Lucian Blaga, Dorul [PDF]

Zitiervorschau

„Dorul”- Lucian Blaga (comentariu literar) Lucian Blaga poate fi considerat însăși expresia metaforei. Opera lui cu tente expresioniste, scrisă într-un stil aparte, e dovada perpetuată în timp a acestei catalogări. Poezia „Dorul” este un elogiu adus unei iubiri care a trasformat artistul. Structural vorbind, aceasta este formată din două strofe cu vers alb, ceea ce confirmă caracterul modernist al scrierilor blagiene. Substratul însă e plin de metafore și subtexte, care te fac să reflectezi înainte să expui o anumită părere, analitică sau mai puțin, pentru că, până la urmă, orice poezie e fondată pe sentiment – lăsând loc pentru variații de interpretare. Titlul introduce cititorul în starea și motivul principal al textului poetic – un dor nestăvilit de ceva ce a fost sau nu cunoscut cu desăvârșire... Eul liric trăiește o sete de apropiere „ochi în ochi”, comparând momentul respectiv cu o minune. Acest gând direcționează, mai mult sau mai puțin, spre dorința de atingere a divinității printr-o legătură de ordin sentimental. O iubire înseamnă confuzie. O femeie e însăși confuzia în perpecția unui bărbat aflat față-n față cu ideea că s-ar putea să se fi îndrăgostit de ceva necunoscut pentru elementele din dotare ale rezervorului său afectiv. E totuși ceva nou, până și pentru un adept al cunoașterii absolute, iar noutățile sunt, de multe ori, derutante. „Femeie, ce mare porți în inima si cine ești?” – marea vine ca o hiperbolizare a esenței femenine necunoscute pentru îndrăgostit. O femeie e totuși definiția artei , iar atunci când o ai alături zilnic, te încearcă un sentiment de apogeu. Eul liric blagian însă simte absența acestui complement esențial și-l își invocă cu disperare plenitudinea de-o dinioară prin dorința de a simți momentele ca pe niște „muguri plini” – imagine care sugerează o renaștere sufletească, cum e cea a copacilor în plină primăvară.

Eugen Lovinescu afirma, într-un context, că găsim în poet „o unitate sufletească și o oarecare atutudine”, așadar, putem concluziona că opera blagiană, este un set de expresii poetice ale unor atitudini, iar poezia „Dorul”este pledoaria lui pentru întoarcere la fericire.

Cotlău Patricia, clasa a XII-a „A”