la subtema 5.9, oprindu-va inainte de tratarea subiectului ”Cum putem să facem perioadele de boală ale copilului mai uşoare şi ce îi putem spune ca să-l facem să coopereze cu noi ?” (10 minute) Studiu de caz (20 minute): Impartiti participantii la curs in doua grupuri si dati-le spre analiza urmatoarele situatii: Grupul 1: ”Vasile, 2 ani, a facut oreion. Este febril si vi s-a recomandat sa nu faca prea multa miscare. Cum putem să facem perioada de boală a copilului mai uşoara şi ce îi putem spune ca să-l facem să coopereze cu noi ?” Grupul 2: „Ioana, 2,6 ani, are diagnosticul de boala diareica acuta si vi s-a recomaandat regim alimentar si tratament medicamentos. Cum putem să facem perioada de boală a copilului mai uşoara şi ce îi putem spune ca să-l facem să coopereze cu noi ?” Fiecare grup isi va stabili un raportor care va prezenta concluziile grupului in plen, timp de 5 minute. Fiecare grup are la dispozitie 10 de minute pentru a discuta pe marginea temei date. Dupa prezentarea in plen a rezultatului activitatii fiecarui grup de lucru, se vor analiza si se vor face completari (5 minute). Prelegere (10 minute) Pentru fixarea informatiei prezentati PPT-uri cu elemente de continut din subtema 5.9 din manualul cursantului

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

162

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 ACTIVITATEA 6

Prezentare interactiva (20 minute): Intrebati cursantii ce se schimba sub raportul riscului expunerii accidentelor la copilul 1-2 ani in comparatie cu perioada de sugar? de ce creste riscul accidentelor la copilul cu varsta intre 1 si 2 ani? Notati si comentati opiniile cursantilor, accentuand asupra continutului prevazut la subtema 5.10 in manualul cursantului. (10 minute) Prezentati foile de flip chart cu rezultatul exercitiului realizat de catre cursanti la sesiunea anterioara, subtema „norme generale de igiena ale sugarului si ale mediului sau de viata”. Rugati cursantii sa faca adaugiri pe fiecare sectiune in parte. Prezentati apoi PPT-uri realizate in conformitate cu manualul cursantului, subtema 5.11. (10 minute) ACTIVITATEA 6

Intrebati cursantii care au fost subiectele discutate in cadrul acestei sesiuni si care au fost elementele de noutate pentru dansii (5 minute). Pentru a rezuma, prezentati PPT-uri cu mesajele cheie aflate si in suportul de curs (5 minute). ANEXA Lista alimente – continut caloric/100g Lactate Telemea de oaie 270 Porc gras 340 Branza grasa de vaci 156 Smantana 20% 213 Porc slab 143 Branza slaba de vaci 97 Smantana 30% 299 Rata 136 Branzeturi topite 366 Unt 806 Vita grasa 401 Cascaval 382 Urda 136 Vita slabă 118 Iaurt gras 55 Carne Vitel slaba 226 Iaurt slab 30 Curcan 179 Creier 125 Lapte batut 64 Curcan (gras) 227 Ficat porc 146 Lapte praf normal 498 Gaina (grasa) 167 Oua Lapte vaca integral 67 Gaina (slaba) 128 Albus de ou de gaina 57 Lapte vaca degresat 50 Pui de gaina 177 Galbenus 364 Lapte de capra 67 Gasca 260 Ou de gaina (50g) 85 Lapte de oaie 113 Miel 260 Ou de rata (60g) 104 Telemea de vaca 243 Oaie 331 Praf de ou 564 FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

163

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 Fructe Afine 60 Agrise 48 Banane 84 Caise 64 Capsuni 50 Cirese 82 Cirese amare 80 Corcoduse 45 Dude 81 Fragi 57 Grapefruit 50 Gutui 66 Lamai 55 Mandarine 40 Mere 59-74 Mure 77 Nectarine 56 Pepene galben 30 Pepene verde 29 Pere 59-80 Piersici 65 Portocale 53 Prune 89 Struguri 100 Visine 66 Zmeura 67 Legume Ardei gras rosu 39 Ardei gras verde 25 Ardei iute 24 Cartofi 89 Cartofi noi 80 Castraveti 19 Ceapa uscata 51 Ceapa verde 35 Ciuperci 35 Conopida 32 Dovleac 32 Fasole verde 38 Loboda 19 Mazare verde boabe 96 Marar (frunze) 30 Morcovi 45 Pastarnac 72 Patlagele rosii 25

Patlagele vinete 27 Patrunjel (frunze) 50 Patrunjel (radacina) 53 Praz 54 Ridichii de iarna 26 Ridichii de luna 19 Salata verde 22 Sfecla rosie 43 Spanac 25 Sparanghel 21 Telina 45 Urzici 68 Usturoi 137 Varza alba 25 Varza rosie 33 Fainoase Paine de grau alba 282 Paine graham 256 Paine de grau intermediara 255 Paste fainoase obisnuite 360 Paste fainoase cu ou 366 Porumb 362 Biscuiti 337 Cornuri, chifle 269 Faina de grau 357 Fulgi de ovaz 382 Gris 354 Malai 362 Orez 351 Orez decortificat 355 Mezeluri si conserve din carne Parizer, cremurst 289 Pate de ficat 261 Carnati de casa 324 Carnati cabanos 374 Muschi tiganesc 333 Salam uscat, tip Sibiu 510 Salam de vara 579 Sunca presata 330 Toba de porc 299 Mancaruri - portie Ardei umpluti cu carne 81 Bors de loboda 160

Bors de perisoare 220 Bors rusesc de legume 188 Carne fripta la gratar 144 Ciorba de carofi 385 Ciorba de miel 380 Ciorba de oase porc 120 Ciorba de stevie 163 Ciulama de ciuperci 356 Ciulama de pasare cu mamaliguta 428 Friptura de pasare cu piure cartofi si salata de sfecla 594 Mamaliga cu telemea de vaca si smantana 348 Mancare de fasole verde cu carne de vita slaba 80 Mancare de fasole verde cu pui 96,1 Omleta dietetica 246 (2oua si unt) Oua ochiuri 146 (un ou) Peste rasol 80.4 Pilaf cu carne 515 Pilaf dietetic 320 Piure de cartofi 20.5 Piure de cartofi/unt/lapte 140 Salata de sfecla 79 Salata de spanac 87 Sos de rosii pentru mancaruri 58 Supa crema de legume 176 Supa de carne slaba 10 Supa de legume 9 Supa de morcovi 16 Supa de oase 70 Supa de pasare 80 Supa de pasare cu taitei 168 Supa de rosii 168 Supa de vaca 80 Supa de zarzavat cu fidea 132 Supa de zarzavat cu galusti de gris 211

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

164

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008

MODUL 9 OCROTIREA COPILULUI CU HANDICAP SESIUNEA 1 1.1. Recapitularea cunoştiinţelor modulului sinteză 1.2. Identificarea nevoilor individuale de asistenţă şi îngrijire ale copilului cu handicap 1.3. Descrierea particularităţile de dezvoltare ale copilului cu handicap SESIUNEA 2 2.1. Participarea activă la realizarea programului individual de recuperare, reabilitare, integrare a copilului cu handicap. 2.2. Tehnici specifice de îngrijire integrată a copilului cu handicap, utilizarea manevrelor de transport şi transfer ale copilului cu dizabilităţi. 2.3. Folosirea practicilor care se recomandă pentru igena personală a copilului cu handicap, alcătuirea unui meniu în concordanţă cu particularităţile copilului cu handicap SESIUNEA 3 3.1. Cunoaşterea importanţei limbajelor verbale, nonverbale şi a modalităţilor alternative de comunicare cu copilul cu handicap. 3.2. Abordarea sexualitaţii copilulului cu nevoi speciale şi încurajarea formelor şi deprinderilor de viaţă independentă.

OBIECTIVE GENERALE

Teorie 3ore

Practică 2 ore

3ore

2 ore

3ore

2 ore

La finalul modulului participantii vor fi capabili să:
Identifice particularităţile de dezvoltare în raport cu tipul de handicap prezent
Cunoască tehnici specifice de îngrijire a copilului cu handicap, în raport cu nevoile individuale
Cunoască modalitatea de obţinere a certificatului de handicap şi de realizare a programului individual de recuperare, reabilitare şi integrare a copilului cu handicap
Cunoască principalele norme de igienă privind alimentaţia, vestimentaţia, locuinţa, îngrijirea corporală
Identifice principalele modalităţi de comunicare specifice fiecărui tip de handicap
Descrie etapele de formare a deprinderilor de viaţă independentă

RECOMANDARE ORE PRACTICA

Vizitarea unui centru de recuperare pentru copiii cu handicap.

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

165

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

166

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 ACTIVITATEA 1

Activitate individuală: Îmnânaţi participanţilor copii Anexa 1, explicând faptul că în anexa respectivă se regăsesc mai multe enunţuri recapitulative, iar ei trebuie să stabilească dacă acestea sunt adevărate sau false (timp: 10 min). ENUNT 1. Adaptarea este un proces care se derulează pe tot parcursul vieţii 2. Excluziune înseamnă limitarea dreptului la educaţie 3. Handicap înseamnă dezavantajul social rezultat în urma unei deficienţe 4. Legea care reglementează drepturile şi obligaţiile persoanelor cu handicap este 448/2006 5. Copiii cu handicap nu beneficiază de reglementările legii 272/2004, ci doar ale legii 448/2006 6. Cel mai grav este gradul 1 de handicap 7. Handicapul este moştenit de la părinţi 8. Deficienţele de limbaj pot fi de sine stătătoare, dar se pot asocia şi cu alte deficienţe 9. Deficienţele senzoriale pot fi evolutive sau nu 10. Principiul intervenţiei timpurii indică eficienţa intervenţiei precoce 11. Principiul drepturilor egale reglementează accesul efectiv la serviciile comunitare 12. AMP primeşte un spor de 15% pentru fiecare copil cu handicap luat în plasament 13. Alocaţia de întreţinere pentru copiii cu handicap, aflati in plasament este majorată cu 50%. 14. Serviciile sociale reprezintă ansamblul complex de măsuri şi acţiuni realizate pentru a răspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, în vederea depăşirii unor situaţii de dificultate, pentru prezervarea autonomiei şi protecţiei persoanei, pentru prevenirea marginalizarii şi excluziunii sociale şi promovarea incluziunii sociale 15. AMP trebuie să solicite Comisiei pentru protecţia copilului sau Serviciului de evaluare complexă, datele de contact şi localizarea principalelor servicii pe care instituţiile publice sau private le oferă în zona în care locuiesc.

A ☺

F ☺

☺ ☺ ☺ ☺ ☺ ☺ ☺ ☺ ☺ ☺ ☺ ☺

☺

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

167

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 Dezbatere: Citiţi fiecare enunţ al tabelului şi discutaţi-l în plen cu participanţii. La enunţul 3 se va relua pe scurt schema de mai jos (timp 20 min):

ACTIVITATEA 2

Grupuri de lucru : Impărţiţi participanţii în echipe de câte 2 persoane (tehnica « 1 – 2 »). Scrieţi pe un PPT următoarele întrebări: De ce am ales să iau în plasament un copil cu handicap ? Ce calităţi personale mă ajută în creşterea unui copil cu handicap? Ce experienţe cu persoane cu handicap am avut ? Care este cel mai important lucru atunci când îngrijeşti un copil cu handicap ? Participanţii îşi vor împărtăşi unul altuia răspunsurile la întrebările de mai sus (timp 5 minute). După scurgerea celor 5 minute fiecare participant va prezenta răspunsurile partenerului de discuţie. Formatorul va nota elementele importante pe flip-chart (timp : 15 min) Dezbatere: Desenează pe o foaie de flip-chart conturul unui copil cu handicap şi întrebaţi participanţii cum şiar dori să fie copilul cu handicap pe care ar vrea să-l ia în plasament: “Să fie vesel, să fie sănătos, să se joace, să fie cum?”. Formatorul va nota calităţile pe care participanţii le vor enumera, în interiorul conturului. Apoi întrebaţi: “Ce trebuie făcut ca un copil să fie sănătos?” – “Să-l hrăneşti, să doarmă etc” – în felul acesta se vor identifica nevoile de dezvoltare, în exteriorul conturului. Formatorul va grupa (va încercui cu o culoare – spre exemplu) nevoile pe grupele principale (timp: 10 min) FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

168

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008

Prelegere: Expuneţi principalele nevoi de deavoltare cu ajutorul PPT-ului: Timp: 10 minute 1.Nevoile de sănătate: a) Nevoia de alimentare b) Nevoia de excreţie c) Nevoia de somn şi odihnă d) Nevoia de a se îmbrăca e) Nevoia de mişcare f) Nevoia de recreere g) Nevoia de recuperare Exerciţiu: Se va insista asupra dezvoltării emoţionale. In acest sens, rugaţi participanţii să-şi lege şireturile cu ciorapi în mâini sau să-şi scrie numele. Apoi rugaţi un voluntar să accepte să fie legat la ochi şi un alt participant să descrie un obiect oferit de formator – poate să fie o bluză cu un imprimeu bogat şi cu aplicaţii. Cel legat la ochi va fi rugat să descrie care este diferenţa între ceea ce şi-a imaginat şi ceea ce este în realitate. Incurajaţi participanţii să spună cum s-au simţit şi dacă cred că şi copiii cu handicap au aceleaşi emoţii (timp: 15 min) Prelegere: Se continuă, cu ajutorul PPT, prezentarea nevoilor corespunzator continutului 1.2., din manualul cursantului, modulul 8: Timp: 30 min 2.Nevoile de dezvoltare emoţională: a) Nevoia de a fi valorizat b) Nevoia de a se exprima c) Nevoia de a fi înţeles d) Nevoia de a influenţa mediu e) Nevoia de a fi recunoscut f) Nevoia de intimitate g) Nevoia de a spera Ne vom întoarce la desenul cu nevoile copilului şi vom identifica şi celelalte nevoi de dezvoltare: 3.Nevoile de educaţie – prezentaţi posibilităţile pe care le oferă legislaţia pentru copiii cu handicap 3.Nevoia de identitate – s-a discutat şi în modulul 2 4.Relaţiile cu familia – insistaţi asupra faptului că AMP trebuie să întreţină relaţia cu familia naturală 5.Dezvoltarea deprinderilor de viaţă independentă – va fi detaliată într-o sesiune ulterioară. ACTIVITATEA 3

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

169

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 Dezbatere: Deschideţi această a treia parte pornind de la exemplul persoanei care s-a legat la ochi. Întrebaţi participanţii: “Credeţi că dacă nu vede înseamnă că nici nu înţelege? Inseamnă că este mai puţin inteligent? Dacă nu aţi reuşit să scrieţi clar, înseamnă că sunteţi incapabili?” (timp: 15 min) Prelegere: Evidenţiaţi idea că prezenţa unui handicap nu înseamnă, în mod necesar că sunt afectate şi alte paliere de dezvoltare (memorie, imaginaţie, limbaj etc). Totuşi fiecare tip de dizabilitate presupune anumite particularităţi de dezvoltare, prezentaţi PPT cu particularităţile de dezvoltare - vezi tabelul din manualul cursantului, modul 8, subtema 1.3. (timp 15 min). Exerciţiu: Înmânaţi Anexa 2 – cu instructajul: “Completaţi fişa stabilind dacă enunţurile sunt adevărate sau false” (timp: 5 min). Apoi va fi citit fiecare enunţ în plen şi va fi comentat cu participanţii. Puteţi aduce în discuţie şi alte prejudecăţi pe care le-aţi identificat de-alungul celorlalte sesiuni – spre ex. activitatea 3, sesiune 1.2.. manualul cursantului, modul 6 (timp: 15 min). MIT Persoanele cu dizabilitati reprezinta cel mai mic segment din populatia Romaniei. Dizabilitatea este o conditie patologica neobisnuită. Dizabilitatea afectează familiile altor persoane.

Dizabilitatea este în special o problemă a persoanelor vârstnice.

Persoanele cu dizabilităţi nu sunt integrate pe piaţa muncii deoarece dizabilitatea îi impiedică să muncească. Persoanele nevăzătoare sau surde, care au paralizie cerebrala sau altă deficienţă severă nu pot fi angajate în locuri de munca obisnuite.

REALITATE Persoanele cu dizabilitati reprezinta cel mai numeros grup minoritar din Romania (aproape 13% din populaţia ţării). Dizabilitatea este o parte normala a vietii, experimentata aproape de oricine, in special la vârsta bătrâneţii. Aproape o treime din familiile romanilor are cel putin un membru persoană cu dizabilitati. Dizabilitatea afectează orice familie la un moment dat (un picior in ghips, un accident vascular etc) - 72,25% dintre persoanele cu dizabilităţi înregistrate în România aparţin grupei de vârsta sub 65 de ani - 58,25 % au vârsta cuprinsă între 19 şi 65 de ani - 14,15% au vârsta sub 19 ani. Multe persoane cu dizabilităţi lucrează şi multe altele ar putea să muncească dacă li s-ar oferi locuri de muncă accesibilizate.

F ☺

Un programator nevăzător poate folosi un computer prevăzut cu un sintetizator de voce. Un funcţionar surd poate comunica cu clientii folosind un mecanism de telecomunicatii. De asemenea, în centrele de recuperare pot fi găsiţi ca maseuri. O persoană cu paralizie cerebrală se poate deplasa la locul de munca folosind un fotoliu rulant electric şi poate comunica cu colegii folosind o tastatura specială sau un sintetizator

☺

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

170

☺

☺

☺

☺

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008

Persoanele cu dificultăţi de învăţare sau alte deficienţe mintale nu pot menţine un loc de munca stabil. Dizabilitatea este o problema pur medicală.

Dacă faci o rampă la o cladire ai rezolvat problema accesibilităţii persoanelor cu dizabilităţi. Prea multe locuri de parcare sunt rezervate pentru persoane cu dizabilităţi.

de voce. Majoritatea limitarilor funcţionale pot fi depăşite cu ajutorul tehnologiei asistive. Persoanele cu dificultăţi de învăţare muncesc şi, cu ajutorul serviciilor de suport, aceste persoane reusesc să-şi păstreze slujbele permanente şi plătite. Dizabilitatea este o problema ce ţine de drepturile omului. Este vorba de dreptul persoanelor cu dizabilităţi la o viată independentă. Barierele fizice şi arhitecturale care împiedică accesul unei persoane cu dizabilităţi într-o clădire sunt mult mai complexe şi includ: accesul pe holuri, săli, etaje superioare, grupuri sanitare, etc. In special în parcarile mari, numărul legal al locurilor de parcare accesibilizate este cu mult mai mic decât necesarul.

☺

☺

☺

☺

ACTIVITATEA 4

Intrebaţi cursanţii care au fost principalele subiecte discutate şi care au fost elementele de noutate ale acestei sesiuni (timp: 5 minute). Prezentati PPT cu mesajele cheie ale sesiunii (timp: 10 minute). Incurajaţi participanţii să pună întrebări în cazul în care există elemente neclare prezente în timpul desfăşurării sesiunii (timp: 5 minute) Anexa 1 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

ENUNT Adaptarea este un proces care se derulează pe tot parcursul vieţii Excluziune înseamnă limitarea dreptului la educaţie Handicap înseamnă dezavantajul social rezultat în urma unei deficienţe Legea care reglementează drepturile şi obligaţiile persoanelor cu handicap este 448/2006 Copiii cu handicap nu beneficiază de reglementările legii 272/2004, ci doar ale legii 448/2006 Cel mai grav este gradul 1 de handicap Handicapul este moştenit de la părinţi Deficienţele de limbaj pot fi de sine stătătoare, dar se pot asocia şi cu alte deficienţe

A

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

F

171

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 9. Deficienţele senzoriale pot fi evolutive sau nu 10. Principiul intervenţiei timpurii indică eficienţa intervenţiei precoce 11. Principiul drepturilor egale reglementează accesul efectiv la serviciile comunitare 12. AMP primeşte un spor de 15% pentru fiecare copil cu handicap luat în plasament 13. Alocaţia de întreţinere pentru copiii cu handicap, aflati in plasament este majorată cu 50%. 14. Serviciile sociale reprezintă ansamblul complex de măsuri şi acţiuni realizate pentru a răspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, în vederea depăşirii unor situaţii de dificultate, pentru prezervarea autonomiei şi protecţiei persoanei, pentru prevenirea marginalizarii şi excluziunii sociale şi promovarea incluziunii sociale 15. AMP trebuie să solicite Comisiei pentru protecţia copilului sau Serviciului de evaluare complexă, datele de contact şi localizarea principalelor servicii pe care instituţiile publice sau private le oferă în zona în care locuiesc. Anexa 2 A

F

Persoanele cu dizabilitati reprezinta cel mai mic segment din populatia Romaniei. Dizabilitatea este o conditie neobisnuită de boală. Dizabilitatea afectează familiile altor persoane. Dizabilitatea este în special o problemă a persoanelor vârstnice. Persoanele cu dizabilităţi nu sunt integrate pe piaţa muncii deoarece dizabilitatea îi impiedică să muncească. Persoanele nevăzătoare sau surde, cu paralizie cerebrala sau altă deficienţă severă nu pot fi angajate în locuri de munca obisnuite. Persoanele cu dificultăţi de învăţare sau alte deficienţe mintale nu pot menţine un loc de munca stabil. Dizabilitatea este o problema pur medicală. Dacă faci o rampă la o cladire ai rezolvat problema accesibilităţii persoanelor cu dizabilităţi. Prea multe locuri de parcare sunt rezervate pentru persoane cu dizabilităţi.

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

172

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 SESIUNEA 2

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

173

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 ACTIVITATEA 1

Dezbatere: Întrebaţi cursanţii cum şi-au obţinut ei atestatul – care a fost procedura, cu ce servicii au colaborat, cu ce instituţii? In cazul în care participanţii nu şi-au obţinut atestatul, prezentaţi un PPT cu serviciile sociale (timp: 10 min). Prelegere: Prezentaţi PPT-uri cu modalitatea de obţinere a certificatului de handicap (subtemele 2.1.1. şi 2.1.2. – manual cursant, modul 8) După ce vor fi identificaţi paşii prin care se obţine certificatul, precizaţi că odată cu acesta se eliberează şi Planul individual de recuperare, reabilitare şi integrare a copilului, iar AMP are obligaţia să respecte şi să indeplinească recomandările din acest plan. Se va insista asupra ideii: Scopul recuperării constă, pe de o parte, în valorificarea la maxim a posibilităţilor de revitalizare a structurilor funcţionale alterate şi, pe de altă parte, în antrenarea structurilor neafectate pentru a crea şi consolida comportamente şi abilităţi noi, în compensarea celor deficitare (timp 30 min). ACTIVITATEA 2

Grupuri de lucru: Impărţiţi participanţii în 2 grupe (tehnica “1-2”) şi distribuiţi 2, respectiv 3, tipuri de deficienţe pe grup. Sarcina va fi scrisă pe PPT: “Ce are diferit îngrijirea unui copilului cu deficienţe: Grupul 1: vizuale, neuro-motorii Grupul 2: auditive, mentale Urmăriţi nevoile de dezvoltare discutate la modulele anterioare: Timp : 20 min.
sănătate
dezvoltare emoţională
educaţie
identitate
relaţiile cu familia FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

174

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008
dezvoltarea deprinderilor de viaţă independentă Grupurile vor desemna un raportor care va prezenta caracteristicile de îngrijire pe tipul de deficienţă atribuit (timp: 10 min/grup). Dezbatere: Intrebaţi grupul care sunt caracteristicile de îngrijire pentru un copil cu tulburări de comportament. Notaţi pe flip-chart elementele esenţiale. Incurajaţi participanţii să-şi exprime întrebările legate de modul de îngrijire a copilului cu handicap (timp: 10 min). Prelegere: Prezentaţi PPT cu manevrele de transport specifice copilului cu dizabilităţi, precum şi cele mai avansate tehnologii în domeniu (timp: 10 min) Temă pentru acasă: Participanţii vor fi rugaţi să citească recomandările specifice fiecărui tip de dizabilitate din manualul cursantului, modul 8, sesiunea 2.2. şi să-şi noteze eventualele neclarităţi, pentru a fi discutate în plen. ACTIVITATEA 3

Grupuri de lucru: Impărţiţi participanţii în 2 grupe pe (tehnica “1-2”). Sarcina va fi scrisă pe un PPT sau pe un flipchart, astfel: Timp: 20 min “Descrieţi ce presupune igiena: Grupul 1: alimentaţiei şi locuinţei Grupul 2: vestimentaţiei şi individuală” Fiecre grup îşi va desemna un raportor care va prezenta principalele puncte identificate privind igiena. (timp: 10 min/grup) Prelegere: Timp: 20 min Prezentaţi pe un PPT:
etapele toaletei generale (respectiv subtema 2.3.1.)
tehnicile de îngrijire corporal (respectiv subtema 2.3.2.) Dezbatere: Intrebaţi participanţii: “Diferă meniul unui copil cu handicap de meniul unui copil fără handicap?” (subtema 2.3.3.). Subliniaţi faptul că AMP trebuie să respecte cu stricteţe recomandările medicului privind alcătuirea unui meniu (timp: 10 min).

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

175

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 ACTIVITATEA 4

Intrebaţi cursanţii care au fost principalele subiecte discutate şi care au fost elementele de noutate ale acestei sesiuni (timp: 5 minute). Prezentati PPT cu mesajele cheie ale sesiunii (timp: 5 minute).

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

176

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 SESIUNEA 3

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

177

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 ACTIVITATEA 1

Dezbatere: Deschideţi sesiunea printr-un comentariu : « Prin comparaţie, toţi avem dizabilităţi - pentru că fiecare ştie să facă lucruri pe care ceilalţi nu ştiu să le facă : unul dansează foarte bine, unul croşetează, unul face prăjituri foarte bine, unul este un tip cu umor – spune bancuri foarte bine! Incurajaţi participanţii să ofere exemple în acest sens : care sunt lucrurile pe care le pot face foarte bine şi ce handicapuri au în alte domenii. (timp : 10 min) Exerciţiu: Imnânaţi participanţilor copii cu textul de mai jos şi rugaţi-i să vă spună care este mesajul: C s m m c c

c t tt ac st t t t

m  var m r m probab l c a c s mt u cop l cu f cult cult v ar atu c c c la coal coal m c p tru c vo lor lu coal  u   l c pro rama u a patat patat

Imnânaţi apoi copii cu traducerea acestui text: Ce simţi când citeşti acest text ? Simţi probabil ceea ce simte un copil cu dificultăţi de învăţare atunci când merge la şcoală şi nu înţelege nimic, pentru că programa nu e adpatată nevoilor lui.

Discutaţi cu participanţii despre felul în care s-au simţit şi despre cum cred ei că se simt copii cu handicap (timp 10 min) Joc de rol: Cereţi ajutorul a doi voluntari pe tema întâlnirii a două prietene/doi prieteni care nu s-au văzut de anii de zile, dintre care una poate să vorbească, iar cealaltă nu. Se va oferi un instructaj separat persoanei care nu vorbeşte. Ea va primi ca sarcină să afle următoarele informaţii de la prietena ei: (Timp 20 min)
Dacă s-a căsătorit?
Dacă are copii?
Unde lucrează?
Şi s-o invite într-o duminică la ea acasă

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

178

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 Dezbatere: Rugaţi participanţii jocului de rol să spună ce dificultăti au întâmpinat în comunicare şi cum au făcut faţă exerciţiului, în felul acesta putându-se identifica bariere în comunicarea cu o persoană cu handicap. Verificaţi dacă persoana care nu vorbea şi-a îndeplinit sarcina. Incurajaţi ceilalţi participanţi să ofere soluţii pentru îmbunătăţirea comunicării între cele 2 persoane (timp: 20 min). Prelegere: Prezentaţi PPT (subtema 3.1.) cu recomandările privind comunicarea pentru fiecare tip de dizabilitate (timp 20 min) ACTIVITATEA 2

Dezbatere: Intrebaţi participanţii cum cred ei că se dezvoltă sexualitatea copiilor cu handicap şi dacă are aspecte diferite faţa de evoluţia unui copil fără dizabilităţi. Sumarizaţi ideile semnificative, notâdule pe o coală de flip-chart. (timp 20 min). Prelegere: Prezentati PPT cu dezvoltarea sexualităţii copilului cu handicap (subtema 3.2.1.) (timp: 10 minute) Joc de rol: Solicitaţi ajutorul a două persoane şi în rugăm pe unul dintre ei să-l înveţe pe celălalt să coase un nasture – ca şi cum celălalt nu ştie nimic despre asta (cum coase un nasture, cum face nod aţei, cum pui nasturele, cum îl fixezi etc). Ceilalţi participanţi sunt rugaţi să identifice etapele învăţării (timp 20 min) Prelegere: Timp 20 min. Prezentaţi PPT (subtema: 3.2.2.) cu:
etapele formării deprinderilor de viaţa independentă
rolurile AMP în formarea deprinderilor ACTIVITATE 3

Intrebaţi cursanţii care au fost principalele subiecte discutate şi care au fost elementele de noutate ale acestei sesiuni (timp: 5 minute). Prezentati PPT cu mesajele cheie ale sesiunii 3 (timp: 10 FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

179

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 minute). Incurajaţi participanţii să pună întrebări în cazul în care există elemente neclare prezente în timpul desfăşurării sesiunii (timp: 5 minute) Evaluarea finală a modulului: întrebaţi participanţii care au fost principalele punctele pozitive/negative ale modulului (timp: 10 minute).

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

180

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008

MODULUL 10 OCROTIREA COPILULUI CU HIV/SIDA Teorie 2 ore

Practică -

SESIUNEA 1 Recapitulare 1.1 Recapitularea informatiilor din cadrul sesiunilor modulului 6, parcurs cu ocazia pregatirii iniţiale obligatorii SESIUNEA 2 3ore 3 ore 2.1 Particularitati de ingrijire ale copilului cu SIDA/HIV pozitiv 2.2 Particularitati nutritionale ale copilului cu SIDA/HIV pozitiv 2.3 Boli care afecteaza grav copilul cu SIDA/HIV pozitiv SESIUNEA 3 5 ore 3 ore 3.1 Rolul AMP in angrijirea copilului cu SIDA/HIV pozitiv 3.2 Particularitati de integrare a copilului cu SIDA/HIV pozitiv Obiective generale. La finalul modulului participanţii vor fi capabili să: 1. înţeleagă, să utilizeze adecvat principiile, noţiunile, termenii din domeniul HIV/SIDA 2. definească rolul şi responsabilitatea asistentului maternal profesionist în situaţia îngrijirii unui copil cu SIDA/HIV pozitiv. 3. emunere particularităţile măsurii de protecţie ale copilului cu SIDA/HIV pozitiv. 4. descrie rolul asistentului maternal profesionist în integrarea în familie şi în comunitate a copilului cu SIDA/HIV pozitiv. 5. identifice importanţa respectării confidenţialităţii de către profesioniştii implicaţi în protecţia şi îngrijirea copilului cu SIDA/HIV pozitiv. 6. evalueze problemele şi soluţiile la problemele care pot să apară în perioada plasamentului copilului cu SIDA/HIV pozitiv. Recomandare pentru orele de practica Pentru modulul 10 stagiul practic se poate derula in cadrul serviciilor Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului sau intr-o unitate de ingrijire speciala pentru copilul SIDA/HIV pozitiv. Un asistent maternal profesionist cu experienta si cu rezultate apreciate ca fiind pozitive de catre angajator poate fi un loc de practica ideal pentru pregatirea cursantilor. Fiecare cursant, inaintea inceperii orelor practice, va fi instruit de catre indrumatorul de practica sau de catre formator in legatura cu Regulamentul de Ordine Interioara a serviciului in care urmeaza sa-si desfasoare activitatea si procedurile uzuale ale serviciului si va semna de luare la cunostinta pentru toate acestea.

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

181

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 SESIUNEA 1 RECAPITULARE Teorie Practică SESIUNEA 1 Recapitulare 2 ore 1.1 Recapitularea informatiilor din cadrul sesiunilor modulului 6, parcurs cu ocazia pregatirii iniţiale obligatorii Obiective specifice. La finalul sesiunii participanţii vor fi capabili să: 1. Defineasca notiunille de bază despre boală, infectare; relatarea modului de transmitere şi de prevenire a HIVSIDA 2. Defineasca modalitatile de transmitere si prevenire a infectiei HIV 3. Sa identifice si enumere legislaţia privind drepturile copiilor cu SIDA/ purtători HIV 4. Sa argumenteze importanţa confidenţialităţii în îngrijirea copilului cu SIDA/HIV pozitiv Mesaje cheie 1. HIV este un virus care ataca celulele albe ale singelui care, in mod normal, apara organismul uman impotriva infectiilor. Datorita modului sau de actiune, virusul a primit numele de virus al imunodeficientei umane (Human Immunodeficiency Virus). 2. persoana infectata cu HIV este descrisa ca o persoana seropozitiva (sau cu HIV pozitiv). 3. SIDA inseamna sindromul imunodeficientei umane dobindite. SIDA se refera la un grup de afectiuni cauzate de HIV si reprezinta ultimul stadiu al infectiei cu HIV. 4. SIDA nu este o boala in sine, ci manifestarea finala a unei boli care este, de fapt, infectia cu HIV. O persoana seropozitiva nu are neaparat si SIDA. A fi seropozitiv nu inseamna a avea boala (SIDA), ci doar a fi purtator al virusului. 5. Căile prin care se poate transmite infectia cu HIV: a. Contact sexual neprotejat cu o persoană infectată b. Contact cu sîngele persoanei infectate c. De la mamă la făt 6. NEVOILE COPILULUI SINT : a. protectia sociala b. viata sociala a copilului c. nevoia de a cunoaste si de a fi educat d. nevoia de a avea propria familie e. îngrijire adecvata (medicala si nu numai) f. siguranta 7. Legea ii ocroteste pe copii cu SIDA/HIV pozitiv 8. Fiecare copil este o persoană care are dreptul la respect şi înţelegere, la acceptarea sa aşa cum este şi este îndreptăţit să se aştepte ca relaţia client – profesionist să fie în concordanţă cu legile, politicile şi standardele etice referitoare la confidenţialitate. Metode si tehnici Prelegere, brainstorming, lucru în grupuri mici, prezentare materiale audio-video, citire materiale vizuale Materiale necesare flip-chart, markere, computer, videoproiector, prezentari PPT, banda adeziva de hartie, anexe multiplicate Intrebari de evaluare
Ce este HIV?
Ce este SIDA?
Cum se transmite HIV? FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

182

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008
Cum ne putem proteja?
Care sunt stadiile infectiei cu HIV?
Care sint nevoile copilului cu SIDA/HIV pozitiv?
Care sint legile care il protejeaza pe copilul SIDA/HIV pozitiv?
Argumentati importanta confidentialitatii si care sint limitele ei? Recomandari pt formator 1. Este important sa va asigurati ca participantii la curs inteleg importanta cunoasterii notiunilor prezentate in aceasta sesiune. 2. Furnizarea continutului trebuie sa sustina capacitatea de analiza a cursantilor a propriilor trăiri şi blocaje în vederea depăşirii lor şi dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de copilul SIDA/HIV pozitiv. 3. Este de dorit sa aveti in sesiunea dumneavoastra invitati ai celorlalte profesii cu care AMP colaboreaza. 4. La finalul sesiuni repetaţi mesajele cheie 5. Oferiţi pauze scurte (10 min) între activităţi ACTIVITATEA 1

Activitate individuală: Îmnânaţi participanţilor copii Anexa 1, explicând faptul că în anexa respectivă se regăsesc mai multe enunţuri recapitulative, iar ei trebuie să stabilească dacă acestea sunt adevărate sau false (timp: 20 min). HIV/SIDA FIŞĂ DE ACTIVITATE INDIVIDUALĂ Anexa 1 MITURI ŞI REALITĂŢI DESPRE SIDA 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11.

SIDA este o problemă de sănătate foarte gravă. SIDA poate fi vindecată. Cauza ce produce SIDA nu este cunoscută. Persoanele care au SIDA au de obicei şi alte boli. SIDA este o boală numai a homosexualilor. Dacă ai un coleg care are SIDA, eşti expus/ă riscului de a te îmbolnăvi şi tu. Nu poţi să te îmbolnăveşti de SIDA dacă donezi sânge. Trebuie să ai simptome de SIDA ca să poţi îmbolnăvi pe altcineva. Există un test pentru depistarea HIV. SIDA nu poate fi prevenită. Nu are importanţă cât eşti de sănătos sau de bolnav, dacă te implici în comportamente care te expun la risc, te poţi infecta cu HIV.

ADEVĂRAT ADEVĂRAT ADEVĂRAT ADEVĂRAT ADEVĂRAT ADEVĂRAT

FALS FALS FALS FALS FALS FALS

ADEVĂRAT ADEVĂRAT ADEVĂRAT ADEVĂRAT ADEVĂRAT

FALS FALS FALS FALS FALS

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

183

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 12.

13. 14.

15.

Majoritatea persoanelor care sunt infectate cu HIV arată perfect sănătoase. Nu trebuie să ţii seama de aspectul fizic când evaluezi riscul. Dacă cunoşti bine pe cineva, nu înseamnă că ştii dacă este sau nu infectat cu HIV. Riscul ca o femeie să se infecteze cu HIV este mai mare în timpul menstruaţiei. De aceea va trebui să foloseşti un prezervativ ca să reduci riscul. Se ştie că utilizatorii de droguri pot contracta virusul dacă au comportamente riscante, cum ar fi folosirea acelor de seringă nesterilizate.

ADEVĂRAT

FALS

ADEVĂRAT

FALS

ADEVĂRAT

FALS

ADEVĂRAT

FALS

Dezbatere: Formatorul indica participantilor sa citesca raspunsurile sumarizind pe fiecare intrebare numarul de raspunsuri false si pe cele adevarate .Se vor dicuta in plen toate raspunsurile cu accent pe cele care reprezinta puncte de controversa. ACTIVITATEA 2

Îmnânaţi participanţilor copii Anexa 2 explicând faptul că în anexa respectivă se regăsesc mai multe enunţuri recapitulative, iar ei trebuie să stabilească dacă acestea sunt adevărate sau false (timp: 20 min). Anexa 2 RISC DE INFECTARE CU HIV 1. Te poţi infecta culcându-te cu mai mulţi parteneri. A F 2. Dacă îţi injectezi droguri, sigur iei HIV. A F 3. Poţi lua HIV de pe scaunele de lemn de la WC, dar nu şi de pe cele din plastic. A F 4. Dacă eşti sănătos şi în bună condiţie fizică, nu te poţi infecta cu HIV. A F 5. Persoanele căsătorite nu se infectează cu HIV. A F 6. Femeile nu pot lua HIV atâta timp cât folosesc un contraceptiv. A F 7. Lesbienele nu se infectează cu HIV. A F 8. Te poţi infecta cu HIV dacă foloseşti aceeaşi periuţă de dinţi cu altă persoană. A F 9. Dacă ai relaţii sexuale numai cu persoane care par sănătoase, nu te vei infecta A F cu HIV. 10. Dacă ai relaţii sexuale numai cu persoane pe care le cunoşti, nu te poţi infecta A F cu HIV. 11. Relaţiile sexuale anale între doi bărbaţi sunt mai riscante decât relaţiile A F sexuale anale între un bărbat şi o femeie. 12. Te poţi infecta cu HIV şi printr-o sărutare. A F FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

184

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 13. 14. 15.

Un bărbat se poate infecta cu HIV dacă are relaţii sexuale orale cu o femeie. O femeie se poate infecta cu HIV dacă are relaţii sexuale orale cu un bărbat. O femeie se poate infecta cu HIV mai uşor în timpul menstruaţiei.

A A A

Dezbatere: Formatorul indica participantilor sa citesca raspunsurile sumarizind pe fiecare intrebare numarul de raspunsuri false si pe cele adevarate.Se vor dicuta in plen toate raspunsurile cu accent pe cele care reprezinta puncte de controversa (10 minute). ACTIVITATEA 3

Activitate individuală: Îmnânaţi participanţilor copii Anexa 3 explicând faptul că în anexa respectivă se regăsesc mai multe enunţuri recapitulative, iar ei trebuie să completeze raspunsurile la intrebari (timp: 60 min - 30 de minute pentru exercitiu si 30 de minute pentru discutii). Exerciţiul „Harta HIV/SIDA”: cursantii vor completa următoarea schemă:

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

185

F F F

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008

Discutarea hărţilor se poate realiza pe grupuri mici sau la nivelul grupului mare, formatorul completând informaţiile cursantilor, acolo unde este cazul. Întrebări orientative:
Ce sarcină a hărţii a fost mai greu de completat?
Care sunt emoţiile predominant întâlnite? Care este explicaţia?
De ce este SIDA o boală stigmatizantă? Etc. Evaluarea activităţii: Fiecare participant va aprecia activitatea desfăşurată printr-un cuvânt sau o expresie, după cum doreşte. Formatorul noteza expresiile pe flipchart.

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

186

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 SESIUNEA 2 Teorie Practică SESIUNEA 2 3ore 3 ore 2.1 Particularitati de ingrijire ale copilului cu SIDA/HIV pozitiv 2.2 Particularitati nutritionale ale copilului cu SIDA/HIV pozitiv 2.3 Boli care afecteaza grav copilul cu SIDA/HIV pozitiv Obiective specifice. La finalul sesiunii participanţii vor fi capabili să: 1. Descrie particularitatile de ingrijire ale copilului cu SIDA/HIV pozitiv. 2. Descrie particularitatile nutritionale ale copilului cu SIDA/HIV pozitiv. 3. Descrie bolile care afecteaza grav copilul cu SIDA/HIV pozitiv. Mesaje cheie: La un copil HIV-pozitiv se recomanda: 1. Evaluare nutritionala ; 2. Corectarea deficitelor nutritionale; 3. Evitarea interactiunii medicamentelor cu alimentele; 4. Infectia HIV slabeste sistemul imunitar, copilul devine susceptibil la un mare numar de infectii bacteriene, virale, fungice si parazitare numite infectii oportuniste. 5. O bună colaborare între specialişti şi un mesaj omogen din punct de vedere informaţional vor avea un impact pozitiv asupra calităţii vieţii persoanei HIV+, vor încuraja aderenţa la tratament şi o vor ajuta să recapete controlul asupra propriei vieţi. 6. HIVpozitiv/SIDA nu se vindeca dar exista tratamente pentru prevenirea scaderii imunitatii si tratarea complicatiilor. 8. Ingrijirea copilului cu SIDA/HIV pozitiv este o intervenţie pe termen lung deoarece decizia părinţilor este în majoritatea cazurilor ireversibilă deoarece şi boala copilului este incurabilă Metode si tehnici Prelegere, brainstorming, lucru în grupuri mici, stagiu practic, vizite instituţii şi/sau servicii, prezentare materiale audio-video, citire materiale vizuale, studiu de caz, observare atelier Materiale necesare flip-chart, markere, computer, videoproiector, prezentari PPT, banda adeziva de hartie Intrebari de evaluare 1. Ce tratamente se aplica in cazul copilului HIVpozitiv/SIDA 2. Ce este evaluarea nutritionala a copilului SIDA/HIVpozitiv? 3. De ce este important regimul alimentar? 4. Cine prescrie regimul alimentar? 5. Care sint precautile de ingrijire a ranilor ? 6. Ce este o terapie in combinatie? 7. Ce sint infectiile oportuniste? 8. Enumerati cel putin 5 tipuri de infectii oportuniste si principalel lor modalitati de manifestare Recomandari pentru formator 1. Este important sa va asigurati ca participantii la curs inteleg importanta cunoasterii notiunilor prezentate in aceasta sesiune. 2. Furnizarea continutului trebuie sa sustina capacitatea de analiza a cursantilor a propriilor trăiri şi blocaje în vederea depăşirii lor şi dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de copilul SIDA/HIV pozitiv. 3. Este de dorit sa aveti in sesiunea dumneavoastra invitati ai celorlalte profesii cu care AMP colaboreaza. FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

187

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 4. La finalul sesiuni repetaţi mesajele cheie 5. Oferiţi pauze scurte (10 min) între activităţi ACTIVITATEA 1

Grupuri de lucru : Impărţiţi participanţii în echipe de câte 2 persoane (tehnica « 1 – 2 »). Scrieţi pe un PPT (sau pe o foaie de flip-chart) următoarele întrebări: De ce am ales să iau în plasament un copil cu HIV pozitiv/SIDA ? Ce calităţi personale mă ajută în creşterea unui copil cu HIV pozitiv/SIDA? Care este cel mai important lucru atunci când îngrijeşti un copil cu HIV pozitiv/SIDA ? Participanţii îşi vor împărtăşi unul altuia răspunsurile la întrebările de mai sus (timp 5 minute). După scurgerea celor 5 minute fiecare participant va prezenta răspunsurile partenerului de discuţie. Formatorul va nota elementele importante pe flip-chart (timp : 15 min) Dezbatere: Desenati pe o foaie de flip-chart conturul unui copil şi întrebaţi participanţii cum ar ingriji un copil cu SIDA/HIV pozitiv pe care ar vrea să-l ia în plasament? Formatorul va nota in interiorul fonturului afirmatiile pe care participanţii le vor enumera. Apoi întrebaţi: “Ce trebuie făcut ca un copil cu HIV/SIDA să se dezvolte cit mai bine ” – în felul acesta se vor identifica particularitatile de ingrijire. Formatorul va grupa (va încercui cu o culoare – spre exemplu) particularitatile pe grupe principale (timp: 10 min). Prelegere: Expuneţi principalele particularitati de ingrijire cu ajutorul PPT-ului abordind subiectele din manualul cursantului (timp: 20 minute): • Caracteristicile persoanei de îngrijire • Terapii anti HIV • Aspectele care trebuie luate în consideraţie în cazul copiilor care administrează terapia antiretrovirală • Aderenţa • Reguli de igena- ingrijirea ranilor

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

188

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 ACTIVITATEA 2

Prezentare interactiva: Prezentati cursantilor subtema 2.2 „Particularitati nutritionale ale copilului cu SIDA/HIV pozitiv”. Solicitati-le cursantilor sa isi inchipuie ca au primit in plasament un copil ci SIDA/HIV pozitiv . Rugati-i sa stabileasca cum il cheama. Dupa ce au stabilit numele copilului si virsta prezentati-le papusa „el este Vasile/ea este Ioana si ne va ajuta incepand din acest moment sa vorbim despre tema noastra”. Solicitati un voluntar din cadrul grupului de cursanti, care va avea grija de Vasile/Ioana. Intrebati cursantii ce anume cunosc despre caracteristicile alimentatiei copilului cu SIDA/HIV pozitiv si notati pe foaia de flipchart cateva dintre elementele deja cunoscute de catre cursanti (cu ce anume este alimentat, care sunt regulile de baza in alimentatie, cum se stabileste programul alimentar, cine este specialistul care poate recomanda alimentatia copilului) (20 minute). Prelegere: Expuneţi principalele particularitati de ingrijire cu ajutorul PPT-ului abordind continutul subtemei 2.2 din manualul cursantului(timp: 30 min) 1. 2. 3.

Evaluarea nutritionala este facuta de catre medic si consta în urmarirea: Corectarea deficitelor nutritionale si de alimentatie: Interactiunea medicamentelor cu alimentele

ACTIVITATEA 3

Lucrul cu pliantele Pliantele reprezintă un material de lucru eficient în transmiterea de informaţii. Utilizări: introducerea participanţilor într-o nouă temă; furnizarea informaţiilor pe un anumit specific. Se ţine seama de:
participanţii sunt încurajaţi să lucreze cu informaţiile cuprinse în pliante,
formatorul se sprijină pe schimbul de informaţii şi de opinii,
activitatea se desfăşoară pe grupe mici.

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

189

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 Avantaje:
acoperă un conţinut larg într-un timp scurt,
poate precede tehnicile practice de instruire,
poate fi folosită ca bază de discuţii. Impartiti in trei grupe, cursantilor li se distribuie pliante cu informatii despre:
pneumonia bacteriană
candidoza
criptococoza
criptosporidioza si izosporiaza
citomegalovirusul
herpes simplex si herpes zoster
histoplasmoza
sarcoma kaposi
leismaniaza
mycobacterium avium
pcp
toxoplasmoza
tuberculoza
prevenirea infecţiilor oportuniste hiv
tratamentul infecţiilor oportuniste hiv Li se distribuie foi de flipchart impartite in trei coloane (CE ştiu?, CE vreau să ştiu?, CE am învăţat?) si li se cere ca la sfirsitul perioadei de studiu sa aleaga un raportor care sa prezinte tabelele in fata grupului mare. (timp total 40 minute). Prelegere: Pornind de la rezultatele grupurilor, faceti prezentarea teoretica a subtemei „Boli care afecteaza grav copilul cu SIDA/HIV pozitiv” utilizand prezentarea PPT, punctind la fiecare boala simptomele si metodele de tratament prezentate in manualul cursantului si comparind cu cele identificate de catre membrii grupurilor de lucru (timp 30 minute) ACTIVITATEA 4

Intreabati cursantii care au fost subiectele discutate in cadrul acestei sesiuni si care au fost elementele de noutate pentru dansii (6 minute). Pentru a rezuma, prezintati PPT-uri cu mesajele cheie aflate si in suportul de curs (4 minute)

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

190

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 SESIUNEA 3 Teorie Practică SESIUNEA 3 5 ore 3 ore 3.1 Rolul AMP in angrijirea copilului cu SIDA/HIV pozitiv 3.2 Particularitati de integrare a copilului cu SIDA/HIV pozitiv Obiective specifice. La finalul sesiunii participanţii vor fi capabili să: 1. Modalităţi de abordare a copilului cu SIDA/HIV pozitiv în discuţiile despre boala lui. 2. Pregătirea copilului pentru perioada pubertară şi pentru viaţa sexuală. 3. Prejudecăţi şi bariere de integrare şi socializare a copiilor cu SIDA/HIV pozitiv. Mesaje cheie: 1. Ingrijirea familială temporară/asistentă maternală este un efort de echipă. Este esenţial ca rolurile şi responsabilităţile autorităţilor publice, ale organizaţiei şi ale asistentului materna! să fie delimitate clar, astfel încât serviciile să poată fi furnizate în mod eficient. 2. Confirmarea prezentei infectiei HIV nu poate constitui un motiv de discriminare, in special in ceea ce priveste inscrierea copilului la scoala, desfasurarea activitatilor sportive, accesul in locuri publice etc. 3. A le vorbi copiilor despre boala de care sufera ii ajuta sa inteleaga mai bine ceea ce se intimpla in jurul lor, diminuind confuzia si teama pe care le pot trai. 4. E mai bine sa afle de la dumneavoastra decit de la altii. 5. Nu subapreciati copilul, el intelege mai mult decit credeti dvs. 6. Implicati copilul in problemele de fiecare zi ale familiei. 7. Nu izolati copilul de familie sau de alti copii. 8. Implicati copilul in lupta cu boala. 9. Discutati cu copilul despre problemele pe care le are. 10. Discutati cu alti asistenti maternali sau parinti aflati in aceeasi situatie. 11. Apelati la ajutorul specialistilor (medic, psiholog, asistenti sociali) pentru a vorbi cu copilul despre boala. 12. Copilul seropozitiv HIV poate dezvolta sentimente negative: autoculpabilizarea, incertitudinea, disperarea, furia, ruşinea, dezvoltând tulburări de comportament, emoţionale şi funcţionale, complexe de inferioritate, inadaptare socială, anxietate, scăderea stimei de sine, chiar conduită suicidară şi tentativă de suicid 13. AMP care ingrijeste copilul seropozitiv, persoanele implicate în educaţia sa, precum şi personalul medical trebuie să observe şi să comunice modificările din comportamentul copilului. Acestea trebuie evaluate în context individual pentru a fi stabilit diagnosticul exact şi tratamentul adecvat. Metode si tehnici prezentare interactivă, brainstorming, lucru în grupuri mici, stagiu practic, vizite instituţii şi/sau servicii, prezentare materiale audio-video, citire materiale vizuale, studiu de caz, joc de rol, simularea, demonstratia, observare, atelier Materiale necesare flip-chart, markere, computer, videoproiector, prezentari PPT Intrebari de evaluare 1. Care sint rolurile si responsabilitatile unui amp care ingrijeste un copil SIDA/HIVpozitiv. ? 2. Care sint membrii echipei pluridisciplinare si ce roluri joaca ei in aceasta echipa ? 3. Care sint fazele durerii in cazul comunicarii diagnosticului ? 4. Ce reprezinta integrarea ? FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

191

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 5. Enumerati tipurile de integrare. 6. Ce factori contribuie la integrarea scolara ? Recomandari pt formator 1. Este important sa va asigurati ca participantii la curs inteleg importanta cunoasterii notiunilor prezentate in aceasta sesiune. 2. Furnizarea continutului trebuie sa sustina capacitatea de analiza a cursantilor a propriilor trăiri şi blocaje în vederea depăşirii lor şi dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de copilul SIDA/HIV pozitiv. 3. La finalul sesiuni repetaţi mesajele cheie 4. Oferiţi pauze scurte (10 min) între activităţi ACTIVITATEA 1

Brainstorming (15 min): Explicati cursantilor ca in afara celor doi asistenti sociali (al copilului si al AMP), in procesul plasamentului intervin si alti specialisti (reamintiti de PIS-urile explicate la prezentarea instrumentelor de lucru). Rugati cursantii sa enumere alti specialisti despre care cred ca ar fi implicati in ingrijirea unui copil cu SIDA/HIV pozitiv aflat la un AMP si domeniile lor de interventie. Sumarizati opiniile cursantilor pe o foaie de flip-chart si introduceti subiectul sub-temei prezente. Grupuri de lucru (15 min): Impartiti participantii in 2 grupuri, fiecare grup avand ca sarcina de lucru, intr-un timp dat de 9 minute, analizarea si discutarea rolului pe care il are AMP ca parte a unei echipe de profesionisti, in contextul discutat pana acum a faptului ca pentru fiecare caz de copil aflat in plasament exista mai multi specialisti, cu interventii specifice. Dati fiecarui grup o foaie de flip-chart si un marker pentru a nota rezumatul analizei grupului. Fiecare grup isi stabileste raportor de grup, care va face prezentarea analizei grupului in timp de 3 minute/grup. Prelegere (30 min): Pornind de la rezultatele grupurilor, faceti prezentarea teoretica a subtemelor 3.1.1 si 3.1.2 din capitolul 3.1 „Identificarea rolului AMP in angrijirea copilului cu SIDA/HIV pozitiv”, utilizand prezentarea PPT si aratand ca este foarte util pentru AMP sa cunoasca de la bun inceput dificultatile cu care se vor confrunta in ingrijirea acestor copii si cu cine poate AMP colabora pentru depasirea acestor dificultati.

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

192

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 ACTIVITATEA 2

Exerctiu (30 minute): Scrieti pe flipchart următoarele titluri: EMOŢII PE CARE VĂ PLACE SĂ LE AVEŢI şi EMOŢII PE CARE NU VĂ PLACE SĂ LE AVEŢI. Dati fiecărui participant un cartonaş cu situaţii emoţionale (prezentate mai jos) şi solicitati câţiva voluntari să le citească şi să reacţioneze la ele. Insistati pe faptul că emoţiile care ne fac plăcere sunt asociate cu lucruri bune, în timp ce emoţiile care nu ne plac sunt asociate cu situaţii nefericite. Pe măsură ce fiecare participant îşi împărtăşeşte emoţia şi o categorizează, o treceti pe flipchart, sub titlul potrivit. Cartonaşele cu situaţii emoţionale:
Ţi s-a rupt un dinte.
Ai învăţat să lucrezi la computer
Prietenul tău s-a lovit.
Ai pierdut o carte.
Seful te-a certat pentru că ai minţit.
Bunicii tăi au venit din alt oraş să te viziteze.
Fratele sau sora ta este bolnavă.
Ţi-ai pierdut haina.
A trebuit să rămâi acasa in timp ce toata lumea era la petrecerea de revelion.
Ţi-ai făcut un nou prieten.
Nu ai reuşit să mergi la film. Discuţii Întrebări referitoare la conţinut:
Care credeţi că este diferenţa dintre durerea fizică şi cea emoţională?
V-a fost greu să deosebiţi aceste două tipuri de durere? De ce lucruri ne-am folosit în cadrul acestui joc, care v-ar putea ajuta să vă reamintiţi diferenţa dintre ele?
Întrebări de personalizare :
Ce fel de durere trăiţi mai des: fizică sau emoţională?
Aţi trăit vreodată un moment în care aţi simţit ambele tipuri de durere, în acelaşi timp?
Ce puteţi să faceţi pentru a vă simţi mai bine data viitoare când veţi trăi o durere fizică sau una emoţională? Această ultimă întrebare de personalizare introduce ideea importantă că poţi să faci ceva atunci când simţi o durere. Prin intermediul discuţiilor, participantii vor fi ajutaţi să înţeleagă că pot să vorbească cu cineva despre ceea ce simt, să se implice într-o altă activitate, să deseneze sau să scrie o poveste despre ceea ce simt, să lovească o pernă pentru a se descărca când sunt nervoşi, etc. Prelegere (30 min): Pornind de la rezultatele grupului de cursanti, faceti prezentarea teoretica a subtemei 3.1.3 COMUNICAREA DIAGNOSTICULUI utilizand prezentarea PPT si aratand ca este foarte util pentru FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

193

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 AMP sa cunoasca de la bun inceput dificultatile cu care se vor confrunta in ingrijirea acestor copii si cu cine pot colabora pentru depasirea acestor dificultati. ACTIVITATEA 3

Brainstorming (20 min): Pe flipchart afisati un panou pe care sta scris:
Cum se schimbă viaţa unei persoane infectate cu HIV? (la nivel personal, familial, social, profesional)
Ce ai simţi tu, dacă ai afla că eşti infectat/ă?
Ce ai simţi dacă ai afla că este HIV +: a) un coleg?……………………….. b) prietenul tău? …………………. c) un membru al familiei tale? Rugati cursantii sa raspunda la aceste intrebari in plen. Sumarizati opiniile cursantilor pe o foaie de flip-chart si introduceti subiectul sub-temei prezente. Prelegere (20 min): Pornind de la raspunsurile cursantilor faceti prezentarea teoretica a subtemei 3.1.4 (Manifestarle psihopatologice ale copilului/adolescentului cu HIV) din manualul cursantului, modulul 10 utilizand o prezentare PPT. ACTIVITATEA 4

Brainstorming (10 min): Participanţii vor fi rugaţi să denumească aleator toate cuvintele care le vin în minte în legătură cu noţiunea de adolescent. Notaţi pe flip-chart toate noţiunile apărute în timpul brainstormingului. Nu va fi criticată nici una dintre noţiunile spuse de către participanţi. Prelegere (20 min): Prezentaţi cu ajutorul PPT subtema 3.1.5 (Adolescentul infectat HIV) din manualul cursantului modulul 10, facind tot timpul legatura cu particularitatile adolescentului, corect identificate de cursanti.

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

194

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 ACTIVITATEA 5

Exercitiu (30 minute): Participantii primesc o foaie cu exercitiul urmator si sint rugati ca timp de 20 de minute sa raspunda in mod individual la intrebarile din tabel. EXERSAREA CAPACITĂŢII DE A SPUNE “NU” Chiar dacă ai capacitatea de a spune NU, este necesar să o exersezi pentru viaţa reală, pentru situaţiile evidente în care eşti forţat/ă să ai "un comportament nesănătos". AMP trebuie sa-l educe pe tinar sa ia decizia inceperii vietii sexuale in cunostinta de cauza. Discutati cu cursantii afirmatiile ce urmeaza. Fii pregătit/ă, scrie răspunsuri (contraargumente) la următoarele argumente ce vizeaza contactele sexuale.: ARGUMENTE 1. 2. 3. 4.

Toată lumea o face. Ai accepta dacă m-ai iubi. În felul acesta devii matur/ă. Este amuzant tocmai pentru că nu ar trebui să o faci. 5. Dacă nu spui DA, te părăsesc. 6. De ce îmi spui NU ?

RĂSPUNSURILE TALE _________________________ _________________________ _________________________ _________________________ _________________________ _________________________

Dupa completare raspunsurile vor fi discutate in grupul mare timp de 10 de minute iar concluziile vor fi trecute pe foaia de flipchart. Prelegere (10 min): Prezentaţi cu ajutorul PPT subtema sexualitatea şi educaţia sexuală a adolescentului infectat cu HIV din manualul cursantului modulul 10. ACTIVITATEA 6

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

195

[MANUALUL FORMATORULUI] May 19, 2008 Dezbatere (10 min): Intrebaţi participanţii cum cred ei că se integreaza in scoala si comunitate copii cu SIDA/HIV pozitiv şi dacă are aspecte diferite faţa de evoluţia unui copil fără dizabilităţi. Sumarizaţi ideile semnificative. Joc de rol (20 min): Solicitaţi ajutorul a două persoane şi o rugati pe una dintre ele sa pledeze pentru integrarea in scoala a unui copil cu SIDA/HIV pozitiv iar pe celalata sa combata aceasta idee. Ceilalţi participanţi sunt rugaţi să identifice cunostinte, abilitati, atitudini din disputa celor 2. Prelegere (20 min): Prezentaţi cu ajutorul PPT subtemele 3.2.1 si 3.2.2 din manualul cursantului:
Modalităţi de facilitare a integrării şcolare
Integrarea în comunitate ACTIVITATEA 7

Intrebati cursantii care au fost subiectele discutate in cadrul acestei sesiuni si care au fost elementele de noutate pentru dansii (10 minute impartite in functie de numarul de participanti oferind fiecaruia posibilitatea sa se exprime ). Pentru a rezuma, prezentati PPT-uri cu mesajele cheie aflate si in suportul de curs (10 minute).

FUNDAłIA INTERNAłIONALĂ PENTRU COPIL ŞI FAMILIE Str. Occidentului 44, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,Tel: 0040-21/310.89.06, 318.85.81 Fax: 0040-21/311.23.05, www.ficf-romania.ro e-mail: [email protected] [email protected]

196