44 1 2MB
Management public Conf.univ.dr.Armenia ANDRONICEANU Cuprinsul cărţii: PARTEA INTAI CAPITOLUL 1 FUNDAMENTELE MANAGEMENTULUI PUBLIC 1.1. Necesitatea cunoasterii managementului public 1.2. Definirea managementului public si principalele caracteristici 1.2.1. Caracteristici ale managementului public 1.2.2. Evolutia managementului public pe plan mondial si in Romania 1.3. Abordari majore ale managementului public 1.3.1. Abordarea politica 1.3.2. Abordarea legala 1.3.3. Abordarea manageriala 1.4. Principiile managementului public 1.5. Functiile managementului public 1.6. Interdependentele managementului public cu alte domenii ale stiintei 1.7. Caracteristici ale domeniului managementului public 1.7.1. Interesul public 1.7.2. Serviciul public 1.7.3. Puterea publica PARTEA A DOUA CAPITOLUL 2 PARTICULARITATI ALE SUBSISTEMULUI ORGANIZATORIC AL MANAGEMENTULUI PUBLIC 2.1. Notiunea de organizare 2.2. Abordari fundamentale ale gandirii formaliste cu privire la organizarea institutiilor publice din administratie 2.1.2. Abordarea lui Max Weber 2.2.2. Abordarea lui Frederick Taylor 2.2.3. Abordarea lui Henry Fayol 2.3. Notiunea de structura administrativa 2.4. Tipuri de structuri in administratia de stat 2.4.1. Structura ierarhic – functionala 2.4.2. Structura teritoriala 2.5. Alte componente ale structurii organizatorice a sistemului administrativ CAPITOLUL 3 PARTICULARITATI ALE SUBSISTEMULUI INFORMATIONAL AL MANAGEMENTULUI PUBLIC 3.1. Conceptul de sistem informational 3.2. Tipologia componentelor 3.3. Functiile sistemului informational 3.4. Principiile sistemului informational 3.5. Tendinte ale sistemului informational CAPITOLUL 4 PARTICULARITATI ALE SISTEMULUI DECIZIONAL ALE MANAGEMENTULUI PUBLIC
4.1. Fundamentarea deciziilor administrative 4.2. Tipuri de decizii administrative 4.3. Participantii la decizia administrativa 4.4. Procesul de fundamentare a deciziilor administrative 4.5. Abordari majore privind procesul de fundamentare a deciziilor administrative 4.5.1. Abordarea manageriala a procesului decizional 4.5.2. Modelul rational-comprehensiv de fundamentare a deciziilor administrative 4.5.3. Abordarea politica a procesului decizional 4.5.4. Abordarea legala a procesului decizional CAPITOLUL 5 METODE SI TEHNICI UTILIZATE IN MANAGEMENTUL PUBLIC 5.1. Notiunea de metoda 5.2. Tipologia metodelor utilizate in managementul public 5.2.1. Metodele de executare 5.2.1.1. Metoda constrangerii 5.2.1.2. Metoda convingerii 5.2.1.3. Metoda cointeresarii 5.2.2. Metodele de organizare si functionare 5.2.2.1. Metoda organizarii rationale a activitatilor administrative 5.2.2.2. Metoda sedintei 5.2.2.3. Metoda conducerii eficiente 5.2.2.4. Metoda valorificarii experientei in munca 5.2.2.5. Metoda structurarii corespunzatoare a programului functionarilor publici 5.2.3. Metodele de cercetare CAPITOLUL 6 PARTICULARITATI ALE MANAGEMENTULUI PUBLIC IN DOMENIUL RESURSELOR UMANE 6.1. Functionarul public, concept, tipologie 6.2. Pregatirea profesionala a functionarilor publici 6.2.1. Pregatirea medie 6.2.2. Pregatirea universitara 6.2.3. Pregatirea posuniversitara 6.3. Recrutarea functionarilor publici 6.4. Selectia functionarilor publici 6.4.1. Convorbirea cu candidatii recrutati-interviul 6.4.2. Cercetarea referintelor si calificativelor candidatilor 6.4.3. Satisfacerea unor criterii formale de catre candidati 6.5. Consideratii privind tehnicile de selectie 6.6. Numirea functionarilor publici 6.7. Motivarea functionarilor publici 6.8. Evaluarea activitatii functionarilor publici 6.9. Modalitati de incetare din functie a functionarilor publici CAPITOLUL 7 ANALIZA COMPARATIVA IN DOMENIUL MANAGEMENTULUI PUBLIC INTRE ROMANIA SI TARILE UNIUNII EUROPENE 7.1. Caracteristici generale 7.2. Structura colectivitatilor locale si regionale 7.3. Mutatii semnificative in managementul public pe plan mondial si in Romania 7.4. Reforma in administratia din Romania
PARTEA A TREIA CAPITOLUL 8 PARTICULARITATI ALE MANAGEMENTULUI PUBLIC ÎN SISTEMUL ADMINISTRATIV DIN AUSTRIA 8.1. Statul 8.2. Structura autoritatii 8.2.1. Autoritatea juridica 8.2.2. Autoritatea legislativa 8.2.3. Autoritatea executiva CAPITOLUL 9 PARTICULARITATI ALE MANAGEMENTULUI PUBLIC ÎN SISTEMUL ADMINISTRATIV DIN CANADA 9.1. Particularitati ale contextului canadian 9.1.1. Federalismul si globalizarea 9.1.2. Populatia aborigena si minoritatile 9.1.3. Posibilitatea separarii Quebec-ului de Canada 9.2. Structura autoritatii în administratia canadiana 9.2.1. Autoritatea juridica 9.2.2. Autoritatea legislativa 9.2.3. Autoritatea executiva 9.3. Procesul de luare a deciziilor administrative la nivelurile federal, provincial si local 9.4. Transferul de know-how în domeniul managementului public din Canada în Romania CAPITOLUL 10 PARTICULARITATI ALE MANAGEMENTULUI PUBLIC ÎN SISTEMUL ADMINISTRATIV DIN GERMANIA 10.1. Statul 10.2. Structura autoritatii 10.2.1. Autoritatea juridica 10.2.2. Autoritatea legislativa 10.2.3. Autoritatea executiva CAPITOLUL 11 PARTICULARITATI ALE MANAGEMENTULUI PUBLIC ÎN SISTEMUL ADMINISTRATIV DIN FRANTA 11.1. Statul 11.2. Structura autoritatii 11.2.1. Autoritatea juridica 11.2.2. Autoritatea legislativa 11.2.3. Autoritatea executiva CAPITOLUL 12 PARTICULARITATI ALE MANAGEMENTULUI PUBLIC ÎN SISTEMUL ADMINISTRATIV DIN JAPONIA 12.1. Statul 12.2. Structura autoritatii 12.1.2. Autoritatea juridica 12.2.2. Autoritatea legislativa 12.2.3. Autoritatea executiva CAPITOLUL 13 PARTICULARITATI ALE MANAGEMENTULUI PUBLIC ÎN SISTEMUL ADMINISTRATIV DIN SUEDIA 13.1. Statul 13.2. Reprezentarea autoritatii 13.2.1. Autoritatea juridica
13.2.2. Autoritatea legislativa 13.2.3. Autoritatea executiva CAPITOLUL 14 PARTICULARITATI ALE MANAGEMENTULUI PUBLIC ÎN SISTEMUL ADMINISTRATIV DIN REGATUL UNIT AL MARII BRITANII 14.1. Statul 14.2. Reprezentarea autoritatii 14.2.1. Autoritatea juridica 14.2.2. Autoritatea legislativa 14.2.3. Autoritatea executiva CAPITOLUL 15 PARTICULARITATI ALE MANAGEMENTULUI PUBLIC ÎN SISTEMUL ADMINISTRATIV DIN STATELE UNITE ALE AMERICII 15.1. Statul 15.2. Reprezentarea autoritatii 15.2.1. Autoritatea juridica 15.2.2. Autoritatea legislativa 15.2.3. Autoritatea executiva BIBLIOGRAFIE Cuprinsul studiilor de caz: Studii de caz Teme de cercetare Cuprinsul testelor: Teste
PARTEA INTAI CAPITOLUL 1: FUNDAMENTELE MANAGEMENTULUI PUBLIC
MOD DE LUCRU CUPRINS 1.1. Necesitatea cunoasterii managementului public 1.2. Definirea managementului public si principalele caracteristici 1.2.1.Caracteristici ale managementului public 1.2.2.Evolutia managementului public pe plan mondial si in Romania 1.3. Abordari majore ale managementului public 1.3.1.Abordarea politica 1.3.2.Abordarea legala 1.3.3.Abordarea manageriala 1.4. Principiile managementului public 1.5. Functiile managementului public 1.6. Interdependentele managementului public cu alte domenii ale stiintei 1.7. Caracteristici ale domeniului managementului public 1.7.1.Interesul public 1.7.2.Serviciul public 1.7.3.Puterea publica REZUMAT CUVINTE CHEIE BIBLIOGRAFIE SUPLIMANTARA INTREBARI RECAPITULATIVE
CONCEPTE Managementul public si caracteristicile sale Evolutia managementului public pe plan mondial si in Romania Abordari majore ale managementului public Principiile managementului public Functiile managementului public Interdependente cu alte domenii Caracteristici ale domeniului managementului public
MOD DE LUCRU
(1) Manual, notite
(2) Rezumat si cuvinte -cheie
1. Parcurgeti, cu atentie, continutul capitolului, al anexelor si al informatiilor suplimentare primite la curs sau prin notele de curs.
2. Localizati, in text, conceptele din rezumat si cuvintele cheie. 3. Parcurgeti bibliografia suplimentara.
(3) Consultare bibliografie suplimentara
4. Raspundeti la intrebarile recapitulative sub forma unor expuneri verbale, dar si in scris
(4) Intrebari (5) Teste de autoevaluare (6) Studii de caz , exercitii (7) Seminar Caiet de seminar
5. Realizati testele de autoevaluare, fara a apela la raspunsuri. Evaluati raspunsurile si reluati documentarea pe baza manualului si a bibliografiei suplimentare. 6. Rezolvati studiile de caz si exercitiile, consemnandu-le in caietul de lucrari pentru seminar. 7. Completati caietul de seminar cu exercitiile rezolvate in cadrul seminarului, cu referatul intocmit de dumneavoastra si cu concluziile din dezbateri sau din referate intocmite de ceilalti colegi de grupa.
Capitolul 1 FUNDAMENTELE MANAGEMENTULUI PUBLIC 0DQDJHPHQWXOSXEOLFVHGH]YROW FDGRPHQLXGLVWLQFWDOúWLLQ HLSRUQLQGGHODHOHPHQWHOHVDOH IXQGDPHQWDOH ÌQ FRQWLQXDUH VXQW SUH]HQWDWH FkWHYD FRQFHSWH WHRULL SULQFLSLL GH ED] FDUH IDFLOLWHD] FXQRDúWHUHD vQ HOHJHUHD úL XWLOL]DUHD FRUHVSXQ] WRDUH D DERUG ULORU LQVWUXPHQWHORU PHWRGHORU úL
tehnicilor dHPDQDJHPHQWSXEOLFFXFDUHRSHUHD]
IXQF LRQDULLGLQLQVWLWX LLOHSXEOLFH
1HFHVLWDWHDFXQRDúWHULLPDQDJHPHQWXOXLSXEOLF 7UDQ]L LD VSUH HFRQRPLD GH SLD
GHWHUPLQ SURIXQGH PXWD LL vQ WRDWH GRPHQLLOH YLH LL VRFLDOH
HYLGHQW úL vQ VHFWRUXO SXEOLF 3ULQ FRQ LQXWXO V X PDQDJHPHQWXO SXEOLF UHSUH]LQW VXSRUWXO WHRUHWLF úL SUDFWLFQHFHVDULPSOHPHQW ULLVFKLPE ULORUvQLQVWLWX LLOHSXEOLFH
Procesul de restructurare a sectorului public, in general, si a sistemului administrativ, in special, necesita inalt profesionalism, respectiv functionari publici cu o pregatire corespunzatoare de specialitate si in domeniul managementului public. Se contureaza din ce in ce mai mult tendinta de profesionalizare a functionarilor publici permanenti. Evident, aceasta mutatie semnificativa determina o foarte buna cunoastere a continutului managementului public. Figura nr. 1. Continutul managementului public MANAGEMENTUL PUBLIC studiaz
3URFHVHúLUHOD LLGHPDQDJHPHQW
IRUPHD]
3ULQFLSLLúLOHJLW
SHUIHF LRQHD]
2UJDQL]DUHDúLIXQF LRQDUHDLQVWLWX LLORU
publice
HVWHLQIOXHQ DWGH úLLQIOXHQ HD]
L
Valorile economice, politice, sociale, culturale
XUP UHúWH
Interesul public
1.2'HILQLUHDPDQDJHPHQWXOXLSXEOLFúLSULQFLSDOHOHFDUDFWHULVWLFL 0DQDJHPHQWXO SXEOLF UHSUH]LQW
DQVDPEOXO SURFHVHORU úL UHOD LLORU GH PDQDJHPHQW ELQH
determinate, existente între componente ale sistemului administrativ, prin care, în regim de putere publLF VH DGXF OD vQGHSOLQLUH OHJLOH úLVDX VH SODQLILF RUJDQL]HD] FRRUGRQHD] JHVWLRQHD] úL FRQWUROHD] DFWLYLW LOHLPSOLFDWHvQUHDOL]DUHDVHUYLFLLORUFDUHVDWLVIDFLQWHUHVXOSXEOLF.
'LQGHILQL LHGHVSULQGHPXUP WRDUHOH
caracteristici: - managementXOSXEOLFUHXQHúWHXQDQVDPEOXGHSURFHVHúLUHOD LLGH management, care apar între componentele sistemului administrativ; -SURFHVHOHGHVI úXUDWHvQVHFWRUXOSXEOLFVXQWDWkWprocese de management,FkWúLGHH[HFX LH; 1.2.1. Caracteristici ale managementului public Multidimensionalitatea managementului public atrage, în mod evident, o serie de FDUDFWHULVWLFL FDUH FRQWULEXLH OD R EXQ vQ HOHJHUH D FRQ LQXWXOXL DFHVWXLD YH]L ILJXUD QU
Caracteristici ale managementului public). Figura nr. 2. Caracteristici ale managementului public Caracteristici ale managementului public
CARACTER POLITIC
CARACTER INTEGRATOR
CARACTER COMPLEX
1.2.2. (YROX
CARACTER DE DIVERSITATE
CARACTER DE SIN7(=
LDPDQDJHPHQWXOXLSXEOLFSHSODQPRQGLDOúLvQ5RPkQLD
0DQDJHPHQWXO SXEOLF FD úWLLQ
V D FRQVWLWXLW vQ GHFXUVXO WLPSXOXL GDWRULW SUHRFXS ULORU
-
FRQWLQXHDOHVSHFLDOLúWLORUSHQWUXSHUIHF LRQDUHDDFWLYLW
LLvQGRPHQLXODGPLQLVWUD LHLSXEOLFH
ÌQFHSXWXULOH úWLLQ HL DGPLQLVWUD LHL VH DIO XQGHYD vQ VHFROXO DO ;9,, úWLLQ HDPDQDJHPHQWXOXLSXEOLFDXDS UXWvQ*HUPDQLDúL$XVWULD
-lea. Germenii viitoarei cursuri
ULvQFDUHDXIRVWRUJDQL]DWH
GH úWLLQ H FDPHUDOH UHVSHFWLY GH DGPLQLVWUDUHD ILQDQ HORU SXEOLFH 8OWHULRU FHUFHW ULOH DX FXSULQV vQWUHDJDDGPLQLVWUD LHGHVWDW 'DWRULW DFWLYLW
LL FDPHUDOLúWLORU vQ VHFROXO DO ;,;
-lea, în Austro-Ungaria a fost creat un aparat administrativ ELQH RUJDQL]DW 'LQWUH FDPHUDOLúWL V-au remarcat Lorenz von Stein, profesor la XQLYHUVLW LOH GLQ .LHY úL 9LHQD -1845-1885 – úL L. Gumplovitz, profesor la Universitatea din Granz-1838-1909. 'XS 'XQVLUH vQWU-R VRFLHWDWH GHPRFUDWLF FHW HQLL DX GUHSWXO V SDUWLFLSH OD SODQLILFDUHD LPSOHPHQWDUHD HYDOXDUHD úL UHIRUPD VHUYLFLLORU SXEOLFH 3ULQ XUPDUH DFHúWLD SRW IL LPSOLFD LGLUHFWvQSURFHVHOHGHPDQDJHPHQWúLGHH[HFX LHGLQVHFWRUXOSXEOLF 'HúLvQ5RPkQLDFRQFHSWXOGHPDQDJHPHQWSXEOLFDIRVWLQWURGXVGXS GHYLQHGLQFHvQ FH PDL HYLGHQW QHFHVLWDWHD GH]YROW ULL FHUFHW ULORU SHQWUX GHPRQVWUDUHD IDSWXOXL F
managementul
SXEOLF HVWH XQ GRPHQLX GLVWLQFW FDUH VH GHOLPLWHD] FODU GH DOWH GRPHQLL
, respectiv
DGPLQLVWUD LH
SXEOLF GUHSWDGP
inistrativ.
$ERUG
ULDOHPDQDJHPHQWXOXLSXEOLF
([LVW WUHL DERUG UL FX SULYLUH OD PDQDJHPHQWXO SXEOLF FXQRVFXWH úL vQ OLWHUDWXUD DPHULFDQ GH
specialitate. 3UREOHPDWLFD PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF HVWH DERUGDW GLQ WUHL SHUVSHFWLYH SROLWLF OHJDO PDQDJHULDO 3ULQXUPDUHDXUH]XOWDWWUHLDERUG ULPDMRUH $ERUGDUHDSROLWLF $ERUGDUHDOHJDO $ERUGDUHDPDQDJHULDO
$ERUGDUHDSROLWLF $IRVWH[SOLFDW úLVXV LQXW GH:DOODFH6D\UHFDUHFRQVLGHUDF PDQDJHPHQWXOSXEOLFHVWHvQ
ultLPXO UkQG R SUREOHP GH WHRULH SROLWLF responsabilitatea pentru un control total.
3UREOHPD IXQGDPHQWDO vQWU R GHPRFUD LH DILUPD HO HVWH
-
$ERUGDUHD SROLWLF D PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF SXQH DFFHQW SH YDORUL FD
sensibilitate, receptivitate. 6H FRQVLGHU
reprezentativitate,
F DFHVWHD VXQW HVHQ LDOH SHQWUX PHQ LQHUHD GHPRFUD LHL
FRQVWLWX LRQDOHúLSRWILLQWHJUDWHvQPDQDJHPHQWXOSXEOLF
Structura managementului public devine una politizata de diferite grupuri care cauta permanent reprezentare. Se intampla frecvent ca unele organizatii sa creasca in timp, in principal ca un raspuns la cererea politica de a satisface interesele de reprezentare. Dar, asa cum afirma Seidman, aceste dispute vor continua intrucat organizatiile administrative sunt frecvent abordate ca fiind dominate de probleme politice, accentuand astfel rolul valorilor politice in domeniul managementului public. $ERUGDUHDOHJDO
$FHDVW DERUGDUHDIRVWXQHRULPLQLPL]DW FDLPSRUWDQ
vQVSHFLDOGHUHSUH]HQWDQ LLDERUG ULL
PDQDJHULDOHÌQ68$vQV HVWHGHILQLW FDXQDGLQWUHFHOHPDLLPSRUWDQWHSHQWUXvQ HOHJHUHDúLGHILQLUHD
managementului public. Abordarea legala a managementului public reuneste trei valori. Prima se refera la procedura folosita pentru a desfasura procesele administrative. Aceasta trebuie sa fie precis definita deoarece a fost recunoscuta mult timp ca valoare care nu poate fi limitata la un singur set de cerinte sau standarde. A doua valoare se refera la drepturile individuale reale ale fiecarui functionar public. Acestea sunt mentionate intr-o Carta a drepturilor si in alte amendamente. A treia valoare se refera la aspectele juridice care influenteaza rezultatele conflictelor aparute intre persoanele private si stat. Acestea definesc puterea de dispunere pe care o au curtile de a milita impotriva nedreptatilor, a abaterilor de la prevederile legii si a acorda protectie legala pentru toti cetatenii care au fost afectati de aplicarea unor decizii administrative. 1.3.3. Abordarea manageriala Intelegerea celei de a treia abordari, abordarea manageriala, este conditionata de cunoasterea teoriei managementului stiintific si a abordarii birocratice care vor fi prezentate in continuare (vezi figura nr.3. Abordari majore ale managementului aplicabile in managementul public).
Figura nr. 3.$ERUG
ULPDMRUHDOHPDQDJHPHQWXOXLDSOLFDELOHvQPDQDJHPHQWXOSXEOLF
WEBER
LEWIS
GULICK/URWICK
ABORDAREA BIROCRATICA
ABORDAREA MANAGEMENTULUI
ABORDAREA
ù7,,1
− Compartimente − − − −
− Rolul accentuat al
specializate Diviziune a muncii
,HUDUKLHELQHGHWHUPLQDW
−
&RQGXFHUHDDSDU LQHXQHL
persoane PURPRYDUHDDUHODED] UH]XOWDWHOHRE LQXWH
−
VWUXFWXULLFRPXQLF ULLúL
−
− −
managementului Dezumanizarea managementului ca urmare a formalismului accentuat 5LJLGLWDWHDUHOD LLORU
manager public subordonat Respectarea unor regulamente bine definite
,QVWLWX LDSXEOLF
− −
,QVWLWX LDSXEOLF SRDWH
determLQDVFKLPE ULvQ structura politicului DVLJXU VWUXFWXUDSHQWUX
−
Accentul se pune pe valori HILFDFLWDWH
$WHQ LDGHRVHELW DFRU
-
GDW SURFHVXOXLG
e
FRRUGRQDUHúLFRPXQLF ULL
− Preocuparea pentru
YDORULILFDUHDSRWHQ LDOXOXL
FUHDWLYDODQJDMD LORU
− Managementul este realizat de un “maestru”
−
([LVWHQ DPDLPXOWRUWLSXUL GHRUJDQL]D LLSXEOLFHvQ IXQF LHGHDPSODVDPHQWúL
2UJDQL]D LDSXEOLF
exercitarea puterii politice
,21$/
FDHILFLHQ
−
UHSUH]LQW XQFDGUXvQ
care sunt realizate obiectivele de grup
RUJDQL]D LLORU
-
LDSWLWXGLQL
FXQRúWLQ H
− Dimensiune mare a − Caracterul formal al
leadershipului Managerul public trebuie V DLE FDOLW
5$
,),&
RELHFWLYHOHXUP ULWH
− Evaluarea angaMD LORUvQ
$ERUGDUHDVLWXD LRQDO D
VHFWRUXOSXEOLFvQIXQF LH
leadershipului
de rezultatele muncii lor
1.4. Principiile managementului public /D ED]D PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF VH DIO XQ DQVDPEOX GH SULQFLSLL IRUPXODWH vQ XUPD XQRU ULJXURDVHúLDSURIXQGDWHFHUFHW ULDXQHLvQGHOXQJDWHH[SHULHQ H
Principiile managementului public au menirea de a asigura cadUXO JHQHUDO SHQWUX R EXQ GHVI úXUDUHDDFWLYLW
LLDGPLQLVWUDWLYHYH]LILJXUDQU3ULQFLSLLOHPDQDJHPHQWXOXLSXEOLF
Figura nr. 4. Principiile managementului public Principiul Conducerii Unitare
Principiul Conducerii Autonome PRINCIPIUL
Principiul FlexibiliW
LL
3ULQFLSLXO5HVWUXFWXU ULL
3ULQFLSLXO3HUIHF LRQ ULL&RQWLQXH
3ULQFLSLXOOHJDOLW
LL
)XQF LLOHPDQDJHPHQWXOXLSXEOLF
Cunoasterea si exercitarea de catre functionarii publici a functiilor managementului public constituie un element esential pentru eficienta institutiilor administrative. In opinia noastra (vezi figura nr.5. Functiile managementului public) functiile managementului public sunt: previziune, organizare-coordonare, motivare, administrare, control-evaluare. Figura nr. 5.)XQF LLOHPDQDJHPHQWXOXLSXEOLF
PREVIZIUNE
MOTIVAREA ORGANIZARECOORDONARE CONTROL EVALUARE
ADMINISTRARE
)81&
,,/(
MANAGEMENTULU PUBLIC
)XQF LD GH SUHYL]LXQH FRQVW vQ VH GHWHUPLQ
ansamblul
SURFHVHORU GH PXQF SULQ LQWHUPHGLXO F URUD
SULQFLSDOHOH RELHFWLYH DOH LQVWLWX LLORU SXEOLFH vQ JHQHUDO PLMORDFHOH úL UHVXUVHOH
necesaUHUHDOL]
ULLORU
.
)XQF LD GH RUJDQL]DUH
-coordonare presupune un
DQVDPEOX GH SURFHVH GH PXQF SULQ
LQWHUPHGLXO F URUD VH DVLJXU FDGUXO LQVWLWX LRQDO QHFHVDU UHDOL] ULL UD LRQDOH úL HILFLHQWH D
obiectivelor previzionate în domeniul managementului publiFSULQDORFDUHDUD LRQDO
DUHVXUVHORU
)XQF LD GH PRWLYDUH UHXQHúWH DQVDPEOXO SURFHVHORU GH PXQF SULQ FDUH VH GHWHUPLQ SHUVRQDOXO LQVWLWX LHL SXEOLFH V FRQWULEXLH OD LGHQWLILFDUHD úL VDWLVIDFHUHD LQWHUHVXOXL SXEOLF SH ED]D OX ULLvQFRQVLGHUDUHDIDFWRULORUFDUHvOPRWLYHD] SHQWUXUHDOL]DUHDRELHFWLYHORU )XQF LD GH DGPLQLVWUDUH FRQVW vQWU
-un
DQVDPEOX GH SURFHVH GH PXQF SULQ FDUH VH
DVLJXU R JHVWLRQDUH ULJXURDV D WXWXURU UHVXUVHORU H[LVWHQWH úL DWUDVH vQ YHGHUHD UHDOL] ULL
obiectivelor sistemului administrativ, respectiv satisfacerea intereselor publice generale. )XQF LD GH FRQWURO-evaluare UHSUH]LQW XQ DQVDPEOX GH SURFHVH GH PXQF SULQ FDUH VH FRPSDU UH]XOWDWHOHFXRELHFWLYHOHLQL LDOHVHYHULILF FRQIRUPLWDWHDDF LXQLORULQVWLWX LLORUSXEOLFHFX UHJOHPHQW ULOH MXULGLFH vQ YLJRDUH úL FX PLVLXQHD DQJDMD LORU V L GH D VDWLVIDFH LQWHUHVXO JHQHUDO FX
UHVSHFWDUHDGUHSWXULORUúL OLEHUW
LORUIXQGDPHQWDOHDOH SHUVRDQHORUúL vQ ILQDOVHGHWHUPLQ DEDWHULOH
GHODVLWXD LLOHQRUPDOHvQYHGHUHDHOLPLQ ULLORU
Functionalitatea managementului public este determinata de modul in care functionarii publici permanenti si/sau alesi in functii publice inteleg sa exercite cu inalt profesionalism cele 5 functii prezentate. Eficacitatea managerilor publici este conditionata de abilitatile lor mangeriale manifestate in procesele de management cu ocazia exercitarii acestor functii.
1.6. ,QWHUGHSHQGHQ
HOHPDQDJHPHQWXOXLSXEOLFFXDOWH
GRPHQLLDOHúWLLQ HL
Multidimensionalitatea managementuluL SXEOLF UH]XOW GLQ QXPHURDVHOH FRQH[LXQL FX DOWH domenii distincte. În continuare sunt abordate doar câteva dintre acestea. Figura nr.6. Interdependentele managementului public cu alte domenii ale stiintei
Management general Marketing social
Informatica administrativa
Alte domenii
Stiinte politice
MANAGEMENT PUBLIC
Drept international
Ergonomie
Sociologie Demografie Psihologie
Stiinte economice
Între
PDQDJHPHQWXO JHQHUDO úL PDQDJHPHQWXO SXEOLF H[LVW VWUkQVH LQWHUGHSHQGHQ H vQ VHQVXO
F R VHULH vQWUHDJ GH SULQFLSLL úL OHJLW
L DOH PDQDJHPHQWXOXL vúL J VHVF DSOLFDELOLWDWH vQ LQVWLWX LLOH
SXEOLFH /HJ WXUD vQWUH FHOH GRX HVWH GH WLSXO SDUWH
-întreg în care managementul public este un domeniu de aplicabilitate a teoriei generale a managementului, desigur în forme specifice determinate GHSDUWLFXODULW
LOHGRPHQLXOXLúLRULHQWDUHDSHVDWLVIDFHUHDLQWHUHVXOXLSXEOLF
ÌQ FDGUXO RUJDQL] ULL VWDWDOH WUHEXLH V H[LVWH R SHUPDQHQW FRODERUDUH vQWUH PDQDJHULLSXEOLFL GLQDGPLQLVWUD LHúLLQVWLWX LLOHSROLWLFHvQWUXFkWDGPLQLVWUD LDFRQVWLWXLHXQXOGLQLQVWUXPHQWHOHFHOHPDL LPSRUWDQWH XWLOL]DWH GH LQVWLWX LLOH SROLWLFH SHQWUX FRQGXFHUHD VRFLHW
LL &RODERUDUHD
între factorii
SROLWLFLúLDGPLQLVWUD LDGHVWDWFRQVWLWXLHRJDUDQ LHDRE LQHULLXQRUUH]XOWDWHVXSHULRDUHvQFRQGXFHUHD VRFLHW
LL
$OWHLQWHUGHSHQGHQ HH[LVW vQWUHPDQDJHPHQWXOSXEOLFúLGUHSWXODGPLQLVWUDWLY. In cercetarea managementului public nu se poate face o separare intre aspectele juridice si cele manageriale, intrucat acestea nu pot fi tratate separat. $FHVWHL FHULQ H L-D U VSXQV PDQDJHPHQWXO SXEOLF GLQ PXOWLSOH SXQFWH GH YHGHUH I U D QHJOLMD vQV DVSHFWXO MXULGLF GHRVHELW GH LPSRUWDnt. În cercetarea managementului public nu se SRDWH IDFH R VHSDUDUH vQWUH DVSHFWHOH MXULGLFH úL FHOH QHMXULGLFH vQWUXFkW DFHVWHD QX SRW IL WUDWDWH
separat. Sistemul administrativ
QX SRDWH IXQF LRQD vQ DIDUD UHJXOLORU MXULGLFH ,QWUHDJD RUJDQL]DUH úL
GHVI úXUDUH D SURFHVHORU úL UHOD LLORU GH PDQDJHPHQW GLQ DGPLQLVWUD LD SXEOLF VXQW UHJOHPHQWDWH GH QRUPH MXULGLFH 'H DFHHD FHUFHWkQG PDQDJHPHQWXO SXEOLF DGPLQLVWUD LD úWLLQ D DGPLQLVWUD LHL WUHEXLH vQGUHSWDW úL VSUH FHUFHWDUHD UHJOHPHQW ULORU MXULGLFH I
când apel la rezultatele oferite de
úWLLQ DGUHSWXOXLDGPLQLVWUDWLY ,QWHUGHSHQGHQ HH[LVW úLvQWUHPDQDJHPHQWXOSXEOLFúLVRFLRORJLH 'HVLJXU F SURFHVXOúLUHOD LLOHGHPDQDJHPHQWVHGHUXOHD] vQWU FDGUXO F UXLD VH GHVI úRDU DFWLYLW
-un mediu social organizat, în
LOH VWDELOLWH SULQ QRUPH MXULGLFH 'H DLFL UH]XOW QHFHVLWDWHD
DFFHQWX ULL SUHRFXS ULORU SHQWUX FHUFHWDUHD SUREOHPHORU VRFLDOH FDUH LQIOXHQ HD] SURFHVHOH GH
management. În acest sens, putem exemplifica
LQWHUGHSHQGHQ HOH PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF FX úWLLQ HOH HFRQRPLFH
FDUHVWXGLD] vQGHWDOLXWRDWHDVSHFWHOHDFWLYLW
,
LLHFRQRPLFR
-financiare.
([LVW RVHULHGHLQWHUGHSHQGHQ HvQWUHPDQDJHPHQWXOSXEOLFúLSVLKRORJLH
. Managerii publici, hologice, la instrumentarul specific acestui
úL QX QXPDL HL DSHOHD] OD UH]XOWDWHOH FHUFHW ULORU SVL
GRPHQLX SHQWUX D YHULILFD DSWLWXGLQLOH FDUDFWHUXO HWF DO FHORU FDUH XUPHD] V LQWUH vQ VLVWHPXO DGPLQLVWUDWLY $VWIHO VXQW XWLOL]DWH WHVWH YDULDWH FDUH V HYLGHQ LH]H GH SLOG FDSDFLWDWHD GH UD LRQDPHQW ORJLF DO XQHL SHUVRDQH FDSDFLWDWHD GH DQDOL] úL VLQWH] FUHDWLYLWDWHD úL LQYHQWLYLWDWHD VWDUHDHPR LRQDO HWF 8Q DOW GRPHQLX GLVWLQFW FX FDUH VH DIO vQ VWUkQV OHJ WXU
ergonomia &HUFHW
managementul public, este
ULOH vQ DFHVW GRPHQLX DX FD VFRS SULQFLSDO DGRSWDUHD GH P VXUL SULQ FDUH V ILH
FUHDWH FRQGL LL GH PXQF FRQIRUWDELOH SHQWUX RE LQHUHD XQHL HILFLHQ H PD[LPH )RORVLQG FRQFOX]LLOH HUJRQRPLHLúLFRQFOX]LLOHSURSULLORULQYHVWLJD LLFHUFHW WRULLvQGRPHQLXOPDQDJHPHQWXOXLSXEOLFRIHU VROX LL SHQWUX FRQWLQXD SHUIHF LRQDUH D SURFHVHORU úL UHOD LLORU GH PDQDJHPHQW DF LRQkQGX
-se, în acest
VFRSúLDVXSUDFRQGL LLORUGHPXQF GLQDGPLQLVWUD LH 0DQDJHPHQWXO SXEOLF VH DIO vQ LQWHUGHSHQGHQ
variate aspecte UHIHULWRDUHODSRSXOD LH$FHVWHDLQWHUHVHD]
úL FX
demografia 'HPRJUDILD VWXGLD]
vQWU RDQXPLW P VXU úLIXQF LRQDULLGLQ
-
LQVWLWX LLOH SXEOLFH $VWIHO GHPRJUDILD FHUFHWHD] VWUXFWXUD SRSXOD LHL SH JUXSH GH YkUVW SH VH[H DPSODVDUHD SRSXOD LHL vQ GLIHULWHOH ]RQH DOH
ULL vQ PHGLXO UXUDO VDX XUEDQ SUHFXP úL WHQGLQ HOH
DPSODV ULL GLIHULWH SUREOHPH VRFLRSURIHVLRQDOH SHUVSHFWLYHOHQDWDOLWD LLPRUELGLW
LL úLPRUWDOLW
LL
QLYHOXO FXOWXUDO DO SRSXOD LHL HWF 'DWHOH RE LQXWH GLQ FHUFHW ULOH GHPRJUDILFH VXQW XWLOL]DWH vQ
managementul publiF vQVFRSXODGDSW ULLDGPLQLVWUD LHLODFRQGL LLOH VSHFLILFHGHORFúLWLPSSHQWUX satisfacerea într-XQJUDGWRWPDLULGLFDWDFHULQ HORUVRFLDOH 'HVLJXU F H[LVW úL DOWH GRPHQLL DOH úWLLQ HL FDUH VH DIO vQ LQWHUGHSHQGHQ
public, noiDPVXSXVDWHQ LHLGRDUFkWHYDGLQWUHDFHVWHD
FX PDQDJHPHQWXO
1.7. Caracteristici ale domeniului de aplicabilitate a managementului public ) U vQGRLDO vQ HOHJHUHD DFHVWXL GRPHQLX GLVWLQFW SUHVXSXQH FXQRDúWHUHD XQRU DVSHFWH SDUWLFXODUH PHQLWH V SHUPLW R SUH]HQWDUH D FDGUXOXL JHQHUDO vQ FDUH VH GHUXOHD] SURFHVHOH GH
management din adPLQLVWUD LD SXEOLF GLQ 5RPkQLD domeniului de aplicabilitate al managementului public).
YH]L ILJXUD QU (OHPHQWH FDUDFWHULVWLFH
1.7.1. Interesul public Astfel, scopuO PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF vQ LQVWLWX LLOH DGPLQLVWUD LHL SXEOLFH HVWH satisfacerea interesului general,I U DVHDYHDvQYHGHUHXQSURILWvQWLPSFHPDQDJHULLGLQRUJDQL]D LLOHSDUWLFXODUH XUP UHVFvQPRGFRQVWDQWXQFvúWLJPDWHULDO. Este foarte important GH SUHFL]DW F RELHFWLYXO XQHL LQVWLWX LL SXEOLFH HVWH VHUYLUHD LQWHUHVXOXL SXEOLF ([LVW vQV FHULQ H SH FDUH LQL LDWLYD SDUWLFXODU QX OH-DU SXWHD VDWLVIDFH úL FDUH VXQW HVHQ LDOH SHQWUX VRFLHWDWH vQ JHQHUDO úL SHQWUX ILHFDUH PHPEUX vQ SDUWH $VHPHQHD FHULQ H FDUH DOF WXLHVF LQWHUHVXOSXEOLFFRQVWLWXLHGRPHQLXOSURSULXDOPDQDJHPHQWXOXLvQDGPLQLVWUD LDSXEOLF &RQ LQXWXO LQWHUHVXOXL SXEOLF YDULD] vQ UDSRUW GH SHULRDGHOH LVWRULFH DOH VRFLHW
sociale, tehnicile folosite în fiecare peULRDG
LL IRUPHOH
'HúLFRQ LQXWXOYDULD] RELHFWLYXOPDQDJHPHQWXOXLSXEOLFU PkQHDFHODVL
Figura nr.7. Elemente caracteristice domeniului managementului public ELEMENTELE CARACTERISTICE MANAGEMENTULUI PUBLIC
INTERESUL PUBLIC
SERVICIUL PUBLIC
AUTORITATEA
1.7.2. Serviciul public 8Q DOW DVSHFW GLQ SUREOHPDWLFD PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF DVXSUD F UXLD LQVLVW P vQ FRQWLQXDUH HVWH QR LXQHD GH VHUYLFLX SXEOLF ÌQ 5RPkQLD DFHDVW QR LXQH GH ED] HVWH IRORVLW DWkW vQ PDQDJHPHQWXOSXEOLFFkWúLvQGUHSWXODGPLQLVWUDWLY
Corelat strâns cu conceptul prezentat anterior, serviciul public poate fi explicat ca un ansamblu L RUJDQL]DWH úL DXWRUL]DWH GH DGPLQLVWUD LD SXEOLF SHQWUX D VDWLVIDFH Qevoi sociale în interes public.
GH DFWLYLW
7UHEXLHUH LQXWIDSWXOF QXRULFHDFWLYLWDWHGHLQWHUHVSXEOLFHVWHVHUYLFLXSXEOLFFLQXPDL DFHOHDFWLYLW
LFDUHDúDFXPDPPDLSUHFL]DWVXQWQHFHVDUHSHQWUXVDWLVIDFHUHDXQRUQHYRLVRFLDOH
apreciate de puterea politLF
FDILLQGGHLQWHUHVSXEOLF
ÌQ DFHVW FRQWH[W HVWH LPSRUWDQW GH H[SOLFDW FRQFHSWXO GH SXWHUH SXEOLF UHVSHFWLY vQ FH FRQVW SXWHUHDPDQDJHULORUúLDDXWRULW
LORUDGPLQLVWUDWLYH
3XWHUHDSXEOLF
3XWHUHD SXEOLF UHSUH]LQW DQVDPEOXO GUHSWXULORU VSHFLDOH SH FDUH OH DUH R LQVWLWX LH DGPLQLVWUDWLY vQVHQVGHDXWRULWDWHFHUHSUH]LQW WUHEXLHV VHLPSXQ
úLDS U LQWHUHVXOSXEOLFFDUHvQPRGREOLJDWRULX
FHOXLSDUWLFXODUDúDFXPUH]XOW GLQ&RQVWLWX LHúLOHJLOHRUJDQLFH
CAPITOLUL 1: REZUMAT I. Definitia managementului public: Managementul public este o disciplina specializata care are ca obiect cunoasterea proceselor si relatiilor de management din administratia publica in toata complexitatea lor in vederea formularii de principii si legitati pentru perfectionarea permanenta a organizarii si functionarii structurilor administrative, in functie de valorile puterii politice, de necesitatile economico-sociale, de gradul de inzestrare tehnica, de nivelul general, de cultura si civilizatie, cu scopul realizarii unor servicii publice eficiente, corespunzatoare nevoii sociale generale si satisfacerii interesului public. Caracteristicile managementului public sunt: caracter integrator, caracter politic, caracter de diversitate, caracter complex, caracter de sinteza. II. Abordari ale managementului public 1.Abordarea politica sustinuta de Wallace Sayre si Norton Long care pun accentul pe valori ca: reprezentativitate, sensibilitate, receptivitate Conform acestei abordari structura managementului public devine una politizata de diferite grupuri care cauta permanent reprezentare. 2.Abordarea legala sustinuta de Marschall Dimock si Kenneth Davis. Marschall Dimock scria ca, pentru administratorul publi, legea este ceva pozitiv si concret care precizeaza autoritatea acestuia. Kenneth Davis argumenteaza ca organizatiile publice sunt cel mai bine definite in termenii legii. 3.Abordarea manageriala premisele abordarii manageriale se afla in sec. al IX-lea cand realitatea a demonstrat ca dominatia politicului a condus la dezvoltarea la toate nivelurile a coruptiei, ineficientei si a permis formarea unei clase de politicieni incapabili, in fond sa conduca natiunea. In concluzie, rolul politicului trebuie diminuat pentru ca produce ineficienta. III. Principiile managementului public: principiul conducerii autonome, principiul conducerii unitare, principiul flexibilitatii, principiul restructurarii, principiul perfectionarii continue, principiul legalitatii. IV. Functiile managementului public: functia de previziune, functia de organizarecoordonare, functia de motivare, functia de administrare, functia de control-evaluare. V. Caracteristici ale domeniului managementului public: interesul public, puterea publica, autoritatea publica, serviciul public.
CUVINTE CHEIE
Autoritate publica
Interes public
Putere publica
Sreviciu public
Stabiliment public
Stabiliment de utilitate publica
Institutie publica
BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA
Armenia Androniceanu- Management Public, Ed. Economica, Bucuresti, 1999. Alexandru I.-Structuri Mecanisme si Institutii Administrative, Ed. Sylvi, Bucuresti, 1996
Taylor F.-The principles of Scientific Management, New York 1917
Waldo D.-What is Public Administration, New York, 1978
Laufer R-Management Public, Dalloz, Reading, 1980
Garson D.-Public Administration, Concepts, Readings, Random House, New York, 1991
Farnham D. New Public Managers in Europe, ICSA, Publishing Cambridge, 1996
Herbert S.-Administrative Behavior, 3rd, Free Press, New York, 1976
INTREBARI RECAPITULATIVE
1. Care sunt factorii care influenteaza continutul managementului public? 2. Enumerati caracteristicile managementului public 3. Ce interdependente exista intre managementul public si marketing? 4. Ce este interesul public? 5. Reprezentantii abordarii manageriale au contestat abordarea legala? Motivati raspunsul.
Capitolul 2 PARTICULARITATI ALE SUBSISTEMULUI ORGANIZATORIC AL MANAGEMENTULUI PUBLIC ,QVWLWX LLOHGLQDGPLQLVWUD LDSXEOLF VHFRQVWLWXLHFDVXEVLVWHPDOVLVWHPXOXLVRFLDOJOREDOúLDX FD VFRS VHUYLUHD PHPEULORU VRFLHW
LL 3HQWUX D VHUYL VRFLHWDWHD HVWH QHFHVDU RUJDQL]DUHD ILHF UHL
FRPSRQHQWH D VLVWHPXOXL ÌQ FRQWLQXDUH SUH]HQW P QR LXQLOH GH ED] UHIHULWRDUH OD DFHDVW SUREOHPDWLF
2.1.1R
LXQHDGHRUJDQL]DUH
7HUPHQXO ³D RUJDQL]D´ SURYLQH GLQ OLPED IUDQFH] RUJDQLVHU úL vQVHDPQ D DF LRQD PHWRGLF SHQWUXDVLJXUDUHDGHVI úXU ULLHILFLHQWHDXQRUDFWLYLW
L
Figura nr. 8. CriterLLúLIRUPHGHRUJDQL]DUH Organizarea compartimentelor 2UJDQL]DUHDLQVWLWX LHL
NIVELUL Organizarea domeniului Organizarea sistemului Criterii de organizare
Organizarea structurii OBIECTUL Organizarea proceselor
Organizarea in managementul public reprezinta un ansamblu de procese prin care potrivit cadrului legislativ se delimiteaza elementele componente ale sistemului administrativ in ansamblu si ale fiecarei institutii publice in parte, se precizeaza atributiile, sarcinile si competentele care revin componentelor acestuia, precum si relatiile care se stabilesc intre ele in cadrul si in afara sistemului in vederea satisfacerii eficiente a interesului public.
2.2.
$ERUG
UL
IXQGDPHQWDOH
DOH
JkQGLULL
IRUPDOLVWH
FX
SULYLUH
OD
RUJDQL]DUHDLQVWLWX LLORUSXEOLFHGLQDGPLQLVWUD LH ([LVW WUHLDERUG ULIXQGDPHQWDOH DOH JkQGLULLIRUPDOLVWHFXSULYLUHODRUJDQL]DUHDLQVWLWX LLORU SXEOLFHGLQDGPLQLVWUD LH
2.2.1. Abordarea lui Max Weber (1864-1920) în general, procesele administrative HYROXHD]
:HEHU FRQVLGHUD F
vQ SURJUHVLH JHRPHWULF
VSUH UD LRQDOLVPXO WHKQRORJLF FHHD FH vQVHDPQ F SH P VXUD HYROX LHL LGHLOH FkúWLJ vQ FRHUHQ
devin sistematice. Prin urmare,:HEHUVXV LQHDF
úL
ELURFUD LDHVWHXQHOHPHQWPDMRUvQDFHDVW HYROX LH
FRPSOH[
2.2.2. Abordarea Frederick Taylor (1856-1915) 7D\ORU úL-D GHUXODW FHUFHW ULOH vQWU-R SHULRDG vQ FDUH LQHILFLHQ D LPRUDOLWDWHD SROLWLF úL exploatarea resurselor naturale DOH $PHULFLL GHVFULDX R ID] SUHPHUJ WRDUH SUREOHPHL PDL ODUJL D HILFLHQ HLQD LRQDOH
2.2.3. Abordarea lui Henry Fayol (1841-1925) ÌQDLQWHGHDILXQPDQDJHUGHVXFFHVúLXQVSHFLDOLVWGHVHDP DOPDQDJHPHQWXOXL)D\RODIRVW
un bun inginer, care a reuúLWV
UHGXF ULVFXULOHGHLQFHQGLXvQPLQHOHGHF UEXQLGLQ68$
$SOLFDELOLWDWHD LGHLORU OXL )D\RO vQ PDQDJHPHQWXO SXEOLF VH ED]HD] SH FLQFL HOHPHQWH
planificare-SUHYL]LXQHRUJDQL]DUHFRPXQLFDUHFRRUGRQDUHúLFRQWURO
2.3. 1R
LXQHDGHVWUXFWXU
DGPLQLVWUDWLY
6WUXFWXUD DGPLQLVWUD LHL SXEOLFH UHSUH]LQW FRQILJXUD LD LQWHUQ úL UHOD LLOH FDUH VH VWDELOHVF
între componentele sistemului în procesul de realizare a obiectivelor sistemului administrativ. 2 EXQ VWUXFWXUDUH D DGPLQLVWUD LHL GHVWDWWUHEXLHV DVLJXUHDWkWHYLWDUHDVXSUDGLPHQVLRQ ULL DSDUDWXOXL DGPLQLVWUDWLY VLWXD LH FDUH JHQHUHD] DFWLYLW
L SDUDOHOH UH]ROY UL JUHRDLH úL FKHOWXLHOL
EXJHWDUH VXSOLPHQWDUH LQXWLOH úL QHMXVWLILFDWH FkW úL VXEGLPHQVLRQDUHD DSDUDWXOXL FDUH SURYRDF R VXSUDDJORPHUDUH FX VDUFLQL úL DWULEX LL 3ULQ XUPDUH DFHHDúL LQVWLWX LH HVWH QHYRLW V GHVI úRDUH XQ QXP U H[DJHUDW GH PDUH GH DFWLYLW
L FHHD FH SRDWH DYHD FD UH]XOWDW R UH]ROYDUH VXSHUILFLDO úLVDX
SDU LDO DSUREOHPHORUFXFDUHVHFRQIUXQW LQVWLWX LDSXEOLF úLVRFLHWDWHDvQDQVDPEOXOHL
27LSXULGHVWUXFWXULvQDGPLQLVWUD
LDGHVWDW
6WUXFWXUDDGPLQLVWUD LHLGHVWDWSRDWHILDERUGDW VXEGRX IRUPHIXQF LRQDOúL
teritorial. (vezi
figura nr. 97LSXULGHVWUXFWXULvQDGPLQLVWUD LDSXEOLF
8QVLVWHPDGPLQLVWUDWLYVHSRDWHRUJDQL]DVXEIRUPDXUP WRDUHORU
tipuri de structuri:
-
6WUXFWXUD LHUDUKLF
-IXQF LRQDO
DVLJXU vQ SULQFLSDO XQLWDWHD GH GHFL]LH úL DF LXQH vQ
FDGUXO VLVWHPXOXL úL HVWH GHWHUPLQDW GH YDULHWDWHD GRPHQLLORU GH DFWLYLWDWH
DGPLQLVWUD LH
-
reunite în
6WUXFWXUD WHULWRULDO HVWH GHWHUPLQDW GH GLVSXQHUHD GLIHULWHORU FRPSRQHQWH DOH VWUXFWXULL
VLVWHPXOXLDGPLQLVWUDWLYvQXQLW
LDGPLQLVWUDWLY-teritoriale distincte; - Structura de tip mixtvPELQ WLSXULOHSUHFHGHQWHGHVWUXFWXUi. Figura nr. 9.7LSXULGHVWUXFWXULvQDGPLQLVWUD LDSXEOLF
Structura
,HUDUKLF
-
)XQF LRQDO
Mixta
7HULWRULDO
2.4.1. 6WUXFWXUDLHUDUKLF -IXQF LRQDO 3UHVXSXQHRUJDQL]DUHDDGPLQLVWUD LHLGHVWDW IXQF LHGH
domeniul vQFDUHvúLGHVI
pe niveluri ierarhiceSHFDWHJRULLGHLQVWLWX LLvQ
úRDU DFWLYLWDWHD
$VWIHO DX IRVW FUHDWH LQVWLWX LL RUJDQH FX FRPSHWHQ
-
PDWHULDO JHQHUDO FDUH vúL GHVI úRDU
DFWLYLWDWHD SULQFLSLDO vQ WRDWH VIHUHOH YLH LL VRFLDOH 2 DVWIHO GH LQVWLWX LH HVWH JXYHUQXO 3ULQFLSLDO GHRDUHFHúLvQWUHDFHVWHLQVWLWX LLH[LVW GLIHUHQ LHULvQFHHDFHSULYHúWHYROXPXOúLQDWXUDDWULEX LLORUvQ UDSRUWFXUROXOLQVWLWX LHLUHVSHFWLYHvQFDGUXOVLVWHPXOXLLQVWLWX LLORUDGPLQLVWUD LHLGHVWDW
26WUXFWXUDWHULWRULDO 6WUXFWXUDWHULWRULDO
GHVHPQHD] RUJDQL]DUHD
sistemului administrativ în raport cu teritoriul pe
FDUHvúLGHVI úRDU DFWLYLWDWHDúLvúLH[HUFLW FRPSHWHQ DLQVWLWX LDRUJDQXO DGPLQLVWUD LHLGHVWDW ÌQFDGUXOVWUXFWXULLWHULWRULDOHDGPLQLVWUD LDGHVWDWFXSULQGHLQVWLWX LLFXFRPSHWHQ JHQHUDO GHQXPLWH úL LQVWLWX LL FHQWUDOH úL RUJDQH FX FRPSHWHQ
WHULWRULDO
WHULWRULDO
OLPLWDW OD XQLW
LOH
administrativ-WHULWRULDOHGHQXPLWHúLLQVWLWX LLORFDOHDOHDGPLQLVWUD LHLGHVWDW
2.5. Alte componente ale structurii organizatorice a sistemului administrativ )XQF LRQDUHD VLVWHPXOXL DGPLQLVWUDWLY GLQ 5RPkQLD
presupune luarea în considerare a unor componente structurale, respectiv: nivelul ierarhic, ponderea ierarhica, compartimentul, postul, functia publica, relatiile administrative si relatiile organizatorice. NIVELUL IERARHIC VH GHILQHúWH FD DQVDPEOXO FRPSRQHQWHORU VWUXFWXULL SODVDWH SH OLQLL RUL]RQWDOHODDFHHDúLGLVWDQ
LHUDUKLF ID
321'(5($ ,(5$5+,&
GHPDQDJHPHQWXOGHYkUIDODGPLQLVWUD LHLGHVWDW
UHSUH]LQW QXP UXO SHUVRDQHORU FRQG
use nemijlocit de un publica de conducere si/sau de un reprezentant ales. COMPARTIMENTUL HVWH R FRPSRQHQW UH]XOWDW GLQ DJUHJDUHD XQRU SRVWXUL úL IXQF LL SXEOLFH FX FRQ LQXW VLPLODU úLVDX FRPSOHPHQWDU &RPSDUWLPHQWXO HVWH GHfinit prin ansamblul IXQF LRQDUSXEOLFFXIXQF LH
SHUVRDQHORU FDUH GHVI úRDU DFWLYLW
L UHODWLY RPRJHQH FDUH VROLFLW FXQRúWLQ H VSHFLDOL]DWH GH XQ
DQXPLW WLS SUHFXP úL XQ DQVDPEOX GH PHWRGH úL WHKQLFL DGHFYDWH VLWXDWH vQWU-XQ DQXPLW VSD LX úL subordonate nemijlocit unui singur fuQF LRQDUSXEOLFFXIXQF LH publica de conducere. POSTUL HVWH DOF WXLW GLQ DQVDPEOXO RELHFWLYHORU VDUFLQLORU FRPSHWHQ HORU úL UHVSRQVDELOLW
LORUGHVHPQDWHSHDQXPLWHSHULRDGHGHWLPSXQRUIXQF LRQDULSXEOLFLSHUPDQHQ LVLVDX
reprezentantilor numiti sau alesi. )81& ,$ PUBLICA FRQVWLWXLH IDFWRUXO GH JHQHUDOL]DUH DO XQRU SRVWXUL DVHP SXQFWXO GH YHGHUH DO DULHL GH FXSULQGHUH D DXWRULW PLQLVWUX vL FRUHVSXQG vQ FDGUXO XQHL LQVWLWX L
LL úL UHVSRQVDELOLW
i publice un
Q WRDUH GLQ
LL 'H H[HPSOX IXQF LHL GH
QXP U GH SRVWXUL vQ IXQF LH GH
GLPHQVLXQLOHJXYHUQXOXLúLGHYDULHWDWHDGRPHQLLORU $WkW vQ DGPLQLVWUD LD FHQWUDO FkW úL vQ FHD ORFDO H[LVW SRVWXULIXQF LL GH FRQGXFHUH úL GH H[HFX LH 2 SDUWH GLQWUH DFHVWHD VXQW RFXSDWH GH IXQF LRQDUL SXEOLFL SHUPDQHQ L DQJDMD L vQ VLVWHPXO DGPLQLVWUDWLY vQ WLPS FH DOW SDUWH HVWH RFXSDW GH
reprezentanti
QRL YHQL L vQ VLVWHP
alesi si/sau
numiti.
Relatiile administrative si relatiile organizatorice Sistemul autoritatilor si institutiilor puterii executive intra, ca intreg si prin partile sale componente, in relatii cu alte autoritati sau institutii apartinand altor sisteme, precum si cu alte componente ale societatii civile. Aceste relatii sunt relatii administrative (vezi figura nr.10. Relatiile administrative stabilite intre componentele sistemului administrativ). Ele nu sunt uniforme, cunoscand diferentieri si avand particularitati in functie de componentele intre care se stabilesc. Consideram potrivita structurarea relatiilor administrative, dupa apartenenta lor in: relatii interne si relatii externe. Relatiile interne se stabilesc intre autoritati si in cadrul structurilor organizatorice ale institutiilor administrative. In ceea ce priveste relatiile autoritatii executive cu alte
autoritati ale statului, cele legislative sau judecatoresti, trebuie subliniat faptul ca acestea se bazeaza pe principiul separatiei puterilor, ceea ce exclude subordonarea. Relatiile interne intre institutii administrative reprezentative ale autoritatii: 1. Relatiile autoritatilor puterii legislative Reprezinta raporturile cu Parlamentul, in ansamblul sau, si/sau fie cu fiecare dintre cele doua camere, Senatul si Camera Deputatilor, luate separat. Aceste relatii dau expresia dreptului de control parlamentar asupra executivului si se materializeaza in atributiile constitutionale ale Parlamentului in legatura cu organizarea si functionarea autoritatilor executive. Totodata, Presedintele are anumite prerogative vizavi de Parlament, printre care dreptul ca in anumite conditii sa il dizolve. 2. Relatiile autoritatilor puterii judecatoresti sunt relatii de colaborare si au in vedere, pe de o parte, obligatiile executivului de a asigura conditiile functionarii justitiei, iar, pe de alta parte, au dreptul de a participa la constituirea autoritatilor puterii judecatoresti. 3. Relatiile autoritatilor puterii executive prin care se stabilesc si aplica prevederile proprii si ale celorlalte autoritati. In cadrul sistemului administrativ exista o serie de particularitati care se regasesc in urmatoarele categorii de relatii administrative, exemple: relatiile de autoritate stabilite in cadrul legislativ, relatiile functionale, relatiile de colaborare, relatiile de reprezentare-intre titularul de posturi si/sau functii de conducere care intra in legatura cu alte persoane din afara sau din interiorul propriului sistem administrativ, dar si din strainatate. Relatiile externe se stabilesc intre diferite componente ale structurii sistemului administrativ si alte categorii de organizatii publice sau private si/sau persoane fizice. Acestea pot fi: - relatii cu autoritatile autonome; - relatiile cu organizatiile neguvernamentale; - relatiile cu agentii economici; - relatiile cu persoanele fizice. In cadrul subsistemului organizatoric al managementului public exista relatiile organizatorice reprezentate de ansamblul legaturilor dintre componentele structurii lor organizatorice. Acestea reflecta complexitatea raporturilor care se stabilesc intre componentele primare posturi/functii publice de conducere si executie si autoritati, institutii, compartimente ale structurii lor organizatorice. Relatiile organizatorice din institutiile publice se pot divide in functie de continutul lor in: 1. Relatii de autoritate instituite prin intermediul unor acte normative, exercitarea lor fiind deci obligatorie. In aceasta categorie se includ urmatoarele trei tipuri: - Relatii ierarhice - Relatii functionale; - Relatiile de stat major. 2. Relatii de cooperare 3. Relatii de control 4. Relatii de reprezentare Relatiile nu sunt uniforme si cunosc diferentieri avand particularitati in functie de componentele intre care se stabilesc. Componentele prezentate mai sus pot fi influentate considerabil atat ca numar, cat si ca structura de catre noii functionari publici intrati in sistem. Ei au misiunea de a pune in aplicare programele administrative, economice si politice ale partidelor care i-au propulsat sau i-au numit in postul sau functia publica respectiva. Prin urmare, influenta politicului este considerabila daca se are in vedere faptul ca posturile si functiile cheie din sistemul administrativ sunt supuse unui proces continuu de schimbare, generat de mutatiile in viata politica a unei tari. Din pacate, astfel de situatii sunt
frecvente in tarile in curs de dezvoltare si slab dezvoltate si au consecinte negative asupra functionalitatii sistemului administrativ, economic si social. ÌQ FRQVHFLQ
GHYLQH GLQ FH vQ FH PDL HYLGHQW LQWURGXFHUHD XQRU FULWHULL QRL SHQWUX
SURPRYDUHD úL QXPLUHD IXQF LRQDULORU SXEOLFL vQ IXQF LLSRVWXUL SXEOLFH vQ IXQF LH GH FRPSHWHQ D ORU SURIHVLRQDO úL PDQDJHULDO 'RPLQDUHD XQXL VLVWHP GH PDQDJHPHQW GH ODWXUD SROLWLF RULHQWDW QHFRUHVSXQ] WRUDUHGHVLJXUFRQVHFLQ HGLQWUHFHOHPDLQHSO FXWHSHWHUPHQOXQJLDUSHWHUPHQVFXUW vQVHDPQ VDWLVIDFHUHDXQRULQWHUHVHP UXQWHGHJUXSVRFLDOVDXILHFKLDUúLGRDUGHSDUWLGSROLWLF
CAPITOLUL 2 REZUMAT
I. Definitie: Organizarea in managementul public reprezinta un ansamblu de procese prin care se delimiteaza elementele componente ale sistemului, se precizeaza sarcinile si competentele care revin componentelor acestuia, precum si relatiile care se stabilesc intre ele in cadrul si in afara sistemului. II. Abordari fundamentale ale gandirii formaliste cu privire la organizarea institutiilor publice din administratie. Exista trei abordari: 1)Abordarea lui Max Weber – Weber considera ca, procesele administrative evolueaza in progresie geometrica spre rationalismul tehnologic; ceea ce inseamna ca pe masura evolutiei, ideile castiga in coerenta si devin sistematice; sustine ca birocratia este un element major in aceasta evolutie complexa. 2)Abordarea lui Frederich Taylor – Taylor si-a derulat cercetarile intr-o perioada in care ineficienta, imoralitatea politica si exploatarea resurselor naturale ale Americii descriau o faza premergatoare problemei mai largi a eficientei nationale. 3)Abordarea lui Henry Fayol – Aplicabilitatea ideilor lui Fayol in managementul public se bazeaza pe 5 elemente: planificare-previziune, organizare, comunicare, coordonare si control. III. Structura administratiei publice – reprezinta configuratia interna si relatiile care se stabilesc intre componentele sistemului in procesul de realizare a obiectivelor sistemului administrativ. Poate fi abordata sub doua forme: functional si teritorial. Un sistem administrativ se poate organiza sub forma urmatoarelor tipuri de structuri: structura ierarhic-functionala, structura teritoriala, structura de tip mixt. Alte componente ale structurii organizatorice a sistemului administrativ: nivelul ierarhic, ponderea ierarhica, compartimentul, postul, functia publica. Relatiile administrative si relatiile organizatorice: Relatiile interne intre institutii administrative reprezentative ale autoritatii: 1. Relatiile autoritatilor puterii legislative; 2. Relatiile autoritatilor puterii judecatoresti; 3. Relatiile autoritatii executive prin care se stabilesc si aplica prevederile proprii si ale celorlalte autoritati. Relatiile externe, care pot fi: 1. Relatii de autoritate – ierarhice, functionale, de stat major; 2. Relatii de cooperare; 3. Relatii de control; 4. Relatii de reprezentare.
CUVINTE CHEIE
Structura administrativa Nivel ierarhic Pondere ierarhica Compartiment Post Fuctie Relatii administrative Relatii organizatorice Autoritate Cooperare Control Reprezentare
BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA
Management public- Armenia Androniceanu, ed. Economica, Bucuresti,1999. Burland A, Laufer R-Public Management, Dalloz, London, 1990. Braybrooke D.- A Strategy of Decision, Free Press, New York, 1980. Breton R- Multiculturalism and Canadian Nation-Buiding in Politics of Gender, Ethnicity and Language in Canada, sous la dir de Alan Cairns et Cynthia Williams, Toronto University Press, nr.34, 1986. Brock J.- Managing People in Public Agencies, Brown Press, Boston, 1984 Decretul nr.115/1938 Legea nr.1/1970 Legea nr.30/1990 Constitutia Romaniei/1991 Legea nr.10/1991 Legea nr.40/1991 Legea nr.69/1991 Legea nr.70/1991 H.G.nr.281/1992 Ordonanta nr.69/1994 Legea nr.83/1995
ÎNTREB RI RECAPITULATIVE
1. Ce se intelege prin organizarea managementului public? 2. Care sunt criteriile de organizare ale managementului public? 3. Care sunt reprezentantii gandirii formaliste cu privire la organizarea institutiilor publice din administratie? 4. Ce reprezinta structura administrativa? 5. Cate tipuri de structuri exista in administratia de stat? 6. Ce tipuri de relatii interne cunoasteti? 7. De cate feluri pot fi relatiile de autoritate?
CAPITOLUL 3 PARTICULARITATI ALE SISTEMULUI INFORMATIONAL AL MANAGEMENTLUI PUBLIC
MOD DE LUCRU CUPRINS 3.1.Conceptul de sistem informational 3.2.Tipologia componentelor 3.3.Functiile sistemului informational 3.4.Principiile sistemului informational 3.5.Tendinte ale sistemului informational REZUMAT CUVINTE CHEIE BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA INTREBARI RECAPITULATIVE
CONCEPTE Sistem informational Tipologia informatiilor in managementul public Functiile sistemului informational Principiile sistemului informational Tendinte
MOD DE LUCRU
(1) Manual, notite
(2) Rezumat si cuvinte -cheie
(3) Consultare bibliografie suplimentara
(4) Intrebari (5) Teste de autoevaluare (6) Studii de caz , exercitii (7) Seminar
Caiet de seminar
1. Parcurgeti, cu atentie, continutul capitolului, al anexelor si al informatiilor suplimentare primite la curs sau prin notele de curs.
2. Localizati, in text, conceptele din rezumat si cuvintele cheie. 3. Parcurgeti bibliografia suplimentara.
4. Raspundeti la intrebarile recapitulative sub forma unor expuneri verbale, dar si in scris
5. Realizati testele de autoevaluare, fara a apela la raspunsuri. Evaluati raspunsurile si reluati documentarea pe baza manualului si a bibliografiei suplimentare. 6. Rezolvati studiile de caz si exercitiile, consemnandu-le in caietul de lucrari pentru seminar. 7. Completati caietul de seminar cu exercitiile rezolvate in cadrul seminarului, cu referatul intocmit de dumneavoastra si cu concluziile din dezbateri sau din referate intocmite de ceilalti colegi de grupa.
Capitolul 3 PARTICULARITATI ALE SISTEMULUI,1)250$ AL MANAGEMENTULUI PUBLIC
,21$/
6LVWHPXO LQIRUPD LRQDO vQ DGPLQLVWUD LD SXEOLF DUH R VHULH GH SDUWLFXODULW
L FDUH VXQW
determinate de specificul domeniului studiat.
3&RQFHSWXOGHVLVWHPLQIRUPD
LRQDO
'DWHOH LQIRUPD LLOH PLMORDFHOH GH WUDWDUH D LQIRUPD LLORU FD GH DOWIHO úL FLUFXLWHOH úL IOX[XULOH
LQIRUPD LRQDOH VXQW LQIOXHQ DWH GH UHOD LLOH FDUH H[LVW vQWUH LQVWLWX LLOH FRPSRQHQWH DOH VLV
temului
DGPLQLVWUD LHLSXEOLFHGDUVLLQFDGUXODFHVWRUD ([HUFLWDUHD DXWRULW
LL OHJLVODWLYH MXULGLFH úL H[HFXWLYH GH F WUH
institutiile abilitate determina ,
H[LVWHQ D XQRU FLUFXLWH LQIRUPD LRQDOH FDUH SHUPLW YHKLFXODUHD DQXPLWRU FDWHJRULL GH LQIRUPD LL
generale si/sau clasificate. 6LVWHPXO LQIRUPD LRQDO FXSULQGH DQVDPEOXO GH GDWH LQIRUPD LL FRQ LQXWH vQ GRFXPHQWH FLUFXLWH LQIRUPD LRQDOH IOX[XUL LQIRUPD LRQDOH úL PLMORDFH GH WUDWDUH D LQIRUPD LLORU LPSOLFDWH vQ
procesul de fundamentare a deciziilor administrative elaborate in institutii care fac parte din sistemul DGPLQLVWUD LHLSXEOLFHúLFDUHFRQWULEXLHSULQFRQ LQXWXOORUODVDWLVIDFHUHDQHFHVLW
(vezi figura nr. 106LVWHPXOLQIRUPD LRQDOGLQLQVWLWX LLOHSXEOLFH
SRSXOD LHL
)LHFDUH FRPSRQHQW D VLVWHPXOXL DGPLQLVWUD LHL SXEOLFH HVWH DWkW XQ HPL
beneficiarGHLQIRUPD LLFDUHGHVHUYHúWHVLVWHPXOvQDQVDPEOXOOXL Figura nr. 10.6LVWHPXOLQIRUPD LRQDOGLQLQVWLWX LLOHSXEOLFH
DATE
INFORMA-
FLUXURI INFORMA,21$/(
,,
COMPONENTELE SISTEMULUI INFORMATIONAL
CIRCUITE INFORMA,21$/(
PROCEDURILE INFORMA,2NALE
MIJLOACE DE TRATARE A ,1)250$ ,,LOR
LORUJHQHUDOHDOH WRU FkW úL XQ
3.2. Tipologia componentelor ([LVW RFODVLILFDUHDLQIRUPD LLORU
(vezi figura nr. 11. TipologiaLQIRUPD LLORU FDUHFLUFXO
VIHUDDGPLQLVWUD LHLSXEOLFHOXkQGX
-se în considerare mai multe criterii:
1. Modul de exprimare: - Orale, - Scrise, - Audiovizuale. 2. Gradul de prelucrare: - Primare, - Intermediare, - Finale. 'LUHF LDYHKLFXO ULL
- Descendente, - Ascendente, - Orizontale. 'HVWLQD LH
- Interne, - Externe. 5. Obligativitatea pentru beneficiar: - Imperative, - Nonimperative. 6. Natura proceselor reflectate: - Financiare, - Comerciale, - Culturale, - Turistice, - Sportive. 0RGXOGHHYLGHQ
- (YLGHQ
FXUHQW
- Statistice.
,
DLQIRUPD LLORU
vQ
Figura nr. 11.7LSRORJLDLQIRUPD LLORUvQPDQDJHPHQWXOSXEOLF
ORALE MODUL DE EXPRIMARE
SCRISE AUDIOVIZUALE PRIMARE
GRADUL DE PRELUCRARE
INTERMEDIARE FINALE DESCENDENTE
',5(&
CRITERIUL
TIPUL
,$
9(+,&8/
5,,
ASCENDENTE ORIZONTALE
'(67,1$
,(
INTERNE EXTERNE
OBLIGATIVITATEA PENTRU BENEFICIAR
IMPERATIVE NONIMPERATIVE FINANCIARE COMERCIALE
NATURA PROCESELOR REFLECTATE
CULTURALE TURISTICE SPORTIVE ALTELE
MODUL DE (9,'(1
'((9,'(1 &85(17
STATISTICE
8WLOL]DUHDLQIRUPD LHLvQSURFHVXOGHHODERUDUHDDFWHORUQRUPDWLYHúLWUDQVPLWHUHDDFHVWRUDGLQ XUP F WUHDXWRULW
LOHDGPLQLVWUDWLYHORFDOHVSUHH[HFX LHLPSOLF XQFLUFXLWúLVDXIOX[LQIRUPD LRQDO
(vezi figura nr. 12&DUDFWHULVWLFLDOHIOX[XOXLLQIRUPD LRQDO Figura nr. 12.&DUDFWHULVWLFLDOHIOX[XOXLúLFLUFXLWXOXLLQIRUPD LRQDO
Fiabilitate
Vite]
GHGHSODVDUH
Cost
Lungime
&,5&8,78/,1)250$
*UDGGHvQF UFDUH
,21$/
'H IDSW FLUFXLWXO LQIRUPD LRQDO GHVHPQHD] WUDLHFWXO SH FDUH vO SDUFXUJH LQIRUPD LD GH HPL
WRU SkQ OD EHQHILFLDUXO GH LQIRUPD LH
la (vezi figura nr. 13. Tipologia circuitelor fluxurilor
LQIRUPD LRQDOH
Figura nr. 13. Tipologia circuitelor/fluxurilor iQIRUPD LRQDOH
ORIZONTALE VERTICALE
OBLICE
',5(&
,$
VEHICU/
5,,
OCAZIONALE PERIODICE
)5(&9(1
$
PRODUCERII
8Q DOW FRPSRQHQW DO VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO HVWH IOX[XO LQIRUPD LRQDO
, care
FDQWLWDWHDGHLQIRUPD LHYHKLFXODW vQWUHHPL
UHSUH]LQW
WRUúLEHQHILFLDUXOGHLQIRUPD LH
Acesta este caracterizat de OXQJLPHYLWH]
. asare, fiabilitate, cost etc.
GHGHSO
7LSRORJLDFLUFXLWHORULQIRUPD LRQDOHHVWHVWUXFWXUDW 'LUHF LD GH YHKLFXODUH FDUDFWHULVWLFLOH HPL
GXS
XUP
WRDUHOHFULWHULL
WRUXOXL úL UHVSHFWLY DOH
beneficiarului de
LQIRUPD LL
verticale, orizontale, oblice. 2. FrecYHQ DSURGXFHULL periodice, ocazionale.
3URFHGXULOH LQIRUPD LRQDOH GHVHPQHD] vQ HVHQ VWDELOHVF PRGDOLW
un ansamblu de elemente prin care se
LOH GH FXOHJHUH vQUHJLVWUDUH WUDQVPLWHUH úL SUHOXFUDUH D XQHL FDWHJRULL GH
LQIRUPD LL FX SUHFL]DUHD RSHUD LLORU GH HIHFWXDW úL VXFFHVLXQHD ORU D VXSRU LORU úL PLMORDFHORU GH WUDWDUHDLQIRUPD LLORU 'RFXPHQWDUHD vQ VLVWHPXO DGPLQLVWUD LHL SXEOLFH HVWH R DFWLYLWDWH FHO SX LQ OD IHO GH LPSRUWDQW FD úL FHOHODOWH DFWLYLW
L GH vQUHJLVWUDUH WUDQVPLWHUH úL SUHOXFUDUH D LQIRUPD LLORU FDUH
FRQVWLWXLH XQ VXSRUW SHQWUX HODERUDUHD GLIHULWHORU UDSRDUWH G UL GH VHDP VWDWLVWLFL úL QX vQ XOWLPXO
rând, acte normative. ÌQ FDGUXO VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO DO DGPLQLVWUD LHL SXEOLFH H[LVW R VHULH GH mijloace de culegere DLQIRUPD LLORU de înregistrare a acestora, de transmitereúLprelucrare a lor. Aceste PLMORDFHGHWUDWDUHDLQIRUPD LLORUXWLOL]DWHúL vQVLVWHPXODGPLQLVWUD LHLSXEOLFHVXQW de trei tipuri: - ManualePDúLQDGHVFULVPDúLQLGHFDOFXOLQVWUXPHQWHFlasice; - Mecanizate: minicalculatoare; - AutomatizateFRPSXWHUHWHUPLQDOHUH HOHGHFDOFXODWRDUHHWF
3)XQF
LLOHVLVWHPXOXLLQIRUPD LRQDO
ÌQYHGHUHDVDWLVIDFHULLQHYRLORU VRFLDOH DOHPHPEULORUVRFLHW
LLDIXUQL] ULLGHVHUYLFLLSXEOLFH
îQ DQXPLWH FRQGL LL QX VXQW VXILFLHQWH GRDU UHVXUVHOH XPDQH PDWHULDOH úL WHKQLFH HVWH QHFHVDU GH asemenea, un permanent contact cu realitatea GLQ PHGLXO VRFLDO SH FDUH vO VHUYHúWH PDQDJHPHQWXO public. Prin urmare, VLVWHPXO LQIRUPD LRQDO DO LQVWLWX LLORU SXEOLFH vQGHSOLQHúWH XUP WRDUHOH IXQF LL (vezi figura nr. 14)XQF LLOHVLVWHPXOXLLQIRUPD LRQDO Figura nr. 14)XQF LLOHVLVWHPXOXLLQIRUPD LRQDO 23(5$
'(&,=,21$/
)81&
,21$/
DE DOCUMENTARE
,,/(6,67(08/8,,1)250$
,21$/
)XQFWLDGHFL]LRQDO FRQVW vQDFHHDF VLVWHPXOLQIRUPD LRQDOWUHEXLHV DVLJXUHHOH
mentele
LQIRUPD LRQDOH QHFHVDUH IXQGDPHQW ULL DFWHORU DGPLQLVWUDWLYH úL WXWXURU FDWHJRULLORU GH GHFL]LL
administrative. ÌQ IRQG GHFL]LD DGPLQLVWUDWLY HVWH UH]XOWDWXO XQXL SURFHV DPSOX GH FXOHJHUH vQUHJLVWUDUH WUDQVPLWHUH SUHOXFUDUH D LQIRUPD LLORU ) U LQIRUPD LL PLMORDFH GH WUDWDUH D LQIRUPD LLORU I U IOX[XULOHúLFLUFXLWHOHLQIRUPD LRQDOHGHVFULVHGHFLUFXOD LDLQIRUPD LLORUvQVLVWHPXODGPLQLVWUDWLYQXVH SRDWH YRUEL GH FRQGL LL PLQLPH SHQWUX IXQGDPHQWDUHD XQRU GHFL]LL DGPLQLVWUDWLYH HILFLHQWH úL D XQRU
DFWH QRUPDWLYH FDUH V FRQWULEXLH OD FUHDUHD XQXL FDGUX FRUHVSXQ] WRU DSOLF ULL GHFL]LLORU GHVI úXU ULL DFWLYLW
LLvQLQVWLWX LLOHSXEOLFHúLvQVRFLHWDWHDURPkQHDVF vQJHQHUDO )XQF LD RSHUD LRQDO HVWH FHD SULQ FDUH VLVWHPXO LQIRUPD LRQDO DVLJXU RSHUD LRQDOL]DUHD
DFWHORUDGPLQLVWUDWLYHOHJLGHFUHWHKRW UkUL
si a tuturor deciziilor administrative etc.
3ULQ XUPDUH WRWDOLWDWHD GDWHORU LQIRUPD LLORU FDUH FLUFXO vQ VLVWHPXO LQIRUPD LRQDO DO DGPLQLVWUD LHLSXEOLFHFLUFXLWHOHúL IOX[XULOH LQIRUPD LRQDOHH[LVWHQWHFRQWULEXLHvQPRGGHFLVLYDWkWOD vQ HOHJHUHD FRUHFW D FRQ LQXWXOXL XQXL DFW QRUPDWLY VDX DO XQHL GHFL]LL DGPLQLVWUDWLYH FkW PDL DOHV OD DSOLFDUHD DFHVWRUD 'LQ SXQFW GH YHGHUH SUDFWLF VLVWHPXO LQIRUPD LRQDO LQIOXHQ HD] vQ PDUH P VXU GHVI úXUDUHDDFWLYLW
LORULPSOLFDWHvQH[HFXWDUHDVDUFLQLORUFXFDUHDXIRVWLQYHVWL LIXQF LRQDULLSXEOLFL
úLvQDSOLFDUHDXQRUDFWHQRUPDWLYHúLVDXGHFL]LLDGPLQLVWUDWLYH )XQF LD GH GRFXPHQWDUH D VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO H[SULP P vQUHJLVWUD
LQIRUPD LL
QHFHVDUH
SHUVRQDOXOXL
SHQWUXDIXQGDPHQWDVLVWHPXOGHRELHFWLYHúLLPSOLFLWGHFL]LLOH
enirea acestui sistem de a
DQJDMDW
vQ
VLVWHP
administrative derivate din acesta.
$VWIHO SXQFWXO GH YHGHUH VXV LQXW GH PDMRULWDWHD VSHFLDOLúWLORU vQ GRPHQLX SRWULYLW F UXLD VLVWHPXOLQIRUPD LRQDODOPDQDJHPHQWXOXLSXEOLFVHUHGXFHODDFWLYLWDWHDGHGRFXPHQWDUHUHSUH]LQW vQ DFFHS LXQHDQRDVWU XQDGLQFHOHPDLLPSRUWDQWHIXQF LLDVLVWHPXOXLLQIRUPD LRQDO
în siVWHPXODGPLQLVWUD LHLSXEOLFH GLIHULWHcriterii de clasificare a documentelor:
PDUWLFXODULW ([LVW
LDOHGRFXPHQW
ULL
D&RQ LQXW E)RUP F'DW
d. Alfabet; H/LPE HWF
Din punct de vedere pragmatic, GRFXPHQWHOHDGPLQLVWUDWLYHSRWILJUXSDWHvQGRX FDWHJRULL PriPD FDWHJRULH HVWH DOF WXLW GLQ GRFXPHQWHOH IRORVLWH H[FOXVLY GH IXQF LRQDULL SXEOLFL LQWHUHVD L $ GRXD FDWHJRULH FXSULQGH DFHOH GRFXPHQWH IRORVLWH PDL UDU úL FDUH U PkQ OD GLVSR]L LD IXQF LRQDULORUGLQFRPSDUWLPHQWXOGHGRFXPHQWDUHDOLQVWLWX LLORUSXE
lice.
&D úL DFWLYLWDWH FDUH SHUPLWH H[HUFLWDUHD XQHLD GLQ IXQF LLOH VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO GLQ DGPLQLVWUD LD
SXEOLF
GRFXPHQWDUHD
DGPLQLVWUDWLY
HVWH
LQWHJUDW
vQ
VLVWHPXO
QD LRQDO
GH
documentare. ÌQ DFHVW VHQV vQ 5RPkQLD H[LVW XQ &RQVLOLX /HJLVO
ativ, care a preluat sarcina de a organiza
HYLGHQ D RILFLDO D OHJLVOD LHL úL GH D SXEOLFD FROHF LL úL UHSHUWRDUH OHJLVODWLYH SUHFXP úL EXOHWLQH SHULRGLFHGHLQIRUPDUHOHJLVODWLY &RQVLOLXO /HJLVODWLY D LQWURGXV vQ VLVWHPXO GH HYLGHQ
D OHJLVOD LHL
metode moderne de
vQUHJLVWUDUHúLDSHODUHDLQIRUPD LLORUUHXQLWHvQWU RED] GHGDWH
-
6DUFLQLFRQFUHWHvQDFHVWVHQVDUH'LUHF LDGH'RFXPHQWDUHúL,QIRUPDUH/HJLVODWLY ÌQWUH FHOH WUHL IXQF LL DOH VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO H[LVW VWUkQVH LQWHUGHSHQGHQ H %XQD IXQF LRQDUH D DFHVWXLD HVWH GHWHUPLQDW GH XWLOL]DUHD FX SURIHVLRQDOLVP GH F WUH PDQDJHULL SXEOLFL D WXWXURUFRPSRQHQWHORUVLVWHPXOXLLQIRUPD LRQDOúLGHUHYDORULILFDUHDIXQF LLORUDFHVWXLD
33ULQFLSLLOHVLVWHPXOXLLQIRUPD
LRQDO
SistemuO LQIRUPD LRQDO vQ LQVWLWX LLOH SXEOLFH VH IXQGDPHQWHD] care permit reali]DUHDIXQF LLORUVDOHVSHFLILFH.
SH XQ DQVDPEOX GH
principii
3ULQFLSLXO FRQFHSHULL úL UHVWUXFWXU ULL VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO SRWULYLW FHULQ HORU PDQDJHPHQWXOXLXQHLLQVWLWX LLS
ublice
&RQFHSHUHD úL UD LRQDOL]DUHD VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO VH IXQGDPHQWHD] vQ PRG H[SUHV SH FHULQ HOHVSHFLILFHDOHPDQDJHPHQWXOXLXQHLLQVWLWX LLSXEOLFHFDUHVXQWVWUkQVFRUHODWHFXVLVWHPHOHGH QHYRL UHVSHFWLY GH LQWHUHVH DOH VRFLHW
LL 5D LXQHD H[LVWHQ HL VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO R UHSUH]LQW
DVLJXUDUHD ED]HL LQIRUPD LRQDOH QHFHVDUH SHQWUX GHUXODUHD HILFLHQW DWkW D SURFHVHORU GH PDQDJHPHQW FkWúLGHH[HFX LHvQFDGUXOXQHLLQVWLWX LLSXEOLFHVDXDVLVWHPXOXLDGPLQLVWUDWLYvQDQVDPEOXOOXL
3ULQFLSLXOFRUHO ULLVWUkQVHDVLVWHPXOXLLQIRUPD LRQDOFXRUJDQL]DUHDVWUXFWXUDO úLFX VLVWHPXOGHFL]LRQDOGLQLQVWLWX LLOHSXEOLFHFDUHFRPSXQVLVWHPXODGPLQLVWUDWLYúLQXQXPDL
ÌQ SURLHFWDUHD VWUXFWXULORU RUJDQL]DWRULFH VSHFLILFH LQVWLWX LLORU SXEOLFH GLQ DUD QRDVWU WUHEXLH V VH LQ VHDPDGHIDSWXOF ILHFDUHFRPSRQHQW DVLVWHPXOXLUHSUH]LQW úLXQHPL
WRUúLXQEHQHILFLDU
GH LQIRUPD LL F WLSXULOH GH UHOD LL RUJDQL]DWRULFH FDUH DSDU vQWUH SRVWXUL vQWUH FRPSDUWLPHQWH vQWUH LQVWLWX LLúLVDXDXWRULW
LDOHDGPLQLVWUD LHLSXEOLFHGHVFULXFLUFXLWHLQIRUPD LRQDOH
)LHFDUH FRPSRQHQW D VLVWHPXOXL GLVSXQH SHQWUX UHDOL]DUHD RELHFWLYHORU DWULEXLWH GH DQXPLWH PLMORDFHGHWUDWDUHDLQIRUPD LLORUúLWUHEXLHV IRORVHDVF DQXPLWHSURFHGXULLQIRUPD LRQDOH
3ULQFLSLXOXQLW
LLPHWRGRORJLFHDWUDW ULLLQIRUPD LLORU
ÌQ YHGHUHD DVLJXU ULL FRPSDWLELOLW
LL vQWUH WRDWH FRPSRQHQWHOH VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO DO
DGPLQLVWUD LHL SXEOLFH HVWH QHFHVDU FD PRGXO GH FXOHJHUH úL SUHOXFUDUH DLQIRUPD LLORU V ILHXQLWDU GLQ
punct de vedere metodologic. 2 DVHPHQHD DERUGDUH DVLJXU VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO XQ SOXV GH ULJXUR]LWDWH úL IDFLOLWHD] IXQF LRQDOLWDWHDVD 7UDWDUHDXQLWDU DLQIRUPD LLORUSHUPLWHWUHFHUHDODSUHOXFUDUHDDXWRPDW DGDWHORU $SOLFDUHD DFHVWXL SULQFLSLX DWUDJH DSHODUHD OD IXQF LRQDULL SXEOLFL VSHFLDOL]D L vQ GRPHQLXO
informatic. Respectarea principiului FRQIHU
VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO XQ SOXV GH ULJXUR]LWDWHúLIDFLOLWHD]
DWkW FRQWUROXO FRQGXFHULL DVXSUD IXQF LRQ ULL VDOH VFKLPE ULOH vQ VWUXFWXUD úL IXQF LRQDUHD VD FkW úL H[WLQGHUHDXWLOL] ULLVLVWHPHORUDXWRPDWHGHSUHOXFUDUHDGDWHORUvQVLVWHPXO
administrativ.
3ULQFLSLXOFRQFHQWU ULLDVXSUDLQIRUPD LLORUHVHQ LDOH
3RWULYLW DFHVWXL SULQFLSLX LQIRUPD LLOH WUHEXLH WUDQVPLVH RUL GH FkWH RUL HVWH SRVLELO VHOHFWLY vQWUXFkW DFHDVWD vQVHDPQ HFRQRPLH GH WLPS UHVXUVH úL LPSOLFLW RSHUDWLYLWDWH vQ
fundamentarea unor
GHFL]LL úLVDX HODERUDUHD XQRU GRFXPHQWH DGPLQLVWUDWLYH 0DL PXOW GHFkW DWkW SULQ WUDQVPLWHUHD LQIRUPD LLORU HVHQ LDOH VH DVLJXU GHJUHYDUHD VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO GH LQIRUPD LL QHUHOHYDQWH FDUH DIHFWHD] FDOLWDWHDSURFHVHORUGHvQUHJLVWUDUHWUDQVPLWHUHúLSUHOXFUDUHDLQIRUPD LLORUHVHQ LDOH
3ULQFLSLXODVLJXU ULLXQXLWLPSFRUHVSXQ]
WRUGHUHDF LHFRPSRQHQWHORUVLVWHPXOXL
DGPLQLVWUD LHLSXEOLFH
3RUQLQGGHODSUHPLVDF GHVI úXUDUHDGLYHUVHORUSURFHVHGHPXQF GLQVLVWHPXODGPLQLVWUD LHL SXEOLFH SUH]LQW FDUDFWHULVWLFL WHPSRUDOH HVWH QHFHVDU FD úL YLWH]D GH UHDF LH D FRPSRQHQWHORU VLVWHPXOXLV ILHGLIHULW 3ULQXUPDUHúLWLPSLLGHFXOHJHUHYHKLFXODUHSUHOXFUDUHDLQIRUPD LLORUúLGH
fundamentare a documentelor administUDWLYHWUHEXLHGLIHUHQ LD L $FHDVWD VH UHDOL]HD] vQ PRG H[SUHV SULQ XWLOL]DUHD XQRU SURFHGXUL úL PLMORDFH YDULDWH SHQWUX WUDWDUHDLQIRUPD LLORU
3ULQFLSLXO DVLJXU ULL GH PD[LPXP GH LQIRUPD LL ILQDOH GLQWU
-un fond limitat de
LQIRUPD LLSULPDUH
(VWH FXQRVFXW IDSWXO F FHOH PDL LPSRUWDQWH GRFXPHQWH DGPLQLVWUDWLYH VH IXQGDPHQWHD] SH LQIRUPD LL ILQDOH 'H DFHHD VH LPSXQH R HILFLHQW YDORULILFDUH úL SUHOXFUDUH D LQIRUPD LLORUFDUHSURYLQ GHODQLYHOXULOHDGPLQLVWUD LHLORFDOHúLGLQDOWHWHU HVXUV
e.
$FWHOH QRUPDWLYH HPLVH GH LQVWLWX LLOH GLQ DGPLQLVWUD LD FHQWUDO VH IXQGDPHQWHD] SH LQIRUPD LL VLQWHWLFH vQGHRVHEL ILQDOH FDUH VXQW UH]XOWDWXO XQXL SURFHV DPSOX GH GRFXPHQWDUH DGPLQLVWUDWLY
3ULQFLSLXOIOH[LELOLW
LL
Presupune adaptarea cRQWLQX
DSDUDPHWULORUVLVWHPXOXLLQIRUPD LRQDOGLQDGPLQLVWUD LDSXEOLF
OD FDUDFWHULVWLFLOH PHGLXOXL H[WHUQ (VWH QHFHVDU vQ DFHVW VHQV R DERUGDUH PRGXODU D VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDOGLQDGPLQLVWUD LH$FHVWDDUIDFLOLWDDFFHVXOUDSLGúLVHOHFWLYODLQIRUPD LLOHUHOHYDQWH'H DVHPHQHDHVWHSRVLELO DFWXDOL]DUHDSHUPDQHQW DGDWHORUúLLQIRUPD LLORUFDUHFRPSXQVLVWHPXOODXQ
moment dat. 3ULQFLSLXOIOH[LELOLW
LLQHFHVLW RSHUPDQHQW UHDF LHDLQVWLWX LLORUGLQDGPLQLVWUD LDSXEOLF vQ
special a celRU GLQ DGPLQLVWUD LD ORFDO
ID
GH RSLQLLOH PHPEULORU VRFLHW
LL úL DGRSWDUHD UDSLG D
GHFL]LLORUSHFDUHOHDWUDJHVLVWHPXOGHQHYRLLQWHUHVHúLSUHIHULQ HDOHSRSXOD LHL (VWH HYLGHQW QHFHVLWDWHD DOLPHQW ULL VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO GH OD QLYHOXO DGPLQLVWUD LHL FHQWUDOH FX LQIRUPD LL DFWXDOL]DWH úLVDX UH]XOWDWH GLQ DSOLFDUHD vQ WLPS D XQRU DFWH QRUPDWLYH $FWXDOL]DUHDLQIRUPD LLORUDUHI U vQGRLDO UROXOGHDDWUDJHGHVHRULFKLDUPRGLILFDUHDFRQ LQXWXOXL
unui act normativ sau al unei decizii administrative elaborate anterior.
37HQGLQ
HDOHVLVWHPXOXLLQIRUPD LRQDO
3UH]HQW P vQ FRQWLQXDUH FkWHYD WHQGLQ H LPSRUWDQWH FDUH VH PDQLIHVW vQ FDGUXO VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDODOPDQDJHPHQWXOXLSXEOLF 8WLOL]DUHD FRPSXWHUHORU vQ UH HD
, care s
SHUPLW DFFHVXO FRQFRPLWHQW DO PDL PXOWRU
XWLOL]DWRULGLQGLYHUVHFRPSRQHQWHDOHDGPLQLVWUD LHLODFDWHJRULLOHGHLQIRUPD LLGRULWHúLQHFHVDUH
2. Informatizarea integrata a activitatilor din institutiile publice MHQ LRQ P DSDUL LD GRPHQLXOXL QRX DO informaticii administrative, FDUH DUHXWLOLWDWH SUDFWLF
GHRVHELW úLMXVWLILF WHQGLQ DHQXQ DW ,QIRUPDWLFD SRDWH úL WUHEXLH V FRQWULEXLH OD FUHúWHUHD HILFLHQ HL VFKLPEXOXL GH LQIRUPD LL GHRDUHFH VH FRQFUHWL]HD] vQ VLVWHPH GH WUDQVPLVLH UDSLG GH FRGLILFDUH úL GHFRGLILFDUH D LQIRUPD LLORU SURJUDPH GH GHSLVWDUH DXWRPDW D HURULORU OLPEDMH VLPEROLFH WUDQVODWRDUH DXWRPDWH
etc. 3. AFFHQWXDUHD
FDUDFWHUXOXL SUHYL]LRQDO DQWLFLSDWLY DO VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO GLQ
DGPLQLVWUD LDSXEOLF
Sistemul inIRUPD LRQDO SULQ IRQGXO GH LQIRUPD LL GH FDUH GLVSXQH úL FX DMXWRUXO WHKQLFLL PRGHUQH GH HYLGHQ
SUHOXFUDUH úL WUDQVPLWHUH D GDWHORU úL LQIRUPD LLORU WUHEXLH V DVLJXUH XQ WLPS
PLQLPQHFHVDUGHU VSXQVODQHYRLOHYLLWRDUHDOHPHPEULORUVRFLHW
LLODV
atisfacerea interesului public.
7HQGLQ D LQIOXHQ HD] FDOLWDWHD GHFL]LLORU DGPLQLVWUDWLYH DGRSWDWH SHUPLWH R PDL EXQ FRUHODUH D FRQ LQXWXOXL ORU FX UHDOLWDWHD GLQ XQLWDWHD DGPLQLVWUDWLY WHULWRULDO XQGH XUPHD] D IL
-
DSOLFDWH DFFHOHUHD] SURFHVXO GH H[HFXWDUH D DFHVWRUD úL LPSOLFLW GH UHDOL]DUH D RELHFWLYXOXL
fundamental al managementului public-FUHúWHUHD interesului public general.
FDOLW
LL
VHUYLFLLORU
SXEOLFH
úL
VDWLVIDFHUHD
CAPITOLUL 3 REZUMAT
I.Definitie: Sistemul informational cuprinde ansamblul de date, informatii continute in documente, circuite informationale, fluxuri informationale si mijloace de tratare a informatiilor, implicate in procesul de fundamentare a deciziilor elaborate de organele care fac parte din sistemul administratiei publice si care contribuie, prin continutul lor, la satisfacerea necesitatilor generale ale populatiei. Circuitul informational reprezinta traiectul pe care il parcurge informatia de la emitator pana la beneficiarul de informatii. Fluxul informational reprezinta cantitatea de informatie vehiculata intre emitator si beneficiarul de informatie. Caracteristicile fluxului informational sunt: -lungime -viteza de deplasare -fiabilitate -cost Proceduri informationale reprezinta un ansamblu de elemente prin care se stabilesc modalitatile de culegere, inregistrare, transmitere si prelucrare a unei categorii de informatii cu precizarea operatiilor de efectuat si succesiunea lor, a suportilor si mijloacelor de tratare a informatiilor. II. Functiile sistemului informational Sistemul informational indeplineste trei functii: 1)Functia decizionala-consta in faptul ca sistemul informational trebuie sa asigure elementele informationale necesare fundamentarii actelor administrative la nivelul Parlamentului, Guvernului si tuturor categoriilor de decizii administrative. 2)Functia operationala este cea prin care sistemul informational asigura operationaliarea actelor administrative: legi, decrete, hotarari, decizii administrative etc 3)Functia de documentare a sistemului informational asigura informatiile necesare personalului angajat in sistemul public pentru a fundamenta sistemul de obiective si decizii. III. Principiile sistemului informational: Principiul conceperii si restructurarii sistemului informational potrivit cerintelor managementului unei institutii publice Principiul corelarii stranse a sistemului informational cu organizarea structurala si cu sistemul decizional din institutiile publice care compun sistemul administrativ si nu numai. Principiul unitatii metodologice a tratarii informatiilor Principiul flexibilitatii Principiul concentrarii asupra informatiilor esentiale Principiul asigurarii unui timp corespunzator de reactie a componentelor sistemului administratiei publice
CUVINTE CHEIE
Circuit informational Flux informational Emitator Beneficiar Mijloace de tratare a informatiilor Functia decizionala Functia operationala Functia de documentare
BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA
Management Public- Armenia Androniceanu, Ed. Economica, Bucuresti, 1999. Burack E.- Organizational Analysis, The Dryden Press, Hinsdale, 1985 Burkhead J. – Governmental Budgeting, John Willy & Sons, New York, 1987 Cameron D.- Canadian Studies in the Nineties, Association for Canadian Studies, Montreal, 1996 Churchill S.- Nouvelles Perspectives Canadiennes, Studes Cannadiennes, Ottawa, 1998 Crane D- The Public Manager Contemporary Challenge and Responsabilities, Georgia State University Press, Chicago, 1991 Douglas F. – Origins, Canadian History to Confederation, Harwest House, Toronto, 1988. Flynn N.-Maniging Public Services, Martin’s Press, New York, 1990 Fremont L.- Public Budgeting, Longman, New York, 1983
INTREBARI RECAPITULATIVE
1. Ce este circuitul informational? Dar fluxul informational? 2. Ce sunt procedurile informationale? 3. Care sunt mijloacele de tratare a informatiilor in administratia publica? 4. Ce functii indeplineste sistemul informational? 5. Care sunt criteriile de clasificare a documentelor? 6. In ce consta principiul unitatii metodologice a tratarii informatiilor? 7. Care sunt tendintele sistemului informational?
CAPITOLUL 4 : PARTICULARITATI ALE SISTEMULUI DECIZIONAL AL MANAGEMENTULUI PUBLIC
MOD DE LUCRU CUPRINS 4.1. Fundamentarea deciziilor administrative 4.2. Tipuri de decizii administrative 4.3. Participantii la decizia administrativa 4.4. Procesul de fundamentare a deciziilor administrative 4.5. Abordari majore privind procesul de fundamentare a deciziilor administrative 4.5.1. Abordarea manageriala a procesului decizional 4.5.2. Modelul rational-comprehensiv de fundamentare a deciziilor administrative 4.5.3. Abordarea politica a procesului decizional 4.5.4. Abordarea legala a procesului decizional REZUMAT CUVINTE CHEIE BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA INTREBARI RECAPITULATIVE
CONCEPTE Decizii administrative Tipologia deciziilor Procesul de fundamentare a deciziilor Abordari ale procesului decizional Participantii la decizia administrativa
MOD DE LUCRU
(1) Manual, notite
(2) Rezumat si cuvinte -cheie
1. Parcurgeti, cu atentie, continutul capitolului, al anexelor si al informatiilor suplimentare primite la curs sau prin notele de curs.
2. Localizati, in text, conceptele din rezumat si cuvintele cheie. 3. Parcurgeti bibliografia suplimentara.
(3) Consultare bibliografie suplimentara
4. Raspundeti la intrebarile recapitulative sub forma unor expuneri verbale, dar si in scris
(4) Intrebari (5) Teste de autoevaluare (6) Studii de caz , exercitii (7) Seminar Caiet de seminar
5. Realizati testele de autoevaluare, fara a apela la raspunsuri. Evaluati raspunsurile si reluati documentarea pe baza manualului si a bibliografiei suplimentare. 6. Rezolvati studiile de caz si exercitiile, consemnandu-le in caietul de lucrari pentru seminar. 7. Completati caietul de seminar cu exercitiile rezolvate in cadrul seminarului, cu referatul intocmit de dumneavoastra si cu concluziile din dezbateri sau din referate intocmite de ceilalti colegi de grupa.
Capitolul 4 PARTICULARITATI ALE SISTEMULUI DECIZIONAL AL MANAGEMENTULUI PUBLIC
Adaptarea institutiilor publice la sistemul de nevoi se realizeaza prin intermediul activitatii managerilor publici si este rezultatul fundamentarii aplicarii deciziilor administrative.
4.1. Fundamentarea deciziilor administrative Orice activitate umana, presupune in mod prealabil fundamentarea, in luarea unei decizii. Fiecare actiune serveste la realizarea unui scop bine determinat. Pentru atingerea scopului exista mai multe modalitati de actiune, care descriu diferite variante decizionale. In managementul public, deciziile administrative sunt adoptate atat de catre reprezentanti numiti si/sau alesi din institutiile administratiei de stat, cat si de catre functionari publici de conducere si/sau executie din institutiile publice. Decizia administrativa poate fi definita ca un proces complex de alegere a unei variante decizionale din mai multe posibile, in vederea realizarii unui obiectiv al administratiei publice si/sau institutiilor publice care influenteaza activitatea a cel putin unei alte persoane fizice sau juridice din sistem, a sistemului administrativ in ansamblul lui sau a societatii, in general. Decizia administrativa poate fi definita si ca o manifestare de vointa a conducerii unei institutii a administratiei de stat, constand intr-o optiune, in vederea realizarii unui scop. Particularitati ale deciziei administrative : - Este determinata de obiectivele managementului public si de cadrul normativ ; - Este rezultatul colaborarii intre functionari publici de conducere si executie reprezentanti alesi si/sau numiti din institutiile publice si cetateni ; - Implica un volum mare de munca ; - Presupune derularea unui proces decizional care cuprinde mai multe etape ; - Este avizata de una sau mai multe persoane fizice si/sau juridice ; - Este rezultatul colaborarii mai multor persoane (titulari de posturi/functii publice de conducere/executie, reprezentanti numiti si/sau alesi si cetateni) ; - Implica responsabilitatea uneia si/sau mai multor persoane titulare ale unor posturi/functii publice in administratie ; a reprezentantilor alesi si/sau numiti si a cetatenilor. Orice decizie administrativa trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte : 1. Sa fie fundamentata stiintific In procesul decizional din cadrul institutiei publice, pentru a asigura integrarea eficienta a activitatilor, este necesara luarea in considerare a intereselor cetatenilor si influenta celorlalte categorii de factori, pe baza studierii modalitatilor concret-istorice de manifestare in perioada actuala si in viitor. 2. Sa fie fundamentata din punct de vedere legislativ O decizie administrativa este determinata si determina cadrul legislativ. 3. Sa aiba caracter realist Aceasta presupune rezolvarea unor situatii prin fundamentarea unei decizii administrative care implica in prealabil o evaluare cat mai completa a situatiei de fapt, respectiv a contextului national si/sau a particularitatilor inregistrate in unitatea administrativ-teritoriala unde urmeaza a fi aplicata. In acest sens, se recomanda luarea in considerare a problemelor specifice zonei si prin urmare a intereselor sociale generale locale.
4. Sa intervina in timp util Pentru fiecare decizie administrativa exista o anumita perioada determinata in care decizia trebuie fundamentata si aplicata pentru a putea fi satisfacute anumite interese sociale, generale si/sau specifice. Pentru ca deciziile sa poata fi adoptate in perioada optima de timp, este necesara o previzionare a schimbarilor sociale, a mutatiilor care pot interveni in timp in sistemul nevoilor sociale dar si in mediul international. 5. Sa fie integrata in ansamblul deciziilor administrative adoptate anterior Presupune luarea in considerare de catre decidenti a continutului deciziilor deja adoptate pentru a nu interveni suprapuneri sau, dimpotriva, contradictii. 6. Sa fie oportuna Pentru ca o decizie administrativa sa contribuie pe deplin la realizarea scopului pentru care a fost emisa este necesar ca managerul public si/sau reprezentantul ales/numit sa cunoasca situatia, respectiv conjunctura care a declansat procesul decizional si perioada propice pentru fundamentarea si executarea acesteia. Aceasta conditie de baza a oportunitatii deciziei administrative ridica o problema de cea mai mare insemnatate, anume, cine este cel mai competent sa sesizeze momentul potrivit pentru adoptarea deciziei administrative. In ceea ce priveste competenta pentru adoptarea unei decizii administrative, dupa parerea noastra, este recomandabil ca problemele diferitelor colectivitati sa fie rezolvate de catre organele administratiei locale prin adoptarea deciziilor administrative corespunzatoare, iar cadrul general, format din acte normative generale si specifice, sa fie fundamentat la nivelul administratiei centrale, in urma consultarilor directe cu reprezentantii de la nivel local. 7. Sa fie finalizata Implica trecerea imediata la executarea deciziei administrative si urmarirea aplicarii acesteia.
4.2. Tipuri de decizii administrative Exista o tipologie a deciziilor, determinata de specificul acestui domeniu distinct pe care il reprezinta managementul public din administratie. 1. Dupa situatia concreta la care se refera : a) Decizii normative, care se fundamenteaza in situatiile cu caracter de generalitate si se regasesc in continutul diferitelor acte normative, integrate in cadrul general al managementului public ; de obicei aceste decizii sunt rezultatul efortului comun al mai multor functionari publici si reprezentanti alesi si apar sub forma actelor normative ; b) Decizii specifice, care se fundamenteaza in situatii concrete particulare de catre functionari publici si/sau reprezentanti care au competente decizionale si responsabilitati in acest sens. 2. Dupa nivelul ierarhic pe care se afla decidentul : a) Decizii de nivel superior, b) Decizii de nivel mediu, c) Decizii de nivel inferior,
Figura nr. 15. Tipologia deciziilor administrative
6,78$
,$&21&5(7
/$
&$5(6(5()(5
DECIZII NORMATIVE DECIZII SPECIFICE DECIZII PE TERMEN NELIMITAT DECIZII PE TERMEN LUNG
ORIZONTUL DE TIMP
DECIZII PE TERMEN MEDIU DECIZII CURENTE
)5(&9(1
$$'237
5,,
DECIZII PERIODICE DECIZII ALEATOARE DECIZII UNICE
CRITERIUL TIPUL DEC. ADMINISTRATIVE
AMPLOAREA SFEREI DECIZIONALE A DECIDENTULUI 180
58/
PERSOANELOR PARTICIPANTE LA FUNDAMENTARE
DECIZII INTEGRATE DECIZII AVIZATE DECIZII INDIVIDUALE DECIZII DE GRUP DECIZII GENERALE DECIZII NOMINALE
&21
,1878/8,
DECIZII DETERMINATE DE CEREREA DE SERVICII
DECIZII DETERMINATE DE 6&+,0%
&203(7(1
(,
DECIDENTULUI
5,Ì16758&785
DECIZII EXECUTORII DECIZII DE ADMINISTRARE DECIZII DE NIVEL SUPERIOR
NIVELUL IERARHIC
DECIZII DE NIVEL MEDIU DECIZII DE NIVEL INFERIOR
3. Dupa orizontul de timp la care se refera : a) Decizii administrative pe termen nelimitat si in aceasta categorie sunt incluse deciziile fundamentate la nivel de parlament si guvern care imbraca forma legilor, hotararilor de guvern, ordonantelor de urgenta etc. b) Decizii pe termen lung, fundamentate la nivel administratiei centrale si locale. c) Decizii pe termen mediu, fundamentate la nivel de guvern, dar si la nivelul administratiei locale. d) Decizii curente, fundamentate la toate nivelurile sistemului administrativ si care vizeaza orizonturi scurte de timp. e) Decizii administrative pe termen scurt. 4. Dupa frecventa adoptarii : a) Decizii periodice, b) Decizii aleatorii, c) Decizii unice, Aceste decizii se fundamenteaza atat la nivel central, cat si la cel local al administratiei. 5. Dupa amploarea sferei decizionale a decidentului : a) Decizii integrale, b) Decizii avizate. 6. Dupa numarul persoanelor participante la procesul de fundamentare : a) Decizii de grup b) Decizii individuale 7. Din punct de vedere al continutului si al modificarilor pe care le aduc in ordinea juridica se disting : a) Decizii generale, b) Decizii nominale, c) Decizii determinate de cererea de servicii publice, d) Decizii determinate de schimbarile in structura unei institutii publice. 8. Din punct de vedere al competentei decidentului : a) Decizii executorii, b) Decizii de administrare
4.3. Participantii la decizia administrativa Figura nr. 16.3DUWLFLSDQ LLODSURFHVXOGHFL]LRQDOvQDGPLQLVWUD LH DE DECIZIE '(&,'(1
)81& 3$57,&,3$1
,/$
,
,21$5,
PUBLICI
EXECUTAREA DECIZIILOR 3$57,&,3$1
,/$
PREG 7,5($ DECIZIILOR Abordarea procesului decizional in sistemul administrativ, asa cum am aratat mai sus, presupune luarea in considerare a particularitatilor derivate din specificul domeniului de activitate al institutiilor publice.
Prin urmare, este posibila delimitarea a 2 categorii de participanti la fundamentarea si adoptarea deciziilor administrative, in functie de : 1. Modul de implicare ; 2. Nivelul administrativ-pozitia in structura organizatorica. 1. Dupa modul de implicare in procesul decizional sunt : a. Functionari publici implicati direct (functionari publici cu functii publice de conducere si executie) ; b. Functionari publici implicati indirect (functionari publici de executie); c. Cetatenii consultati si/sau specialisti implicati direct si/sau indirect. De la inceput trebuie facuta distinctia intre functionarii publici care decid si cei care sunt doar consultati atunci cand se adopta o decizie administrativa. Chiar daca nu au participat in mod direct la adoptarea deciziei administrative, persoanele consultate nu sunt exceptate de la raspundere, prin urmare nu sunt exonerate de responsabilitate in ceea ce priveste decizia administrativa respectiva. Raspunderea revine tuturor persoanelor care, intr-un fel sau altul, au luat parte la adoptarea unei decizii administrative. Evident, gradul de raspundere este diferit, de la caz la caz, in functie de contributia fiecarei persoane la forma finala avizata ulterior. 2. In functie de nivelul administrativ pe care se situeaza in structura, functionarii publici din sistemul administrativ implicati in fundamentarea deciziilor administrative pot fi grupati in doua catergorii : - Functionari publici din administratia centrala si reprezentanti alesi/numiti ; - Functionari publici din administratia locala si reprezentanti alesi/numiti. Este evidenta, astfel, marea raspundere care revine persoanelor fara drept de decizie situate pe nivelurile inferioare, adica acelora care analizeaza in mod concret problemele aparute si propun solutii pentru rezolvarea lor. Dintre acestea, ulterior se contureaza variantele decizionale. In mod similar, persoanele cu drept de decizie, si detinatoare ale unor functii publice la nivelul mediu al administratiei, cat si cele fara drept de decizie trebuie sa aiba, de asemenea, cunostinte corespunzatoare de specialitate si o buna pregatire profesionala, o temeinica si exacta imagine asupra realitatilor sociale, a necesitatilor ce urmeaza a fi satisfacute, precum si a posibilitatilor materiale de satisfacere a acestora. Totodata, se recomanda a avea mult realism si un dezvoltat spirit de discernamant, obiectivitate si corectitudine in alegerea modalitatilor de rezolvare a problemelor cu care sunt confruntate organele administratiei de stat si/sau societatea romaneasca. Se poate afirma ca intr-o mare masura performantele obtinute in administratie depind de competenta manageriala si profesionala din aparatul administrativ, dar si de calitatea pregatirii tuturor functionarilor publici antrenati in procesul decizional pentru documentare, analiza, elaborarea variantelor decizionale si/sau pentru fundamentarea deciziilor administrative Cetatenii pot participa la adoptarea deciziilor administrative, atat prin prezenta lor in organele de conducere colective ale administratiei de stat, cat si prin sugestiile si propunerile pe care le inainteaza organelor administratiei de stat in vederea adoptarii unor decizii pentru imbunatatirea celor in curs de adoptare sau executate deja. Participarea cetatenilor la adoptarea deciziilor administrative, fie in mod individual, fie intrun cadru institutionalizat, organizat, constituie o dovada reala a dezvoltarii continue a unui stat democratic, orientat spre cunoasterea si rezolvarea problemelor de stat si sociale, politice si economice ale societatii.
4.4. Procesul de fundamentare a deciziilor administrative Procesul de fundamentare a deciziei administrative este diferentiat in functie de tipul deciziilor in care sunt implicate mai multe persoane. De exemplu pentru fundamentarea deciziilor normative, pe termen nelimitat, mediu, lung, periodice, de grup, generale, determinate de cererea de servicii etc procesul decizional cuprinde mai multe etape. Figura nr. 17. Etapele procesului decizional în managementul public
INITIEREA DECIZIEI 1
DEFINIREA OBIECTIVULUI DECIZIONAL ù,$0,-/2$&(/25'(5($/,=$5(
2
DOCUMENTAREA 3 6(/(&7$5($ù,$1$/,=$ ,1)250$
4
,,/25
&21785$5($ù,$1$/,=$
5 ETAPELE PROCESULUI DECIZIONAL
ALTERNATIVELOR DECIZIONALE 6
7
ADOPTAREA DECIZIEI
850
5,5($$3/,&
5(63(&7
8
5,,ù,
5,,'(&,=,(,
FORMULAREA CONCLUZIILOR 5(=8/7$7('83
$3/,&$5($
DECIZIEI 1. Initierea deciziei administrative Aceasta etapa consta in crearea unui cadru care sa determine formularea unei decizii. Cadrul este constituit din initiativele decizionale. 2. Definirea obiectivului decizional si a mijloacelor de realizare a acestuia Mai intai este necesar sa se stabileasca in mod precis, nevoia sociala care trebuie satisfacuta, modalitatile si mijloacele necesare pentru satisfacerea acesteia. Prin urmare, este evidenta determinarea obiectivului de infaptuit, a scopului, a modalitatilor si mijloacelor corespunzatoare. Pe parcursul procesului se va avea in vedere gradul de prioritate, adica urgenta satisfacerii unei anumite nevoi sociale. 3. Documentarea in vederea formularii deciziei administrative Adoptarea unei decizii administrative presupune un proces complex de culegere a unui volum mare de informatii realiste. Cu cat acest proces este mai riguros si mai detaliat cu atat va creste si calitatea deciziei.
4. Selectarea si analiza informatiilor culese Dupa ce s-a incheiat procesul de culegere a informatiilor urmeaza doua activitati la fel de importante : selectarea doar a informatiilorstrict corelate cu obiectivul decizional si analiza acestora. 5. Conturarea si analiza alternativelor decizionale Esentiala in aceasta etapa este conturarea unor solutii, variante clare bine fundamentate pentru problema analizata. Aceste alternative trebuie sa fie orientate asupra obiectivelor la realizarea carora participa. De asemenea, se precizeaza resursele umane, materiale, financiare, informationale atrase in aplicarea fiecarei alternative decizionale, daca decizia implica elemente de cost. 6. Adoptarea deciziei Cunoscut fiind obiectivul decizional, in continuare se trece la alegerea variantei care corespunde cel mai bine acestuia. Procesul este deosebit de complex si presupune transmiterea propunerilor formulate-alternativelor decizionale-in timp util decidentilor pentru ca acestia sa le poata analiza si sa formuleze, fie alte variante, fie puncte de vedere pentru completarea materialelor rezultate in urma sedintelor de dezbatere atunci cand acestea sunt discutate. Pentru ca decizia sa aiba eficienta dorita, este necesar ca la adoptarea ei sa se ia in considerare un numar cat mai mare de variabile implicate in situatia-problema care trebuie rezolvata. 7. Urmarirea aplicarii si respectarii deciziei administrative Aceasta se face de catre persoane specializate sau de reprezentantii institutiilor publice, care exercita functia de control in cadrul sistemului administratiei de stat la nivel central si local. Ele urmaresc in mod expres modul in care se deruleaza procesele de aplicare a continutului deciziei adoptate. 8. Formularea concluziilor rezultate dupa aplicarea deciziei administrative In procesul executarii deciziilor administrative, este posibil sa se constate ca o decizie nu reuseste sa ofere cea mai buna rezolvare a nevoilor sociale sau obiectivelor institutiilor care au initiat-o. Astfel, organul administratiei de stat poate modifica sau chiar anula decizia printr-o alta decizie care sa corespunda noilor conditii. Situatiile de acest fel atrag insa costuri suplimentare, pe care societatea le suporta foarte greu. Procesul de fundamentare a deciziilor administrative este deosebit de complex si de durata, necesitand o permanenta legatura cu realitatea sociala, cu obiectivele economice, sociale si politice ale societatii in perioade distincte de timp.
4.5. Abordari administrative
privind
procesul
de
fundamentare
a
deciziilor
In literatura americana de specialitate exista o serie de lucrari in care se afirma ca procesul de fundamentare a deciziilor administrative este complex, in primul rand pentru faptul ca ia in considerare trei perspective : manageriale, politica si legala.
4.5.1. Abordarea manageriala a procesului decizional Abordarea manageriala a procesului decizional din administratia publica accentueaza necesitatea permanentei rationalizari a acestuia si ofera posibilitatea managerilor publici de a fundamenta decizii rationale luand in considerare aspectele de eficienta si eficacitate (vezi figura nr.18. Abordarea manageriala a procesului decizional).
Figura nr. 18. Abordarea mDQDJHULDO
DSURFHVXOXLGHFL]LRQDO
CARACTERISTICI
• • •
Accentuarea necHVLW
LLSHUPDQHQWHLUD LRQDOL] UL
&RQVLGHUDUHDXQRUDVSHFWHGHHILFLHQ
úLHILFDFLWDWH
3URLHFWDUHDXQXLVLVWHPFRHUHQWGHFRUHOD LLvQWUH HOHPHQWHFDUHV RIHUHDGPLQLVWUDWRULORUSXEOLFL
• • • • •
posibilitatea alegerii alternativei decizionale optime; ReducereaQXP UXOXLGHDOWHUQDWLYHGHFL]LRQDOH *UDGXOULGLFDWGHLQIRUPDUHDIXQF LRQDULORUSXEOLFL
Luarea în considerare a ierarhiei; Gradul ridicat de formalizare în procesul de fundamentare a deciziilor; $WUDJHUHDvQSURFHVXOGHFL]LRQDODXQRUIXQF LRQDUL
publLFLFXDQXPLWHFDOLW LFXQRúWLQ HDSWLWXGLQLúL deprinderi de management; •
6WLPXODUHDIRUP ULLXQHLFXOWXULDRUJDQL]D LHL
publice; •
$XWRULWDWHDPDQDJHULDO LQIOXHQ HD] KRW UkWRU
derularea procesului decizional.
Prin urmare, abordarea prezentata accentueaza rolul managementului, al structurii de conducere in procesul de fundamentare a deciziilor administrative.
4.5.2. Modelul rational-comprehensiv de fundamentare a deciziilor administrative
In stransa legatura cu cele prezentate mai sus despre abordarea manageriala, in literatura de specialitate americana a fost conceput un model de fundamentare a rationalitati maxime intr-o institutie publica (vezi figura nr.19. Modelul rational-comprehensiv al procesului decizional).
Figura nr. 19.0RGHOXOUD LRQDO-comprehensiv al procesului decizional
CARACTERISTICI
•
• • • • •
Derularea procesului decizional în trei etape distincte: ⇒ Determinarea obiectivelor; ⇒ Formularea alternativelor decizionale; ⇒ Alegerea celei mai bune alternative; $FFHQWXOSXVSHPD[LPL]DUHDHILFLHQ HLúLHILFDFLW
LL
(ODERUDUHDXQXLSURJUDPFXFDUDFWHUSUDFWLFvQIXQF LHGHWUHL
cULWHULLHILFLHQ
HILFDFLWDWHúLUD LRQDOLWDWH
6SHFLDOL]DUHDDFFHQWXDW DIXQF LRQDULORUSXEOLFLLPSOLFD L
Luarea în considerare a costului total; 3UHFL]DUHDFODU DRELHFWLYHORUGHFL]LRQDOHFDUHWUHEXLHV ILH FRQFLVHúLQHFRQWUDGLFWRULLHWF
Acest model este cunoscut sub denumirea de modelul rational-comprehensiv. Principalele caracteristici ale modelului rational – comprehensiv sunt urmatoarele : - Este cuprinzator ; - Ofera posibilitatea identificarii modalitatilor potentiale de realizare a obiectivelor ; - Determina functionarul public sa gandeasca asupra unei situatii problema si sa foloseasca experienta sa ; - Faciliteaza procesul de identificare a variantei decizionale optime. Dincolo de aceste avantaje, modelul rational-comprehensiv prezinta si o serie de limite. -Nu este intotdeauna compatibil cu politica guvernamentala de fundamentare a deciziilor administrative, deoarece obiectivele politicii guvernamentale nu sunt suficient de clare ; - Presupune consum de timp mare pentru identificarea celor mai potrivite modalitati de realizare a obiectivelor tinand seama de criteriile : eficienta, rationalitate si eficacitate ; - Atrage costuri ridicate ; - Presupune specializarea functionarilor publici, care devine in cele din urma o obligatie pentru personalul institutiilor publice. 4.5.3. Abordarea politica a procesului decizional Exista o serie de critici la adresa abordarii precedente, ceea ce a condus la conturarea unui alt model, care influenteaza procesul fundamentarii deciziilor administrative. Astfel a fost conceput modelul cresterii sau modelul dezvoltarii aplicabil cu succes in institutiile in care dintre decidenti fac parte si politicieni. Modelul cresterii sau dezvoltarii ia in considerare influenta politicului asupra procesului decizional din institutiile administratiei de stat, motiv pentru care in literatura de specialitate este cunoscut ca abordarea politica (vezi figura nr.20. Abordarea politica a procesului decizional).
Figura nr. 20.$ERUGDUHDSROLWLF
DSURFHVXOXLGHFL]LRQDO
CARACTERISTICI
• • •
• • •
Luarea în considerare a sistemului de obiective ale politicii )RUPDUHDXQHLFRDOL LLSROLWLFH
Derularea în trei etape distincte: ⇒ 5HGHILQLUHDRELHFWLYHORUúLPRGDOLW LOHGHUHDOL]DUH ⇒ 2E LQHUHDFRQVHQVXOXL ⇒ Fundamentarea unei decizii acceptabile Constituirea unor pachete de probleme Luarea în considerare a elementelor de cost ÌQFXUDMDUHDIXQGDPHQW ULLXQRUSURJUDPHFXUROVLPEROLF
4.5.4. Abordarea legala a procesului decizional
Abordarea legala a procesului de fundamentare a deciziilor administrative presupune o procedura distincta de adjudecare. Adjudecarea este o forma de decizie constand in elaborarea unor reguli si proceduri formalizate pentru a identifica : Factorii situationali, interesele partidelor din opozitie si corelarea intereselor politice cu legislatia, pentru a servi interesul public. Exista doua tipuri de adjudecare : 1. Prospectiva
-implica activitati din cadrul companiilor de transport, radio, televiziune si propune modificari in serviciile oferite de acestea. 2. Retrospectiva -apare in situatiile de erori produse la nivelul organizatiilor administrative. Aceasta se manifesta atunci cand au loc abateri de la regulile si legile care guverneaza activitatea organizatiilor administrative. Forma sub care apare, de regula, acest tip de adjudecare este plangerea sau reclamatia impotriva unui individ, a unei companii sau a unui partid. Abordarea legala privind fundamentarea deciziilor administrative presupune luarea in considerare a interesului public pe termen lung si urmareste crearea unui pachet de legi care sa permita cunoasterea si satisfacerea interesului public.
Figura nr. 21.$ERUGDUHDOHJDO
DSURFHVXOXLGHFL]LRQDO
CARACTERISTICI
• •
([LVWHQ DDGRX WLSXULGHDGMXGHFDUHSURVSHFWLY ú
• •
Luarea în considerare a intereselor partidelor din
• • • • •
Implicarea unei proceduri speciale de adjudecare i
UHWURVSHFWLY ,GHQWLILFDUHDIDFWRULORUVLWXD LRQDOL
RSR]L LH &RUHODUHDLQWHUHVHORUSROLWLFHFXOHJLVOD LD 2ULHQWDUHDF WUHVDWLVIDFHUHDLQWHUHVXOXLSROLWLF
Considerarea interesului public pe termen lung Orientarea pentru crearea unor pachete de legi $GDSWDUHDSHUPDQHQW DFRQ LQXWXOXLSDFKHWHORUGHOHJL
la nevoile sociale generale în schimbare
Abordarile prezentate completeaza imaginea procesului de fundamentare a deciziilor administrative. Fiecare abordare poate fi aplicata partial in anumite conditii obiective si in anumite tipuri de institutii publice.
CAPITOLUL 4: REZUMAT
I.Definitiile deciziei administrative Decizia administrativa este un proces complex de alegere a unei variante decizionale din mai multe posibile, in vederea unui obiectiv al administratiei publice si care influenteaza activitatea a cel putin unei alte persoane din sistem, a sistemului administrativ in ansamblul lui sau a societatii, in general. II.Particularitatile deciziei administrative a) este rezultatul colaborarii intre diferite persoane din compartimentele structurii administrative b) presupune derularea unui proces in mai multe etape c) este rezultatul activitatii mai multor persoane d) este avizata de una sau mai multe persoane e) volum mare de munca III.Cerintele deciziei administrative Decizia administrativa trebuie : sa fie fundamentata stiintific, sa aiba caracter realist, sa intervina in timp util, sa fie integrata in ansamblul deciziilor administrative, sa fie oportuna. IV.Tipologia deciziilor administrative *Dupa situatia concreta la care se refera : decizii normative, decizii individuale ; *In functie de orizontul de timp : decizii pe termen nelimitat, decizii pe termen lung, decizii pe termen mediu, decizii pe termen surt, decizii curente ; *Dupa frecventa adoptarii : decizii periodice, decizii aleatoare ; *Dupa amploarea sferei decizionale a decidentului : decizii integrate, decizii avizate ; *Dupa numarul persoanelor participante la fundamentare : decizii individuale, decizii de grup ; *In functie de continut : decizii determinate de cererea de servicii, decizii determinate de schimbari in structura, decizii generale, decizii specifice ; *Dupa gragul competentei decidentului : decizii executorii, decizii de administrare ; *Dupa nivelul ierarhic : decizii de nivel superior, de nivel mediu, de nivel inferior ; V.Participantii al decizia administrativa sunt : participanti la executarea deciziilor, functionari publici de decizie, reprezentanti ai cetatenilor, participanti la pregatirea deciziilor. VI.Procesul de fundamentare a deciziilor administrative Este un proces complex ce presupune derularea a opt etape : 1) Initierea deciziei 2) Definirea obiectivului decizional si a mijloacelor de realizare 3) Documentarea 4) Selectarea si analiza informatiilor 5) Conturarea si analiza alternativelor decizionale 6) Adoptarea deciziei 7) Urmarirea aplicarii si respectarii deciziei 8) Formularea concluziilor rezultate dupa aplicarea deciziei VII.Abordari privind procesul de fundamentare a deciziilor administrative Exista intr-o serie de lucrari din literatura americana trei perspective ale procesului de fundamentare a deciziilor administrative : abordarea manageriala, politica, legala.
CUVINTE CHEIE
•
Decizie administrativa
•
Participant la decizia administrativa
•
Alternativa decizionala
•
Obiectiv decizional
•
Abordare manageriala a procesului decizional
•
Abordare politica a procesului decizonal
•
Organizatie nestatala
BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA
•
Management Public, Armenia Androniceanu, Ed. Economica, Bucuresti, 1999.
•
Gauthrop L.- Public Sector Management, System and Ethics, Bloomington, University of Indiana Press, 1984
•
Gilles P.- New Patterns of Governance, Kenneth Press, Ottawa,1994
•
Goodnow F.- The Principles of the Administrative Law of United States, New York, G.P.Putnam’s Sons, 1995
•
Gulick L.- Papers on the Science of administration, Institute of Public Administration, New York, 1987
•
Iorgovan A.- Drept Administrativ, Tratat Elementar, vol 3, Bucuresti, 1993
•
Irving P.- Decision Making : A Psychological Analysis of Conflict, Choice and Commitment, Free Press, New York, 1987
•
Johnonson A.- What is Public Management ? An Autobiographical View, Broadview Press, Toronto, 1993
•
Knowles R.- Effective Management in Local Government, ICSA, Publishing Cambridge, 1988
•
Lang P.- The Basis of Management on Public Organizations, Peter Laag, Publishing, New York, 1994
INTREBARI RECAPITULATIVE
1. Ce se intelege prin decizie administrativa ? 2. Care sunt factorii care influenteaza eficienta si valoarea deciziei administrative ? 3. Caror cerinte trebuie sa raspunda orice decizie administrativa ? 4. Cum pot fi clasificate deciziile dupa criteriul amplorii sferei decizionale a decidentului ? 5. Care sunt participantii la decizia administrativa ? 6. Care sunt etapele procesului de fundamentare a deciziilor administrative ? 7. Cate abordari exista in legatura cu procesul de fundamentare a deciziilor administrative ?
&$3,72/8/3DUWLFXODULW
LDOHPDQDJHPHQWXOXLSXEOLFLQVLVWHPXO
administrativ din Canada
MOD DE LUCRU CUPRINS: 9.1. Particularitati ale contextului canadian 9.1.1.Federalismul si globalizarea 9.1.2.Populatia aborigena si minoritatile 9.1.3.Posibilitatea separarii Quebec-ului de Canada 9.2. Structura autoritatii in administratia canadiana 9.2.1.Autoritatea juridica 9.2.2.Autoritatea legislativa 9.2.3.autoritatea executiva 9.3. Procesul de luare a deciziilor administrative la nivelurile federal, provincial si local 9.4. Transferul de know- how in domeniul managementului public din Canada in Romania
REZUMAT CUVINTE – CHEIE BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA
CONCEPTE: Influenta politicului in dezvoltarea Canadei Liberalismul de piata Expansionismul defensiv Liberalism compensatoriu Federalism si globalizare Populatia aborigena si minoritatile Separarea Quebec-ului de Canada Flexibilitatea procesului decizional Dualitate politica
MOD DE LUCRU
(1) Manual, notite (2) Rezumat si cuvinte -cheie
(3) Consultare bibliografie suplimentara
1. Parcurgeti, cu atentie, continutul capitolului, al anexelor si al informatiilor suplimentare primite la curs sau prin notele de curs.
2.
3.
Localizati, in text, conceptele din rezumat si cuvintele cheie. Parcurgeti bibliografia suplimentara.
4.
Raspundeti la intrebarile recapitulative sub forma unor expuneri verbale, dar si in scris
5.
Realizati testele de autoevaluare, fara a apela la raspunsuri. Evaluati raspunsurile si reluati documentarea pe baza manualului si a bibliografiei suplimentare.
(4) Intrebari (5) Teste de autoevaluare 6.
Rezolvati studiile de caz si exercitiile, consemnandu-le in caietul de lucrari pentru seminar.
7.
Completati caietul de seminar cu exercitiile rezolvate in cadrul seminarului, cu referatul intocmit de dumneavoastra si cu concluziile din dezbateri sau din referate intocmite de ceilalti colegi de grupa.
(6) Studii de caz , exercitii (7) Seminar
Caiet de seminar
Capitolul 9 3DUWLFXODULW
LDOHPDQDJHPHQWXOXLSXEOLFLQVLVWHPXODGPLQLVWUDWLYGLQ&DQDGD
9.1. Particularit i ale contextului canadian Aceast prim parte con ine o prezentare general , identificarea influen ei politicului în dezvoltarea Canadei úi câteva dintre problemele actuale ale societ ii canadiene, ale administra iei implicate în solu ionarea lor. &DQDGDDUHRSRSXOD ie de aproximativ 26 milioane locuitori. $SUR[LPDWLY GLQ SRSXOD LH HVWH YRUELWRDUH GH OLPE HQJOH] úL GRDU YRUEHúWH
franceza. Acest aspect bilingv este unul din principalii factori care
LQIOXHQ HD] PDQDJHPHQWXO
RUJDQL]DUHDúLIXQF LRQDUHDVLVWHPXOXLSROLWLFDGPLQLVWUDWLYúLOHJLVODWLYGLQ&DQDGD
.
Canada este o
PRQDUKLH FRQVWLWX LRQDO FX R VWUXFWXU SROLWLF ED]DW SH XQ
sistem federal
IRUPDW OD QLYHO FHQWUDO GLQ *XYHUQXO )HGHUDO ]HFH SURYLQFLL FDUH DX SURSULXO JXYHUQ úL XQ VLVWHP
distinct dHVHUYLFLLSXEOLFH/DDFHVWHDVHDGDXJ ÎQ FHHD FH SULYHúWH RUJDQL]DUHD SROLWLF
WHULWRULLFDQDGLHQH vQ &DQDGD
Regina Elizabeth a II-D GH
LQH SXWHUHD
VXYHUDQ
Cateva dintre problemele actuale ale societatii canadiene sunt prezentate in continuare: 9.1.1. Federalismul úi globalizarea 3UREOHPD IHGHUDOLVPXOXL D DS UXW FD XUPDUH D XQHL UHDOLW
Actului de constituire din 1867.
L FODUH PHQ LRQDWH vQ FRQ LQXWXO
ÌQF GH DWXQFL V D YRUELW úL V
-
-a scris despre o
IHGHUD LH D FRORQLLORU
FRQVWLWXLW SHED]DXQXLDFRUGDOIHGHUD LHLFDUHXOWHULRUDGHYHQLWXQGRFXPHQWFXFDUDFWHUHFRQRPLF
Prin acesta, veniturile erau îPS
U LWH vQWUH FRORQLL úL QRXO *XYHUQ úL HUDX IRORVLWH SHQWUX GH]YROWDUHD
RUDúHORU 1RYD 6FR LD úL 1HZ %UXQVZLFN FD SRUWXUL úL SURYLQFLLOH FDQDGLHQH FD FHQWUH ILQDQFLDUH úL
industriale. ) U DLQWUDvQGHWDOLLvQSUREOHPDIHGHUDOLVPXOXLFDUHHVWHIRDUWHPXOWGLVFXWDW úLDQDOL]DW GH VSHFLDOLúWLL FDQDGLHQL UHPDUF P IDSWXO F DFHVW FRQFHSW VH GH]YROW DVW ]L vQWU
-un context nou, cel al
JOREDOL] U
ii.
&D XUPDUH D DFHVWXL IHQRPHQ DSDU DOWH HOHPHQWH FX LQIOXHQ
DVXSUD SURFHVXOXL GHFL]LRQDO OD
nivelul Guvernului Federal. *OREDOL]DUHDGHWHUPLQ LPSRUWDQWHPXWD LL
în statul canadian, astfel:
¾
'H]YROWDUHDWHKQRORJLHLLQIRUPD LRQDOH
¾
([WLQGHUHDUH HOHORUGHWUDQVSRUWúLFRPXQLFD LL
¾
$SDUL LDGHQRLFHQWUHILQDQFLDUH
¾
ÌQW ULUHDDOLDQ HORUVWUDWHJLFHvQWUH
¾
'H]YROWDUHDUHOD LLORUGLQWUHILUPHOHSULYDWHúLvQWUHFHOHGLQVHFWRUXOSXEOLFúLSULYDW
9.1.2. Popula ia aborigen
UL
ú
i minorit ile
Canada estH úL XQ VWDW PXOWLQD LRQDO vQ FDUH VXQW UHFXQRVFXWH SULQ &RQVWLWX LH GUHSWXULOH IXQGDPHQWDOHDOHSRSXOD LHLDERULJHQHúLPLQRULWDUH 1X HVWH GHORF vQWkPSO WRDUH DFHDVW DQDORJLH vQWUH IHGHUDO úL PXOWLQD LRQDO
În primul rând
SHQWUX F vQ &DQDGD H[LVW UHJLXQL SURYLQFLL FX SRSXOD LH PDMRULWDU IUDQFRIRQ FHHD FH D FRQGXV OD vQILLQ DUHD XQXL QXP U UHSUH]HQWDWLY GH LQVWLWX LL DGPLQLVWUDWLYH QD LRQDOH VSHFLILFH
(ex: în
4XHEHF 8QHOHWHULWRULLDX SRSXOD LH PDMRULWDU DQJORIRQ H[2QWDULR DOWHOH DX SRSXOD LHPDMRULWDU DERULJHQ úL R SDUWH GLQ WHULWRULL DX SRSXOD LH PL[W SUHGRPLQDQWH ILLQG PLQRULW
LOH 3ULQ XUPDUH vQ
SURYLQFLLOH vQ FDUH HVWH PDMRULWDU SRSXOD LD DERULJHQ úL GHFL JXYHUQHOH ORFDOH VXQW IRUPDWH GLQ UHSUH]HQWDQ LDLDFHVWRUDDDS UXW GLQFHvQFHPDLHYLGHQW SUREOHPDUHSUH]HQW ULLORUvQDGPLQLVWUD LD FHQWUDO $SDUHDVWIHOGLQFHvQFHPDLHYLGHQW QHFHVLWDWHDHIHFWX ULLXQRUPXWD LLVHPQLILFDWLYHvQFHHD FHSULYHúWHGHUXODUHDDFWLYLW
LLGHF WUHLQVWLWX LLOHSXEOLFHDGPLQLVWUDWLYHFDQDGLHQH(VWHFHUWIDSWXOF
vQ SHULRDGD XUP WRDUH 3DUODPHQWXO úL *XYHUQXO )HGHUDO VH YRU RULHQWD WRW PDL PXOW SH XQRUSDUWHQHULDWHúLFKLDUDXQRULQVWLWX LLSXEOLFHFDUHV IXQF LRQH]HSHED]
dezvoltarea
GHSDUWHQHULDW
9.1.3. Posibilitatea separ rii Quebec-ului de Canada 3ULQUHIHUHQGXPXOGLQDIRVWFRQFHQWUDW DWHQ LDFDQDGLHQLORUDVXSUDXQHLSUREOHPHIRDUWH GHOLFDWH DFHHD D VHSDU ULL 4XHEHF XOXL GH )HGHUD LH UHVSHFWLY &DQDGD 5H]XOWDWXO FDUH D IRVW IRDUWH
-
DSURDSHGHFRQILUPDUHDHIHFWLY DDFHVWHLGLYL]LXQLODV V VHvQ HOHDJ IDSWXOF vQYLLWRUDUILSRVLELO RUJDQL]DUHDXQXLDOWUHIHUHQGXPSHDFHHDúLSUREOHP
6WUXFWXUDDXWRULW
LLvQDGPLQLVWUD
ia canadian
În continuare sunt prezentate principalele componente structurale la nivel federal, provincial úi local implicate în procesul decizional potrivit structurii specifice a autorit ii. ÎQ &DQDGD FD vQ WRDWH ULOH GHPRFUDWLFH GH]YROWDWH H[LVW R VHSDUDUH D DXWRULW LL vQ FHOH WUHL UDPXUL GLVWLQFWH DXWRULWDWHD MXULGLF DXWRULWDWHD OHJLVODWLY úL H[HFXWLY YH]L ILJXUD QU 6WUXFWXUD
autoritatii in administratia canadiana). ÎQFRQWLQXDUHSUH]HQW PILHFDUHGLQFHOHWUHLUDPLILFD LLVXUSULQ]kQGDVSHFWHOHSDUWLFXODUHSHQWUX D vQ HOHJH PDL ELQH FRPSHWHQ HOH SH FDUH OH DX LQVWLWX LLle administrative canadiene în procesul de fundamentare a deciziilor administrative. 9.2.1. Autoritatea juridic ÎQ&DQDGDH[LVW
GRX VLVWHPHGHOHJLUHVSHFWLYOHJHDSHQDO úLOHJHDFLYLO
3RWULYLW &RQVWLWX LHL &DQDGHL DPEHOH QLYHOXUL DOH *XYHUQXOXL UHVSHFWLY IHGHUDO úL SURYLQFLDO VXQW UHVSRQVDELOH SHQWUX DGPLQLVWUDUHD FXU LORU 'H UH LQXW HVWH úL IDSWXO F SURYLQFLLOH GH LQ SXWHUHD H[FOXVLY DVXSUDDGPLQLVWU ULLMXVWL LHLvQWHULWRULXOFDUHOHDSDU LQHúLGHDVHPHQHDDXFRPSHWHQ D
de a înfiiQ DLQVWDQ HMXGHF
WRUHúWLúLFXU LGHDSHO
3DUODPHQWXO )HGHUDOHVWH UHVSRQVDELO SHQWUX RUJDQL]DUHD &XU LL *HQHUDOH GH $SHO D &DQDGHL úLGHDVHPHQHDSRDWHFUHDDOWHGLIHULWHFXU LFXVFRSXOGHDDVLJXUDRPDLEXQ UHVSHFWDUHDOHJLORU úLRPDLEXQ IXQF LRQDUHDVLVWHPXOXLDGPLQLVWUDWLYGLQ&DQDGD &HDPDLvQDOW FXUWHHVWH&XUWHD6XSUHP D&DQDGHL
. Aceasta este, în general, o curte de apel
SHQWUXFD]XULSXEOLFHDGPLQLVWUDWLYH úLFLYLOHIRUPDW GLQMXGHF WRULQXPL LGH*XYHUQXO)HGHUDO
9.2.2. Autoritatea legislativ )XQGDPHQWDUHD OHJLORU vQ &DQDGD U PkQH vQ FRQWLQXDUH vQ FRPSHWHQ D *XYHUQXOXL
, în
VSHFLDO SHQWUX OHJLOH FDUH VH UHIHU OD SUREOHPH ILVFDOH úL FKHOWXLHOL SXEOLFH 'H DOWIHO SHQWUX DFHVWH GRPHQLL DUH FRPSHWHQ H QXPDL *XYHUQXO
Corpul Legislativ HVWH IRUPDW vQV CanadeivQFDUHDXDXWRULWDWHOHJLVODWLY WUHLFRPSRQHQWH - ReginaUHSUH]HQWDW SULQGuvernatorul General; - Senatul Canadei; - Camera Comunelor.
GLQ
Parlamentul
3URLHFWHOHGHOHJLSRWILLQL LDWHGH6HQDWVDXGH&DPHUD&RPXQHORUH[FHS LHIDFSURLHFWHOHGH OHJLFXFRQ LQXWILQDQFLDUVDXILVFDOFDUHWUHEXLHLQL LDWHvQ&DPHUD&RPXQHORU
3URLHFWHOH GH OHJL WUHEXLH V WUHDF SULQ DPEHOH &DPHUH úL V SULPHDVF VHPQ WXUD UHJDO
(respectiv cea a Guvernatorului General) înainte de a intra în vigoare. Senatul Canadei DUH GRX
IXQF LL LPSRUWDQWH 3ULPD VH UHIHU OD H[DPLQDUHD FRQ LQXWXOXL
proiectelor de legi, iar cea de a doua la
LQL LHUHD GLVFX LLORU SXEOLFH úL GHUXODUHD FHUFHW ULL vQ
SUREOHPHGHLQWHUHVVRFLDOúLHFRQRPLF
.
Senatul
HVWH IRUPDW GLQ VHQDWRUL GDU 5HJLQD SRDWH P UL DFHVW QXP U FX VDX SHUVRDQH
GDF DUH DYL]XO 3ULPXOXL 0LQLVWUX 6HQDWRULL VXQW QXPL L GH *XYHUQDWRUXO *HQHUDO FX DYL]XO 3ULPXOXL
Ministru. ÎQ&DQDGDH[LVW
úLFkWHYD
componente administrative asociate LPSOLFDWHGHUHJXO
de dezbatere a proiectelor de legi. Astfel, se constituie comitetele FDUH VWXGLD]
vQID]HOH
ILHFDUH VHF LXQH D
SURLHFWHORUGHOHJLúLIRUPXOHD] UHFRPDQG ULvQDLQWHGHGH]EDWHUHDORUILQDO vQ&DPHUD&RPXQHORU
ÎQ SUH]HQW H[LVW
vQ &
anada aproximativ 30 de comitete parlamentare. Rolul principal al
FRPLWHWHORUHVWHDFHODGHDUHGXFHWLPSXOGHGH]EDWHUHGLQSOHQvQWUXFkWvQDFHVWHJUXSXULVXQWLPSOLFD L WR LPHPEULL3DUODPHQWXOXL
9.2.3. Autoritatea executiv ÎQ&DQDGDH[LVW trei niveluriODFDUHVHH[HUFLW
DXWRULWDWHDH[HFXWLY
¾
Nivelul superior-GHF
WUH*XYHUQXO)HGHUDOFHQWUDO
¾
1LYHOXOPHGLXSURYLQFLDO GHF WUH*XYHUQXO3URYLQFLLORUFDQDGLHQH
¾
1LYHOXOLQIHULRUORFDO GHF WUHJXYHUQHOHORFDOH
Guvernul Federal al Canadei este format din: - ùeful Guvernului; - Biroul ùefului Guvernului; - Cabinetul Primului Ministru; - Biroul Consultativ; -'HSDUWDPHQWHOHGHFRQGXFHUHFHQWUDO
- Ministerele/Departamentele; -$OWHLQVWLWX LLSXEOLFH - Departamentele de Reprezentare la niveOFHQWUDODQLYHOXULORUSURYLQFLDOúLORFDO 3HQWUXDFXQRDúWHJUDGXOGHLPSOLFDUHDILHF UHLFRPSRQHQWHD*XYHUQXOXL)HGHUDOvQSURFHVXO
decizional sunt prezentate în continuare câteva caracteristici importante referitoare la FRPSHWHQ HOHúL responsabilit
LOH
departamentelor executivului canadian.
)LJXUDQU6WUXFWXUDDXWRULW
LLvQDGPLQLVWUD LDFDQDGLDQ
COROANA BRITANICA GUVERNATORUL GENERAL
$XWRULWDWHDOHJLVODWLY
Senatul
Camera Comunelor
$XWRULWDWHDH[HFXWLY
$XWRULWDWHDMXULGLF
&XUWHD6XSUHP D
Primul Ministru
Canadei Biroul Primului Ministru
&XUWHD6XSUHP D 7HULWRULXOXL