41 1 32KB
1. După orizontul temporal în care se desfăşoară analiza şi cel al desfăşurării fenomenului, analiza se poate clasifica în: a) analiză cantitativă; b) analiză post-factum; c) analiza previzională; d) analiză calitativă; e) analiză microeconomică.
A(a+b+d); B(b+c); C(a+b+c); D(b+c+d+e); E(b+d). 2. Metoda balanţieră: a) este utilizată atunci când între factori există relaţii de raport sau de produs; b) se foloseşte în analiza economică pentru elaborarea programelor privind activitatea curentă şi viitoare a firmelor; c) este posibilă când între elementele fenomenului analizat există relaţii de sumă sau diferenţă; d) urmăreşte asigurarea unui echilibru între resursele folosite şi necesităţile din cadrul firmei; e) permite evidenţierea contribuţiei fiecărui element component al fenomenului analizat asupra modificării fenomenului, explicând pe cât posibil şi cauzele respectivei modificări. A(a+b+d+e); B(b+d+e); C(b+c+d+e); D(a+b+c+d+e); E(a+d+e). 3. Analiza ritmicităţii fabricării producţiei utilizează o serie de procedee: a) indicele de realizare a programului pe diviziuni de timp; b) coeficientul de sortiment; c) coeficientul de ritmicitate; d) coeficientul de aritmicitate; e) coeficientul de variaţie. A(c+d+e); B(a+c+d+e); C(b); D(a+c+d); E(a+b+c+d+e). 4. Analiza structurală a cifrei de afaceri se realizează cu ajutorul: a) metoda indicelui costului unitar; b) coeficientul de concentrare Gini-Struck (G); c) mărimile relative de structură; d) indicele Herfindhal; e) metoda ABC. A(c+e); B(b+c+e); C(a+b+c+d+e); D(b+c+d+e); E(a+d). 5. În cazul metodei ABC produsele care participă la realizarea cifrei de afaceri se constituie în: a) 2 grupe; b) 4 grupe; c) 3 grupe; d) 5 grupe; e) 3-6 grupe.