Managementul Public [PDF]

Zitiervorschau

Management public Conf.univ.dr.Armenia ANDRONICEANU Cuprinsul cărţii: PARTEA INTAI CAPITOLUL 1 FUNDAMENTELE MANAGEMENTULUI PUBLIC 1.1. Necesitatea cunoasterii managementului public 1.2. Definirea managementului public si principalele caracteristici 1.2.1. Caracteristici ale managementului public 1.2.2. Evolutia managementului public pe plan mondial si in Romania 1.3. Abordari majore ale managementului public 1.3.1. Abordarea politica 1.3.2. Abordarea legala 1.3.3. Abordarea manageriala 1.4. Principiile managementului public 1.5. Functiile managementului public 1.6. Interdependentele managementului public cu alte domenii ale stiintei 1.7. Caracteristici ale domeniului managementului public 1.7.1. Interesul public 1.7.2. Serviciul public 1.7.3. Puterea publica PARTEA A DOUA CAPITOLUL 2 PARTICULARITATI ALE SUBSISTEMULUI ORGANIZATORIC AL MANAGEMENTULUI PUBLIC 2.1. Notiunea de organizare 2.2. Abordari fundamentale ale gandirii formaliste cu privire la organizarea institutiilor publice din administratie 2.1.2. Abordarea lui Max Weber 2.2.2. Abordarea lui Frederick Taylor 2.2.3. Abordarea lui Henry Fayol 2.3. Notiunea de structura administrativa 2.4. Tipuri de structuri in administratia de stat 2.4.1. Structura ierarhic – functionala 2.4.2. Structura teritoriala 2.5. Alte componente ale structurii organizatorice a sistemului administrativ CAPITOLUL 3 PARTICULARITATI ALE SUBSISTEMULUI INFORMATIONAL AL MANAGEMENTULUI PUBLIC 3.1. Conceptul de sistem informational 3.2. Tipologia componentelor 3.3. Functiile sistemului informational 3.4. Principiile sistemului informational 3.5. Tendinte ale sistemului informational CAPITOLUL 4 PARTICULARITATI ALE SISTEMULUI DECIZIONAL ALE MANAGEMENTULUI PUBLIC

4.1. Fundamentarea deciziilor administrative 4.2. Tipuri de decizii administrative 4.3. Participantii la decizia administrativa 4.4. Procesul de fundamentare a deciziilor administrative 4.5. Abordari majore privind procesul de fundamentare a deciziilor administrative 4.5.1. Abordarea manageriala a procesului decizional 4.5.2. Modelul rational-comprehensiv de fundamentare a deciziilor administrative 4.5.3. Abordarea politica a procesului decizional 4.5.4. Abordarea legala a procesului decizional CAPITOLUL 5 METODE SI TEHNICI UTILIZATE IN MANAGEMENTUL PUBLIC 5.1. Notiunea de metoda 5.2. Tipologia metodelor utilizate in managementul public 5.2.1. Metodele de executare 5.2.1.1. Metoda constrangerii 5.2.1.2. Metoda convingerii 5.2.1.3. Metoda cointeresarii 5.2.2. Metodele de organizare si functionare 5.2.2.1. Metoda organizarii rationale a activitatilor administrative 5.2.2.2. Metoda sedintei 5.2.2.3. Metoda conducerii eficiente 5.2.2.4. Metoda valorificarii experientei in munca 5.2.2.5. Metoda structurarii corespunzatoare a programului functionarilor publici 5.2.3. Metodele de cercetare CAPITOLUL 6 PARTICULARITATI ALE MANAGEMENTULUI PUBLIC IN DOMENIUL RESURSELOR UMANE 6.1. Functionarul public, concept, tipologie 6.2. Pregatirea profesionala a functionarilor publici 6.2.1. Pregatirea medie 6.2.2. Pregatirea universitara 6.2.3. Pregatirea posuniversitara 6.3. Recrutarea functionarilor publici 6.4. Selectia functionarilor publici 6.4.1. Convorbirea cu candidatii recrutati-interviul 6.4.2. Cercetarea referintelor si calificativelor candidatilor 6.4.3. Satisfacerea unor criterii formale de catre candidati 6.5. Consideratii privind tehnicile de selectie 6.6. Numirea functionarilor publici 6.7. Motivarea functionarilor publici 6.8. Evaluarea activitatii functionarilor publici 6.9. Modalitati de incetare din functie a functionarilor publici CAPITOLUL 7 ANALIZA COMPARATIVA IN DOMENIUL MANAGEMENTULUI PUBLIC INTRE ROMANIA SI TARILE UNIUNII EUROPENE 7.1. Caracteristici generale 7.2. Structura colectivitatilor locale si regionale 7.3. Mutatii semnificative in managementul public pe plan mondial si in Romania 7.4. Reforma in administratia din Romania

PARTEA A TREIA CAPITOLUL 8 PARTICULARITATI ALE MANAGEMENTULUI PUBLIC ÎN SISTEMUL ADMINISTRATIV DIN AUSTRIA 8.1. Statul 8.2. Structura autoritatii 8.2.1. Autoritatea juridica 8.2.2. Autoritatea legislativa 8.2.3. Autoritatea executiva CAPITOLUL 9 PARTICULARITATI ALE MANAGEMENTULUI PUBLIC ÎN SISTEMUL ADMINISTRATIV DIN CANADA 9.1. Particularitati ale contextului canadian 9.1.1. Federalismul si globalizarea 9.1.2. Populatia aborigena si minoritatile 9.1.3. Posibilitatea separarii Quebec-ului de Canada 9.2. Structura autoritatii în administratia canadiana 9.2.1. Autoritatea juridica 9.2.2. Autoritatea legislativa 9.2.3. Autoritatea executiva 9.3. Procesul de luare a deciziilor administrative la nivelurile federal, provincial si local 9.4. Transferul de know-how în domeniul managementului public din Canada în Romania CAPITOLUL 10 PARTICULARITATI ALE MANAGEMENTULUI PUBLIC ÎN SISTEMUL ADMINISTRATIV DIN GERMANIA 10.1. Statul 10.2. Structura autoritatii 10.2.1. Autoritatea juridica 10.2.2. Autoritatea legislativa 10.2.3. Autoritatea executiva CAPITOLUL 11 PARTICULARITATI ALE MANAGEMENTULUI PUBLIC ÎN SISTEMUL ADMINISTRATIV DIN FRANTA 11.1. Statul 11.2. Structura autoritatii 11.2.1. Autoritatea juridica 11.2.2. Autoritatea legislativa 11.2.3. Autoritatea executiva CAPITOLUL 12 PARTICULARITATI ALE MANAGEMENTULUI PUBLIC ÎN SISTEMUL ADMINISTRATIV DIN JAPONIA 12.1. Statul 12.2. Structura autoritatii 12.1.2. Autoritatea juridica 12.2.2. Autoritatea legislativa 12.2.3. Autoritatea executiva CAPITOLUL 13 PARTICULARITATI ALE MANAGEMENTULUI PUBLIC ÎN SISTEMUL ADMINISTRATIV DIN SUEDIA 13.1. Statul 13.2. Reprezentarea autoritatii 13.2.1. Autoritatea juridica

13.2.2. Autoritatea legislativa 13.2.3. Autoritatea executiva CAPITOLUL 14 PARTICULARITATI ALE MANAGEMENTULUI PUBLIC ÎN SISTEMUL ADMINISTRATIV DIN REGATUL UNIT AL MARII BRITANII 14.1. Statul 14.2. Reprezentarea autoritatii 14.2.1. Autoritatea juridica 14.2.2. Autoritatea legislativa 14.2.3. Autoritatea executiva CAPITOLUL 15 PARTICULARITATI ALE MANAGEMENTULUI PUBLIC ÎN SISTEMUL ADMINISTRATIV DIN STATELE UNITE ALE AMERICII 15.1. Statul 15.2. Reprezentarea autoritatii 15.2.1. Autoritatea juridica 15.2.2. Autoritatea legislativa 15.2.3. Autoritatea executiva BIBLIOGRAFIE Cuprinsul studiilor de caz: Studii de caz Teme de cercetare Cuprinsul testelor: Teste

PARTEA INTAI CAPITOLUL 1: FUNDAMENTELE MANAGEMENTULUI PUBLIC

MOD DE LUCRU CUPRINS 1.1. Necesitatea cunoasterii managementului public 1.2. Definirea managementului public si principalele caracteristici 1.2.1.Caracteristici ale managementului public 1.2.2.Evolutia managementului public pe plan mondial si in Romania 1.3. Abordari majore ale managementului public 1.3.1.Abordarea politica 1.3.2.Abordarea legala 1.3.3.Abordarea manageriala 1.4. Principiile managementului public 1.5. Functiile managementului public 1.6. Interdependentele managementului public cu alte domenii ale stiintei 1.7. Caracteristici ale domeniului managementului public 1.7.1.Interesul public 1.7.2.Serviciul public 1.7.3.Puterea publica REZUMAT CUVINTE CHEIE BIBLIOGRAFIE SUPLIMANTARA INTREBARI RECAPITULATIVE

CONCEPTE Managementul public si caracteristicile sale Evolutia managementului public pe plan mondial si in Romania Abordari majore ale managementului public Principiile managementului public Functiile managementului public Interdependente cu alte domenii Caracteristici ale domeniului managementului public

MOD DE LUCRU

(1) Manual, notite

(2) Rezumat si cuvinte -cheie

1. Parcurgeti, cu atentie, continutul capitolului, al anexelor si al informatiilor suplimentare primite la curs sau prin notele de curs.

2. Localizati, in text, conceptele din rezumat si cuvintele cheie. 3. Parcurgeti bibliografia suplimentara.

(3) Consultare bibliografie suplimentara

4. Raspundeti la intrebarile recapitulative sub forma unor expuneri verbale, dar si in scris

(4) Intrebari (5) Teste de autoevaluare (6) Studii de caz , exercitii (7) Seminar Caiet de seminar

5. Realizati testele de autoevaluare, fara a apela la raspunsuri. Evaluati raspunsurile si reluati documentarea pe baza manualului si a bibliografiei suplimentare. 6. Rezolvati studiile de caz si exercitiile, consemnandu-le in caietul de lucrari pentru seminar. 7. Completati caietul de seminar cu exercitiile rezolvate in cadrul seminarului, cu referatul intocmit de dumneavoastra si cu concluziile din dezbateri sau din referate intocmite de ceilalti colegi de grupa.

Capitolul 1 FUNDAMENTELE MANAGEMENTULUI PUBLIC 0DQDJHPHQWXOSXEOLFVHGH]YROW FDGRPHQLXGLVWLQFWDOúWLLQ HLSRUQLQGGHODHOHPHQWHOHVDOH IXQGDPHQWDOH ÌQ FRQWLQXDUH VXQW SUH]HQWDWH FkWHYD FRQFHSWH WHRULL SULQFLSLL GH ED]  FDUH IDFLOLWHD]  FXQRDúWHUHD vQ HOHJHUHD úL XWLOL]DUHD FRUHVSXQ] WRDUH D DERUG ULORU LQVWUXPHQWHORU PHWRGHORU úL

tehnicilor dHPDQDJHPHQWSXEOLFFXFDUHRSHUHD]

IXQF LRQDULLGLQLQVWLWX LLOHSXEOLFH

1HFHVLWDWHDFXQRDúWHULLPDQDJHPHQWXOXLSXEOLF 7UDQ]L LD VSUH HFRQRPLD GH SLD

 GHWHUPLQ  SURIXQGH PXWD LL vQ WRDWH GRPHQLLOH YLH LL VRFLDOH

HYLGHQW úL vQ VHFWRUXO SXEOLF 3ULQ FRQ LQXWXO V X PDQDJHPHQWXO SXEOLF UHSUH]LQW  VXSRUWXO WHRUHWLF úL SUDFWLFQHFHVDULPSOHPHQW ULLVFKLPE ULORUvQLQVWLWX LLOHSXEOLFH

Procesul de restructurare a sectorului public, in general, si a sistemului administrativ, in special, necesita inalt profesionalism, respectiv functionari publici cu o pregatire corespunzatoare de specialitate si in domeniul managementului public. Se contureaza din ce in ce mai mult tendinta de profesionalizare a functionarilor publici permanenti. Evident, aceasta mutatie semnificativa determina o foarte buna cunoastere a continutului managementului public. Figura nr. 1. Continutul managementului public MANAGEMENTUL PUBLIC studiaz

3URFHVHúLUHOD LLGHPDQDJHPHQW

IRUPHD]

3ULQFLSLLúLOHJLW

SHUIHF LRQHD]

2UJDQL]DUHDúLIXQF LRQDUHDLQVWLWX LLORU

publice

HVWHLQIOXHQ DWGH úLLQIOXHQ HD] 

L

Valorile economice, politice, sociale, culturale

XUP UHúWH

Interesul public

1.2'HILQLUHDPDQDJHPHQWXOXLSXEOLFúLSULQFLSDOHOHFDUDFWHULVWLFL 0DQDJHPHQWXO SXEOLF UHSUH]LQW

 DQVDPEOXO SURFHVHORU úL UHOD LLORU GH PDQDJHPHQW ELQH

determinate, existente între componente ale sistemului administrativ, prin care, în regim de putere publLF  VH DGXF OD vQGHSOLQLUH OHJLOH úLVDX VH SODQLILF  RUJDQL]HD]  FRRUGRQHD]  JHVWLRQHD]  úL FRQWUROHD] DFWLYLW LOHLPSOLFDWHvQUHDOL]DUHDVHUYLFLLORUFDUHVDWLVIDFLQWHUHVXOSXEOLF.

'LQGHILQL LHGHVSULQGHPXUP WRDUHOH

caracteristici: - managementXOSXEOLFUHXQHúWHXQDQVDPEOXGHSURFHVHúLUHOD LLGH management, care apar între componentele sistemului administrativ; -SURFHVHOHGHVI úXUDWHvQVHFWRUXOSXEOLFVXQWDWkWprocese de management,FkWúLGHH[HFX LH; 1.2.1. Caracteristici ale managementului public Multidimensionalitatea managementului public atrage, în mod evident, o serie de FDUDFWHULVWLFL FDUH FRQWULEXLH OD R EXQ  vQ HOHJHUH D FRQ LQXWXOXL DFHVWXLD YH]L ILJXUD QU 

Caracteristici ale managementului public). Figura nr. 2. Caracteristici ale managementului public Caracteristici ale managementului public

CARACTER POLITIC

CARACTER INTEGRATOR

CARACTER COMPLEX

1.2.2. (YROX

CARACTER DE DIVERSITATE

CARACTER DE SIN7(=

LDPDQDJHPHQWXOXLSXEOLFSHSODQPRQGLDOúLvQ5RPkQLD

0DQDJHPHQWXO SXEOLF FD úWLLQ

 V D FRQVWLWXLW vQ GHFXUVXO WLPSXOXL GDWRULW  SUHRFXS ULORU

-

FRQWLQXHDOHVSHFLDOLúWLORUSHQWUXSHUIHF LRQDUHDDFWLYLW

LLvQGRPHQLXODGPLQLVWUD LHLSXEOLFH

ÌQFHSXWXULOH úWLLQ HL DGPLQLVWUD LHL VH DIO  XQGHYD vQ VHFROXO DO ;9,, úWLLQ HDPDQDJHPHQWXOXLSXEOLFDXDS UXWvQ*HUPDQLDúL$XVWULD

-lea. Germenii viitoarei cursuri

ULvQFDUHDXIRVWRUJDQL]DWH

GH úWLLQ H FDPHUDOH UHVSHFWLY GH DGPLQLVWUDUHD ILQDQ HORU SXEOLFH 8OWHULRU FHUFHW ULOH DX FXSULQV vQWUHDJDDGPLQLVWUD LHGHVWDW 'DWRULW  DFWLYLW

LL FDPHUDOLúWLORU vQ VHFROXO DO ;,;

-lea, în Austro-Ungaria a fost creat un aparat administrativ ELQH RUJDQL]DW 'LQWUH FDPHUDOLúWL V-au remarcat Lorenz von Stein, profesor la XQLYHUVLW LOH GLQ .LHY úL 9LHQD -1845-1885 – úL L. Gumplovitz, profesor la Universitatea din Granz-1838-1909. 'XS  'XQVLUH   vQWU-R VRFLHWDWH GHPRFUDWLF  FHW HQLL DX GUHSWXO V  SDUWLFLSH OD SODQLILFDUHD LPSOHPHQWDUHD HYDOXDUHD úL UHIRUPD VHUYLFLLORU SXEOLFH 3ULQ XUPDUH DFHúWLD SRW IL LPSOLFD LGLUHFWvQSURFHVHOHGHPDQDJHPHQWúLGHH[HFX LHGLQVHFWRUXOSXEOLF 'HúLvQ5RPkQLDFRQFHSWXOGHPDQDJHPHQWSXEOLFDIRVWLQWURGXVGXS GHYLQHGLQFHvQ FH PDL HYLGHQW  QHFHVLWDWHD GH]YROW ULL FHUFHW ULORU SHQWUX GHPRQVWUDUHD IDSWXOXL F 

managementul

SXEOLF HVWH XQ GRPHQLX GLVWLQFW FDUH VH GHOLPLWHD]  FODU GH DOWH GRPHQLL

, respectiv

DGPLQLVWUD LH

SXEOLF GUHSWDGP

inistrativ.

$ERUG

ULDOHPDQDJHPHQWXOXLSXEOLF

([LVW  WUHL DERUG UL FX SULYLUH OD PDQDJHPHQWXO SXEOLF FXQRVFXWH úL vQ OLWHUDWXUD DPHULFDQ  GH

specialitate. 3UREOHPDWLFD PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF HVWH DERUGDW  GLQ WUHL SHUVSHFWLYH SROLWLF  OHJDO  PDQDJHULDO 3ULQXUPDUHDXUH]XOWDWWUHLDERUG ULPDMRUH $ERUGDUHDSROLWLF  $ERUGDUHDOHJDO  $ERUGDUHDPDQDJHULDO 

$ERUGDUHDSROLWLF $IRVWH[SOLFDW úLVXV LQXW GH:DOODFH6D\UHFDUHFRQVLGHUDF PDQDJHPHQWXOSXEOLFHVWHvQ

ultLPXO UkQG R SUREOHP  GH WHRULH SROLWLF responsabilitatea pentru un control total.

 3UREOHPD IXQGDPHQWDO  vQWU R GHPRFUD LH DILUPD HO HVWH

-

$ERUGDUHD SROLWLF  D PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF SXQH DFFHQW SH YDORUL FD

sensibilitate, receptivitate. 6H FRQVLGHU

reprezentativitate,

 F  DFHVWHD VXQW HVHQ LDOH SHQWUX PHQ LQHUHD GHPRFUD LHL

FRQVWLWX LRQDOHúLSRWILLQWHJUDWHvQPDQDJHPHQWXOSXEOLF

Structura managementului public devine una politizata de diferite grupuri care cauta permanent reprezentare. Se intampla frecvent ca unele organizatii sa creasca in timp, in principal ca un raspuns la cererea politica de a satisface interesele de reprezentare. Dar, asa cum afirma Seidman, aceste dispute vor continua intrucat organizatiile administrative sunt frecvent abordate ca fiind dominate de probleme politice, accentuand astfel rolul valorilor politice in domeniul managementului public. $ERUGDUHDOHJDO 

$FHDVW DERUGDUHDIRVWXQHRULPLQLPL]DW FDLPSRUWDQ

vQVSHFLDOGHUHSUH]HQWDQ LLDERUG ULL

PDQDJHULDOHÌQ68$vQV HVWHGHILQLW FDXQDGLQWUHFHOHPDLLPSRUWDQWHSHQWUXvQ HOHJHUHDúLGHILQLUHD

managementului public. Abordarea legala a managementului public reuneste trei valori. Prima se refera la procedura folosita pentru a desfasura procesele administrative. Aceasta trebuie sa fie precis definita deoarece a fost recunoscuta mult timp ca valoare care nu poate fi limitata la un singur set de cerinte sau standarde. A doua valoare se refera la drepturile individuale reale ale fiecarui functionar public. Acestea sunt mentionate intr-o Carta a drepturilor si in alte amendamente. A treia valoare se refera la aspectele juridice care influenteaza rezultatele conflictelor aparute intre persoanele private si stat. Acestea definesc puterea de dispunere pe care o au curtile de a milita impotriva nedreptatilor, a abaterilor de la prevederile legii si a acorda protectie legala pentru toti cetatenii care au fost afectati de aplicarea unor decizii administrative. 1.3.3. Abordarea manageriala Intelegerea celei de a treia abordari, abordarea manageriala, este conditionata de cunoasterea teoriei managementului stiintific si a abordarii birocratice care vor fi prezentate in continuare (vezi figura nr.3. Abordari majore ale managementului aplicabile in managementul public).

Figura nr. 3.$ERUG

ULPDMRUHDOHPDQDJHPHQWXOXLDSOLFDELOHvQPDQDJHPHQWXOSXEOLF

WEBER

LEWIS

GULICK/URWICK

ABORDAREA BIROCRATICA

ABORDAREA MANAGEMENTULUI

ABORDAREA

ù7,,1

− Compartimente − − − −

− Rolul accentuat al

specializate Diviziune a muncii

,HUDUKLHELQHGHWHUPLQDW

−

&RQGXFHUHDDSDU LQHXQHL

persoane PURPRYDUHDDUHODED] UH]XOWDWHOHRE LQXWH



−

VWUXFWXULLFRPXQLF ULLúL

−

− −

managementului Dezumanizarea managementului ca urmare a formalismului accentuat 5LJLGLWDWHDUHOD LLORU

manager public subordonat Respectarea unor regulamente bine definite

,QVWLWX LDSXEOLF 

− −

,QVWLWX LDSXEOLF SRDWH

determLQDVFKLPE ULvQ structura politicului DVLJXU VWUXFWXUDSHQWUX

−

Accentul se pune pe valori HILFDFLWDWH

$WHQ LDGHRVHELW DFRU

-

GDW SURFHVXOXLG

e

FRRUGRQDUHúLFRPXQLF ULL

− Preocuparea pentru

YDORULILFDUHDSRWHQ LDOXOXL

FUHDWLYDODQJDMD LORU

− Managementul este realizat de un “maestru”

−

([LVWHQ DPDLPXOWRUWLSXUL GHRUJDQL]D LLSXEOLFHvQ IXQF LHGHDPSODVDPHQWúL

2UJDQL]D LDSXEOLF 

exercitarea puterii politice

,21$/

FDHILFLHQ

−

UHSUH]LQW XQFDGUXvQ

care sunt realizate obiectivele de grup

RUJDQL]D LLORU

-

LDSWLWXGLQL

FXQRúWLQ H

− Dimensiune mare a − Caracterul formal al

leadershipului Managerul public trebuie V DLE FDOLW

5$

,),&

RELHFWLYHOHXUP ULWH

− Evaluarea angaMD LORUvQ

$ERUGDUHDVLWXD LRQDO D

VHFWRUXOSXEOLFvQIXQF LH

leadershipului

de rezultatele muncii lor

1.4. Principiile managementului public /D ED]D PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF VH DIO  XQ DQVDPEOX GH SULQFLSLL IRUPXODWH vQ XUPD XQRU ULJXURDVHúLDSURIXQGDWHFHUFHW ULDXQHLvQGHOXQJDWHH[SHULHQ H

Principiile managementului public au menirea de a asigura cadUXO JHQHUDO SHQWUX R EXQ GHVI úXUDUHDDFWLYLW

LLDGPLQLVWUDWLYHYH]LILJXUDQU3ULQFLSLLOHPDQDJHPHQWXOXLSXEOLF 

Figura nr. 4. Principiile managementului public Principiul Conducerii Unitare

Principiul Conducerii Autonome PRINCIPIUL

Principiul FlexibiliW

LL

3ULQFLSLXO5HVWUXFWXU ULL

3ULQFLSLXO3HUIHF LRQ ULL&RQWLQXH

3ULQFLSLXOOHJDOLW

LL



)XQF LLOHPDQDJHPHQWXOXLSXEOLF

Cunoasterea si exercitarea de catre functionarii publici a functiilor managementului public constituie un element esential pentru eficienta institutiilor administrative. In opinia noastra (vezi figura nr.5. Functiile managementului public) functiile managementului public sunt: previziune, organizare-coordonare, motivare, administrare, control-evaluare. Figura nr. 5.)XQF LLOHPDQDJHPHQWXOXLSXEOLF

PREVIZIUNE

MOTIVAREA ORGANIZARECOORDONARE CONTROL EVALUARE

ADMINISTRARE

)81&

,,/(

MANAGEMENTULU PUBLIC

 )XQF LD GH SUHYL]LXQH FRQVW  vQ VH GHWHUPLQ

ansamblul

SURFHVHORU GH PXQF  SULQ LQWHUPHGLXO F URUD

 SULQFLSDOHOH RELHFWLYH DOH LQVWLWX LLORU SXEOLFH vQ JHQHUDO PLMORDFHOH úL UHVXUVHOH

necesaUHUHDOL]

ULLORU

.

 )XQF LD GH RUJDQL]DUH

-coordonare presupune un

DQVDPEOX GH SURFHVH GH PXQF  SULQ

LQWHUPHGLXO F URUD VH DVLJXU  FDGUXO LQVWLWX LRQDO QHFHVDU UHDOL] ULL UD LRQDOH úL HILFLHQWH D

obiectivelor previzionate în domeniul managementului publiFSULQDORFDUHDUD LRQDO

DUHVXUVHORU

 )XQF LD GH PRWLYDUH UHXQHúWH DQVDPEOXO SURFHVHORU GH PXQF  SULQ FDUH VH GHWHUPLQ  SHUVRQDOXO LQVWLWX LHL SXEOLFH V  FRQWULEXLH OD LGHQWLILFDUHD úL VDWLVIDFHUHD LQWHUHVXOXL SXEOLF SH ED]D OX ULLvQFRQVLGHUDUHDIDFWRULORUFDUHvOPRWLYHD] SHQWUXUHDOL]DUHDRELHFWLYHORU  )XQF LD GH DGPLQLVWUDUH FRQVW  vQWU

-un

DQVDPEOX GH SURFHVH GH PXQF  SULQ FDUH VH

DVLJXU  R JHVWLRQDUH ULJXURDV  D WXWXURU UHVXUVHORU H[LVWHQWH úL DWUDVH vQ YHGHUHD UHDOL] ULL

obiectivelor sistemului administrativ, respectiv satisfacerea intereselor publice generale.  )XQF LD GH FRQWURO-evaluare UHSUH]LQW  XQ DQVDPEOX GH SURFHVH GH PXQF  SULQ FDUH VH FRPSDU UH]XOWDWHOHFXRELHFWLYHOHLQL LDOHVHYHULILF FRQIRUPLWDWHDDF LXQLORULQVWLWX LLORUSXEOLFHFX UHJOHPHQW ULOH MXULGLFH vQ YLJRDUH úL FX PLVLXQHD DQJDMD LORU V L GH D VDWLVIDFH LQWHUHVXO JHQHUDO FX

UHVSHFWDUHDGUHSWXULORUúL OLEHUW

LORUIXQGDPHQWDOHDOH SHUVRDQHORUúL vQ ILQDOVHGHWHUPLQ DEDWHULOH

GHODVLWXD LLOHQRUPDOHvQYHGHUHDHOLPLQ ULLORU

Functionalitatea managementului public este determinata de modul in care functionarii publici permanenti si/sau alesi in functii publice inteleg sa exercite cu inalt profesionalism cele 5 functii prezentate. Eficacitatea managerilor publici este conditionata de abilitatile lor mangeriale manifestate in procesele de management cu ocazia exercitarii acestor functii.

1.6. ,QWHUGHSHQGHQ

HOHPDQDJHPHQWXOXLSXEOLFFXDOWH

GRPHQLLDOHúWLLQ HL

Multidimensionalitatea managementuluL SXEOLF UH]XOW  GLQ QXPHURDVHOH FRQH[LXQL FX DOWH domenii distincte. În continuare sunt abordate doar câteva dintre acestea. Figura nr.6. Interdependentele managementului public cu alte domenii ale stiintei

Management general Marketing social

Informatica administrativa

Alte domenii

Stiinte politice

MANAGEMENT PUBLIC

Drept international

Ergonomie

Sociologie Demografie Psihologie

Stiinte economice

Între

PDQDJHPHQWXO JHQHUDO úL PDQDJHPHQWXO SXEOLF H[LVW  VWUkQVH LQWHUGHSHQGHQ H vQ VHQVXO

F  R VHULH vQWUHDJ  GH SULQFLSLL úL OHJLW

L DOH PDQDJHPHQWXOXL vúL J VHVF DSOLFDELOLWDWH vQ LQVWLWX LLOH

SXEOLFH /HJ WXUD vQWUH FHOH GRX  HVWH GH WLSXO SDUWH

-întreg în care managementul public este un domeniu de aplicabilitate a teoriei generale a managementului, desigur în forme specifice determinate GHSDUWLFXODULW

LOHGRPHQLXOXLúLRULHQWDUHDSHVDWLVIDFHUHDLQWHUHVXOXLSXEOLF

ÌQ FDGUXO RUJDQL] ULL VWDWDOH WUHEXLH V  H[LVWH R SHUPDQHQW  FRODERUDUH vQWUH PDQDJHULLSXEOLFL GLQDGPLQLVWUD LHúLLQVWLWX LLOHSROLWLFHvQWUXFkWDGPLQLVWUD LDFRQVWLWXLHXQXOGLQLQVWUXPHQWHOHFHOHPDL LPSRUWDQWH XWLOL]DWH GH LQVWLWX LLOH SROLWLFH SHQWUX FRQGXFHUHD VRFLHW

LL &RODERUDUHD

între factorii

SROLWLFLúLDGPLQLVWUD LDGHVWDWFRQVWLWXLHRJDUDQ LHDRE LQHULLXQRUUH]XOWDWHVXSHULRDUHvQFRQGXFHUHD VRFLHW

LL

$OWHLQWHUGHSHQGHQ HH[LVW vQWUHPDQDJHPHQWXOSXEOLFúLGUHSWXODGPLQLVWUDWLY. In cercetarea managementului public nu se poate face o separare intre aspectele juridice si cele manageriale, intrucat acestea nu pot fi tratate separat. $FHVWHL FHULQ H L-D U VSXQV PDQDJHPHQWXO SXEOLF GLQ PXOWLSOH SXQFWH GH YHGHUH I U  D QHJOLMD vQV  DVSHFWXO MXULGLF GHRVHELW GH LPSRUWDnt. În cercetarea managementului public nu se SRDWH IDFH R VHSDUDUH vQWUH DVSHFWHOH MXULGLFH úL FHOH QHMXULGLFH vQWUXFkW DFHVWHD QX SRW IL WUDWDWH

separat. Sistemul administrativ

QX SRDWH IXQF LRQD vQ DIDUD UHJXOLORU MXULGLFH ,QWUHDJD RUJDQL]DUH úL

GHVI úXUDUH D SURFHVHORU úL UHOD LLORU GH PDQDJHPHQW GLQ DGPLQLVWUD LD SXEOLF  VXQW UHJOHPHQWDWH GH QRUPH MXULGLFH 'H DFHHD FHUFHWkQG PDQDJHPHQWXO SXEOLF DGPLQLVWUD LD úWLLQ D DGPLQLVWUD LHL WUHEXLH vQGUHSWDW  úL VSUH FHUFHWDUHD UHJOHPHQW ULORU MXULGLFH I

când apel la rezultatele oferite de

úWLLQ DGUHSWXOXLDGPLQLVWUDWLY ,QWHUGHSHQGHQ HH[LVW úLvQWUHPDQDJHPHQWXOSXEOLFúLVRFLRORJLH 'HVLJXU F SURFHVXOúLUHOD LLOHGHPDQDJHPHQWVHGHUXOHD] vQWU FDGUXO F UXLD VH GHVI úRDU  DFWLYLW

-un mediu social organizat, în

LOH VWDELOLWH SULQ QRUPH MXULGLFH 'H DLFL UH]XOW  QHFHVLWDWHD

DFFHQWX ULL SUHRFXS ULORU SHQWUX FHUFHWDUHD SUREOHPHORU VRFLDOH FDUH LQIOXHQ HD]  SURFHVHOH GH

management. În acest sens, putem exemplifica

LQWHUGHSHQGHQ HOH PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF FX úWLLQ HOH HFRQRPLFH

FDUHVWXGLD] vQGHWDOLXWRDWHDVSHFWHOHDFWLYLW

,

LLHFRQRPLFR

-financiare.

([LVW RVHULHGHLQWHUGHSHQGHQ HvQWUHPDQDJHPHQWXOSXEOLFúLSVLKRORJLH

. Managerii publici, hologice, la instrumentarul specific acestui

úL QX QXPDL HL DSHOHD]  OD UH]XOWDWHOH FHUFHW ULORU SVL

GRPHQLX SHQWUX D YHULILFD DSWLWXGLQLOH FDUDFWHUXO HWF DO FHORU FDUH XUPHD]  V  LQWUH vQ VLVWHPXO DGPLQLVWUDWLY $VWIHO VXQW XWLOL]DWH WHVWH YDULDWH FDUH V  HYLGHQ LH]H GH SLOG  FDSDFLWDWHD GH UD LRQDPHQW ORJLF DO XQHL SHUVRDQH FDSDFLWDWHD GH DQDOL]  úL VLQWH]  FUHDWLYLWDWHD úL LQYHQWLYLWDWHD VWDUHDHPR LRQDO HWF 8Q DOW GRPHQLX GLVWLQFW FX FDUH VH DIO  vQ VWUkQV  OHJ WXU 

ergonomia &HUFHW

managementul public, este

ULOH vQ DFHVW GRPHQLX DX FD VFRS SULQFLSDO DGRSWDUHD GH P VXUL SULQ FDUH V  ILH

FUHDWH FRQGL LL GH PXQF  FRQIRUWDELOH SHQWUX RE LQHUHD XQHL HILFLHQ H PD[LPH )RORVLQG FRQFOX]LLOH HUJRQRPLHLúLFRQFOX]LLOHSURSULLORULQYHVWLJD LLFHUFHW WRULLvQGRPHQLXOPDQDJHPHQWXOXLSXEOLFRIHU  VROX LL SHQWUX FRQWLQXD SHUIHF LRQDUH D SURFHVHORU úL UHOD LLORU GH PDQDJHPHQW DF LRQkQGX

-se, în acest

VFRSúLDVXSUDFRQGL LLORUGHPXQF GLQDGPLQLVWUD LH 0DQDJHPHQWXO SXEOLF VH DIO  vQ LQWHUGHSHQGHQ

variate aspecte UHIHULWRDUHODSRSXOD LH$FHVWHDLQWHUHVHD]

 úL FX

demografia 'HPRJUDILD VWXGLD]



vQWU RDQXPLW P VXU úLIXQF LRQDULLGLQ

-

LQVWLWX LLOH SXEOLFH $VWIHO GHPRJUDILD FHUFHWHD]  VWUXFWXUD SRSXOD LHL SH JUXSH GH YkUVW  SH VH[H DPSODVDUHD SRSXOD LHL vQ GLIHULWHOH ]RQH DOH

ULL vQ PHGLXO UXUDO VDX XUEDQ SUHFXP úL WHQGLQ HOH

DPSODV ULL GLIHULWH SUREOHPH VRFLRSURIHVLRQDOH SHUVSHFWLYHOHQDWDOLWD LLPRUELGLW

LL úLPRUWDOLW

LL

QLYHOXO FXOWXUDO DO SRSXOD LHL HWF 'DWHOH RE LQXWH GLQ FHUFHW ULOH GHPRJUDILFH VXQW XWLOL]DWH vQ

managementul publiF vQVFRSXODGDSW ULLDGPLQLVWUD LHLODFRQGL LLOH VSHFLILFHGHORFúLWLPSSHQWUX satisfacerea într-XQJUDGWRWPDLULGLFDWDFHULQ HORUVRFLDOH 'HVLJXU F  H[LVW  úL DOWH GRPHQLL DOH úWLLQ HL FDUH VH DIO  vQ LQWHUGHSHQGHQ

public, noiDPVXSXVDWHQ LHLGRDUFkWHYDGLQWUHDFHVWHD

 FX PDQDJHPHQWXO

1.7. Caracteristici ale domeniului de aplicabilitate a managementului public ) U  vQGRLDO  vQ HOHJHUHD DFHVWXL GRPHQLX GLVWLQFW SUHVXSXQH FXQRDúWHUHD XQRU DVSHFWH SDUWLFXODUH PHQLWH V  SHUPLW  R SUH]HQWDUH D FDGUXOXL JHQHUDO vQ FDUH VH GHUXOHD]  SURFHVHOH GH

management din adPLQLVWUD LD SXEOLF  GLQ 5RPkQLD domeniului de aplicabilitate al managementului public).

YH]L ILJXUD QU (OHPHQWH FDUDFWHULVWLFH

1.7.1. Interesul public Astfel, scopuO PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF vQ LQVWLWX LLOH DGPLQLVWUD LHL SXEOLFH HVWH satisfacerea interesului general,I U DVHDYHDvQYHGHUHXQSURILWvQWLPSFHPDQDJHULLGLQRUJDQL]D LLOHSDUWLFXODUH XUP UHVFvQPRGFRQVWDQWXQFvúWLJPDWHULDO. Este foarte important GH SUHFL]DW F  RELHFWLYXO XQHL LQVWLWX LL SXEOLFH HVWH VHUYLUHD LQWHUHVXOXL SXEOLF ([LVW  vQV  FHULQ H SH FDUH LQL LDWLYD SDUWLFXODU  QX OH-DU SXWHD VDWLVIDFH úL FDUH VXQW HVHQ LDOH SHQWUX VRFLHWDWH vQ JHQHUDO úL SHQWUX ILHFDUH PHPEUX vQ SDUWH $VHPHQHD FHULQ H FDUH DOF WXLHVF LQWHUHVXOSXEOLFFRQVWLWXLHGRPHQLXOSURSULXDOPDQDJHPHQWXOXLvQDGPLQLVWUD LDSXEOLF  &RQ LQXWXO LQWHUHVXOXL SXEOLF YDULD]  vQ UDSRUW GH SHULRDGHOH LVWRULFH DOH VRFLHW

sociale, tehnicile folosite în fiecare peULRDG

LL IRUPHOH



'HúLFRQ LQXWXOYDULD] RELHFWLYXOPDQDJHPHQWXOXLSXEOLFU PkQHDFHODVL

Figura nr.7. Elemente caracteristice domeniului managementului public ELEMENTELE CARACTERISTICE MANAGEMENTULUI PUBLIC

INTERESUL PUBLIC

SERVICIUL PUBLIC

AUTORITATEA

1.7.2. Serviciul public 8Q DOW DVSHFW GLQ SUREOHPDWLFD PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF DVXSUD F UXLD LQVLVW P vQ FRQWLQXDUH HVWH QR LXQHD GH VHUYLFLX SXEOLF ÌQ 5RPkQLD DFHDVW  QR LXQH GH ED]  HVWH IRORVLW  DWkW vQ PDQDJHPHQWXOSXEOLFFkWúLvQGUHSWXODGPLQLVWUDWLY

Corelat strâns cu conceptul prezentat anterior, serviciul public poate fi explicat ca un ansamblu L RUJDQL]DWH úL DXWRUL]DWH GH DGPLQLVWUD LD SXEOLF  SHQWUX D VDWLVIDFH Qevoi sociale în interes public.

GH DFWLYLW

7UHEXLHUH LQXWIDSWXOF QXRULFHDFWLYLWDWHGHLQWHUHVSXEOLFHVWHVHUYLFLXSXEOLFFLQXPDL DFHOHDFWLYLW

LFDUHDúDFXPDPPDLSUHFL]DWVXQWQHFHVDUHSHQWUXVDWLVIDFHUHDXQRUQHYRLVRFLDOH

apreciate de puterea politLF

FDILLQGGHLQWHUHVSXEOLF

ÌQ DFHVW FRQWH[W HVWH LPSRUWDQW GH H[SOLFDW FRQFHSWXO GH SXWHUH SXEOLF  UHVSHFWLY vQ FH FRQVW  SXWHUHDPDQDJHULORUúLDDXWRULW

LORUDGPLQLVWUDWLYH

3XWHUHDSXEOLF

3XWHUHD SXEOLF  UHSUH]LQW  DQVDPEOXO GUHSWXULORU VSHFLDOH SH FDUH OH DUH R LQVWLWX LH DGPLQLVWUDWLY vQVHQVGHDXWRULWDWHFHUHSUH]LQW WUHEXLHV VHLPSXQ

úLDS U LQWHUHVXOSXEOLFFDUHvQPRGREOLJDWRULX

FHOXLSDUWLFXODUDúDFXPUH]XOW GLQ&RQVWLWX LHúLOHJLOHRUJDQLFH

CAPITOLUL 1: REZUMAT I. Definitia managementului public: Managementul public este o disciplina specializata care are ca obiect cunoasterea proceselor si relatiilor de management din administratia publica in toata complexitatea lor in vederea formularii de principii si legitati pentru perfectionarea permanenta a organizarii si functionarii structurilor administrative, in functie de valorile puterii politice, de necesitatile economico-sociale, de gradul de inzestrare tehnica, de nivelul general, de cultura si civilizatie, cu scopul realizarii unor servicii publice eficiente, corespunzatoare nevoii sociale generale si satisfacerii interesului public. Caracteristicile managementului public sunt: caracter integrator, caracter politic, caracter de diversitate, caracter complex, caracter de sinteza. II. Abordari ale managementului public 1.Abordarea politica sustinuta de Wallace Sayre si Norton Long care pun accentul pe valori ca: reprezentativitate, sensibilitate, receptivitate Conform acestei abordari structura managementului public devine una politizata de diferite grupuri care cauta permanent reprezentare. 2.Abordarea legala sustinuta de Marschall Dimock si Kenneth Davis. Marschall Dimock scria ca, pentru administratorul publi, legea este ceva pozitiv si concret care precizeaza autoritatea acestuia. Kenneth Davis argumenteaza ca organizatiile publice sunt cel mai bine definite in termenii legii. 3.Abordarea manageriala premisele abordarii manageriale se afla in sec. al IX-lea cand realitatea a demonstrat ca dominatia politicului a condus la dezvoltarea la toate nivelurile a coruptiei, ineficientei si a permis formarea unei clase de politicieni incapabili, in fond sa conduca natiunea. In concluzie, rolul politicului trebuie diminuat pentru ca produce ineficienta. III. Principiile managementului public: principiul conducerii autonome, principiul conducerii unitare, principiul flexibilitatii, principiul restructurarii, principiul perfectionarii continue, principiul legalitatii. IV. Functiile managementului public: functia de previziune, functia de organizarecoordonare, functia de motivare, functia de administrare, functia de control-evaluare. V. Caracteristici ale domeniului managementului public: interesul public, puterea publica, autoritatea publica, serviciul public.

CUVINTE CHEIE



Autoritate publica



Interes public



Putere publica



Sreviciu public



Stabiliment public



Stabiliment de utilitate publica



Institutie publica

BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA

 

Armenia Androniceanu- Management Public, Ed. Economica, Bucuresti, 1999. Alexandru I.-Structuri Mecanisme si Institutii Administrative, Ed. Sylvi, Bucuresti, 1996



Taylor F.-The principles of Scientific Management, New York 1917



Waldo D.-What is Public Administration, New York, 1978



Laufer R-Management Public, Dalloz, Reading, 1980



Garson D.-Public Administration, Concepts, Readings, Random House, New York, 1991



Farnham D. New Public Managers in Europe, ICSA, Publishing Cambridge, 1996



Herbert S.-Administrative Behavior, 3rd, Free Press, New York, 1976

INTREBARI RECAPITULATIVE

1. Care sunt factorii care influenteaza continutul managementului public? 2. Enumerati caracteristicile managementului public 3. Ce interdependente exista intre managementul public si marketing? 4. Ce este interesul public? 5. Reprezentantii abordarii manageriale au contestat abordarea legala? Motivati raspunsul.

Capitolul 2 PARTICULARITATI ALE SUBSISTEMULUI ORGANIZATORIC AL MANAGEMENTULUI PUBLIC ,QVWLWX LLOHGLQDGPLQLVWUD LDSXEOLF VHFRQVWLWXLHFDVXEVLVWHPDOVLVWHPXOXLVRFLDOJOREDOúLDX FD VFRS VHUYLUHD PHPEULORU VRFLHW

LL 3HQWUX D VHUYL VRFLHWDWHD HVWH QHFHVDU  RUJDQL]DUHD ILHF UHL

FRPSRQHQWH D VLVWHPXOXL ÌQ FRQWLQXDUH SUH]HQW P QR LXQLOH GH ED]  UHIHULWRDUH OD DFHDVW  SUREOHPDWLF 

2.1.1R

LXQHDGHRUJDQL]DUH

7HUPHQXO ³D RUJDQL]D´ SURYLQH GLQ OLPED IUDQFH]  RUJDQLVHU  úL vQVHDPQ  D DF LRQD PHWRGLF SHQWUXDVLJXUDUHDGHVI úXU ULLHILFLHQWHDXQRUDFWLYLW

L

Figura nr. 8. CriterLLúLIRUPHGHRUJDQL]DUH Organizarea compartimentelor 2UJDQL]DUHDLQVWLWX LHL

NIVELUL Organizarea domeniului Organizarea sistemului Criterii de organizare

Organizarea structurii OBIECTUL Organizarea proceselor

Organizarea in managementul public reprezinta un ansamblu de procese prin care potrivit cadrului legislativ se delimiteaza elementele componente ale sistemului administrativ in ansamblu si ale fiecarei institutii publice in parte, se precizeaza atributiile, sarcinile si competentele care revin componentelor acestuia, precum si relatiile care se stabilesc intre ele in cadrul si in afara sistemului in vederea satisfacerii eficiente a interesului public.

2.2.

$ERUG

UL

IXQGDPHQWDOH

DOH

JkQGLULL

IRUPDOLVWH

FX

SULYLUH

OD

RUJDQL]DUHDLQVWLWX LLORUSXEOLFHGLQDGPLQLVWUD LH ([LVW WUHLDERUG ULIXQGDPHQWDOH DOH JkQGLULLIRUPDOLVWHFXSULYLUHODRUJDQL]DUHDLQVWLWX LLORU SXEOLFHGLQDGPLQLVWUD LH

2.2.1. Abordarea lui Max Weber (1864-1920) în general, procesele administrative HYROXHD]

:HEHU FRQVLGHUD F 

 vQ SURJUHVLH JHRPHWULF 

VSUH UD LRQDOLVPXO WHKQRORJLF FHHD FH vQVHDPQ  F  SH P VXUD HYROX LHL LGHLOH FkúWLJ  vQ FRHUHQ

devin sistematice. Prin urmare,:HEHUVXV LQHDF

 úL

ELURFUD LDHVWHXQHOHPHQWPDMRUvQDFHDVW HYROX LH

FRPSOH[ 

2.2.2. Abordarea Frederick Taylor (1856-1915) 7D\ORU úL-D GHUXODW FHUFHW ULOH vQWU-R SHULRDG  vQ FDUH LQHILFLHQ D LPRUDOLWDWHD SROLWLF  úL exploatarea resurselor naturale DOH $PHULFLL GHVFULDX R ID]  SUHPHUJ WRDUH SUREOHPHL PDL ODUJL D HILFLHQ HLQD LRQDOH

2.2.3. Abordarea lui Henry Fayol (1841-1925) ÌQDLQWHGHDILXQPDQDJHUGHVXFFHVúLXQVSHFLDOLVWGHVHDP DOPDQDJHPHQWXOXL)D\RODIRVW

un bun inginer, care a reuúLWV

UHGXF ULVFXULOHGHLQFHQGLXvQPLQHOHGHF UEXQLGLQ68$

$SOLFDELOLWDWHD LGHLORU OXL )D\RO vQ PDQDJHPHQWXO SXEOLF VH ED]HD]  SH FLQFL HOHPHQWH

planificare-SUHYL]LXQHRUJDQL]DUHFRPXQLFDUHFRRUGRQDUHúLFRQWURO

2.3. 1R

LXQHDGHVWUXFWXU

DGPLQLVWUDWLY

6WUXFWXUD DGPLQLVWUD LHL SXEOLFH UHSUH]LQW  FRQILJXUD LD LQWHUQ  úL UHOD LLOH FDUH VH VWDELOHVF

între componentele sistemului în procesul de realizare a obiectivelor sistemului administrativ. 2 EXQ  VWUXFWXUDUH D DGPLQLVWUD LHL GHVWDWWUHEXLHV DVLJXUHDWkWHYLWDUHDVXSUDGLPHQVLRQ ULL DSDUDWXOXL DGPLQLVWUDWLY VLWXD LH FDUH JHQHUHD]  DFWLYLW

L SDUDOHOH UH]ROY UL JUHRDLH úL FKHOWXLHOL

EXJHWDUH VXSOLPHQWDUH LQXWLOH úL QHMXVWLILFDWH FkW úL VXEGLPHQVLRQDUHD DSDUDWXOXL FDUH SURYRDF  R VXSUDDJORPHUDUH FX VDUFLQL úL DWULEX LL 3ULQ XUPDUH DFHHDúL LQVWLWX LH HVWH QHYRLW  V  GHVI úRDUH XQ QXP U H[DJHUDW GH PDUH GH DFWLYLW

L FHHD FH SRDWH DYHD FD UH]XOWDW R UH]ROYDUH VXSHUILFLDO  úLVDX

SDU LDO DSUREOHPHORUFXFDUHVHFRQIUXQW LQVWLWX LDSXEOLF úLVRFLHWDWHDvQDQVDPEOXOHL

27LSXULGHVWUXFWXULvQDGPLQLVWUD

LDGHVWDW

6WUXFWXUDDGPLQLVWUD LHLGHVWDWSRDWHILDERUGDW VXEGRX IRUPHIXQF LRQDOúL

teritorial. (vezi

figura nr. 97LSXULGHVWUXFWXULvQDGPLQLVWUD LDSXEOLF



8QVLVWHPDGPLQLVWUDWLYVHSRDWHRUJDQL]DVXEIRUPDXUP WRDUHORU

tipuri de structuri:

-

6WUXFWXUD LHUDUKLF

-IXQF LRQDO

 DVLJXU  vQ SULQFLSDO XQLWDWHD GH GHFL]LH úL DF LXQH vQ

FDGUXO VLVWHPXOXL úL HVWH GHWHUPLQDW  GH YDULHWDWHD GRPHQLLORU GH DFWLYLWDWH

DGPLQLVWUD LH

-

reunite în

6WUXFWXUD WHULWRULDO  HVWH GHWHUPLQDW  GH GLVSXQHUHD GLIHULWHORU FRPSRQHQWH DOH VWUXFWXULL

VLVWHPXOXLDGPLQLVWUDWLYvQXQLW

LDGPLQLVWUDWLY-teritoriale distincte; - Structura de tip mixtvPELQ WLSXULOHSUHFHGHQWHGHVWUXFWXUi. Figura nr. 9.7LSXULGHVWUXFWXULvQDGPLQLVWUD LDSXEOLF

Structura

,HUDUKLF

-

)XQF LRQDO

Mixta

7HULWRULDO

2.4.1. 6WUXFWXUDLHUDUKLF -IXQF LRQDO 3UHVXSXQHRUJDQL]DUHDDGPLQLVWUD LHLGHVWDW IXQF LHGH

domeniul vQFDUHvúLGHVI

pe niveluri ierarhiceSHFDWHJRULLGHLQVWLWX LLvQ

úRDU DFWLYLWDWHD

$VWIHO DX IRVW FUHDWH LQVWLWX LL RUJDQH FX FRPSHWHQ

-

 PDWHULDO  JHQHUDO  FDUH vúL GHVI úRDU 

DFWLYLWDWHD SULQFLSLDO vQ WRDWH VIHUHOH YLH LL VRFLDOH 2 DVWIHO GH LQVWLWX LH HVWH JXYHUQXO 3ULQFLSLDO GHRDUHFHúLvQWUHDFHVWHLQVWLWX LLH[LVW GLIHUHQ LHULvQFHHDFHSULYHúWHYROXPXOúLQDWXUDDWULEX LLORUvQ UDSRUWFXUROXOLQVWLWX LHLUHVSHFWLYHvQFDGUXOVLVWHPXOXLLQVWLWX LLORUDGPLQLVWUD LHLGHVWDW

26WUXFWXUDWHULWRULDO 6WUXFWXUDWHULWRULDO

GHVHPQHD] RUJDQL]DUHD

sistemului administrativ în raport cu teritoriul pe

FDUHvúLGHVI úRDU DFWLYLWDWHDúLvúLH[HUFLW FRPSHWHQ DLQVWLWX LDRUJDQXO DGPLQLVWUD LHLGHVWDW ÌQFDGUXOVWUXFWXULLWHULWRULDOHDGPLQLVWUD LDGHVWDWFXSULQGHLQVWLWX LLFXFRPSHWHQ JHQHUDO  GHQXPLWH úL LQVWLWX LL FHQWUDOH úL RUJDQH FX FRPSHWHQ

 WHULWRULDO

WHULWRULDO 

 OLPLWDW  OD XQLW

LOH

administrativ-WHULWRULDOHGHQXPLWHúLLQVWLWX LLORFDOHDOHDGPLQLVWUD LHLGHVWDW

2.5. Alte componente ale structurii organizatorice a sistemului administrativ )XQF LRQDUHD VLVWHPXOXL DGPLQLVWUDWLY GLQ 5RPkQLD

presupune luarea în considerare a unor componente structurale, respectiv: nivelul ierarhic, ponderea ierarhica, compartimentul, postul, functia publica, relatiile administrative si relatiile organizatorice. NIVELUL IERARHIC VH GHILQHúWH FD DQVDPEOXO FRPSRQHQWHORU VWUXFWXULL SODVDWH SH OLQLL RUL]RQWDOHODDFHHDúLGLVWDQ

LHUDUKLF ID

321'(5($ ,(5$5+,&

GHPDQDJHPHQWXOGHYkUIDODGPLQLVWUD LHLGHVWDW

 UHSUH]LQW  QXP UXO SHUVRDQHORU FRQG

use nemijlocit de un publica de conducere si/sau de un reprezentant ales. COMPARTIMENTUL HVWH R FRPSRQHQW  UH]XOWDW  GLQ DJUHJDUHD XQRU SRVWXUL úL IXQF LL SXEOLFH FX FRQ LQXW VLPLODU úLVDX FRPSOHPHQWDU &RPSDUWLPHQWXO HVWH GHfinit prin ansamblul IXQF LRQDUSXEOLFFXIXQF LH

SHUVRDQHORU FDUH GHVI úRDU  DFWLYLW

L UHODWLY RPRJHQH FDUH VROLFLW  FXQRúWLQ H VSHFLDOL]DWH GH XQ

DQXPLW WLS SUHFXP úL XQ DQVDPEOX GH PHWRGH úL WHKQLFL DGHFYDWH VLWXDWH vQWU-XQ DQXPLW VSD LX úL subordonate nemijlocit unui singur fuQF LRQDUSXEOLFFXIXQF LH publica de conducere. POSTUL HVWH DOF WXLW GLQ DQVDPEOXO RELHFWLYHORU VDUFLQLORU FRPSHWHQ HORU úL UHVSRQVDELOLW

LORUGHVHPQDWHSHDQXPLWHSHULRDGHGHWLPSXQRUIXQF LRQDULSXEOLFLSHUPDQHQ LVLVDX

reprezentantilor numiti sau alesi. )81& ,$ PUBLICA FRQVWLWXLH IDFWRUXO GH JHQHUDOL]DUH DO XQRU SRVWXUL DVHP SXQFWXO GH YHGHUH DO DULHL GH FXSULQGHUH D DXWRULW PLQLVWUX vL FRUHVSXQG vQ FDGUXO XQHL LQVWLWX L

LL úL UHVSRQVDELOLW

i publice un

Q WRDUH GLQ

LL 'H H[HPSOX IXQF LHL GH

QXP U GH SRVWXUL  vQ IXQF LH GH

GLPHQVLXQLOHJXYHUQXOXLúLGHYDULHWDWHDGRPHQLLORU $WkW vQ DGPLQLVWUD LD FHQWUDO  FkW úL vQ FHD ORFDO  H[LVW  SRVWXULIXQF LL GH FRQGXFHUH úL GH H[HFX LH 2 SDUWH GLQWUH DFHVWHD VXQW RFXSDWH GH IXQF LRQDUL SXEOLFL SHUPDQHQ L DQJDMD L vQ VLVWHPXO DGPLQLVWUDWLY vQ WLPS FH DOW  SDUWH HVWH RFXSDW  GH

reprezentanti

QRL YHQL L vQ VLVWHP

alesi si/sau

numiti.

Relatiile administrative si relatiile organizatorice Sistemul autoritatilor si institutiilor puterii executive intra, ca intreg si prin partile sale componente, in relatii cu alte autoritati sau institutii apartinand altor sisteme, precum si cu alte componente ale societatii civile. Aceste relatii sunt relatii administrative (vezi figura nr.10. Relatiile administrative stabilite intre componentele sistemului administrativ). Ele nu sunt uniforme, cunoscand diferentieri si avand particularitati in functie de componentele intre care se stabilesc. Consideram potrivita structurarea relatiilor administrative, dupa apartenenta lor in: relatii interne si relatii externe. Relatiile interne se stabilesc intre autoritati si in cadrul structurilor organizatorice ale institutiilor administrative. In ceea ce priveste relatiile autoritatii executive cu alte

autoritati ale statului, cele legislative sau judecatoresti, trebuie subliniat faptul ca acestea se bazeaza pe principiul separatiei puterilor, ceea ce exclude subordonarea. Relatiile interne intre institutii administrative reprezentative ale autoritatii: 1. Relatiile autoritatilor puterii legislative Reprezinta raporturile cu Parlamentul, in ansamblul sau, si/sau fie cu fiecare dintre cele doua camere, Senatul si Camera Deputatilor, luate separat. Aceste relatii dau expresia dreptului de control parlamentar asupra executivului si se materializeaza in atributiile constitutionale ale Parlamentului in legatura cu organizarea si functionarea autoritatilor executive. Totodata, Presedintele are anumite prerogative vizavi de Parlament, printre care dreptul ca in anumite conditii sa il dizolve. 2. Relatiile autoritatilor puterii judecatoresti sunt relatii de colaborare si au in vedere, pe de o parte, obligatiile executivului de a asigura conditiile functionarii justitiei, iar, pe de alta parte, au dreptul de a participa la constituirea autoritatilor puterii judecatoresti. 3. Relatiile autoritatilor puterii executive prin care se stabilesc si aplica prevederile proprii si ale celorlalte autoritati. In cadrul sistemului administrativ exista o serie de particularitati care se regasesc in urmatoarele categorii de relatii administrative, exemple: relatiile de autoritate stabilite in cadrul legislativ, relatiile functionale, relatiile de colaborare, relatiile de reprezentare-intre titularul de posturi si/sau functii de conducere care intra in legatura cu alte persoane din afara sau din interiorul propriului sistem administrativ, dar si din strainatate. Relatiile externe se stabilesc intre diferite componente ale structurii sistemului administrativ si alte categorii de organizatii publice sau private si/sau persoane fizice. Acestea pot fi: - relatii cu autoritatile autonome; - relatiile cu organizatiile neguvernamentale; - relatiile cu agentii economici; - relatiile cu persoanele fizice. In cadrul subsistemului organizatoric al managementului public exista relatiile organizatorice reprezentate de ansamblul legaturilor dintre componentele structurii lor organizatorice. Acestea reflecta complexitatea raporturilor care se stabilesc intre componentele primare posturi/functii publice de conducere si executie si autoritati, institutii, compartimente ale structurii lor organizatorice. Relatiile organizatorice din institutiile publice se pot divide in functie de continutul lor in: 1. Relatii de autoritate instituite prin intermediul unor acte normative, exercitarea lor fiind deci obligatorie. In aceasta categorie se includ urmatoarele trei tipuri: - Relatii ierarhice - Relatii functionale; - Relatiile de stat major. 2. Relatii de cooperare 3. Relatii de control 4. Relatii de reprezentare Relatiile nu sunt uniforme si cunosc diferentieri avand particularitati in functie de componentele intre care se stabilesc. Componentele prezentate mai sus pot fi influentate considerabil atat ca numar, cat si ca structura de catre noii functionari publici intrati in sistem. Ei au misiunea de a pune in aplicare programele administrative, economice si politice ale partidelor care i-au propulsat sau i-au numit in postul sau functia publica respectiva. Prin urmare, influenta politicului este considerabila daca se are in vedere faptul ca posturile si functiile cheie din sistemul administrativ sunt supuse unui proces continuu de schimbare, generat de mutatiile in viata politica a unei tari. Din pacate, astfel de situatii sunt

frecvente in tarile in curs de dezvoltare si slab dezvoltate si au consecinte negative asupra functionalitatii sistemului administrativ, economic si social. ÌQ FRQVHFLQ

 GHYLQH GLQ FH vQ FH PDL HYLGHQW  LQWURGXFHUHD XQRU FULWHULL QRL SHQWUX

SURPRYDUHD úL QXPLUHD IXQF LRQDULORU SXEOLFL vQ IXQF LLSRVWXUL SXEOLFH vQ IXQF LH GH FRPSHWHQ D ORU SURIHVLRQDO  úL PDQDJHULDO  'RPLQDUHD XQXL VLVWHP GH PDQDJHPHQW GH ODWXUD SROLWLF  RULHQWDW  QHFRUHVSXQ] WRUDUHGHVLJXUFRQVHFLQ HGLQWUHFHOHPDLQHSO FXWHSHWHUPHQOXQJLDUSHWHUPHQVFXUW vQVHDPQ VDWLVIDFHUHDXQRULQWHUHVHP UXQWHGHJUXSVRFLDOVDXILHFKLDUúLGRDUGHSDUWLGSROLWLF

CAPITOLUL 2 REZUMAT

I. Definitie: Organizarea in managementul public reprezinta un ansamblu de procese prin care se delimiteaza elementele componente ale sistemului, se precizeaza sarcinile si competentele care revin componentelor acestuia, precum si relatiile care se stabilesc intre ele in cadrul si in afara sistemului. II. Abordari fundamentale ale gandirii formaliste cu privire la organizarea institutiilor publice din administratie. Exista trei abordari: 1)Abordarea lui Max Weber – Weber considera ca, procesele administrative evolueaza in progresie geometrica spre rationalismul tehnologic; ceea ce inseamna ca pe masura evolutiei, ideile castiga in coerenta si devin sistematice; sustine ca birocratia este un element major in aceasta evolutie complexa. 2)Abordarea lui Frederich Taylor – Taylor si-a derulat cercetarile intr-o perioada in care ineficienta, imoralitatea politica si exploatarea resurselor naturale ale Americii descriau o faza premergatoare problemei mai largi a eficientei nationale. 3)Abordarea lui Henry Fayol – Aplicabilitatea ideilor lui Fayol in managementul public se bazeaza pe 5 elemente: planificare-previziune, organizare, comunicare, coordonare si control. III. Structura administratiei publice – reprezinta configuratia interna si relatiile care se stabilesc intre componentele sistemului in procesul de realizare a obiectivelor sistemului administrativ. Poate fi abordata sub doua forme: functional si teritorial. Un sistem administrativ se poate organiza sub forma urmatoarelor tipuri de structuri: structura ierarhic-functionala, structura teritoriala, structura de tip mixt. Alte componente ale structurii organizatorice a sistemului administrativ: nivelul ierarhic, ponderea ierarhica, compartimentul, postul, functia publica. Relatiile administrative si relatiile organizatorice: Relatiile interne intre institutii administrative reprezentative ale autoritatii: 1. Relatiile autoritatilor puterii legislative; 2. Relatiile autoritatilor puterii judecatoresti; 3. Relatiile autoritatii executive prin care se stabilesc si aplica prevederile proprii si ale celorlalte autoritati. Relatiile externe, care pot fi: 1. Relatii de autoritate – ierarhice, functionale, de stat major; 2. Relatii de cooperare; 3. Relatii de control; 4. Relatii de reprezentare.

CUVINTE CHEIE

Structura administrativa Nivel ierarhic Pondere ierarhica Compartiment Post Fuctie Relatii administrative Relatii organizatorice Autoritate Cooperare Control Reprezentare

BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA

Management public- Armenia Androniceanu, ed. Economica, Bucuresti,1999. Burland A, Laufer R-Public Management, Dalloz, London, 1990. Braybrooke D.- A Strategy of Decision, Free Press, New York, 1980. Breton R- Multiculturalism and Canadian Nation-Buiding in Politics of Gender, Ethnicity and Language in Canada, sous la dir de Alan Cairns et Cynthia Williams, Toronto University Press, nr.34, 1986. Brock J.- Managing People in Public Agencies, Brown Press, Boston, 1984 Decretul nr.115/1938 Legea nr.1/1970 Legea nr.30/1990 Constitutia Romaniei/1991 Legea nr.10/1991 Legea nr.40/1991 Legea nr.69/1991 Legea nr.70/1991 H.G.nr.281/1992 Ordonanta nr.69/1994 Legea nr.83/1995

ÎNTREB RI RECAPITULATIVE

1. Ce se intelege prin organizarea managementului public? 2. Care sunt criteriile de organizare ale managementului public? 3. Care sunt reprezentantii gandirii formaliste cu privire la organizarea institutiilor publice din administratie? 4. Ce reprezinta structura administrativa? 5. Cate tipuri de structuri exista in administratia de stat? 6. Ce tipuri de relatii interne cunoasteti? 7. De cate feluri pot fi relatiile de autoritate?

CAPITOLUL 3 PARTICULARITATI ALE SISTEMULUI INFORMATIONAL AL MANAGEMENTLUI PUBLIC

MOD DE LUCRU CUPRINS 3.1.Conceptul de sistem informational 3.2.Tipologia componentelor 3.3.Functiile sistemului informational 3.4.Principiile sistemului informational 3.5.Tendinte ale sistemului informational REZUMAT CUVINTE CHEIE BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA INTREBARI RECAPITULATIVE

CONCEPTE Sistem informational Tipologia informatiilor in managementul public Functiile sistemului informational Principiile sistemului informational Tendinte

MOD DE LUCRU

(1) Manual, notite

(2) Rezumat si cuvinte -cheie

(3) Consultare bibliografie suplimentara

(4) Intrebari (5) Teste de autoevaluare (6) Studii de caz , exercitii (7) Seminar

Caiet de seminar

1. Parcurgeti, cu atentie, continutul capitolului, al anexelor si al informatiilor suplimentare primite la curs sau prin notele de curs.

2. Localizati, in text, conceptele din rezumat si cuvintele cheie. 3. Parcurgeti bibliografia suplimentara.

4. Raspundeti la intrebarile recapitulative sub forma unor expuneri verbale, dar si in scris

5. Realizati testele de autoevaluare, fara a apela la raspunsuri. Evaluati raspunsurile si reluati documentarea pe baza manualului si a bibliografiei suplimentare. 6. Rezolvati studiile de caz si exercitiile, consemnandu-le in caietul de lucrari pentru seminar. 7. Completati caietul de seminar cu exercitiile rezolvate in cadrul seminarului, cu referatul intocmit de dumneavoastra si cu concluziile din dezbateri sau din referate intocmite de ceilalti colegi de grupa.

Capitolul 3 PARTICULARITATI ALE SISTEMULUI,1)250$ AL MANAGEMENTULUI PUBLIC

,21$/

6LVWHPXO LQIRUPD LRQDO vQ DGPLQLVWUD LD SXEOLF  DUH R VHULH GH SDUWLFXODULW

L FDUH VXQW

determinate de specificul domeniului studiat.

3&RQFHSWXOGHVLVWHPLQIRUPD

LRQDO

'DWHOH LQIRUPD LLOH PLMORDFHOH GH WUDWDUH D LQIRUPD LLORU FD GH DOWIHO úL FLUFXLWHOH úL IOX[XULOH

LQIRUPD LRQDOH VXQW LQIOXHQ DWH GH UHOD LLOH FDUH H[LVW  vQWUH LQVWLWX LLOH FRPSRQHQWH DOH VLV

temului

DGPLQLVWUD LHLSXEOLFHGDUVLLQFDGUXODFHVWRUD ([HUFLWDUHD DXWRULW

LL OHJLVODWLYH MXULGLFH úL H[HFXWLYH GH F WUH

institutiile abilitate determina ,

H[LVWHQ D XQRU FLUFXLWH LQIRUPD LRQDOH FDUH SHUPLW YHKLFXODUHD DQXPLWRU FDWHJRULL GH LQIRUPD LL

generale si/sau clasificate. 6LVWHPXO LQIRUPD LRQDO FXSULQGH DQVDPEOXO GH GDWH LQIRUPD LL FRQ LQXWH vQ GRFXPHQWH FLUFXLWH LQIRUPD LRQDOH IOX[XUL LQIRUPD LRQDOH úL PLMORDFH GH WUDWDUH D LQIRUPD LLORU LPSOLFDWH vQ

procesul de fundamentare a deciziilor administrative elaborate in institutii care fac parte din sistemul DGPLQLVWUD LHLSXEOLFHúLFDUHFRQWULEXLHSULQFRQ LQXWXOORUODVDWLVIDFHUHDQHFHVLW

(vezi figura nr. 106LVWHPXOLQIRUPD LRQDOGLQLQVWLWX LLOHSXEOLFH 

SRSXOD LHL

)LHFDUH FRPSRQHQW  D VLVWHPXOXL DGPLQLVWUD LHL SXEOLFH HVWH DWkW XQ HPL

beneficiarGHLQIRUPD LLFDUHGHVHUYHúWHVLVWHPXOvQDQVDPEOXOOXL Figura nr. 10.6LVWHPXOLQIRUPD LRQDOGLQLQVWLWX LLOHSXEOLFH

DATE

INFORMA-

FLUXURI INFORMA,21$/(

,,

COMPONENTELE SISTEMULUI INFORMATIONAL

CIRCUITE INFORMA,21$/(

PROCEDURILE INFORMA,2NALE

MIJLOACE DE TRATARE A ,1)250$ ,,LOR

LORUJHQHUDOHDOH WRU FkW úL XQ

3.2. Tipologia componentelor ([LVW RFODVLILFDUHDLQIRUPD LLORU

(vezi figura nr. 11. TipologiaLQIRUPD LLORU FDUHFLUFXO

VIHUDDGPLQLVWUD LHLSXEOLFHOXkQGX

-se în considerare mai multe criterii:

1. Modul de exprimare: - Orale, - Scrise, - Audiovizuale. 2. Gradul de prelucrare: - Primare, - Intermediare, - Finale. 'LUHF LDYHKLFXO ULL

- Descendente, - Ascendente, - Orizontale. 'HVWLQD LH

- Interne, - Externe. 5. Obligativitatea pentru beneficiar: - Imperative, - Nonimperative. 6. Natura proceselor reflectate: - Financiare, - Comerciale, - Culturale, - Turistice, - Sportive. 0RGXOGHHYLGHQ

- (YLGHQ

FXUHQW

- Statistice.

,

DLQIRUPD LLORU

vQ

Figura nr. 11.7LSRORJLDLQIRUPD LLORUvQPDQDJHPHQWXOSXEOLF

ORALE MODUL DE EXPRIMARE

SCRISE AUDIOVIZUALE PRIMARE

GRADUL DE PRELUCRARE

INTERMEDIARE FINALE DESCENDENTE

',5(&

CRITERIUL

TIPUL

,$

9(+,&8/

5,,

ASCENDENTE ORIZONTALE

'(67,1$

,(

INTERNE EXTERNE

OBLIGATIVITATEA PENTRU BENEFICIAR

IMPERATIVE NONIMPERATIVE FINANCIARE COMERCIALE

NATURA PROCESELOR REFLECTATE

CULTURALE TURISTICE SPORTIVE ALTELE

MODUL DE (9,'(1

'((9,'(1 &85(17

STATISTICE



8WLOL]DUHDLQIRUPD LHLvQSURFHVXOGHHODERUDUHDDFWHORUQRUPDWLYHúLWUDQVPLWHUHDDFHVWRUDGLQ XUP F WUHDXWRULW

LOHDGPLQLVWUDWLYHORFDOHVSUHH[HFX LHLPSOLF XQFLUFXLWúLVDXIOX[LQIRUPD LRQDO

(vezi figura nr. 12&DUDFWHULVWLFLDOHIOX[XOXLLQIRUPD LRQDO  Figura nr. 12.&DUDFWHULVWLFLDOHIOX[XOXLúLFLUFXLWXOXLLQIRUPD LRQDO

Fiabilitate

Vite]

GHGHSODVDUH

Cost



  

Lungime

 


&,5&8,78/,1)250$

*UDGGHvQF UFDUH

,21$/

'H IDSW FLUFXLWXO LQIRUPD LRQDO GHVHPQHD]  WUDLHFWXO SH FDUH vO SDUFXUJH LQIRUPD LD GH HPL

WRU SkQ  OD EHQHILFLDUXO GH LQIRUPD LH

la (vezi figura nr. 13. Tipologia circuitelor fluxurilor

LQIRUPD LRQDOH 

Figura nr. 13. Tipologia circuitelor/fluxurilor iQIRUPD LRQDOH

ORIZONTALE VERTICALE

OBLICE

',5(&

,$

VEHICU/

5,,

OCAZIONALE PERIODICE

)5(&9(1

$

PRODUCERII

8Q DOW FRPSRQHQW DO VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO HVWH IOX[XO LQIRUPD LRQDO

, care

FDQWLWDWHDGHLQIRUPD LHYHKLFXODW vQWUHHPL

UHSUH]LQW 

WRUúLEHQHILFLDUXOGHLQIRUPD LH

Acesta este caracterizat de OXQJLPHYLWH]

. asare, fiabilitate, cost etc.

GHGHSO

7LSRORJLDFLUFXLWHORULQIRUPD LRQDOHHVWHVWUXFWXUDW  'LUHF LD GH YHKLFXODUH FDUDFWHULVWLFLOH HPL

GXS

XUP

WRDUHOHFULWHULL

WRUXOXL úL UHVSHFWLY DOH

beneficiarului de

LQIRUPD LL

verticale, orizontale, oblice. 2. FrecYHQ DSURGXFHULL periodice, ocazionale.

3URFHGXULOH LQIRUPD LRQDOH GHVHPQHD]  vQ HVHQ VWDELOHVF PRGDOLW



un ansamblu de elemente prin care se

LOH GH FXOHJHUH vQUHJLVWUDUH WUDQVPLWHUH úL SUHOXFUDUH D XQHL FDWHJRULL GH

LQIRUPD LL FX SUHFL]DUHD RSHUD LLORU GH HIHFWXDW úL VXFFHVLXQHD ORU D VXSRU LORU úL PLMORDFHORU GH WUDWDUHDLQIRUPD LLORU 'RFXPHQWDUHD vQ VLVWHPXO DGPLQLVWUD LHL SXEOLFH HVWH R DFWLYLWDWH FHO SX LQ OD IHO GH LPSRUWDQW  FD úL FHOHODOWH DFWLYLW

L GH vQUHJLVWUDUH WUDQVPLWHUH úL SUHOXFUDUH D LQIRUPD LLORU FDUH

FRQVWLWXLH XQ VXSRUW SHQWUX HODERUDUHD GLIHULWHORU UDSRDUWH G UL GH VHDP  VWDWLVWLFL úL QX vQ XOWLPXO

rând, acte normative. ÌQ FDGUXO VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO DO DGPLQLVWUD LHL SXEOLFH H[LVW  R VHULH GH mijloace de culegere DLQIRUPD LLORU de înregistrare a acestora, de transmitereúLprelucrare a lor. Aceste PLMORDFHGHWUDWDUHDLQIRUPD LLORUXWLOL]DWHúL vQVLVWHPXODGPLQLVWUD LHLSXEOLFHVXQW de trei tipuri: - ManualePDúLQDGHVFULVPDúLQLGHFDOFXOLQVWUXPHQWHFlasice; - Mecanizate: minicalculatoare; - AutomatizateFRPSXWHUHWHUPLQDOHUH HOHGHFDOFXODWRDUHHWF

3)XQF

LLOHVLVWHPXOXLLQIRUPD LRQDO

ÌQYHGHUHDVDWLVIDFHULLQHYRLORU VRFLDOH DOHPHPEULORUVRFLHW

LLDIXUQL] ULLGHVHUYLFLLSXEOLFH

îQ DQXPLWH FRQGL LL QX VXQW VXILFLHQWH GRDU UHVXUVHOH XPDQH PDWHULDOH úL WHKQLFH HVWH QHFHVDU GH asemenea, un permanent contact cu realitatea GLQ PHGLXO VRFLDO SH FDUH vO VHUYHúWH PDQDJHPHQWXO public. Prin urmare, VLVWHPXO LQIRUPD LRQDO DO LQVWLWX LLORU SXEOLFH vQGHSOLQHúWH XUP WRDUHOH IXQF LL (vezi figura nr. 14)XQF LLOHVLVWHPXOXLLQIRUPD LRQDO  Figura nr. 14)XQF LLOHVLVWHPXOXLLQIRUPD LRQDO 23(5$

'(&,=,21$/

)81&

,21$/

DE DOCUMENTARE

,,/(6,67(08/8,,1)250$

,21$/

)XQFWLDGHFL]LRQDO FRQVW vQDFHHDF VLVWHPXOLQIRUPD LRQDOWUHEXLHV DVLJXUHHOH

mentele

LQIRUPD LRQDOH QHFHVDUH IXQGDPHQW ULL DFWHORU DGPLQLVWUDWLYH úL WXWXURU FDWHJRULLORU GH GHFL]LL

administrative. ÌQ IRQG GHFL]LD DGPLQLVWUDWLY  HVWH UH]XOWDWXO XQXL SURFHV DPSOX GH FXOHJHUH vQUHJLVWUDUH WUDQVPLWHUH SUHOXFUDUH D LQIRUPD LLORU ) U  LQIRUPD LL PLMORDFH GH WUDWDUH D LQIRUPD LLORU I U  IOX[XULOHúLFLUFXLWHOHLQIRUPD LRQDOHGHVFULVHGHFLUFXOD LDLQIRUPD LLORUvQVLVWHPXODGPLQLVWUDWLYQXVH SRDWH YRUEL GH FRQGL LL PLQLPH SHQWUX IXQGDPHQWDUHD XQRU GHFL]LL DGPLQLVWUDWLYH HILFLHQWH úL D XQRU

DFWH QRUPDWLYH FDUH V  FRQWULEXLH OD FUHDUHD XQXL FDGUX FRUHVSXQ] WRU DSOLF ULL GHFL]LLORU GHVI úXU ULL DFWLYLW

LLvQLQVWLWX LLOHSXEOLFHúLvQVRFLHWDWHDURPkQHDVF vQJHQHUDO  )XQF LD RSHUD LRQDO  HVWH FHD SULQ FDUH VLVWHPXO LQIRUPD LRQDO DVLJXU  RSHUD LRQDOL]DUHD

DFWHORUDGPLQLVWUDWLYHOHJLGHFUHWHKRW UkUL

si a tuturor deciziilor administrative etc.

3ULQ XUPDUH WRWDOLWDWHD GDWHORU LQIRUPD LLORU FDUH FLUFXO  vQ VLVWHPXO LQIRUPD LRQDO DO DGPLQLVWUD LHLSXEOLFHFLUFXLWHOHúL IOX[XULOH LQIRUPD LRQDOHH[LVWHQWHFRQWULEXLHvQPRGGHFLVLYDWkWOD vQ HOHJHUHD FRUHFW  D FRQ LQXWXOXL XQXL DFW QRUPDWLY VDX DO XQHL GHFL]LL DGPLQLVWUDWLYH FkW PDL DOHV OD DSOLFDUHD DFHVWRUD 'LQ SXQFW GH YHGHUH SUDFWLF VLVWHPXO LQIRUPD LRQDO LQIOXHQ HD]  vQ PDUH P VXU  GHVI úXUDUHDDFWLYLW

LORULPSOLFDWHvQH[HFXWDUHDVDUFLQLORUFXFDUHDXIRVWLQYHVWL LIXQF LRQDULLSXEOLFL

úLvQDSOLFDUHDXQRUDFWHQRUPDWLYHúLVDXGHFL]LLDGPLQLVWUDWLYH  )XQF LD GH GRFXPHQWDUH D VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO H[SULP  P vQUHJLVWUD

LQIRUPD LL

QHFHVDUH

SHUVRQDOXOXL

SHQWUXDIXQGDPHQWDVLVWHPXOGHRELHFWLYHúLLPSOLFLWGHFL]LLOH

enirea acestui sistem de a

DQJDMDW

vQ

VLVWHP

administrative derivate din acesta.

$VWIHO SXQFWXO GH YHGHUH VXV LQXW GH PDMRULWDWHD VSHFLDOLúWLORU vQ GRPHQLX SRWULYLW F UXLD VLVWHPXOLQIRUPD LRQDODOPDQDJHPHQWXOXLSXEOLFVHUHGXFHODDFWLYLWDWHDGHGRFXPHQWDUHUHSUH]LQW vQ DFFHS LXQHDQRDVWU XQDGLQFHOHPDLLPSRUWDQWHIXQF LLDVLVWHPXOXLLQIRUPD LRQDO

în siVWHPXODGPLQLVWUD LHLSXEOLFH GLIHULWHcriterii de clasificare a documentelor:

PDUWLFXODULW ([LVW

LDOHGRFXPHQW

ULL

D&RQ LQXW E)RUP  F'DW 

d. Alfabet; H/LPE HWF

Din punct de vedere pragmatic, GRFXPHQWHOHDGPLQLVWUDWLYHSRWILJUXSDWHvQGRX FDWHJRULL PriPD FDWHJRULH HVWH DOF WXLW  GLQ GRFXPHQWHOH IRORVLWH H[FOXVLY GH IXQF LRQDULL SXEOLFL LQWHUHVD L $ GRXD FDWHJRULH FXSULQGH DFHOH GRFXPHQWH IRORVLWH PDL UDU úL FDUH U PkQ OD GLVSR]L LD IXQF LRQDULORUGLQFRPSDUWLPHQWXOGHGRFXPHQWDUHDOLQVWLWX LLORUSXE

lice.

&D úL DFWLYLWDWH FDUH SHUPLWH H[HUFLWDUHD XQHLD GLQ IXQF LLOH VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO GLQ DGPLQLVWUD LD

SXEOLF 

GRFXPHQWDUHD

DGPLQLVWUDWLY 

HVWH

LQWHJUDW 



vQ

VLVWHPXO

QD LRQDO

GH

documentare. ÌQ DFHVW VHQV vQ 5RPkQLD H[LVW  XQ &RQVLOLX /HJLVO

ativ, care a preluat sarcina de a organiza

HYLGHQ D RILFLDO  D OHJLVOD LHL úL GH D SXEOLFD FROHF LL úL UHSHUWRDUH OHJLVODWLYH SUHFXP úL EXOHWLQH SHULRGLFHGHLQIRUPDUHOHJLVODWLY  &RQVLOLXO /HJLVODWLY D LQWURGXV vQ VLVWHPXO GH HYLGHQ

 D OHJLVOD LHL

metode moderne de

vQUHJLVWUDUHúLDSHODUHDLQIRUPD LLORUUHXQLWHvQWU RED] GHGDWH

-

6DUFLQLFRQFUHWHvQDFHVWVHQVDUH'LUHF LDGH'RFXPHQWDUHúL,QIRUPDUH/HJLVODWLY  ÌQWUH FHOH WUHL IXQF LL DOH VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO H[LVW  VWUkQVH LQWHUGHSHQGHQ H %XQD IXQF LRQDUH D DFHVWXLD HVWH GHWHUPLQDW  GH XWLOL]DUHD FX SURIHVLRQDOLVP GH F WUH PDQDJHULL SXEOLFL D WXWXURUFRPSRQHQWHORUVLVWHPXOXLLQIRUPD LRQDOúLGHUHYDORULILFDUHDIXQF LLORUDFHVWXLD

33ULQFLSLLOHVLVWHPXOXLLQIRUPD

LRQDO

SistemuO LQIRUPD LRQDO vQ LQVWLWX LLOH SXEOLFH VH IXQGDPHQWHD] care permit reali]DUHDIXQF LLORUVDOHVSHFLILFH.

 SH XQ DQVDPEOX GH

principii

 3ULQFLSLXO FRQFHSHULL úL UHVWUXFWXU ULL VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO SRWULYLW FHULQ HORU PDQDJHPHQWXOXLXQHLLQVWLWX LLS

ublice

&RQFHSHUHD úL UD LRQDOL]DUHD VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO VH IXQGDPHQWHD]  vQ PRG H[SUHV SH FHULQ HOHVSHFLILFHDOHPDQDJHPHQWXOXLXQHLLQVWLWX LLSXEOLFHFDUHVXQWVWUkQVFRUHODWHFXVLVWHPHOHGH QHYRL UHVSHFWLY GH LQWHUHVH DOH VRFLHW

LL 5D LXQHD H[LVWHQ HL VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO R UHSUH]LQW 

DVLJXUDUHD ED]HL LQIRUPD LRQDOH QHFHVDUH SHQWUX GHUXODUHD HILFLHQW  DWkW D SURFHVHORU GH PDQDJHPHQW FkWúLGHH[HFX LHvQFDGUXOXQHLLQVWLWX LLSXEOLFHVDXDVLVWHPXOXLDGPLQLVWUDWLYvQDQVDPEOXOOXL

3ULQFLSLXOFRUHO ULLVWUkQVHDVLVWHPXOXLLQIRUPD LRQDOFXRUJDQL]DUHDVWUXFWXUDO úLFX VLVWHPXOGHFL]LRQDOGLQLQVWLWX LLOHSXEOLFHFDUHFRPSXQVLVWHPXODGPLQLVWUDWLYúLQXQXPDL

ÌQ SURLHFWDUHD VWUXFWXULORU RUJDQL]DWRULFH VSHFLILFH LQVWLWX LLORU SXEOLFH GLQ DUD QRDVWU  WUHEXLH V VH LQ VHDPDGHIDSWXOF ILHFDUHFRPSRQHQW DVLVWHPXOXLUHSUH]LQW úLXQHPL

WRUúLXQEHQHILFLDU

GH LQIRUPD LL F  WLSXULOH GH UHOD LL RUJDQL]DWRULFH FDUH DSDU vQWUH SRVWXUL vQWUH FRPSDUWLPHQWH vQWUH LQVWLWX LLúLVDXDXWRULW

LDOHDGPLQLVWUD LHLSXEOLFHGHVFULXFLUFXLWHLQIRUPD LRQDOH

)LHFDUH FRPSRQHQW  D VLVWHPXOXL GLVSXQH SHQWUX UHDOL]DUHD RELHFWLYHORU DWULEXLWH GH DQXPLWH PLMORDFHGHWUDWDUHDLQIRUPD LLORUúLWUHEXLHV IRORVHDVF DQXPLWHSURFHGXULLQIRUPD LRQDOH

3ULQFLSLXOXQLW

LLPHWRGRORJLFHDWUDW ULLLQIRUPD LLORU

ÌQ YHGHUHD DVLJXU ULL FRPSDWLELOLW

LL vQWUH WRDWH FRPSRQHQWHOH VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO DO

DGPLQLVWUD LHL SXEOLFH HVWH QHFHVDU FD PRGXO GH FXOHJHUH úL SUHOXFUDUH DLQIRUPD LLORU V ILHXQLWDU GLQ

punct de vedere metodologic. 2 DVHPHQHD DERUGDUH DVLJXU  VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO XQ SOXV GH ULJXUR]LWDWH úL IDFLOLWHD]  IXQF LRQDOLWDWHDVD 7UDWDUHDXQLWDU DLQIRUPD LLORUSHUPLWHWUHFHUHDODSUHOXFUDUHDDXWRPDW DGDWHORU $SOLFDUHD DFHVWXL SULQFLSLX DWUDJH DSHODUHD OD IXQF LRQDULL SXEOLFL VSHFLDOL]D L vQ GRPHQLXO

informatic. Respectarea principiului FRQIHU

 VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO XQ SOXV GH ULJXUR]LWDWHúLIDFLOLWHD] 

DWkW FRQWUROXO FRQGXFHULL DVXSUD IXQF LRQ ULL VDOH VFKLPE ULOH vQ VWUXFWXUD úL IXQF LRQDUHD VD FkW úL H[WLQGHUHDXWLOL] ULLVLVWHPHORUDXWRPDWHGHSUHOXFUDUHDGDWHORUvQVLVWHPXO

administrativ.

3ULQFLSLXOFRQFHQWU ULLDVXSUDLQIRUPD LLORUHVHQ LDOH

3RWULYLW DFHVWXL SULQFLSLX LQIRUPD LLOH WUHEXLH WUDQVPLVH RUL GH FkWH RUL HVWH SRVLELO VHOHFWLY vQWUXFkW DFHDVWD vQVHDPQ  HFRQRPLH GH WLPS UHVXUVH úL LPSOLFLW RSHUDWLYLWDWH vQ

fundamentarea unor

GHFL]LL úLVDX HODERUDUHD XQRU GRFXPHQWH DGPLQLVWUDWLYH 0DL PXOW GHFkW DWkW SULQ WUDQVPLWHUHD LQIRUPD LLORU HVHQ LDOH VH DVLJXU  GHJUHYDUHD VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO GH LQIRUPD LL QHUHOHYDQWH FDUH DIHFWHD] FDOLWDWHDSURFHVHORUGHvQUHJLVWUDUHWUDQVPLWHUHúLSUHOXFUDUHDLQIRUPD LLORUHVHQ LDOH

3ULQFLSLXODVLJXU ULLXQXLWLPSFRUHVSXQ]

WRUGHUHDF LHFRPSRQHQWHORUVLVWHPXOXL

DGPLQLVWUD LHLSXEOLFH

3RUQLQGGHODSUHPLVDF GHVI úXUDUHDGLYHUVHORUSURFHVHGHPXQF GLQVLVWHPXODGPLQLVWUD LHL SXEOLFH SUH]LQW  FDUDFWHULVWLFL WHPSRUDOH HVWH QHFHVDU FD úL YLWH]D GH UHDF LH D FRPSRQHQWHORU VLVWHPXOXLV ILHGLIHULW 3ULQXUPDUHúLWLPSLLGHFXOHJHUHYHKLFXODUHSUHOXFUDUHDLQIRUPD LLORUúLGH

fundamentare a documentelor administUDWLYHWUHEXLHGLIHUHQ LD L $FHDVWD VH UHDOL]HD]  vQ PRG H[SUHV SULQ XWLOL]DUHD XQRU SURFHGXUL úL PLMORDFH YDULDWH SHQWUX WUDWDUHDLQIRUPD LLORU

 3ULQFLSLXO DVLJXU ULL GH PD[LPXP GH LQIRUPD LL ILQDOH GLQWU

-un fond limitat de

LQIRUPD LLSULPDUH

(VWH FXQRVFXW IDSWXO F  FHOH PDL LPSRUWDQWH GRFXPHQWH DGPLQLVWUDWLYH VH IXQGDPHQWHD]  SH LQIRUPD LL ILQDOH 'H DFHHD VH LPSXQH R HILFLHQW  YDORULILFDUH úL SUHOXFUDUH D LQIRUPD LLORUFDUHSURYLQ GHODQLYHOXULOHDGPLQLVWUD LHLORFDOHúLGLQDOWHWHU HVXUV

e.

$FWHOH QRUPDWLYH HPLVH GH LQVWLWX LLOH GLQ DGPLQLVWUD LD FHQWUDO  VH IXQGDPHQWHD]  SH LQIRUPD LL VLQWHWLFH vQGHRVHEL ILQDOH FDUH VXQW UH]XOWDWXO XQXL SURFHV DPSOX GH GRFXPHQWDUH DGPLQLVWUDWLY 

3ULQFLSLXOIOH[LELOLW

LL

Presupune adaptarea cRQWLQX

DSDUDPHWULORUVLVWHPXOXLLQIRUPD LRQDOGLQDGPLQLVWUD LDSXEOLF 

OD FDUDFWHULVWLFLOH PHGLXOXL H[WHUQ (VWH QHFHVDU  vQ DFHVW VHQV R DERUGDUH PRGXODU  D VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDOGLQDGPLQLVWUD LH$FHVWDDUIDFLOLWDDFFHVXOUDSLGúLVHOHFWLYODLQIRUPD LLOHUHOHYDQWH'H DVHPHQHDHVWHSRVLELO DFWXDOL]DUHDSHUPDQHQW DGDWHORUúLLQIRUPD LLORUFDUHFRPSXQVLVWHPXOODXQ

moment dat. 3ULQFLSLXOIOH[LELOLW

LLQHFHVLW RSHUPDQHQW UHDF LHDLQVWLWX LLORUGLQDGPLQLVWUD LDSXEOLF vQ

special a celRU GLQ DGPLQLVWUD LD ORFDO

 ID

 GH RSLQLLOH PHPEULORU VRFLHW

LL úL DGRSWDUHD UDSLG  D

GHFL]LLORUSHFDUHOHDWUDJHVLVWHPXOGHQHYRLLQWHUHVHúLSUHIHULQ HDOHSRSXOD LHL (VWH HYLGHQW  QHFHVLWDWHD DOLPHQW ULL VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO GH OD QLYHOXO DGPLQLVWUD LHL FHQWUDOH FX LQIRUPD LL DFWXDOL]DWH úLVDX UH]XOWDWH GLQ DSOLFDUHD vQ WLPS D XQRU DFWH QRUPDWLYH $FWXDOL]DUHDLQIRUPD LLORUDUHI U vQGRLDO UROXOGHDDWUDJHGHVHRULFKLDUPRGLILFDUHDFRQ LQXWXOXL

unui act normativ sau al unei decizii administrative elaborate anterior.

37HQGLQ

HDOHVLVWHPXOXLLQIRUPD LRQDO

3UH]HQW P vQ FRQWLQXDUH FkWHYD WHQGLQ H LPSRUWDQWH FDUH VH PDQLIHVW  vQ FDGUXO VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDODOPDQDJHPHQWXOXLSXEOLF  8WLOL]DUHD FRPSXWHUHORU vQ UH HD

, care s

 SHUPLW  DFFHVXO FRQFRPLWHQW DO PDL PXOWRU

XWLOL]DWRULGLQGLYHUVHFRPSRQHQWHDOHDGPLQLVWUD LHLODFDWHJRULLOHGHLQIRUPD LLGRULWHúLQHFHVDUH

2. Informatizarea integrata a activitatilor din institutiile publice MHQ LRQ P DSDUL LD GRPHQLXOXL QRX DO informaticii administrative, FDUH DUHXWLOLWDWH SUDFWLF



GHRVHELW úLMXVWLILF WHQGLQ DHQXQ DW  ,QIRUPDWLFD SRDWH úL WUHEXLH V  FRQWULEXLH OD FUHúWHUHD HILFLHQ HL VFKLPEXOXL GH LQIRUPD LL GHRDUHFH VH FRQFUHWL]HD]  vQ VLVWHPH GH WUDQVPLVLH UDSLG  GH FRGLILFDUH úL GHFRGLILFDUH D LQIRUPD LLORU SURJUDPH GH GHSLVWDUH DXWRPDW  D HURULORU OLPEDMH VLPEROLFH WUDQVODWRDUH DXWRPDWH

etc. 3. AFFHQWXDUHD

FDUDFWHUXOXL SUHYL]LRQDO DQWLFLSDWLY DO VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO GLQ

DGPLQLVWUD LDSXEOLF 

Sistemul inIRUPD LRQDO SULQ IRQGXO GH LQIRUPD LL GH FDUH GLVSXQH úL FX DMXWRUXO WHKQLFLL PRGHUQH GH HYLGHQ

 SUHOXFUDUH úL WUDQVPLWHUH D GDWHORU úL LQIRUPD LLORU WUHEXLH V  DVLJXUH XQ WLPS

PLQLPQHFHVDUGHU VSXQVODQHYRLOHYLLWRDUHDOHPHPEULORUVRFLHW

LLODV

atisfacerea interesului public.

7HQGLQ D LQIOXHQ HD]  FDOLWDWHD GHFL]LLORU DGPLQLVWUDWLYH DGRSWDWH SHUPLWH R PDL EXQ  FRUHODUH D FRQ LQXWXOXL ORU FX UHDOLWDWHD GLQ XQLWDWHD DGPLQLVWUDWLY WHULWRULDO  XQGH XUPHD]  D IL

-

DSOLFDWH DFFHOHUHD]  SURFHVXO GH H[HFXWDUH D DFHVWRUD úL LPSOLFLW GH UHDOL]DUH D RELHFWLYXOXL

fundamental al managementului public-FUHúWHUHD interesului public general.

FDOLW

LL

VHUYLFLLORU

SXEOLFH

úL

VDWLVIDFHUHD

CAPITOLUL 3 REZUMAT

I.Definitie: Sistemul informational cuprinde ansamblul de date, informatii continute in documente, circuite informationale, fluxuri informationale si mijloace de tratare a informatiilor, implicate in procesul de fundamentare a deciziilor elaborate de organele care fac parte din sistemul administratiei publice si care contribuie, prin continutul lor, la satisfacerea necesitatilor generale ale populatiei. Circuitul informational reprezinta traiectul pe care il parcurge informatia de la emitator pana la beneficiarul de informatii. Fluxul informational reprezinta cantitatea de informatie vehiculata intre emitator si beneficiarul de informatie. Caracteristicile fluxului informational sunt: -lungime -viteza de deplasare -fiabilitate -cost Proceduri informationale reprezinta un ansamblu de elemente prin care se stabilesc modalitatile de culegere, inregistrare, transmitere si prelucrare a unei categorii de informatii cu precizarea operatiilor de efectuat si succesiunea lor, a suportilor si mijloacelor de tratare a informatiilor. II. Functiile sistemului informational Sistemul informational indeplineste trei functii: 1)Functia decizionala-consta in faptul ca sistemul informational trebuie sa asigure elementele informationale necesare fundamentarii actelor administrative la nivelul Parlamentului, Guvernului si tuturor categoriilor de decizii administrative. 2)Functia operationala este cea prin care sistemul informational asigura operationaliarea actelor administrative: legi, decrete, hotarari, decizii administrative etc 3)Functia de documentare a sistemului informational asigura informatiile necesare personalului angajat in sistemul public pentru a fundamenta sistemul de obiective si decizii. III. Principiile sistemului informational: Principiul conceperii si restructurarii sistemului informational potrivit cerintelor managementului unei institutii publice Principiul corelarii stranse a sistemului informational cu organizarea structurala si cu sistemul decizional din institutiile publice care compun sistemul administrativ si nu numai. Principiul unitatii metodologice a tratarii informatiilor Principiul flexibilitatii Principiul concentrarii asupra informatiilor esentiale Principiul asigurarii unui timp corespunzator de reactie a componentelor sistemului administratiei publice

CUVINTE CHEIE

Circuit informational Flux informational Emitator Beneficiar Mijloace de tratare a informatiilor Functia decizionala Functia operationala Functia de documentare

BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA

Management Public- Armenia Androniceanu, Ed. Economica, Bucuresti, 1999. Burack E.- Organizational Analysis, The Dryden Press, Hinsdale, 1985 Burkhead J. – Governmental Budgeting, John Willy & Sons, New York, 1987 Cameron D.- Canadian Studies in the Nineties, Association for Canadian Studies, Montreal, 1996 Churchill S.- Nouvelles Perspectives Canadiennes, Studes Cannadiennes, Ottawa, 1998 Crane D- The Public Manager Contemporary Challenge and Responsabilities, Georgia State University Press, Chicago, 1991 Douglas F. – Origins, Canadian History to Confederation, Harwest House, Toronto, 1988. Flynn N.-Maniging Public Services, Martin’s Press, New York, 1990 Fremont L.- Public Budgeting, Longman, New York, 1983

INTREBARI RECAPITULATIVE

1. Ce este circuitul informational? Dar fluxul informational? 2. Ce sunt procedurile informationale? 3. Care sunt mijloacele de tratare a informatiilor in administratia publica? 4. Ce functii indeplineste sistemul informational? 5. Care sunt criteriile de clasificare a documentelor? 6. In ce consta principiul unitatii metodologice a tratarii informatiilor? 7. Care sunt tendintele sistemului informational?

CAPITOLUL 4 : PARTICULARITATI ALE SISTEMULUI DECIZIONAL AL MANAGEMENTULUI PUBLIC

MOD DE LUCRU CUPRINS 4.1. Fundamentarea deciziilor administrative 4.2. Tipuri de decizii administrative 4.3. Participantii la decizia administrativa 4.4. Procesul de fundamentare a deciziilor administrative 4.5. Abordari majore privind procesul de fundamentare a deciziilor administrative 4.5.1. Abordarea manageriala a procesului decizional 4.5.2. Modelul rational-comprehensiv de fundamentare a deciziilor administrative 4.5.3. Abordarea politica a procesului decizional 4.5.4. Abordarea legala a procesului decizional REZUMAT CUVINTE CHEIE BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA INTREBARI RECAPITULATIVE

CONCEPTE Decizii administrative Tipologia deciziilor Procesul de fundamentare a deciziilor Abordari ale procesului decizional Participantii la decizia administrativa

MOD DE LUCRU

(1) Manual, notite

(2) Rezumat si cuvinte -cheie

1. Parcurgeti, cu atentie, continutul capitolului, al anexelor si al informatiilor suplimentare primite la curs sau prin notele de curs.

2. Localizati, in text, conceptele din rezumat si cuvintele cheie. 3. Parcurgeti bibliografia suplimentara.

(3) Consultare bibliografie suplimentara

4. Raspundeti la intrebarile recapitulative sub forma unor expuneri verbale, dar si in scris

(4) Intrebari (5) Teste de autoevaluare (6) Studii de caz , exercitii (7) Seminar Caiet de seminar

5. Realizati testele de autoevaluare, fara a apela la raspunsuri. Evaluati raspunsurile si reluati documentarea pe baza manualului si a bibliografiei suplimentare. 6. Rezolvati studiile de caz si exercitiile, consemnandu-le in caietul de lucrari pentru seminar. 7. Completati caietul de seminar cu exercitiile rezolvate in cadrul seminarului, cu referatul intocmit de dumneavoastra si cu concluziile din dezbateri sau din referate intocmite de ceilalti colegi de grupa.

Capitolul 4 PARTICULARITATI ALE SISTEMULUI DECIZIONAL AL MANAGEMENTULUI PUBLIC

Adaptarea institutiilor publice la sistemul de nevoi se realizeaza prin intermediul activitatii managerilor publici si este rezultatul fundamentarii aplicarii deciziilor administrative.

4.1. Fundamentarea deciziilor administrative Orice activitate umana, presupune in mod prealabil fundamentarea, in luarea unei decizii. Fiecare actiune serveste la realizarea unui scop bine determinat. Pentru atingerea scopului exista mai multe modalitati de actiune, care descriu diferite variante decizionale. In managementul public, deciziile administrative sunt adoptate atat de catre reprezentanti numiti si/sau alesi din institutiile administratiei de stat, cat si de catre functionari publici de conducere si/sau executie din institutiile publice. Decizia administrativa poate fi definita ca un proces complex de alegere a unei variante decizionale din mai multe posibile, in vederea realizarii unui obiectiv al administratiei publice si/sau institutiilor publice care influenteaza activitatea a cel putin unei alte persoane fizice sau juridice din sistem, a sistemului administrativ in ansamblul lui sau a societatii, in general. Decizia administrativa poate fi definita si ca o manifestare de vointa a conducerii unei institutii a administratiei de stat, constand intr-o optiune, in vederea realizarii unui scop. Particularitati ale deciziei administrative : - Este determinata de obiectivele managementului public si de cadrul normativ ; - Este rezultatul colaborarii intre functionari publici de conducere si executie reprezentanti alesi si/sau numiti din institutiile publice si cetateni ; - Implica un volum mare de munca ; - Presupune derularea unui proces decizional care cuprinde mai multe etape ; - Este avizata de una sau mai multe persoane fizice si/sau juridice ; - Este rezultatul colaborarii mai multor persoane (titulari de posturi/functii publice de conducere/executie, reprezentanti numiti si/sau alesi si cetateni) ; - Implica responsabilitatea uneia si/sau mai multor persoane titulare ale unor posturi/functii publice in administratie ; a reprezentantilor alesi si/sau numiti si a cetatenilor. Orice decizie administrativa trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte : 1. Sa fie fundamentata stiintific In procesul decizional din cadrul institutiei publice, pentru a asigura integrarea eficienta a activitatilor, este necesara luarea in considerare a intereselor cetatenilor si influenta celorlalte categorii de factori, pe baza studierii modalitatilor concret-istorice de manifestare in perioada actuala si in viitor. 2. Sa fie fundamentata din punct de vedere legislativ O decizie administrativa este determinata si determina cadrul legislativ. 3. Sa aiba caracter realist Aceasta presupune rezolvarea unor situatii prin fundamentarea unei decizii administrative care implica in prealabil o evaluare cat mai completa a situatiei de fapt, respectiv a contextului national si/sau a particularitatilor inregistrate in unitatea administrativ-teritoriala unde urmeaza a fi aplicata. In acest sens, se recomanda luarea in considerare a problemelor specifice zonei si prin urmare a intereselor sociale generale locale.

4. Sa intervina in timp util Pentru fiecare decizie administrativa exista o anumita perioada determinata in care decizia trebuie fundamentata si aplicata pentru a putea fi satisfacute anumite interese sociale, generale si/sau specifice. Pentru ca deciziile sa poata fi adoptate in perioada optima de timp, este necesara o previzionare a schimbarilor sociale, a mutatiilor care pot interveni in timp in sistemul nevoilor sociale dar si in mediul international. 5. Sa fie integrata in ansamblul deciziilor administrative adoptate anterior Presupune luarea in considerare de catre decidenti a continutului deciziilor deja adoptate pentru a nu interveni suprapuneri sau, dimpotriva, contradictii. 6. Sa fie oportuna Pentru ca o decizie administrativa sa contribuie pe deplin la realizarea scopului pentru care a fost emisa este necesar ca managerul public si/sau reprezentantul ales/numit sa cunoasca situatia, respectiv conjunctura care a declansat procesul decizional si perioada propice pentru fundamentarea si executarea acesteia. Aceasta conditie de baza a oportunitatii deciziei administrative ridica o problema de cea mai mare insemnatate, anume, cine este cel mai competent sa sesizeze momentul potrivit pentru adoptarea deciziei administrative. In ceea ce priveste competenta pentru adoptarea unei decizii administrative, dupa parerea noastra, este recomandabil ca problemele diferitelor colectivitati sa fie rezolvate de catre organele administratiei locale prin adoptarea deciziilor administrative corespunzatoare, iar cadrul general, format din acte normative generale si specifice, sa fie fundamentat la nivelul administratiei centrale, in urma consultarilor directe cu reprezentantii de la nivel local. 7. Sa fie finalizata Implica trecerea imediata la executarea deciziei administrative si urmarirea aplicarii acesteia.

4.2. Tipuri de decizii administrative Exista o tipologie a deciziilor, determinata de specificul acestui domeniu distinct pe care il reprezinta managementul public din administratie. 1. Dupa situatia concreta la care se refera : a) Decizii normative, care se fundamenteaza in situatiile cu caracter de generalitate si se regasesc in continutul diferitelor acte normative, integrate in cadrul general al managementului public ; de obicei aceste decizii sunt rezultatul efortului comun al mai multor functionari publici si reprezentanti alesi si apar sub forma actelor normative ; b) Decizii specifice, care se fundamenteaza in situatii concrete particulare de catre functionari publici si/sau reprezentanti care au competente decizionale si responsabilitati in acest sens. 2. Dupa nivelul ierarhic pe care se afla decidentul : a) Decizii de nivel superior, b) Decizii de nivel mediu, c) Decizii de nivel inferior,

Figura nr. 15. Tipologia deciziilor administrative

6,78$

,$&21&5(7

/$

&$5(6(5()(5

DECIZII NORMATIVE DECIZII SPECIFICE DECIZII PE TERMEN NELIMITAT DECIZII PE TERMEN LUNG

ORIZONTUL DE TIMP

DECIZII PE TERMEN MEDIU DECIZII CURENTE

)5(&9(1

$$'237

5,,

DECIZII PERIODICE DECIZII ALEATOARE DECIZII UNICE

CRITERIUL TIPUL DEC. ADMINISTRATIVE

AMPLOAREA SFEREI DECIZIONALE A DECIDENTULUI 180

58/

PERSOANELOR PARTICIPANTE LA FUNDAMENTARE

DECIZII INTEGRATE DECIZII AVIZATE DECIZII INDIVIDUALE DECIZII DE GRUP DECIZII GENERALE DECIZII NOMINALE

&21

,1878/8,

DECIZII DETERMINATE DE CEREREA DE SERVICII

DECIZII DETERMINATE DE 6&+,0%

&203(7(1

(,

DECIDENTULUI

5,Ì16758&785

DECIZII EXECUTORII DECIZII DE ADMINISTRARE DECIZII DE NIVEL SUPERIOR

NIVELUL IERARHIC

DECIZII DE NIVEL MEDIU DECIZII DE NIVEL INFERIOR

3. Dupa orizontul de timp la care se refera : a) Decizii administrative pe termen nelimitat si in aceasta categorie sunt incluse deciziile fundamentate la nivel de parlament si guvern care imbraca forma legilor, hotararilor de guvern, ordonantelor de urgenta etc. b) Decizii pe termen lung, fundamentate la nivel administratiei centrale si locale. c) Decizii pe termen mediu, fundamentate la nivel de guvern, dar si la nivelul administratiei locale. d) Decizii curente, fundamentate la toate nivelurile sistemului administrativ si care vizeaza orizonturi scurte de timp. e) Decizii administrative pe termen scurt. 4. Dupa frecventa adoptarii : a) Decizii periodice, b) Decizii aleatorii, c) Decizii unice, Aceste decizii se fundamenteaza atat la nivel central, cat si la cel local al administratiei. 5. Dupa amploarea sferei decizionale a decidentului : a) Decizii integrale, b) Decizii avizate. 6. Dupa numarul persoanelor participante la procesul de fundamentare : a) Decizii de grup b) Decizii individuale 7. Din punct de vedere al continutului si al modificarilor pe care le aduc in ordinea juridica se disting : a) Decizii generale, b) Decizii nominale, c) Decizii determinate de cererea de servicii publice, d) Decizii determinate de schimbarile in structura unei institutii publice. 8. Din punct de vedere al competentei decidentului : a) Decizii executorii, b) Decizii de administrare

4.3. Participantii la decizia administrativa Figura nr. 16.3DUWLFLSDQ LLODSURFHVXOGHFL]LRQDOvQDGPLQLVWUD LH DE DECIZIE '(&,'(1

)81& 3$57,&,3$1

,/$

,

,21$5,

PUBLICI

EXECUTAREA DECIZIILOR 3$57,&,3$1

,/$

PREG 7,5($ DECIZIILOR Abordarea procesului decizional in sistemul administrativ, asa cum am aratat mai sus, presupune luarea in considerare a particularitatilor derivate din specificul domeniului de activitate al institutiilor publice.

Prin urmare, este posibila delimitarea a 2 categorii de participanti la fundamentarea si adoptarea deciziilor administrative, in functie de : 1. Modul de implicare ; 2. Nivelul administrativ-pozitia in structura organizatorica. 1. Dupa modul de implicare in procesul decizional sunt : a. Functionari publici implicati direct (functionari publici cu functii publice de conducere si executie) ; b. Functionari publici implicati indirect (functionari publici de executie); c. Cetatenii consultati si/sau specialisti implicati direct si/sau indirect. De la inceput trebuie facuta distinctia intre functionarii publici care decid si cei care sunt doar consultati atunci cand se adopta o decizie administrativa. Chiar daca nu au participat in mod direct la adoptarea deciziei administrative, persoanele consultate nu sunt exceptate de la raspundere, prin urmare nu sunt exonerate de responsabilitate in ceea ce priveste decizia administrativa respectiva. Raspunderea revine tuturor persoanelor care, intr-un fel sau altul, au luat parte la adoptarea unei decizii administrative. Evident, gradul de raspundere este diferit, de la caz la caz, in functie de contributia fiecarei persoane la forma finala avizata ulterior. 2. In functie de nivelul administrativ pe care se situeaza in structura, functionarii publici din sistemul administrativ implicati in fundamentarea deciziilor administrative pot fi grupati in doua catergorii : - Functionari publici din administratia centrala si reprezentanti alesi/numiti ; - Functionari publici din administratia locala si reprezentanti alesi/numiti. Este evidenta, astfel, marea raspundere care revine persoanelor fara drept de decizie situate pe nivelurile inferioare, adica acelora care analizeaza in mod concret problemele aparute si propun solutii pentru rezolvarea lor. Dintre acestea, ulterior se contureaza variantele decizionale. In mod similar, persoanele cu drept de decizie, si detinatoare ale unor functii publice la nivelul mediu al administratiei, cat si cele fara drept de decizie trebuie sa aiba, de asemenea, cunostinte corespunzatoare de specialitate si o buna pregatire profesionala, o temeinica si exacta imagine asupra realitatilor sociale, a necesitatilor ce urmeaza a fi satisfacute, precum si a posibilitatilor materiale de satisfacere a acestora. Totodata, se recomanda a avea mult realism si un dezvoltat spirit de discernamant, obiectivitate si corectitudine in alegerea modalitatilor de rezolvare a problemelor cu care sunt confruntate organele administratiei de stat si/sau societatea romaneasca. Se poate afirma ca intr-o mare masura performantele obtinute in administratie depind de competenta manageriala si profesionala din aparatul administrativ, dar si de calitatea pregatirii tuturor functionarilor publici antrenati in procesul decizional pentru documentare, analiza, elaborarea variantelor decizionale si/sau pentru fundamentarea deciziilor administrative Cetatenii pot participa la adoptarea deciziilor administrative, atat prin prezenta lor in organele de conducere colective ale administratiei de stat, cat si prin sugestiile si propunerile pe care le inainteaza organelor administratiei de stat in vederea adoptarii unor decizii pentru imbunatatirea celor in curs de adoptare sau executate deja. Participarea cetatenilor la adoptarea deciziilor administrative, fie in mod individual, fie intrun cadru institutionalizat, organizat, constituie o dovada reala a dezvoltarii continue a unui stat democratic, orientat spre cunoasterea si rezolvarea problemelor de stat si sociale, politice si economice ale societatii.

4.4. Procesul de fundamentare a deciziilor administrative Procesul de fundamentare a deciziei administrative este diferentiat in functie de tipul deciziilor in care sunt implicate mai multe persoane. De exemplu pentru fundamentarea deciziilor normative, pe termen nelimitat, mediu, lung, periodice, de grup, generale, determinate de cererea de servicii etc procesul decizional cuprinde mai multe etape. Figura nr. 17. Etapele procesului decizional în managementul public

INITIEREA DECIZIEI 1

DEFINIREA OBIECTIVULUI DECIZIONAL ù,$0,-/2$&(/25'(5($/,=$5(

2

DOCUMENTAREA 3 6(/(&7$5($ù,$1$/,=$ ,1)250$

4

,,/25

&21785$5($ù,$1$/,=$

5 ETAPELE PROCESULUI DECIZIONAL

ALTERNATIVELOR DECIZIONALE 6

7

ADOPTAREA DECIZIEI

850

5,5($$3/,&

5(63(&7

8

5,,ù,

5,,'(&,=,(,

FORMULAREA CONCLUZIILOR 5(=8/7$7('83

$3/,&$5($

DECIZIEI 1. Initierea deciziei administrative Aceasta etapa consta in crearea unui cadru care sa determine formularea unei decizii. Cadrul este constituit din initiativele decizionale. 2. Definirea obiectivului decizional si a mijloacelor de realizare a acestuia Mai intai este necesar sa se stabileasca in mod precis, nevoia sociala care trebuie satisfacuta, modalitatile si mijloacele necesare pentru satisfacerea acesteia. Prin urmare, este evidenta determinarea obiectivului de infaptuit, a scopului, a modalitatilor si mijloacelor corespunzatoare. Pe parcursul procesului se va avea in vedere gradul de prioritate, adica urgenta satisfacerii unei anumite nevoi sociale. 3. Documentarea in vederea formularii deciziei administrative Adoptarea unei decizii administrative presupune un proces complex de culegere a unui volum mare de informatii realiste. Cu cat acest proces este mai riguros si mai detaliat cu atat va creste si calitatea deciziei.

4. Selectarea si analiza informatiilor culese Dupa ce s-a incheiat procesul de culegere a informatiilor urmeaza doua activitati la fel de importante : selectarea doar a informatiilorstrict corelate cu obiectivul decizional si analiza acestora. 5. Conturarea si analiza alternativelor decizionale Esentiala in aceasta etapa este conturarea unor solutii, variante clare bine fundamentate pentru problema analizata. Aceste alternative trebuie sa fie orientate asupra obiectivelor la realizarea carora participa. De asemenea, se precizeaza resursele umane, materiale, financiare, informationale atrase in aplicarea fiecarei alternative decizionale, daca decizia implica elemente de cost. 6. Adoptarea deciziei Cunoscut fiind obiectivul decizional, in continuare se trece la alegerea variantei care corespunde cel mai bine acestuia. Procesul este deosebit de complex si presupune transmiterea propunerilor formulate-alternativelor decizionale-in timp util decidentilor pentru ca acestia sa le poata analiza si sa formuleze, fie alte variante, fie puncte de vedere pentru completarea materialelor rezultate in urma sedintelor de dezbatere atunci cand acestea sunt discutate. Pentru ca decizia sa aiba eficienta dorita, este necesar ca la adoptarea ei sa se ia in considerare un numar cat mai mare de variabile implicate in situatia-problema care trebuie rezolvata. 7. Urmarirea aplicarii si respectarii deciziei administrative Aceasta se face de catre persoane specializate sau de reprezentantii institutiilor publice, care exercita functia de control in cadrul sistemului administratiei de stat la nivel central si local. Ele urmaresc in mod expres modul in care se deruleaza procesele de aplicare a continutului deciziei adoptate. 8. Formularea concluziilor rezultate dupa aplicarea deciziei administrative In procesul executarii deciziilor administrative, este posibil sa se constate ca o decizie nu reuseste sa ofere cea mai buna rezolvare a nevoilor sociale sau obiectivelor institutiilor care au initiat-o. Astfel, organul administratiei de stat poate modifica sau chiar anula decizia printr-o alta decizie care sa corespunda noilor conditii. Situatiile de acest fel atrag insa costuri suplimentare, pe care societatea le suporta foarte greu. Procesul de fundamentare a deciziilor administrative este deosebit de complex si de durata, necesitand o permanenta legatura cu realitatea sociala, cu obiectivele economice, sociale si politice ale societatii in perioade distincte de timp.

4.5. Abordari administrative

privind

procesul

de

fundamentare

a

deciziilor

In literatura americana de specialitate exista o serie de lucrari in care se afirma ca procesul de fundamentare a deciziilor administrative este complex, in primul rand pentru faptul ca ia in considerare trei perspective : manageriale, politica si legala.

4.5.1. Abordarea manageriala a procesului decizional Abordarea manageriala a procesului decizional din administratia publica accentueaza necesitatea permanentei rationalizari a acestuia si ofera posibilitatea managerilor publici de a fundamenta decizii rationale luand in considerare aspectele de eficienta si eficacitate (vezi figura nr.18. Abordarea manageriala a procesului decizional).

Figura nr. 18. Abordarea mDQDJHULDO

DSURFHVXOXLGHFL]LRQDO

CARACTERISTICI

• • •

Accentuarea necHVLW

LLSHUPDQHQWHLUD LRQDOL] UL

&RQVLGHUDUHDXQRUDVSHFWHGHHILFLHQ

úLHILFDFLWDWH

3URLHFWDUHDXQXLVLVWHPFRHUHQWGHFRUHOD LLvQWUH HOHPHQWHFDUHV RIHUHDGPLQLVWUDWRULORUSXEOLFL

• • • • •

posibilitatea alegerii alternativei decizionale optime; ReducereaQXP UXOXLGHDOWHUQDWLYHGHFL]LRQDOH *UDGXOULGLFDWGHLQIRUPDUHDIXQF LRQDULORUSXEOLFL

Luarea în considerare a ierarhiei; Gradul ridicat de formalizare în procesul de fundamentare a deciziilor; $WUDJHUHDvQSURFHVXOGHFL]LRQDODXQRUIXQF LRQDUL

publLFLFXDQXPLWHFDOLW LFXQRúWLQ HDSWLWXGLQLúL deprinderi de management; •

6WLPXODUHDIRUP ULLXQHLFXOWXULDRUJDQL]D LHL

publice; •

$XWRULWDWHDPDQDJHULDO LQIOXHQ HD] KRW UkWRU

derularea procesului decizional.

Prin urmare, abordarea prezentata accentueaza rolul managementului, al structurii de conducere in procesul de fundamentare a deciziilor administrative.

4.5.2. Modelul rational-comprehensiv de fundamentare a deciziilor administrative

In stransa legatura cu cele prezentate mai sus despre abordarea manageriala, in literatura de specialitate americana a fost conceput un model de fundamentare a rationalitati maxime intr-o institutie publica (vezi figura nr.19. Modelul rational-comprehensiv al procesului decizional).

Figura nr. 19.0RGHOXOUD LRQDO-comprehensiv al procesului decizional

CARACTERISTICI

•

• • • • •

Derularea procesului decizional în trei etape distincte: ⇒ Determinarea obiectivelor; ⇒ Formularea alternativelor decizionale; ⇒ Alegerea celei mai bune alternative; $FFHQWXOSXVSHPD[LPL]DUHDHILFLHQ HLúLHILFDFLW

LL

(ODERUDUHDXQXLSURJUDPFXFDUDFWHUSUDFWLFvQIXQF LHGHWUHL

cULWHULLHILFLHQ

HILFDFLWDWHúLUD LRQDOLWDWH

6SHFLDOL]DUHDDFFHQWXDW DIXQF LRQDULORUSXEOLFLLPSOLFD L

Luarea în considerare a costului total; 3UHFL]DUHDFODU DRELHFWLYHORUGHFL]LRQDOHFDUHWUHEXLHV ILH FRQFLVHúLQHFRQWUDGLFWRULLHWF

Acest model este cunoscut sub denumirea de modelul rational-comprehensiv. Principalele caracteristici ale modelului rational – comprehensiv sunt urmatoarele : - Este cuprinzator ; - Ofera posibilitatea identificarii modalitatilor potentiale de realizare a obiectivelor ; - Determina functionarul public sa gandeasca asupra unei situatii problema si sa foloseasca experienta sa ; - Faciliteaza procesul de identificare a variantei decizionale optime. Dincolo de aceste avantaje, modelul rational-comprehensiv prezinta si o serie de limite. -Nu este intotdeauna compatibil cu politica guvernamentala de fundamentare a deciziilor administrative, deoarece obiectivele politicii guvernamentale nu sunt suficient de clare ; - Presupune consum de timp mare pentru identificarea celor mai potrivite modalitati de realizare a obiectivelor tinand seama de criteriile : eficienta, rationalitate si eficacitate ; - Atrage costuri ridicate ; - Presupune specializarea functionarilor publici, care devine in cele din urma o obligatie pentru personalul institutiilor publice. 4.5.3. Abordarea politica a procesului decizional Exista o serie de critici la adresa abordarii precedente, ceea ce a condus la conturarea unui alt model, care influenteaza procesul fundamentarii deciziilor administrative. Astfel a fost conceput modelul cresterii sau modelul dezvoltarii aplicabil cu succes in institutiile in care dintre decidenti fac parte si politicieni. Modelul cresterii sau dezvoltarii ia in considerare influenta politicului asupra procesului decizional din institutiile administratiei de stat, motiv pentru care in literatura de specialitate este cunoscut ca abordarea politica (vezi figura nr.20. Abordarea politica a procesului decizional).

Figura nr. 20.$ERUGDUHDSROLWLF

DSURFHVXOXLGHFL]LRQDO

CARACTERISTICI

• • •

• • •

Luarea în considerare a sistemului de obiective ale politicii )RUPDUHDXQHLFRDOL LLSROLWLFH

Derularea în trei etape distincte: ⇒ 5HGHILQLUHDRELHFWLYHORUúLPRGDOLW LOHGHUHDOL]DUH ⇒ 2E LQHUHDFRQVHQVXOXL ⇒ Fundamentarea unei decizii acceptabile Constituirea unor pachete de probleme Luarea în considerare a elementelor de cost ÌQFXUDMDUHDIXQGDPHQW ULLXQRUSURJUDPHFXUROVLPEROLF

4.5.4. Abordarea legala a procesului decizional

Abordarea legala a procesului de fundamentare a deciziilor administrative presupune o procedura distincta de adjudecare. Adjudecarea este o forma de decizie constand in elaborarea unor reguli si proceduri formalizate pentru a identifica : Factorii situationali, interesele partidelor din opozitie si corelarea intereselor politice cu legislatia, pentru a servi interesul public. Exista doua tipuri de adjudecare : 1. Prospectiva

-implica activitati din cadrul companiilor de transport, radio, televiziune si propune modificari in serviciile oferite de acestea. 2. Retrospectiva -apare in situatiile de erori produse la nivelul organizatiilor administrative. Aceasta se manifesta atunci cand au loc abateri de la regulile si legile care guverneaza activitatea organizatiilor administrative. Forma sub care apare, de regula, acest tip de adjudecare este plangerea sau reclamatia impotriva unui individ, a unei companii sau a unui partid. Abordarea legala privind fundamentarea deciziilor administrative presupune luarea in considerare a interesului public pe termen lung si urmareste crearea unui pachet de legi care sa permita cunoasterea si satisfacerea interesului public.

Figura nr. 21.$ERUGDUHDOHJDO

DSURFHVXOXLGHFL]LRQDO

CARACTERISTICI

• •

([LVWHQ DDGRX WLSXULGHDGMXGHFDUHSURVSHFWLY ú

• •

Luarea în considerare a intereselor partidelor din

• • • • •

Implicarea unei proceduri speciale de adjudecare i

UHWURVSHFWLY ,GHQWLILFDUHDIDFWRULORUVLWXD LRQDOL

RSR]L LH &RUHODUHDLQWHUHVHORUSROLWLFHFXOHJLVOD LD 2ULHQWDUHDF WUHVDWLVIDFHUHDLQWHUHVXOXLSROLWLF

Considerarea interesului public pe termen lung Orientarea pentru crearea unor pachete de legi $GDSWDUHDSHUPDQHQW DFRQ LQXWXOXLSDFKHWHORUGHOHJL

la nevoile sociale generale în schimbare

Abordarile prezentate completeaza imaginea procesului de fundamentare a deciziilor administrative. Fiecare abordare poate fi aplicata partial in anumite conditii obiective si in anumite tipuri de institutii publice.

CAPITOLUL 4: REZUMAT

I.Definitiile deciziei administrative Decizia administrativa este un proces complex de alegere a unei variante decizionale din mai multe posibile, in vederea unui obiectiv al administratiei publice si care influenteaza activitatea a cel putin unei alte persoane din sistem, a sistemului administrativ in ansamblul lui sau a societatii, in general. II.Particularitatile deciziei administrative a) este rezultatul colaborarii intre diferite persoane din compartimentele structurii administrative b) presupune derularea unui proces in mai multe etape c) este rezultatul activitatii mai multor persoane d) este avizata de una sau mai multe persoane e) volum mare de munca III.Cerintele deciziei administrative Decizia administrativa trebuie : sa fie fundamentata stiintific, sa aiba caracter realist, sa intervina in timp util, sa fie integrata in ansamblul deciziilor administrative, sa fie oportuna. IV.Tipologia deciziilor administrative *Dupa situatia concreta la care se refera : decizii normative, decizii individuale ; *In functie de orizontul de timp : decizii pe termen nelimitat, decizii pe termen lung, decizii pe termen mediu, decizii pe termen surt, decizii curente ; *Dupa frecventa adoptarii : decizii periodice, decizii aleatoare ; *Dupa amploarea sferei decizionale a decidentului : decizii integrate, decizii avizate ; *Dupa numarul persoanelor participante la fundamentare : decizii individuale, decizii de grup ; *In functie de continut : decizii determinate de cererea de servicii, decizii determinate de schimbari in structura, decizii generale, decizii specifice ; *Dupa gragul competentei decidentului : decizii executorii, decizii de administrare ; *Dupa nivelul ierarhic : decizii de nivel superior, de nivel mediu, de nivel inferior ; V.Participantii al decizia administrativa sunt : participanti la executarea deciziilor, functionari publici de decizie, reprezentanti ai cetatenilor, participanti la pregatirea deciziilor. VI.Procesul de fundamentare a deciziilor administrative Este un proces complex ce presupune derularea a opt etape : 1) Initierea deciziei 2) Definirea obiectivului decizional si a mijloacelor de realizare 3) Documentarea 4) Selectarea si analiza informatiilor 5) Conturarea si analiza alternativelor decizionale 6) Adoptarea deciziei 7) Urmarirea aplicarii si respectarii deciziei 8) Formularea concluziilor rezultate dupa aplicarea deciziei VII.Abordari privind procesul de fundamentare a deciziilor administrative Exista intr-o serie de lucrari din literatura americana trei perspective ale procesului de fundamentare a deciziilor administrative : abordarea manageriala, politica, legala.

CUVINTE CHEIE

•

Decizie administrativa

•

Participant la decizia administrativa

•

Alternativa decizionala

•

Obiectiv decizional

•

Abordare manageriala a procesului decizional

•

Abordare politica a procesului decizonal

•

Organizatie nestatala

BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA

•

Management Public, Armenia Androniceanu, Ed. Economica, Bucuresti, 1999.

•

Gauthrop L.- Public Sector Management, System and Ethics, Bloomington, University of Indiana Press, 1984

•

Gilles P.- New Patterns of Governance, Kenneth Press, Ottawa,1994

•

Goodnow F.- The Principles of the Administrative Law of United States, New York, G.P.Putnam’s Sons, 1995

•

Gulick L.- Papers on the Science of administration, Institute of Public Administration, New York, 1987

•

Iorgovan A.- Drept Administrativ, Tratat Elementar, vol 3, Bucuresti, 1993

•

Irving P.- Decision Making : A Psychological Analysis of Conflict, Choice and Commitment, Free Press, New York, 1987

•

Johnonson A.- What is Public Management ? An Autobiographical View, Broadview Press, Toronto, 1993

•

Knowles R.- Effective Management in Local Government, ICSA, Publishing Cambridge, 1988

•

Lang P.- The Basis of Management on Public Organizations, Peter Laag, Publishing, New York, 1994

INTREBARI RECAPITULATIVE

1. Ce se intelege prin decizie administrativa ? 2. Care sunt factorii care influenteaza eficienta si valoarea deciziei administrative ? 3. Caror cerinte trebuie sa raspunda orice decizie administrativa ? 4. Cum pot fi clasificate deciziile dupa criteriul amplorii sferei decizionale a decidentului ? 5. Care sunt participantii la decizia administrativa ? 6. Care sunt etapele procesului de fundamentare a deciziilor administrative ? 7. Cate abordari exista in legatura cu procesul de fundamentare a deciziilor administrative ?

&$3,72/8/3DUWLFXODULW

LDOHPDQDJHPHQWXOXLSXEOLFLQVLVWHPXO

administrativ din Canada

MOD DE LUCRU CUPRINS: 9.1. Particularitati ale contextului canadian 9.1.1.Federalismul si globalizarea 9.1.2.Populatia aborigena si minoritatile 9.1.3.Posibilitatea separarii Quebec-ului de Canada 9.2. Structura autoritatii in administratia canadiana 9.2.1.Autoritatea juridica 9.2.2.Autoritatea legislativa 9.2.3.autoritatea executiva 9.3. Procesul de luare a deciziilor administrative la nivelurile federal, provincial si local 9.4. Transferul de know- how in domeniul managementului public din Canada in Romania

REZUMAT CUVINTE – CHEIE BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA

CONCEPTE: Influenta politicului in dezvoltarea Canadei Liberalismul de piata Expansionismul defensiv Liberalism compensatoriu Federalism si globalizare Populatia aborigena si minoritatile Separarea Quebec-ului de Canada Flexibilitatea procesului decizional Dualitate politica

MOD DE LUCRU

(1) Manual, notite (2) Rezumat si cuvinte -cheie

(3) Consultare bibliografie suplimentara

1. Parcurgeti, cu atentie, continutul capitolului, al anexelor si al informatiilor suplimentare primite la curs sau prin notele de curs.

2.

3.

Localizati, in text, conceptele din rezumat si cuvintele cheie. Parcurgeti bibliografia suplimentara.

4.

Raspundeti la intrebarile recapitulative sub forma unor expuneri verbale, dar si in scris

5.

Realizati testele de autoevaluare, fara a apela la raspunsuri. Evaluati raspunsurile si reluati documentarea pe baza manualului si a bibliografiei suplimentare.

(4) Intrebari (5) Teste de autoevaluare 6.

Rezolvati studiile de caz si exercitiile, consemnandu-le in caietul de lucrari pentru seminar.

7.

Completati caietul de seminar cu exercitiile rezolvate in cadrul seminarului, cu referatul intocmit de dumneavoastra si cu concluziile din dezbateri sau din referate intocmite de ceilalti colegi de grupa.

(6) Studii de caz , exercitii (7) Seminar

Caiet de seminar

Capitolul 9 3DUWLFXODULW

LDOHPDQDJHPHQWXOXLSXEOLFLQVLVWHPXODGPLQLVWUDWLYGLQ&DQDGD

9.1. Particularit i ale contextului canadian Aceast prim parte con ine o prezentare general , identificarea influen ei politicului în dezvoltarea Canadei úi câteva dintre problemele actuale ale societ ii canadiene, ale administra iei implicate în solu ionarea lor. &DQDGDDUHRSRSXOD ie de aproximativ 26 milioane locuitori. $SUR[LPDWLY  GLQ SRSXOD LH HVWH YRUELWRDUH GH OLPE  HQJOH]  úL GRDU  YRUEHúWH

franceza. Acest aspect bilingv este unul din principalii factori care

LQIOXHQ HD]  PDQDJHPHQWXO

RUJDQL]DUHDúLIXQF LRQDUHDVLVWHPXOXLSROLWLFDGPLQLVWUDWLYúLOHJLVODWLYGLQ&DQDGD

.

Canada este o

PRQDUKLH FRQVWLWX LRQDO  FX R VWUXFWXU  SROLWLF  ED]DW  SH XQ

sistem federal

IRUPDW OD QLYHO FHQWUDO GLQ *XYHUQXO )HGHUDO ]HFH SURYLQFLL FDUH DX SURSULXO JXYHUQ úL XQ VLVWHP

distinct dHVHUYLFLLSXEOLFH/DDFHVWHDVHDGDXJ ÎQ FHHD FH SULYHúWH RUJDQL]DUHD SROLWLF

WHULWRULLFDQDGLHQH  vQ &DQDGD

Regina Elizabeth a II-D GH

LQH SXWHUHD

VXYHUDQ 

Cateva dintre problemele actuale ale societatii canadiene sunt prezentate in continuare: 9.1.1. Federalismul úi globalizarea 3UREOHPD IHGHUDOLVPXOXL D DS UXW FD XUPDUH D XQHL UHDOLW

Actului de constituire din 1867.

L FODUH PHQ LRQDWH vQ FRQ LQXWXO

ÌQF  GH DWXQFL V D YRUELW úL V

-

-a scris despre o

IHGHUD LH D FRORQLLORU

FRQVWLWXLW SHED]DXQXLDFRUGDOIHGHUD LHLFDUHXOWHULRUDGHYHQLWXQGRFXPHQWFXFDUDFWHUHFRQRPLF

Prin acesta, veniturile erau îPS

U LWH vQWUH FRORQLL úL QRXO *XYHUQ úL HUDX IRORVLWH SHQWUX GH]YROWDUHD

RUDúHORU 1RYD 6FR LD úL 1HZ %UXQVZLFN FD SRUWXUL úL SURYLQFLLOH FDQDGLHQH FD FHQWUH ILQDQFLDUH úL

industriale. ) U DLQWUDvQGHWDOLLvQSUREOHPDIHGHUDOLVPXOXLFDUHHVWHIRDUWHPXOWGLVFXWDW úLDQDOL]DW GH VSHFLDOLúWLL FDQDGLHQL UHPDUF P IDSWXO F  DFHVW FRQFHSW VH GH]YROW  DVW ]L vQWU

-un context nou, cel al

JOREDOL] U

ii.

&D XUPDUH D DFHVWXL IHQRPHQ DSDU DOWH HOHPHQWH FX LQIOXHQ

 DVXSUD SURFHVXOXL GHFL]LRQDO OD

nivelul Guvernului Federal. *OREDOL]DUHDGHWHUPLQ LPSRUWDQWHPXWD LL

în statul canadian, astfel:

¾

'H]YROWDUHDWHKQRORJLHLLQIRUPD LRQDOH

¾

([WLQGHUHDUH HOHORUGHWUDQVSRUWúLFRPXQLFD LL

¾

$SDUL LDGHQRLFHQWUHILQDQFLDUH

¾

ÌQW ULUHDDOLDQ HORUVWUDWHJLFHvQWUH

¾

'H]YROWDUHDUHOD LLORUGLQWUHILUPHOHSULYDWHúLvQWUHFHOHGLQVHFWRUXOSXEOLFúLSULYDW

9.1.2. Popula ia aborigen

UL

ú

i minorit ile

Canada estH úL XQ VWDW PXOWLQD LRQDO vQ FDUH VXQW UHFXQRVFXWH SULQ &RQVWLWX LH GUHSWXULOH IXQGDPHQWDOHDOHSRSXOD LHLDERULJHQHúLPLQRULWDUH 1X HVWH GHORF vQWkPSO WRDUH DFHDVW  DQDORJLH vQWUH IHGHUDO úL PXOWLQD LRQDO

În primul rând

SHQWUX F  vQ &DQDGD H[LVW  UHJLXQL SURYLQFLL FX SRSXOD LH PDMRULWDU  IUDQFRIRQ  FHHD FH D FRQGXV OD vQILLQ DUHD XQXL QXP U UHSUH]HQWDWLY GH LQVWLWX LL DGPLQLVWUDWLYH QD LRQDOH VSHFLILFH

(ex: în

4XHEHF  8QHOHWHULWRULLDX SRSXOD LH PDMRULWDU  DQJORIRQ  H[2QWDULR DOWHOH DX SRSXOD LHPDMRULWDU  DERULJHQ  úL R SDUWH GLQ WHULWRULL DX SRSXOD LH PL[W  SUHGRPLQDQWH ILLQG PLQRULW

LOH 3ULQ XUPDUH vQ

SURYLQFLLOH vQ FDUH HVWH PDMRULWDU  SRSXOD LD DERULJHQ  úL GHFL JXYHUQHOH ORFDOH VXQW IRUPDWH GLQ UHSUH]HQWDQ LDLDFHVWRUDDDS UXW GLQFHvQFHPDLHYLGHQW SUREOHPDUHSUH]HQW ULLORUvQDGPLQLVWUD LD FHQWUDO  $SDUHDVWIHOGLQFHvQFHPDLHYLGHQW QHFHVLWDWHDHIHFWX ULLXQRUPXWD LLVHPQLILFDWLYHvQFHHD FHSULYHúWHGHUXODUHDDFWLYLW

LLGHF WUHLQVWLWX LLOHSXEOLFHDGPLQLVWUDWLYHFDQDGLHQH(VWHFHUWIDSWXOF 

vQ SHULRDGD XUP WRDUH 3DUODPHQWXO úL *XYHUQXO )HGHUDO VH YRU RULHQWD WRW PDL PXOW SH XQRUSDUWHQHULDWHúLFKLDUDXQRULQVWLWX LLSXEOLFHFDUHV IXQF LRQH]HSHED]

dezvoltarea

GHSDUWHQHULDW

9.1.3. Posibilitatea separ rii Quebec-ului de Canada 3ULQUHIHUHQGXPXOGLQDIRVWFRQFHQWUDW DWHQ LDFDQDGLHQLORUDVXSUDXQHLSUREOHPHIRDUWH GHOLFDWH DFHHD D VHSDU ULL 4XHEHF XOXL GH )HGHUD LH UHVSHFWLY &DQDGD 5H]XOWDWXO FDUH D IRVW IRDUWH

-

DSURDSHGHFRQILUPDUHDHIHFWLY DDFHVWHLGLYL]LXQLODV V VHvQ HOHDJ IDSWXOF vQYLLWRUDUILSRVLELO  RUJDQL]DUHDXQXLDOWUHIHUHQGXPSHDFHHDúLSUREOHP 

6WUXFWXUDDXWRULW

LLvQDGPLQLVWUD

ia canadian

În continuare sunt prezentate principalele componente structurale la nivel federal, provincial úi local implicate în procesul decizional potrivit structurii specifice a autorit ii. ÎQ &DQDGD FD vQ WRDWH ULOH GHPRFUDWLFH GH]YROWDWH H[LVW  R VHSDUDUH D DXWRULW LL vQ FHOH WUHL UDPXUL GLVWLQFWH DXWRULWDWHD MXULGLF  DXWRULWDWHD OHJLVODWLY  úL H[HFXWLY  YH]L ILJXUD QU  6WUXFWXUD

autoritatii in administratia canadiana). ÎQFRQWLQXDUHSUH]HQW PILHFDUHGLQFHOHWUHLUDPLILFD LLVXUSULQ]kQGDVSHFWHOHSDUWLFXODUHSHQWUX D vQ HOHJH PDL ELQH FRPSHWHQ HOH SH FDUH OH DX LQVWLWX LLle administrative canadiene în procesul de fundamentare a deciziilor administrative. 9.2.1. Autoritatea juridic ÎQ&DQDGDH[LVW

GRX VLVWHPHGHOHJLUHVSHFWLYOHJHDSHQDO úLOHJHDFLYLO 

3RWULYLW &RQVWLWX LHL &DQDGHL DPEHOH QLYHOXUL DOH *XYHUQXOXL UHVSHFWLY IHGHUDO úL SURYLQFLDO VXQW UHVSRQVDELOH SHQWUX DGPLQLVWUDUHD FXU LORU 'H UH LQXW HVWH úL IDSWXO F  SURYLQFLLOH GH LQ SXWHUHD H[FOXVLY DVXSUDDGPLQLVWU ULLMXVWL LHLvQWHULWRULXOFDUHOHDSDU LQHúLGHDVHPHQHDDXFRPSHWHQ D

de a înfiiQ DLQVWDQ HMXGHF

WRUHúWLúLFXU LGHDSHO

3DUODPHQWXO )HGHUDOHVWH UHVSRQVDELO SHQWUX RUJDQL]DUHD &XU LL *HQHUDOH GH $SHO D &DQDGHL úLGHDVHPHQHDSRDWHFUHDDOWHGLIHULWHFXU LFXVFRSXOGHDDVLJXUDRPDLEXQ UHVSHFWDUHDOHJLORU úLRPDLEXQ IXQF LRQDUHDVLVWHPXOXLDGPLQLVWUDWLYGLQ&DQDGD &HDPDLvQDOW FXUWHHVWH&XUWHD6XSUHP D&DQDGHL

. Aceasta este, în general, o curte de apel

SHQWUXFD]XULSXEOLFHDGPLQLVWUDWLYH úLFLYLOHIRUPDW GLQMXGHF WRULQXPL LGH*XYHUQXO)HGHUDO

9.2.2. Autoritatea legislativ )XQGDPHQWDUHD OHJLORU vQ &DQDGD U PkQH vQ FRQWLQXDUH vQ FRPSHWHQ D *XYHUQXOXL

, în

VSHFLDO SHQWUX OHJLOH FDUH VH UHIHU  OD SUREOHPH ILVFDOH úL FKHOWXLHOL SXEOLFH 'H DOWIHO SHQWUX DFHVWH GRPHQLL DUH FRPSHWHQ H QXPDL *XYHUQXO

Corpul Legislativ HVWH IRUPDW vQV CanadeivQFDUHDXDXWRULWDWHOHJLVODWLY WUHLFRPSRQHQWH - ReginaUHSUH]HQWDW SULQGuvernatorul General; - Senatul Canadei; - Camera Comunelor.

 GLQ

Parlamentul

3URLHFWHOHGHOHJLSRWILLQL LDWHGH6HQDWVDXGH&DPHUD&RPXQHORUH[FHS LHIDFSURLHFWHOHGH OHJLFXFRQ LQXWILQDQFLDUVDXILVFDOFDUHWUHEXLHLQL LDWHvQ&DPHUD&RPXQHORU

3URLHFWHOH GH OHJL WUHEXLH V  WUHDF  SULQ DPEHOH &DPHUH úL V  SULPHDVF  VHPQ WXUD UHJDO 

(respectiv cea a Guvernatorului General) înainte de a intra în vigoare. Senatul Canadei DUH GRX

 IXQF LL LPSRUWDQWH 3ULPD VH UHIHU  OD H[DPLQDUHD FRQ LQXWXOXL

proiectelor de legi, iar cea de a doua la

LQL LHUHD GLVFX LLORU SXEOLFH úL GHUXODUHD FHUFHW ULL vQ

SUREOHPHGHLQWHUHVVRFLDOúLHFRQRPLF

.

Senatul

HVWH IRUPDW GLQ  VHQDWRUL GDU 5HJLQD SRDWH P UL DFHVW QXP U FX  VDX  SHUVRDQH

GDF  DUH DYL]XO 3ULPXOXL 0LQLVWUX 6HQDWRULL VXQW QXPL L GH *XYHUQDWRUXO *HQHUDO FX DYL]XO 3ULPXOXL

Ministru. ÎQ&DQDGDH[LVW

úLFkWHYD

componente administrative asociate LPSOLFDWHGHUHJXO

de dezbatere a proiectelor de legi. Astfel, se constituie comitetele FDUH VWXGLD]

vQID]HOH

 ILHFDUH VHF LXQH D

SURLHFWHORUGHOHJLúLIRUPXOHD] UHFRPDQG ULvQDLQWHGHGH]EDWHUHDORUILQDO vQ&DPHUD&RPXQHORU

ÎQ SUH]HQW H[LVW

 vQ &

anada aproximativ 30 de comitete parlamentare. Rolul principal al

FRPLWHWHORUHVWHDFHODGHDUHGXFHWLPSXOGHGH]EDWHUHGLQSOHQvQWUXFkWvQDFHVWHJUXSXULVXQWLPSOLFD L WR LPHPEULL3DUODPHQWXOXL

9.2.3. Autoritatea executiv ÎQ&DQDGDH[LVW trei niveluriODFDUHVHH[HUFLW

DXWRULWDWHDH[HFXWLY 

¾

Nivelul superior-GHF

WUH*XYHUQXO)HGHUDOFHQWUDO 

¾

1LYHOXOPHGLXSURYLQFLDO GHF WUH*XYHUQXO3URYLQFLLORUFDQDGLHQH

¾

1LYHOXOLQIHULRUORFDO GHF WUHJXYHUQHOHORFDOH

Guvernul Federal al Canadei este format din: - ùeful Guvernului; - Biroul ùefului Guvernului; - Cabinetul Primului Ministru; - Biroul Consultativ; -'HSDUWDPHQWHOHGHFRQGXFHUHFHQWUDO



- Ministerele/Departamentele; -$OWHLQVWLWX LLSXEOLFH - Departamentele de Reprezentare la niveOFHQWUDODQLYHOXULORUSURYLQFLDOúLORFDO 3HQWUXDFXQRDúWHJUDGXOGHLPSOLFDUHDILHF UHLFRPSRQHQWHD*XYHUQXOXL)HGHUDOvQSURFHVXO

decizional sunt prezentate în continuare câteva caracteristici importante referitoare la FRPSHWHQ HOHúL responsabilit

LOH

departamentelor executivului canadian.

)LJXUDQU6WUXFWXUDDXWRULW

LLvQDGPLQLVWUD LDFDQDGLDQ

COROANA BRITANICA GUVERNATORUL GENERAL

$XWRULWDWHDOHJLVODWLY

Senatul

Camera Comunelor

$XWRULWDWHDH[HFXWLY

$XWRULWDWHDMXULGLF

&XUWHD6XSUHP D

Primul Ministru

Canadei Biroul Primului Ministru

&XUWHD6XSUHP D 7HULWRULXOXL