Limbaj Tinerilor Din Rep. Moldova [PDF]

Zitiervorschau

Limbaj-desemnează ceea ce este comun în modul în care toate fințele omenești folosesc cuvîntul sau scrisul.Este un cuvînt folosit mai ales la singular,îl putem defini drept orice sistem sau ansamblu de semne care permite exprimarea sau comunicarea,în sens strict,reprezintă o instituție universală sau specifică umanității,care comportă caracteristici proprii. Noi cu toții suntem diferiți și evident felul nostru de afi,comportamentul,cum gîndim,cum ne comportăm,cum vorbimeste diferit;deci nu putem aprecia într-un mod categoric limbajul tinerilor din Moldova. În internet nu putem găsi o informație concretă despre limbajul tinerilor sau un sondaj elaborat despre nivelul vocabularului,dar individual poți observa că tînăra generație din Republica Moldova utilizează un limbaj diversificat,și,aș putea spune,foarte interesant. Sunt tineri care vorbesc o limbă nativă corectă,melodioasă,utilizînd chiar și neologisme;aș putea spune că vorbesc o limbă literar;deci avem tineri cu care putem să ne mîndrim și să-i ascultăm cu dragoste;ei vorbind astfel acasă cît și în instituții publice. Există însă tineri care posedă un limbaj rușinos,cu vocabular sărac,plin de calchieri,rusisme,cuvinte necenzurate.În vorbirea lor putem depista o mulțime de greșeli lexicale,semantice,greșeli ce țin de ortografie.Ai impresia că acești tineri dorm cu dicționaru lui Stati ”moldovenesc-român” sub pernă.Din păcate foarte mulți

tineri vorbesc astfel,dezastruos,vorbind așa ct în instituțiile publice cît și acasă. Sunt bineînțeles tineri care vorbesc corect în public,dar acasă și cu prietenii vorbesc o limbă infectă,cu calchieri,rusisme,anglicisme;nu pur și simplu un limbaj familiar ci defect,vorbind astfel parcă două limbi diferite. Putem observa mulți tineri care utilizează în exces anglisisme,uneori pînă la ridicol;și nu vorbesc despre împrumuturi dar chiar cuvinte traduse din engleză,pentru a crea impresia că este ”cool și trendy”.Astfel tinerii nu-și dau seama că denaturează din specificul limbii native,că înlocuiesc cuvintele din limba română cu cele din engleză,devalorizînd astfel limba română în favoarea limbii engleze. Dar impactul limbii engleze nu este atît de grav,în opinia mea,cum a limbii ruse:utilizarea cuvintelor rusești și ale calchierelor din rusă în exces,creează o imagine ridicolă și rușinoasă tinerilor ce vorbesc o asemenea limbă infectă Numeroși tineri din RM vorbesc așa-zisa ”limbă moldovenească”, majoritatea cuvintelor ¨moldovenești¨ avînd proveniență rusă. Unele dintre ele sunt folosite de moldoveni așa cum ardelenii au împrumutat unele cuvinte de la unguri. Chestiunea limbii moldovenești iși are origine din vremea lui Stalin cînd el încerca să demonstreze că cei de pe o parte și de cealaltă parte a Prutului vorbesc limbi diferite. Prin îndobitocire a reușit într-un fel dar o

parte din populația tînără nu este oarbă și observă greșelile făcute de bătrînii sovietici Limba vorbită de unii tineri este la propriu intoxicată de rusisme și calchieri oribile;iată unele din puținele ”perle” ale vocabularului tinerilor: ” A zamuti şeva”,”a naeji”,”a te vrubi”,”bazar s șie”, ”el mă cumarești”,” eu deamu psihuiesc ”,”eu napastoi cîştig ”,”eu pot să atvicesc că tu nu eşti paţancă ciotcoasă ” ș.a.m.daceste cuvinte sunt foarte des folosite în limbajul uzual al tinerilor moldoveni, însă nu au nici un impact asupra limbii române literare și acelora care respectă limba nativă corectă, excepție – unele categorii de „personalități” de origine NE – română sau români basarabeni îndoctrinați de vechiul regim.

Argoul (având aceleaşi trăsături ca şi jargonul) a devenit o modalitate de exprimare foarte răspândită, mai ales în rândul tinerilor, fenomenul fiind prezent în toate limbile. În ultima vreme apar cu regularitate dicţionare de argou şi se publică studii speciale consacrate acestui fenomen. Pe de o parte, această ieşire de sub controlul normei rigide reprezintă o tendinţă de epatare, specifică tinerilor, iar pe de altă parte, păstrează una dintre trăsăturile tradiţionale ale argoului – încifrarea mesajului prin utilizarea unor termeni (argotici) cunoscuţi doar de un grup restrâns de persoane, motiv pentru

care argoul / jargonul era calificat iniţial ca fiind un limbaj secret, folosit de membrii unui grup marginal, pentru a nu fi înţeleşi de alţi vorbitori. Astăzi acest limbaj este adoptat în special de tineri, pentru a-şi declina apartenenţa la un anumit grup (gaşcă), astfel încât principala caracteristică a argoului ca limbaj al unui oarecare grup relativ restrâns, limbaj ale cărui elemente nu sunt cunoscute de toţi vorbitorii unei limbi, rămâne pe deplin valabilă. Faptul că anumite grupuri au felul lor specific de a vorbi „informal” o demonstrează exemplele de tipul „fereastră, ochi” (oră liberă în orar), „bombă” (fiţuică de pe care se copiază la examen), „proful / profa” din limbajul studenţilor sau „clava” (tastatură), „comp”, „compic” (computer) din limbajul informaticienilor. Însă utilizarea acestor termeni nu capătă o prea mare amploare. Mult mai frecvent este utilizat argoul general, ca formă de exprimare orală colocvial-familiară, în special în rândul tinerilor. Din punct de vedere tematic, argoul tinerilor (de exemplu, argoul folosit de studenţi) cuprinde câteva arii, cum ar fi: distracţiile şi petrecerile (inclusiv drogurile), studiile (şcoala, profesorii, examenele), banii, prietenii (fetele, băieţii), internetul În prezent argoul se foloseşte ca o „variantă de alternativă” a limbajului literar şi se face simţită intenţia, ba chiar plăcerea unor vorbitori de a şoca, de a epata. Cel mai dinamic este argoul tinerilor, deoarece pentru ei argoul are o funcţie identitară pronunţată, demonstrând apartenenţa la un anumit grup, precum şi o anumită formă de a se deosebi de ceilalţi prin felul de a vorbi.

Limbajul diferă de la un grup la altul, şi deoarece lexicul este supus unor schimbări permanente, sunt pe larg folosite elemente din graiurile regionale, împrumuturi din alte idiomuri, abrevieri, cuvinte cu sens modificat,cuvinte gramatical schimbate. Tinerii basarabeni au deja „experienţa” împrumutului din limba rusă, fiind bine cunoscut numărul mare de „barbarismerusisme” care au invadat vorbirea localnicilor în perioada sovietică (de tipul „la cuhne am în holodilnic un culioc cu bănci ”). De regulă, o asemenea contaminare este dovada lipsei de cultură şi mulţi basarabeni îşi dau seama de carenţele pe care le au şi admit că nu prea cunosc limba literară. În acest sens, ar mai fi de remarcat faptul că în ultimii ani situaţia s-a mai redresat totuşi şi, în special tinerii, care au acces la informaţie în limba română, nu mai apelează la rusisme.Prin utilizarea rusismelor în vorbire,tinerii îşi declină apartenenţa la un anumit grup şi dorinţa de a epata, de a se deosebi de ceilalţi vorbitori prin renunţarea la încorsetările limbajului oficial. Tineretul, studenţii moldoveni,apelează frecvent la rusisme,anglicisme,la limbajul argotic, existând deja un registru relativ stabil de argotisme (cunoscute de toţi tinerii), care se referă în mod special la tematica tradiţională – bani, distracţii, prieteni, calităţi ale persoanei etc. Argotismele ruseşti sunt adaptate la sistemul gramatical al limbii române, adică verbele se încadrează într-o anumită conjugare, substantivele capătă articol ş.a.m.d. Acestea sunt utilizate în vorbire de tineri în scopul de a obţine mai multă

expresivitate şi de a intensifica ponderea oralităţii, de a da limbajului un aspect cât mai deosebit de forma literară. În opinia mea,limbajul,este cel mai mult influențat de mediul ambiant,de grupul social din care face parte tînărul. Astfel, vocabularul capătă trăsături individuale specifice atât grupului de vorbitori care îl utilizează, precum şi regiunii în care vocabularul respectiv se formează şi se foloseşte.Respectiv,dacă tînărul a crescut într-o familie social-vulnerabilă din spațiul rural,părinții fiind șomeri și consumatori de alcool,și a mai învățat într-o școală unde majoritatea copiilor au o situație similară-cultivarea unei limbi native corecte este puțin probabilă,limbajul acestuia fiind sărac și neavînd posibiliteate de a se îmbogăți-devine defect.Dar dacă tînărul a crescut într-o familie cu toate necesitățile,a învățat într-o instituție cu autoritate-aici probabilitatea de a stimula un limbaj corect și expresiv este mult mai mare. Deci, primordială este infuența grupului social din care face parte tînărul: muzicieni,actori,biologi,ziariști,”gopnici”,tineri infractori,goți ș.a.m.d.