Academia de Studii Economice Din Moldova [PDF]

Zitiervorschau

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA FACULTATEA CONTABILITATE CATEDRA CONTABILITATE ŞI AUDIT

Maria BUJENIȚA

CONTABILITATEA CHELTUIELILOR (în baza materialelor S.A ,,BUCURIA”) TEZĂ DE LICENŢĂ Specialitatea 361.1 Contabilitate

Autor: student gr. CON 144, învăţămînt cu frecvenţă la zi Maria BUJENIȚA ________________ (semnătura) Conducător ştiinţific: dr. conf. univ. Pavel TOSTOGAN

ADMIS la susţinere Şef catedră: dr., conf. univ. Angela Popovici ___________________ ”___” __________2011

__________________ (semnătura)

CHIȘINĂU, 2017

“Contabilitatea cheltuielilor” CUPRINS Declarația pe propria răspundere ..............................................................................................................3 Lista abrevierilor .........................................................................................................................................4 Lista tabelelor, schemelor și figurilor ......................................................................................................5 INTRODUCERE ......................................................................................................................................6 CAPITOLUL I. CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND CHELTUIELILE ......................11 1.1

Definirea, componența și structura cheltuielilor .............................................................11

1.2 Trecerea în revistă a actelor normative care reglementează contabilitatea cheltuielilor...... ..........................................................................................................................20 1.3

Recunoașterea și evaluarea cheltuielilor .........................................................................21

CAPITOLUL II. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR DIN ACTIVITATEA OPERAȚIONALĂ .................................................................................................................................26 2.1 Contabilitatea costului vînzărilor .....................................................................................................26 2.2 Contabilitatea cheltuielilor de distribuire ..........................................................................................28 2.3 Contabilitatea cheltuielilor administrative .......................................................................................32 2.4 Contabilitatea altor cheltuieli din activitatea operațională ...............................................................36

CAPITOLUL III. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR ALTOR ACTIVITĂȚI. PREZENTAREA INFORMAȚIILOR PRIVIND CHELTUIELILE ÎN SITUAȚIILE FINANCIARE .........................................................................................................................................40 3.1 Contabilitatea cheltuielilor altor activități ...........................................................................40 3.2 Contabilitatea cheltuielilor privind impozitul pe venit ........................................................46 3.3 Dezvaluirea informației privind cheltuielile in situațiile financiare ....................................48 CONCLUZII............................................................................................................................................53 BIBLIOGRAFIE ....................................................................................................................................56 ANEXE .....................................................................................................................................................59

2

Declarația pe propria răspundere Subsemnatul (a), Bujenița Maria, absolvent(ă) al Facultății “Contabilitate” a Academiei de Studii Economice a Moldovei, specialitatea “Contabilitate”, declar pe propria răspundere că teza de licență pe tema “Contabilitatea cheltuielilor”, a fost elaborate de mine și nu a mai fost prezentată niciodată la o altă facultate sau instituție de învățămînt superior din țară sau din străinătate, iar exemplarul prezentat și înregistrat la Catedră corespunde integral cu varianta electronica plasată în Sistemul Anti Plagiat. De asemenea, declar că sursele utilizate în teză, inclusive cele din Internet, sunt indicate cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului: 

Fragmentele de text sunt reproduse întocmai și sunt scrise în ghilimele, deținînd referința precisă a sursei;



Redarea/reformularea în cuvinte proprii a textelor altor autori conține referința precisă;



Rezumarea ideilor altor autori conține referința precisă a originalului.

_______________________ Numele/prenumele _______________________ Semnătura

3

Lista abrevierilor SNC - Standarde Naționale de Contabilitate IFRS - Standarde Internaționale de Raportare Financiară TVA - Taxa pe valoarea adăugată RM - Republica Moldova SA - Societate pe acțiuni PIB - Produs Intern Brut FMI - Fondul Monetar Internațional IAS - Standard Internațional de Contabilitate SRL - Societate cu Răspundere Limitată BC - Bancă comercială CAS - Contribuții de asigurări sociale obligatorii de stat PAM - Contribuții de asistență medicală obligatorii OMVSD - Obiecte de mică valoare și scurtă durată

4

Lista tabelelor, schemelor și figurilor Tabele: Tabelul 1 Analiza principalilor indicatori economico-financiari ai “BUCURIA” SA din perioada anilor 2014-2015 Tabelul 1.1 Structura în dinamică a cheltuielilor din activitatea operațională la entitatea “BUCURIA” SA pentru perioada 2014-2015

Scheme: Schema 1.1.1 Criterii de clasificare a cheltuielilor conform SNC “Cheltuieli” Schema 1.1.2 Clasificarea cheltuielilor și subclasele acestora după destinație

Figuri: Figura 1.1 Ponderea fiecărui tip de cheltuieli în totalul cheltuielilor operaționale pentru anul 2015

5

INTRODUCERE Economia Republicii Moldova este direct dependentă de economiile țărilor vecine, în special de cea a Rusiei, astfel Republica Moldova rămîne încă cu un nivel modest al Produsului Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor. Țara este orientată spre o dezvoltare economică mai intensivă. “Pe lîngă o forță de muncă relativ calificată, Moldova dispune și de pămînturi arabile cu o fertilitate excepțională, de o infrastructură relativ dezvoltată și de o dorință puternică a populației de a trăi asemeni francezilor, olandezilor” [2.8 pag.367]. Astfel, Republica Moldova primește posibilitatea să își dezvolte economia pe baza resurselor proprii, cu implimentarea unor politici, proiecte care ar da viață economiei naționale. Potrivit Ministerului Economiei, datorită stabilizării economice a principalelor parteneri comerciali, a avut loc creșterea volumului exporturilor și producției industriale, astfel economia Republicii Moldova se află într-o continuă creștere. Experții Fondului Monetar Internațional (FMI) prevăd că în anul 2018, PIB-ul Republicii Moldova va înregistra o creștere cu 3,7 la sută, statistică prezentată în unul din articolele online ale jurnal.md. Această relansare a economiei favorizează desfășurarea activității întreprinderilor din Republica Moldova. Orice întreprindere are ca scop obținerea profitului cu cheltuieli minime. Astfel sarcina principală a contabilității întreprinderii este evidența corectă, contabilizarea coerentă a cheltuielilor și veniturilor acesteia. Actualitatea temei tezei de licență este condiționată de faptul că cheltuielile reprezintă un element principal al activității întreprinderii. Astfel, gestionarea corectă a cheltuielilor și a veniturilor obținute de întreprindere are un rol deosebit în luarea deciziilor raționale pe viitor. În dependență de mărimea profitului obținut și mărimea cheltuielilor suportate se vor lua decizii privind continuarea activității desfăsurate de întreprindere, atragerea de noi furnizori, atragerea de investitori etc. Recunoașterea și evaluarea corectă a cheltuielilor contribuie la determinarea justă a rezultatului financiar al întreprinderii și la evitarea situațiilor de faliment sau insolvabilitate. Cheltuielile sunt o parte foarte importantă pentru orice entitate, și nu numai. Scopul tezei este studierea, cercetarea conținutului economic al cheltuielilor, al modului de contabilizare a acestora și reflectarea lor în situațiile financiare. Pentru atingerea acestui scop, autorul și-a propus următoarele obiective :, 

Cercetarea aprofundată a clasificării cheltuielilor;



Studierea reglementării normative a contabilității cheltuielilor atît la nivel național, cît și la nivel internațional; 6



Studierea modului de contabilizare a cheltuielilor la SA ‘’BUCURIA’’;



Examinarea modului de reflectare a cheltuielilor în situațiile financiare.

În baza scopului lucrării, autorul a elaborat următoarea structură a tezei: introducere, trei capitole, concluzii, bibliografie și anexe pe baza cărora s-a realizat analiza cheltuielilor întreprinderii. În CAPITOLUL I “Considerații generale privind cheltuielile”, autorul va studia aspectele teoretice privind contabilitatea cheltuielilor, clasificarea, recunoașterea și evaluarea acestora atît la nivel național, cît și la nivel internațional. În CAPITOLUL II “Contabilitatea cheltuielilor din activitatea operațională”, autorul va realiza, o cercetare aprofundată a contabilității cheltuielilor activității operaționale: evaluarea, recunoașterea și documentarea acestor tipuri de cheltuieli. În CAPITOLUL III “Contabilitatea cheltuielilor altor activități. Prezentarea informațiilor privind cheltuielile în situațiile financiare”, autorul va cerceta detaliat contabilitatea cheltuielilor altor activități: evaluarea, recunoașterea și documentarea acestora dar și modul de reflectare a cheltuielilor în situațiile financiare. CONCLUZIILE generalizează rezultatele analizei efectuate de către autor privind contabilitatea cheltuielilor în una dintre entitățile din Republica Moldova. Pentru aprofundarea cunoștințelor privind tema “Contabilitatea cheltuielilor”, prezenta lucrare are funcția de a combina cunoștințele teoretice cu activitatea practică a entității analizate. Astfel,

obiectul de studiu al tezei de licență îl reprezintă entitatea “BUCURIA” SA .

“BUCURIA” SA este o fabrică de producere și comercializare a produselor de cofetărie din Republica Moldova. Începînd cu 28.09.1992, conform Extrasului

din Registrul de stat al

persoanelor juridice nr. 23181 (Anexa 1), eliberat de ”Camera Înregistrării de Stat” ÎS, fabrica este declarată Societate pe Acțiuni “BUCURIA”, codul fiscal fiind 1002600023736. Întreprinderea “BUCURIA ” SA activează pe adresa str. Columna 162, mun.Chișinău, Republica Moldova. Potrivit Extrasului din Registrul de stat al persoanelor juridice (Anexa 1), obiectul principal de activitate a întreprinderii este: 1) Prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor neincluse în alte categorii (exclusiv a cartofului); 2) Fabricarea pesmeților și biscuiților, a pișcoturilor cu termen de păstrare de lungă durată; 3) Fabricarea altor mașini cu destinație specială; 7

4) Fabricarea de cacao, ciocolată și produse zaharoase de cofetărie; 5) Comerțul cu ridicata al zahărului, produselor de cofetărie și din ciocolată; 6) Comerțul cu ridicata și comerțul cu amănuntul al băuturilor alcoolice și altor bauturi; 7) Comerțul cu ridicata cu cafea, ceai, cacao, condimente, infuzii și alte produse alimentare; 8) Comerțul cu amănuntul al pîinii, produselor de patiserie și de cofetărie; 9) Transporturi rutiere de mărfuri; 10) Depozitări; 11) Închirierea bunurilor imobiliare proprii; 12) Alte activități de asistență medicală; 13) Campinguri și alte posibilități de cazare de scurtă durată; 14) Servicii ale frizeriilor și alte servicii ale cabinetelor de cosmetică; 15) Învățămînt primar. Reieșind din principalele obiecte de activitate, întreprinderea are o specializare largă ceea ce determină ocuparea unui mare segment de piață. Capitalul social al întreprinderii constituie 16 463 960 lei. Fondatorul unic al întreprinderii este Tryakin Roman Anatolie, IDNP 2005050082774. Numărul mediu scriptic al personalului în peioada de gestiune este de 1095 persoane, inclusiv 104 persoane - personal administrativ și 991 persoane - muncitori. Potrivit Politicii de contabilitate (Anexa 3) la “BUCURIA” SA contabilitatea se ține conform prevederilor: 

Legii contabilităţii nr. 113-XVI din 27.04.2007;



Standardelor naţionale de contabilitate, aprobate prin Ordinul Ministrului Finanţelor al Republicii Moldova nr.118 din 06.08.2013;



Planului general de conturi contabile al activităţii economico-financiare a întreprinderilor, aprobat prin Ordinul Ministrului Finanţelor al Republicii Moldova nr.119 din 06.08.2013;



altor acte legislative şi normative, ţinându-se cont de modificările şi completările ulterioare.

8

Responsabilitatea pentru ţinerea contabilitaţii şi întocmirea situațiilor financiare îi revine directorului general “BUCURIA” SA. Contabilitatea la “BUCURIA” SA se ţine cu utilizarea tehnicii computerizate şi a programului informatic „Avalanche”. Pentru a aprecia activitatea întreprinderii “BUCURIA” SA, în tabelul 1 este prezentată analiza principalilor indicatori ai activității întreprinderii în dinamică, avînd ca bază datele din Situațiile financiare ale “BUCURIA” SA pentru anul 2015. (Anexa 2). Tabelul 1 Analiza principalilor indicatori economico-financiari ai “BUCURIA” SA din perioada anilor 2014-2015

Indicatorii

2014

2015

Abaterea

Ritmul de

absolută, lei

creștere, %

(+;-) 1

2

3

4=(3-2)

5=(3/2*100%)

483 684 921

545 151 268

+61 466 347

112,70

vînzărilor, lei

425 131 769

484 075 051

+58 943 282

113,86

3. Profit brut, lei

58 553 152

61 076 217

+2 523 065

104,30

15 397 678

16 146 455

+748 777

104,86

18 224 818

18 718 728

+493 910

102,71

15 475 138

15 813 290

+338 152

102,18

12,10

11,20

-0,9

92,56

1. Venituri din vînzări, lei 2. Costul

4. Rezultat din activitatea operațională, lei 5. Profit pînă la impozitare, lei 6. Profit net, lei 7. Rentabilitatea vînzărilor, % (rd.3/rd.1*100%) Sursa: elaborat de autor pe baza datelor din situațiile financiare a “BUCURIA” SA pe anii 2014-2015 Conform calculelor efectuate, autorul poate menționa că în anul 2015 comparativ cu 2014 toți indicatorii s-au majorat, ceea ce înseamnă că întreprinderea în anul de gestiune a obținut rezultate favorabile. Deci, activitatea întreprinderii poate fi apreciată ca fiind pozitivă. Autorul a 9

remarcat că în anul curent față de anul precedent, venitul din vînzări a crescut cu 61 466 347 lei, fapt ce a dus la majorarea costului vînzărilor cu 58 943 282 lei. Ritmul de creștere a costului vînzărilor fiind mai mare decît cel al venitului din vînzări denotă faptul că acesta acoperă în totalmente mărimea creșterii venitului din vînzări (113.86>112.70). De asemenea, se observă o tendință de creștere și a profitului brut cu 2 523 065 lei față de anul precedent, fapt determinat de creșterea venitului din vînzări. Rezultatul din activitatea operațională s-a majorat în perioada de gestiune față de anul precedent cu 748 777 lei datorită creșterii profitul pînă la impozitare cu 493 910 lei, ceea ce înseamnă că în perioada de gestiune a avut loc o creștere a eficienței tuturor activităților desfășurate de întreprindere. Profitul net a cunoscut la fel o majorare de 338 152 lei ceea ce favorizează continuitatea activității întreprinderii. Nivelul rentabilităţii veniturilor din vînzări a înregistrat o micșorare în anul curent față de cel precedent cu 0.9 bani. Dacă în anul 2014 entitatea de la un leu venit din vînzări a obținut 12.10 bani, atunci în anul 2015 de la același leu entitatea a obținut 11.20 bani profit brut. Analizînd dinamica celor mai importanți indicatori ai activității economice ai entității ”BUCURIA” SA pentru anii 2014-2015, autorul menționează că întreprinderea se poziționează la o etapă destul de satisfăcătoare, ceea ce înseamnă că își menține o poziție fermă pe piață, satisface nevoile acesteia, face față volumului cererii și este fidelă clienților din punct de vedere al preferințelor acestora. Întreprinderea pe parcursul perioadei de gestiune a utilizat eficient resursele în cadrul activității economico-financiare. Majorarea indicatorilor economico-financiari se apreciază pozitiv. Totodată, întreprinderea “BUCURIA” SA este orientată spre întărirea poziției financiare și menținerea acesteia. Autorul consideră că succesul obținut de întreprinderea analizată se bazează pe faptul că în spatele acestor rezultate există strategii bine gîndite ce impulsionează activitatea acesteia. În baza rezultatelor obținute de entitate și în baza faptului că volumul de producție a acesteia constituie aproape 90% din volumul producției de bomboane din RM, dar și ocuparea unei piețe de desfacere destul de impunătoare peste hotarele țării, întreprinderii “BUCURIA” SA i se poate oferi titlul de lider pe piața cofetăriei, nivel destul de rîvnit nu numai în Republica Moldova dar și peste hotarele ei.

10

CAPITOLUL I. CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND CHELTUIELILE 1.1 Definirea, componența și structura cheltuielilor Desfășurarea oricărei activități fie în domeniul economiei, în domeniul învățămîntului sau în orice alt domeniu, fie în viața de zi cu zi, implică suportarea unor anumite cheltuieli pentru realizarea obiectivului propus. La etapa actuală a economiei, dar și nu numai, un principal scop al activității entităților este obținerea profitului, dar aceasta implică eforturi semnificative, angajamente materiale și bănești, de altfel spus implică suportarea unor cheltuieli. Conducerea întreprinderilor necesită cunoașterea cheltuielilor efectuate pentru a putea aprecia eficiența economică a activității desfășurate. Astfel gestionarea eficientă a cheltuielilor, contabilizarea corectă și reflectarea coerentă a acestora în situațiile financiare va asigura întreprinderii un rezultat pozitiv și o bază eficientă în luarea deciziilor în viitor privind desfășurarea activității întreprinderii. Autorul consideră că importanța analizei cheltuielilor, dar și a celorlalți îndicatori, rezultă din faptul că pe baza acestor indicatori economico-financiari pot fi identificate și soluționate aspecte importante privind calitatea activității desfășurate. De aceeași părere sînt și cercetătorii contemporani români, care consideră că “cheltuielile constituie un instrument important în diagnosticarea și evaluarea performanțelor întreprinderii” [3.1 pag. 59]. O întreprindere își asigură o poziție prestigioasă pe piață în cazul cînd calitatea produselor realizate, serviciilor prestate, lucrărilor executate este la un nivel superior. În cazul în care întreprinderea decide să reducă considerabil costurile de producție, va putea vinde produsele la prețuri mici însă aceasta va influența negativ asupra imaginii sale din cauza calității joase. Astfel pentru menținerea prestigiului pe piața întreprinderea trebuie să implice strategii raționale privind gestionarea eficientă a cheltuielilor. Această idee o susțin și analiștii economici români care consideră că “pentru amelioararea performanțelor și controlului factorului-cheie ai succesului o întreprindere trebuie să dispună de indicatori de pilotaj specifici strategiei alese, astfel analiza cheltuielilor reprezintă un instrument eficient de control, reglare și pilotaj.”[3.1 pag. 59]. Un element contabil, cu care sînt în strînsă legătură cheltuielile, sînt veniturile. Aceste două elemente participă direct la determinarea rezultatului financiar al întreprinderilor. Veniturile și cheltuielile reprezintă elementele principale în baza cărora se întocmesc situațiile financiare și evidența acestora reprezintă unul din cele mai importante domenii ale contabilității întreprinderii. 11

Standardul Național de Contabilitate “Cheltuieli” definește cheltuielile ca fiind “diminuări ale beneficiilor economice înregistrate în perioada de gestiune sub formă de ieşiri, reduceri ale valorii activelor sau de creşteri ale datoriilor care contribuie la diminuări ale capitalului propriu (rezultatului financiar), altele decît cele rezultate din distribuirea acestuia proprietarilor” [1.4]. Deseori cheltuielile sînt confundate cu costurile de producție, însă aceste două elemente diferă una de alta. Potrivit literaturii de specialitate, costurile de producție reprezintă “resursele exprimate valoric și consumate pentru fabricația produselor sau prestarea serviciilor” [2.7 pag. 481]. Deci, reieșind din definițiile acestor două elemente se constată că doar costul de producție se include în prețul de vînzare. Astfel, profesorul Nederița Alexandru în teza sa de doctor habilitat în economie “Probleme metodologice ale contabilității veniturilor și cheltuielilor întreprinderii” [2.11], consideră că în componența cheltuielilor pot fi incluse doar elementele care corespund definițiilor și clasificării cheltuielilor. Potrivit SNC ”Cheltuieli”, cheltuielile se clasifică după două criterii: după natură și după destinații. Autorul va prezenta criteriile de clasificare a cheltuielilor în schema 1.1.1. Schema 1.1.1 Criterii de clasificare a cheltuielilor conform SNC ”Cheltuieli”

După destinație

Cheltuieli ale activității operaționale

După natură

Cheltuieli materiale

Cheltuieli cu personalul Cheltuieli ale altor activități

Cheltuieli privind impozitul pe venit

Cheltuieli pivind amortizarea și deprecierea

Alte cheltuieli

Schema 1.1.1:Criterii de clasificare a cheltuielilor conform SNC “Cheltuieli” Sursa: Elaborat de autor în baza SNC “Cheltuieli” 12

Atît Situația de profit și pierdere cît și Planul general de conturi se bazează pe criteriul de clasificare după destinație. Informațiile privind tipurile de cheltuieli după acest criteriu se reflectă în Situația de profit și pierdere în rînduri specifice și participă la determinarea rezultatului financiar la sfîrșitul perioadei de gestiune. Raportul statistic 5-CI ”Consumurile, cheltuielile și investițiile întreprinderii” de asemenea necesită informații privind cheltuielile după criteriul naturii. În prezenta lucrare, autorul va analiza aprofundat tipurile de cheltuieli în funcție de primul criteriu: după destinație. Astfel, în schema 1.1.2 sînt prezentate tipurile de cheltuieli după destinație și subclasele acestora. Schema 1.1.2

Structura cheltuielilor după destinație

Cheltuieli ale activității operaționale

Cheltuielile ale altor activități

Costul vânzărilor

Cheltuieli cu active imobilizate

Cheltuieli de distribuire

Cheltuieli financiare

Cheltuieli administrative

Cheltuieli privind impozitul pe venit

Cheltuieli excepționale

Alte cheltuieli operaționale

Schema 1.1.2: Clasificarea cheltuielilor și subclaselor acestora după destinație Sursa: Elaborat de autor în baza SNC ”Cheltuieli” Cheltuielile activității operaționale reprezintă cheltuielile legate de realizarea activității de bază a întreprinderii și sînt generate de producerea și comercializarea produselor, prestării serviciilor, executarea lucrărilor. În tabelul 1.1 este prezentată structura în dinamică cheltuielilor din activitatea operațională la entitatea “BUCURIA” SA pentru anii 2014-2015.

13

Tabelul 1.1 Structura în dinamică a cheltuielilor din activitatea operațională la entitatea “BUCURIA” SA pentru perioada 2014-2015

Indicatori 1

Anul precedent 2014 Ponderea, Suma, lei % 2

Anul de gestiune 2015 Suma, Ponderea, lei %

Abaterea (+,-) Suma, Ponderea lei %

3

4

5

6=4-2

7=5-3

operaţională - total, inclusiv: 479 445 572

100

542 883 847

100

+63 438 275

-

1.1 Costul vânzărilor

425 131 769

88,6

484 075 051

89,17

+58 943 282

0,5

1.2 Cheltuieli de distribuire

14 703 002

3,07

14 924 136

2,74

+221 134

-0,33

1.3 Cheltuieli administrative

25 694 065

5,36

26 167 417

4,83

+473 352

-0,53

1.4 Alte cheltuieli

13 916 736

2,90

17 717 243

3,26

+3 800 507

0,36

1. Cheltuieli din activitatea

operaţonale. Sursa: elaborate de autor în baza Situației de profit și pierdere pentru anul 2015 a entității “BUCURIA” SA În baza calculelor efectuate, autorul menționează că la la entitatea analizată se observă o majorare a cheltuielilor totale din activitatea operațională comparativ cu perioada precedentă 2014 în sumă de 63 438 257 lei, această majorare fiind determinată de creșterea tuturor tipurilor de cheltuieli de acest tip. Se observă că ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor operaționale o deține costul vînzărilor atît în anul precedent, cît și în anul curent. Acest lucru denotă faptul că întreprinderea suportă cheltuieli mari în procesul de producere, ceea ce asigură un grad înalt de calitate. În figura 1.1 este prezentată ponderea fiecăruit tip de cheltuieli în totalul cheltuielilor operaționale pentru anul de gestiune 2015.

14

Figura1.1 Ponderea fiecărui tip de cheltuieli în totalul cheltuielilor operaționale pentru anul 2015 Cheltuieli administrative, Cheltuieli de 4.83 distribuire , 2.74

Alte cheltuieli din activitatea operațională, 3.26

Costul vînzărilor , 89.17

Sursa: elaborat de autor în baza calculelor din tabelul 1.1 Costul vînzărilor reprezintă costul efectiv al produselor și mărfurilor vîndute, serviciilor prestate și lucrărilor executate realizate în cadrul activității operaționale a întreprinderii. La întreprinderile de producție, cum este “BUCURIA” SA, costul vînzărilor include costurile materialelor, costuri directe (ex: salariile muncitorilor) și indirecte de producție (ex: salariile supervizorilor). La întreprinderile comerciale, costul vînzărilor include valoarea contabilă a produselor și mărfurilor vîndute. Iar la întreprinderile care prestează servicii, costul vînzărilor include costurile de materiale, costurile directe și indirecte aferente prestării serviciilor. Conform SNC ”Cheltuieli”, costul vînzărilor “se înregistrează pe măsura vînzării mărfurilor/produselor și se contabilizează ca majorare a cheltuielilor curente și diminuare a stocurilor, costurilor activităților de bază sau auxiliare și/sau a cheltuielilor anticipate” [1.4 par. 21]. Exemplul 1.1.1. În luna ianuarie 2015, entitatea X a prestat servicii de catering în sumă de 9 800 lei, costul efectiv al cărora constituie 7 950 lei. Potrivit principiului respectiv, în luna ianuarie 2015, entitatea contabilizează:

15

 venitul din prestarea serviciului de catering în sumă de 9 800 lei – ca majorare concomitentă a creanțelor și veniturilor curente; 

valoarea contabilă a serviciului prestat în sumă de 7 950 lei – ca majorare a cheltuielilor curente și diminuarea costurilor activităților de bază. Cheltuielile de distribuire reprezintă cheltuielile suportate pentru promovarea și

comercializarea produselor/mărfurilor, serviciilor prestate și lucrărilor executate. Acest tip de cheltuieli pot fi suportate înainte, în timpul și după procesul de comercializare. Cheltuieli suportate înaintea comercializării produselor/mărfurilor constau în cheltuieli de

publicitate

pentru promovarea acestora pe piață și crearea unei imagini favorabile entității. În timpul comercializării se efectuează cheltuieli privind salariile personalului care s-a încadrat în expoziții de produse și mărfuri, astfel participînd la promovarea acestora. De asemenea acest tip de cheltuieli pot fi suportate și după comercializarea produselor/mărfurilor. Acestea deja sînt legate de reparația mărfurilor/produselor vîndute pe parcursul perioadei de garanție, cheltuieli legate de rebuturi. Cheltuielile administrative reprezintă cheltuielile suportate pentru deservirea aparatului administrativ și a gestionării entității în ansamblu. Din aceste cheltuieli fac parte: cheltuieli privind salariul cadrului administrativ; cheltuieli privind serviciile cu destinație administrativă, de exemplu serviciile de telefonie mobile utilizate de către cadrul administrativ; cheltuieli privind impozitele și taxele (cu excepția impozitului pe venit); cheltuieli privind amortizarea activelor imobilizate cu destinație administrative; plăți pentru leasingul operațional; cheltuieli de sponsorizare; cheltuieli în scopuri de binefacere. Alte cheltuieli din activitatea operațională se referă la cheltuielile care apar în desfășurarea activității operaționale, dar care nu pot fi atribuite la costul vînzărilor, cheltuieli de destribuire și nici la cheltuieli administrative. Aceste cheltuieli includ: cheltuieli privind sancțiunile; dobînzile; cheltuieli aferente produselor rebutate; cheltuieli aferente anulării comenzilor; cheltuieli privind lipsurile și pierderile din deterioararea activelor imobilizate și circulante. Cheltuielile altor activități apar în urma desfășurării activităților în cadrul entității, dar nu sînt legate de activitatea de bază a acesteia, adică ele includ cheltuieli suportate din desfășurarea altor tipuri de activități. Cheltuielile cu active imobilizate reprezintă cheltuielile suportate la ieșirea activelor pe temen lung cu excepția lipsurilor și deteriorărilor constatate la inventariere. Din astfel de

16

cheltuieli fac parte: cheltuieli privind ieșirea imobilizărilor corporale și necorporale, cheltuieli privind provizioane, cheltuieli privind deprecierea activelor imobilizate. Cheltuieli financiare reprezintă cheltuielile aferente operațiunilor financiare ale entității. Acestea includ: cheltuieli din diferențele de curs valutar, din diferențele de sumă, cheltuieli privind redevențele, cheltuieli aferente emisiunii și operațiunilor cu acțiuni proprii. Cheltuieli excepționale reprezintă “cheltuieli care se delimitează strict de cele din activitatea ordinară a întreprinderii și au un caracter neregulat (neprognozat) și frecvență redusă” [2.5 pag. 171]. În categoria acestor tipuri de cheltuieli se includ: valoarea contabilă a activelor imobilizate și circulante distruse în urma calamităților; valoarea defectelor bunurilor distruse în urma inundațiilor, incendiilor; cheltuieli privind salariile pentru persoanele încadrate în procesul de înlăturare a consecințelor cauzate de evenimentele excepționale. În Republica Moldova, datorită amplasării poziției fizico-geografice favorabile, nu au fost înregistrate situații excepționale cauzate de cutremure, tsunami, avalanșe etc.. Întreprinderile din RM înregistrează cheltuieli excepționale cauzate cel mai des de inundații, incendii, ninsori puternice. Cheltuielile privind impozitul pe venit reprezintă „suma totală a cheltuielilor privind impozitul pe venit luate în calcul la determinarea profitului net (pierderii nete) al perioadei de gestiune” [2.3 pag. 103]. Conform Codului Fiscal, prin perioada fiscală privind impozitul pe venit se înțelege “anul calendaristic la încheierea căruia se determină venitul impozabil și se calculează suma impozitului care trebuie achitată” [1.1]. Venitul impozabil se determină în conformitate cu regulile stabilite de legislația fiscală. Apoi la suma venitului impozabil se aplică cota impozitului stabilită de art. 15 al Codului Fiscal, care în anul 2017: 

pentru persoane fizice și întreprinzători individuali este în mărime de 7% din venitul anual impozabil ce nu depășește 31 140 lei și 18% din venitul anual impozabil ce depășește suma de 31 140 lei;



pentru persoane juridice este de 12% din venitul impozabil, în cazul “BUCURIA” SA;



pentru gospodării țărănești - 7% din venitul impozabil.

La deteminarea venitului impozabil, se deduc cheltuieli aferente producerii și comercializării producției și cheltuieli legate de obținerea altor venituri impozabile, care se detemină în conformitate cu SNC, SIRF și Codul fiscal. Astfel, potrivit legislației fiscale cheltuielile sunt: 17

 deductibile (de ex: cheltuieli de protocol, dobînzile aferente creditelor bancare, cheltuieli cu comisioane și alte servicii bancare; cheltuieli de sponsorizare);  nedeductibile (cheltuieli personale și familiale; penalitățile și amenzile aferente impozitelor și taxelor; provizioane și rezerve). În cazul aplicării IAS 12 ”Impozitul de profit” , cheltuielile aferente impozitului pe venit “se determină la sfîrșitul anului, ținîndu-se cont de diferențele apărute dintre venitul contabil și venitul impozabil” [1.7]. Acestea pot fi:  permanente - apar cînd unele cheltuieli recunocute în contabilitate se recunosc parțial sau integral în scopuri fiscale;  temporare - apar cînd perioadele de recunoaștere a cheltuielilor în scopuri contabile și fiscale nu coincid. Pe parcursul perioadei de gestiune, în debitul conturilor de cheltuieli se înregistrează valoarea cheltuielilor în dependență de tipul lor, iar în credit se înregistrează decontarea acestora la finele anului de gestiune în corespondență cu debitul contului 351 ”Rezultat financiar total”. Astfel, “dacă totalul creditului contului 351 ”Rezultat financiar total” este mai mare decît totalul rulajului debitor, atunci entitatea a obținut profit net, dacă situația este inversă, atunci ea a suferit o pierdere” [2.13 pag. 362]. În privința celui de-al doilea criteriu de clasificare a cheltuielilor (după natură), autorul prezintă componența acestora și elementele incluse. Astfel, cheltuielile materiale reprezintă cheltuielile suportate în timpul procesului de aprovizionare a întreprinderii cu materii prime, materiale. Acest tip de cheltuieli include:  valoarea contabilă a materiilor prime și materialelor procurate pentru asigurarea procesului de producție;  valoarea contabilă a produselor/mărfurilor sau a altor materiale folosite de către întreprindere, dar care sînt vîndute mai apoi. Cheltuielile cu personalul reprezintă cheltuielile suportate pentru remunerarea personalului încadrat în comercializarea produselor/mărfurilor, personalului administrativ sau personalului de producție. Această categorie de cheltuieli include:  salariilor pentru munca efectiv prestată precum și contribuțiile de asigurări sociale de stat și primele de asigurare obligatorii de asistență medicală;  ajutoare materiale, compensații, adaosuri la salarii, indemnizațiile privind concediile de odihnă.

18

Cheltuielile privind amortizarea și deprecierea se referă la valoarea amortizării și deprecierii determinate pe parcursul perioadei de gestiune la imobilizările necorporale și corporale, la investiții, la activelele imobilizate și circulante. Conform SNC “Cheltuieli”, acestea se înregistrează în perioada de gestiune în momentul cînd au fost efectuate și nu pe măsura achitării lor. Potrivit acestui principiu se delimitează încă un criteriu de clasificare a cheltuielilor după momentul efectuării și perioada la care se raportează: 1) Cheltuieli curente - sînt efectuate și raportate în aceeași perioadă de gestiune. Exemplul 1.1.2. Salariile calculate personalului încadrat în promovarea produselor, pe luna martie, reflectate în creditul contului 531 ”Datorii față de personal privind retribuirea muncii”, se trec în aceeași lună în debitul contului 712 ”Cheltuieli de distribuire”. 2) Cheltuieli anticipate - sînt efectuate în perioada de gestiune curentă, dar se trec la cheltuieli în perioada ulterioară. Exemplul 1.1.3. O întreprindere achită pe data de 10 noiembrie 2015 un abonament privind publicațiile periodice, în valoare de 1 150 lei. Abonamentul este valabil și pentru primul semestru al anului 2016. Suma de 1 150 lei se reflectă în debitul contului 261 ”Cheltuieli anticipate curente”, dar vor fi decontate lunar în debitul contului 713 ”Cheltuieli administrative” cu suma de 143,75 lei (1150 lei/8 luni). 3) Cheltuieli preliminare - se include în cheltuielile perioadei curente, dar sînt suportate în perioade ulterioare. Exemplul 1.1.4. Potrivit politicii de contabilitate întreprinderea X, creează

rezerve pentru

acoperirea pierderilor în urma evenimentelor excepționale. În perioada de gestiune rezervele sînt reflectate în creditul contului 321 ”Capital de rezervă” în corespondență cu debitul contului 723 ”Cheltuieli excepționale”. Cunoașterea detaliată a informațiilor privind cheltuielile, permite entității să ia decizicii manageriale importante. Nu se pot realiza acțiuni privind reducerea cheltuielilor dacă nu există informații privind necesitatea acestei acțiuni. Numai analizîndu-le bine, se poate determina cauzele apariției unor cheltuieli și metode de reducere a acestora în mod rațional.

19

1.2 Trecerea în revistă a actelor normative care reglementează contabilitatea cheltuielilor Reglementarea normativă a contabilității cheltuielilor constă în aplicarea, utilizarea și respectarea actelor legislative ale Republicii Moldova și a celor internaționale în cazul aplicării IFRS. Datorită relațiilor economice cu țările vecine și acordului de asociere cu Uniunea Europeană, agenții economici trebuie să țină cont și de legislația europeană privind efectuarea tranzacțiilor. Actele normative naționale și internaționale care reglementează contabilitatea cheltuielilor sînt următoarele: 1.

Legea contabilității nr.113 din 27.04.2007 care a intrat în vigoare din 1 ianuarie

2008 și stabilește cadrul juridic, creează cerințe unice de reglementare a contabilității și raportării financiare în Republica Moldova. În cazul “BUCURIA” SA, contabilitatea se ține în baza sistemului contabil în partidă dublă, cu întocmirea situațiilor financiare în baza SNC „Prezentarea situațiilor financiare” , conform politicii contabile. Legea contabilității oferă cîteva principii în baza cărora trebuie să se țină contabilitatea cheltuielilor (contabilitatea de angajamente și prudența) și menționeză că contabilitatea cheltuielilor se ține pe tipurile lor potrivit destinației și naturii. 2. Standardul Național de Contabilitate “Cheltuieli” . Standardardul respectiv reglementează componența, modul de contabilizare a cheltuielilor și prezentarea informațiilor privind cheltuielile în situațiile financiare. Acest standard prevede cum are loc recunoașterea și evaluarea cheltuielilor, indică care sunt informațiile care trebuie dezvăluite privind cheltuielile în situațiile financiare, specifică cum se clasifică cheltuielile după destinație și natură și stabilește cum are loc contabilizarea fiecărui tip de cheltuieli. 3. Standardul Național de Contabilitate “Prezentarea situațiilor financiare”. Prezentul standard are ca obiectiv stabilirea formularelor printre care și Situația de profit și pierdere și reglementează modul de întocmire și prezentare a informațiilor în aceste formulare. În cazul contabilității cheltuielilor și veniturilor, standartul respectiv specifică cum are loc completarea fiecărui rînd a Situației de profit și pierdere și ce înformații se reflectă în Notele la situațiile financiare. 4. Standardul Național de Contabilitate “Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori și evenimente ulterioare”.

20

Acest standard menționează cum are loc contabilizarea efectului modificării estimării contabile: ca venituri sau ca cheltuieli; contabilizarea erorilor contabile apărute în urma comiterii greșelilor, neînregistrarea, înregistrarea multiplă sau interpretarea greșită a faptelor economice care poate duce la înregistrarea eronată a sumelor la conturile de cheltuieli. 5. Standardul Național de Contabilitate “Diferențe de curs valutar și de sume”. Standardul respectiv reglementează modul de contabilizare a diferențelor de curs valutar și de sumă nefavorabile care se înregistrează în conturile de cheltuieli. 6. Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997 cu modificări și completări ulterioare. În codul fiscal sînt reflectate informații privind impozitul pe venit, modul de calculare a acestuia. Menționează specificul cheltuielilor deductibile și nedeductibile fiscal, oferă informații privind ajustările etc. 7. Regulamentul cu privire la delegarea salariaților entităților din Republica Moldova aprobat prin Hotărirea Guvernului Republicii Moldova, nr.10 din 05.01.2012, care reglementează cheltuielile suportate de entitate pentru deplasările în interes de serviciu a personalului delegat pentru îndeplinirea unor misiuni. 8. Cadrul general de raportare finaciară detemină principiile întocmirii Situațiilor financiare și modul de prezentare a înformațiilor privind cheltuielile și veniturile care reprezintă elemente direct legate de performanța întreprinderii. 9. Standardul Internațional de Contabilitate 1 “Prezentarea situațiilor financiare” care menționează că toate elementele de venituri și cheltuieli recunoscute într-o perioadă trebuie prezentate în Contul de profit și pierdere și enumeră informațiile care trebuie reflectate nemijlocit în acest raport. 10. Standardul Internaționale de Contabilitate 12 “Impozit pe profit” definește noțiune de cheltuială cu impozitul pe profit/venit din impozitul pe profit și prezintă modul de contabilizare a acesteia. Pentru o contabilizare corectă a cheltuielilor, pentru evitarea amenzilor și pentru o imagine pozitivă pe piață, entatea trebuie să respecte actele normative în vigoare.

1.3 Recunoașterea și evaluarea cheltuielilor La determinarea corectă a rezultatelor și reușitei financiare a întreprinderii, participă două procese numite recunoașterea și evaluarea elementelor contabile. Astfel, se supune acestor două procese și cheltuielile, care sunt printre principalii indicatori economici pe baza cărora se 21

determină rezultatul financiar. Conform literaturii de specialitate, noțiunea de evaluare se definește ca fiind ”măsurarea valorică a cheltuielilor care urmează să fie reflectate în contabilitate și Situația de profit și pierdere”, iar noțiunea de recunoaștere - “ca determinarea perioadei de gestiune în care cheltuielile trebuie contabilizate și reflectate în situațiile financiare.” [2.9 pag. 524], Recunoașterea cheltuielilor, are loc numai în cazul respectării a două criterii: 

există o convingere întemeiată cu privire la reducerea beneficiilor economice ale entității;



mărimea cheltuielilor poate fi evaluată în mod credibil.

În cazul în care elementele contabile nu corespund acestor criterii, acestea nu se recunosc ca cheltuieli. Printre acestea se enumeră: avansurile acordate în vederea procurării ulterioare de bunuri și servicii, sumele rambursate ale creditelor și împrumuturilor primite. Cheltuielile se recunosc, conform SNC ”Cheltuieli” simultan cu (citez): a.

“diminuarea activelor fără o reducere concomitentă a datoriilor sau o creştere a

altor active; b.

majorarea datoriilor fără o creştere concomitentă a activelor;

c.

calcularea amortizării şi înregistrarea pierderilor din deprecierea activelor

imobilizate contabilizate conform SNC "Imobilizări necorporale şi corporale", SNC "Deprecierea activelor"” [1.4 par. 7]. Literatura de specialitate autohtonă și actele normative oferă un șir de principii de recunoaștere a cheltuielilor. Articolul 6 din legea contabilității nr. 113 din 27.04.2007, stabilește cîteva principii în baza cărora se ține contabilitatea: “continuitatea activității, contabilitatea de angajamente, permanența metodelor, separarea patrimoniului și datoriilor, necompensarea, consencvența prezentării” [1.3]. Specifice contabilității cheltuielilor sînt contabilitatea de angajamente și prudența. Primul principiu, cel al contabilității de angajamente constă în recunoașterea cheltuielilor pe măsura apariției acestora, indiferent de momentul încasării/plății în numerar. Exemplul 1.3.1. În luna septembrie 2015, entitatea X a beneficiat de servicii de audit în valoare de 3 550 lei care au fost achitate în luna decembrie 2015. Astfel,conform principiului contabilității de angajamente, entitatea X recunoaște cheltuielile privind serviciile de audit în sumă de 3 550 lei în luna septembrie 2015 și le înregistrează ca majorare a cheltuielilor și datoriilor curente.

22

Al doilea principiu, prudența, constă în recunoașterea cheltuieilor astfel, încît valoarea acestora să nu fie subevaluată. Prudența asigură o protecție entității împotriva riscurilor care necesită să fie evaluate cît mai precis în momentul constituirii provizionului. Exemplul 1.3.2. La entitatea Y , în luna iulie 2015 s-au depistat niște lipsuri de mărfuri la inventarierea acestora, în valoare de 5 620 lei. Astfel în luna iulie, entitatea respectivă contabilizează valoarea contabilă a mărfurilor lipsă în valoare de 5 620 lei ca majorare a cheltuielilor curente și reducere a stocurilor. Autorul este de părere că anume principiul prudenței este cel mai important din motiv că presupune un grad înalt de precauție în realizarea estimărilor în situații de incertitudine și oferă posibilitatea de creare a rezervelor și provizioanelor pentru acoperirea unor pierderi posibile. Totuși o creare excesivă a rezervelor și provizioanelor nu este binevenită pentru că ar duce la reflectarea în situațiile financiare a informațiilor necalitative și puțin credibile. Potrivit SNC “Cheltuieli”, cheltuielile se recunosc concomitent cu veniturile care provin din aceleaşi operaţiuni economice dar și atunci cînd acestea nu sînt corelate cu veniturile curente. În continuare vor fi prezentate cîte un exemplu pentru ambele cazuri. Exemplul 1.3.3: În luna februarie 2015, întreprinderea Y a vîndut cu achitare ulterioară 1 000 bucăți mărfuri, prețul unitar fiind 23 lei și constul efectiv 19 lei. Astfel în luna februarie întreprinderea Y contabilizează următoarele operațiuni: 

valoarea de vînzare a mărfurilor vîndute cu suma de 23 000 lei (1 000 buc.*23 lei) ca majorare a creanțelor și veniturilor curente;



costul efectiv al mărfurilor vîndute cu suma de 19 000 lei (1 000 buc.*19 lei) ca majorare a cheltuielilor curente și reducere a stocurilor. Exemplul 1.3.4: În luna martie 2015, entitatea X nu a înregistrat venituri, dar a suportat

cheltuieli:  Cheltuieli cu personalul 10 250 lei;  Cheltuieli de reparație a mărfurilor întoarse 2 350 lei;  Cheltuieli privind amortizarea clădirii administrative 5 690 lei; Astfel întreprinderea X înregistrează în luna martie 2015, cheltuielile suportate ca cheltuieli curente în sumă de 18 290 lei și nu așteaptă să le contabilizeze în perioade în care vor fi înregistrate venituri. Recunoașterea cheltuielilor este în strînsă legătură cu evaluarea acestora. O evaluare corectă oferă o imagine fidelă patrimoniului, situațiilor financiare și rezultatelor financiare, iar “o 23

determinare incorectă a evaluării reale a unor elemente de contabilitate poate duce la interpretarea denaturată a stării și mișcării mijloacelor întreprinderii“ [2.12 pag. 150]. Potrivit SNC “Cheltuieli”, acestea se evaluează la: 

valoarea contabilă a activelor ieşite;



costul efectiv al serviciilor prestate/lucrărilor executate;



suma retribuţiilor calculate efectiv personalului, suma contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală aferente;



suma amortizării calculate şi deprecierii activelor imobilizate;



suma provizioanelor constituite;



costul serviciilor primite.

Profesorul Nederiță Alexandru, afirmă că “cheltuielile se evaluează la valoarea de bilanț a activelor imobilizate și circulante ieșite, la sumele efective a salariilor și contribuțiilor de asigurări sociale și prime medicale, amortizării mijloacelor fixe și obiectelor de mica valoare și scurtă durată etc.” [2.9 pag. 523]. Deci, evaluarea corectă a cheltuielilor, dar și a celorlalte elemente contabile va asigura luarea unor decizii corecte ale managerilor privind situațiile absurde care apar sau diferite piedici apărute în desfășurarea activității întreprinderii. Activitatea economică externă a întreprinderilor, contractele de colaborare cu agenții economici străini, atragerea investițiilor străine, extinderea piețelor de desfacere în afara țării, toate acestea au dus ca contabilitatea întreprinderilor să ducă o evidență bazată pe principiile prevăzute de standardele internaționale. Ținerea contabilității în diferite țări diferă mult, astfel este necesară cunoașterea și înțelegerea sistemelor contabile internaționale. În legătură cu acest aspect, profesorii Golocealova Irina, Țurcanu Viorel și Ștahovschi Ada consideră că “odată ce în fiecare țară sistemul de contabilitate are particularități proprii, informația poate fi acumulată și prezentată în mod diferit utilizatorilor naționali dar și acelor străini, ceea ce a dus la necesitatea stabilirii unor principii și cerințe internaționale în sistemele contabile cum sînt Standardele Internaționale de Raportare Financiară- IAS-uri” [2.14 pag. 8]. Atît SNC , cît și raportarea financiară conform standardelor internaționale (IFRS), pentru determinarea rezultatului financiar al întreprinderii utilizează informația privind cheltuielile și veniturile entității. În literatura de specialitate, în cadrul IFRS, cheltuielile sînt definite ca fiind

24

cheltuieli ce includ pierderile, precum și cheltuielile apărute sub formă de ieșiri sau scăderi a valorii activelor în cursul perioadei curente. Cadrul general conceptual pentru raportarea financiară, de asemenea pune la dispoziția agenților economici cîteva criterii de recunoaștere a cheltuielilor:  cînd este posibilă o evaluare în mod credibil a cheltuielilor legate de diminuarea unui activ sau creșterea unei datorii;  cînd se așteaptă obținerea beneficiilor economice pe parcursul mai multor perioade și cînd asocierea acestora cheltuielilor cu veniturile se face doar în mod indirect, cheltuielile sînt recunoscute în baza unei proceduri de repartizare sistematică și rațională;  cînd un cost nu produce beneficii viitoare. Ca asemănare dintre standardele naționale și cele internaționale putem menționa că atît SNC “Cheltuieli” cît și IAS 1 ”Prezentarea situațiilor financiare” utilizează același principiu privind recunoșterea cheltuielilor concomitent cu veniturile care provin din aceleaşi operaţiuni economice și necesită a fi reflectate în aceeași periodă. Autorul prezentei lucrări consideră că aplicarea Standardelor Internaționale de Raportare Financiară are o serie de beneficii asupra întreprinderilor din Republica Moldova, și nu numai, pentru că prin întocmirea situațiilor financiare întocmite conform IFRS, agenții economici moldoveni oferă informații detaliate investitorilor curenți și potențiali ceea ce îi poate atrage pentru viitoare investiții. De aceeași părere sunt și savanții în domeniu care consideră că aplicarea IFRS în comparație cu rezultatele aplicării standardelor contabile locale oferă informații financiare cu un grad înalt de calitate.

25

CAPITOLUL II. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR DIN ACTIVITATEA OPERAȚIONALĂ 2.1 Contabilitatea costului vînzărilor La întreprinderea “BUCURIA” SA, vînzarea produselor și mărfurilor necesită suportarea unor cheltuieli. Una dintre cheltuielile de acest tip este costul vînzărilor. Conform pct. 20 din SNC “Cheltuieli” și pct. 86 din SNC “Prezentarea situațiilor financiare”, costul vînzărilor cuprinde (citez): 1.

”Valoarea contabilă a mărfurilor și produselor vîndute sau transmise în schimbul altor active, care se determină în funție de metoda de evaluare curentă a stocurilor aplicată de către entitate în conformitate cu SNC “Stocuri”. La întreprinderea “BUCURIA” SA, potrivit Politicii de contabilitate (Anexa 3) pentru evaluarea curentă a stocurilor se utilizează metoda FIFO (primul intrat- primul ieșit);

2.

Costul serviciilor prestate terților în cadrul activități operaționale;

3.

Alte cheltuieli corelate cu veniturile din vînzări” [1.4 și 1.6] “BUCURIA” SA este o întreprindere de producere și comercializare. Deci, costul

vînzărilor este format din valoarea contabilă a produselor și mărfurilor vîndute și costul serviilor prestate. Conform Planului de conturi, pentru generalizarea informațiilor privind costul vînzărilor, este destinat contul de activ 711 “Costul vînzărilor”, cu următoarele subconturi: 7111 ”Valoarea contabilă a produselor vîndute”; 7112 ”Valoarea contabilă a mărfurilor vîndute”; 7113 ”Costul serviciilor prestate”; 7114 ”Costul lucrărilor executate terților ”; 7115 ”Costuri aferente contractelor de construcții”; 7116 ”Costuri aferente contractelor de leasing operational și financiar”; 7117 ”Costuri aferente contractelor de microfinanțare”; 7118 ”Alte costuri aferente veniturilor din vînzări”. Evidența analitică a costului vînzărilor se ține pe tipuri de produse/mărfuri vîndute, iar evidența sintetică se ține în Registrul soldurilor și rulajelor al contului 711 ”Costul vînzărilor”. Așa cum nici o operație nu poate fi contabilizată dacă nu este însoțită de un document ce justifică realizarea tranzacției, autorul va enumera documentele utilizate de către întreprinderea analizată pentru contabilizarea operațiunilor legate de costul vînzărilor: 26

a) Factură - document primar emis de către o companie (furnizor) către o altă companie (cumpărător) ce conține lista produselor/mărfurilor vîndute clientului de către furnizor. Se întocmește cel puțin în 2 exemplare, unul dintre care rămîne la furnizor, iar celălalt la cumpărător. b) Factură fiscală - document cu regim special care servește drept justificare privind vînzarea-cumpărarea produselor/mărfurilor și reflectă suma TVA aferentă acestora. c) Bon de consum - document de eliberare de o singură dată a materialelor consumate pentru necesitățile generale ale subdiviziunii de producție. Se întocmește în două exemplare: unul pentru secția beneficiară, iar al doilea pentru depozit. d) Nota de contabilitate - document ce participă la înregistrarea operațiunilor contabile pentru care nu sunt prevăzute alte documente justificative. În continuare sînt prezentate cele mai dese operații privind contabilizarea costului vînzărilor la entitatea “BUCURIA” SA. Exemplul 2.1.1. Conform Facturii fiscale din data de 27.10.2015 (Anexa 5), SA „BUCURIA” a comercializat 14 bucăți de bomboane struguri în ciocolată, cumpărătorului RMFTT-Rezina primăria Pereni. Valoarea de vînzare (fără TVA) unei bucăți constituie 35 lei, iar valoarea contabilă – 20 lei. Astfel, în contabilitatea “BUCURIA” SA, contabilizarea operațiunilor de vînzare a produsului respectiv se utilizează următoarele formule contabile: Recunoașterea venitului din vînzarea produselor: (14 buc.*35 lei) = 490 lei Debit contul 221 ,,Creanţe comerciale”, subcontul 2211 ,,Creanțe comerciale din ţară”490 lei Credit contul 611 ,,Venitul din vânzări”, subcontul 6111 ,,Venituri din vânzarea produselor”490 lei TVA aferent valorii de vînzarea produselor vîndute: (490 lei*20%) = 98 lei Debit contul 221 ,,Creanţe comerciale”, subcontul 2211 ,,Creanțe comerciale din ţară”

-

98 lei Credit contul 534 ,,Datorii față de buget”, subcontul 5344 ,,Datorii privind taxa pe valoarea adăugată” - 98 lei Decontarea costului efectiv al produselor vîndute: (14 buc.*20 lei) = 280 lei Debit contul 711 “Costul vînzărilor”, subcontul 7111 ”Valoarea contabilă a produselor vîndute” – 280 lei Credit contul 216 “Produse”, subcontul 2161 ”Produse finite” – 280 lei

27

La “BUCURIA” SA, la acest cont au fost contabilizate şi costul serviciilor prestate. Înregistrarea cheltuielilor suportate din prestarea serviciilor se contabilizează cu ajutorul subcontului 7113 ”Costul serviciilor prestate”. Astfel, în decursul lunii ianuarie 2015, enitatea contabilizează suma de 1 843,04 lei la costul serviciilor prestate cu ajutorul formule contabile: Debit contul 711 ”Costul vînzărilor”, subcontul 7113 ”Costul serviciilor prestate”- 1 843,04 lei Credit 217 ”Mărfuri”, subcontul 2171 ”Bunuri procurate în vederea revînzării”- 1 843,04 lei Operația respectivă se reflectă în Registrul soldurilor și rulajelor pentru luna ianuarie 2015 la contul 711 “Costul vînzărilor”(Anexa 4). La sfîrșitul perioadei de gestiune, rulajul debitor al contului 711 ”Costul vînzărilor” se reflectă în rîndul 020 al Situației de profit și pierdere și se scade din venituri pentru calcularea profitului brut. La finele anului de gestiune are loc închiderea contului 711 ”Costul vînzărilor” cu rezultatele financiare totale în sumă totală de 484 075 051 lei. Operația se reflectă în Registrul soldurilor și rulajelor contului 351 ”Rezultat financiar total” (Anexa 6) prin formula contabilă: Debit contul 351 ”Rezultat financiar total”- 484 075 051 lei Credit contul 711 ”Costul vînzărilor” - 484 075 051 lei S-a constatat că întreprinderea “BUCURIA” SA se ocupă atît cu producerea și comercializarea produselor/mărfurilor cît și cu prestarea serviciilor dar cu o pondere mai mică. Astfel, datorită lărgirii sferei de activitate, are loc creșterea profitului, acesta reprezentînd un avantaj important pentru entitate.

2.2 Contabilitatea cheltuielilor de distribuire “BUCURIA” SA suportă pe lîngă costul vînzărilor și cheltuieli de distribuire care, conform SNC

“Cheltuieli”

reprezintă

cheltuieli

aferente

promovării

şi

comercializării

produselor/mărfurilor şi serviciilor (cheltuieli cu personalul comercial, cheltuieli cu ambalaje, cheltuieli de publicitate și marketing etc.). Pentru generalizarea informațiilor privind cheltuielile de distribuire suportate în cadrul activității operaționale, conform Planului de conturi, este destinat contul de activ 712 “Cheltuieli de distribuire”. Pentru acest cont sînt prevăzute următoarele subconturi: 7121 ”Cheltuieli cu personalul comercial”;

28

7122 ”Cheltuieli privind amortizarea, întreținerea și reparația activelor imobilizate cu destinație comercială”; 7123 ”Cheltuieli cu ambalajele și alte materile utilizate la comercializarea produselor și mărfurilor”; 7124 ”Cheltuieli de transportare a produselor și mărfurilor”; 7125 ”Cheltuieli de publicitate și marketing”; 7126 ”Cheltuieli privind reparațiile și deservirea produselor și mărfurilor în perioada de garanție”; 7127 ”Cheltuieli privind creanțele comerciale compromise”; 7128 ”Cheltuieli privind returnările și reducerile”; 7129 ”Alte cheltuieli de distribuire”. Operațiile privind înregistrarea cheltuielilor de distribuire se justifică prin următoarele documente contabile: 

Lista de calculare a salariului - pentru calculul salariului personalului comercial, încadrat în procesul de comercializare a produselor și mărfurilor, de realizarea a reclamelor;



Decontul de avans - document primar prin care titularul de avans prezintă darea de seamă pentru cheltuielile efectuate în perioada deplasării;



Borderoul de calcul a amortizării activelor imobilizate cu destinație comercială – document primar prin care se calculează amortizarea magazinelor, mijloacelor de transport;



Procesul-verbal de casare a mărfurilor – se întocmește la ieșirea mărfurilor în urma constatării condițiilor de casare. Se întocmește în două exemplare: unul pentru departamentul financiar-contabil și al doilea pentru compartimentul care ține evidența mărfurilor;



Facturile fiscale - pentru calcularea plăților în cazul bunurilor luate în arendă.



Dispozițiile de plată - document primar care se perfectează la eliberările ieșirilor de numerar din casierie. Evidența analitică a cheltuielilor de distribuire se ține pe tipurile lor, iar evidența sintetică se

ține în Registrul soldurilor și rulajelor la contul 712 ”Cheltuieli de distribuire”. Pe parcursul anului 2015 la entitatea „BUCURIA”

SA

s-au suportat cheltuieli de

distribuire şi s-au reflectat în contabilitate prin înregistrările ce urmează: Exemplul 2.2.1. La data de 19 ianuarie 2015, “BUCURIA” SA a întocmit un decont de avans (Anexa 7) pentru cheltuieli de deplasare ale personalului comercial privind comercializarea produselor. Deci se reflectă formula contabilă: 29

Debit contul 712 ”Cheltuieli de distribuire”, subcontul 7129 ”Alte cheltuieli d distribuire” 194,80 lei Credit contul 532 ”Datorii față de personal privind alte operații”, subcontul 5321 ”Datorii față de titularii de avans” - 194,80 lei Exemplul 2.2.2. La data de 31 octombrie 2015, s-a întocmit un Act de casare (Anexa 8) a ambalajului utilizat la comercializarea mărfurilor/produselor și se reflectă formula contabilă: Debit contul 712 ”Cheltuieli de distribuire”, subcontul 7123 ”Cheltuieli cu ambalajele și alte material utilizate la comercializarea produselor și mărfurilor” - 500 lei Credit contul 211 ”Materiale”, subcontul 2115 ”Ambalaje”

- 500 lei

Exemplul 2.2.3. La data de 30 iunie s-a întocmit nota de contabilitate cu privire la calculul impozitului pe bunuri imobiliare 2015 utilizate în comercializarea produselor/mărfurilor (Anexa 9). Astfel, s-a reflectat impozitul pentru magazinul nr. 29 din Edineț: Debit contul 712 ”Cheltuieli de distribuire”, subcontul 7129 ”Alte cheltuieli de distribuire” 168,58 lei Credit contul 534 ”Datorii față de buget”, subcontul 5345 ”Datorii privind accizele”168,58 lei Alte operațiuni legate de contabilizarea cheltuielilor de distribuire: 1) Calculul salariilor personalului încadrat în comercializarea produselor (mărfurilor), a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii și primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală ale angajatorului. La 31.12.2015 s-au calculat salariile personalului comercial pentru luna decembrie: Debit contul 712 ”Cheltuieli de distribuire”, subcontul 7121 ”Cheltuieli cu personalul comercial”339 057,02 lei Credit contul 531 ”Datori față de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 5311 ”Datorii salariale” - 339 057,02 lei Conform Legii bugetului asigurărilor sociale de stat a anului 2017 [1.2], agentul economic trebuie să achite contribuții de 23% la CNAS (Casa Națională de Asigurări Sociale) lunar, pînă la data de 25 a lunii următoare lunii de gestiune. Deci, “BUCURIA” SA prezintă lunar Declarația privind calcularea și utilizarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii –forma 4 BASS. Reflectarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii ale angajatorului aferente salariilor personalului comercial: 339 057,02 lei*23% = 77 983,11 lei 30

Debit contul 712 ”Cheltuieli de distribuire”, subcontul 7121 ”Cheltuieli cu personalul comercial” - 77 983,11 lei Credit contul 533 ”Datorii privind asigurările sociale și medicale”, subcontul 5331 ”Datorii față de bugetul asigurărilor sociale de stat”

- 77 983,11 lei

Reflectarea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală ale angajatorului: 339 057,02 lei*4,5% = 15 257,56 lei Debit contul 712 ”Cheltuieli de distribuire”, subcontul 7121 ”Cheltuieli cu personalul comercial”- 15 257,56 lei Credit contul 541 ”Datorii preliminare”, subcontul 5412 ”Datorii preliminate privind primele de asigurare obligatorie de asistență medicală” – 15 257,56 lei 2) Constituiri

de

provizioane

pentru

cheltuielile

legate

de

comercializarea

mărfurilor/produselor. Debit contul 712 ”Cheltuieli de distribuire”, subcontul 7121 ”Cheltuieli cu personalul comercial”- 23 227,66 lei Credit contul 538 ”Provizioane curente” - 23 227,66 lei 3) Casarea materialelor utilizate în scopuri de publicitate la comercializarea mărfurilor: Debit contul 712 ”Cheltuieli de distribuire”, subcontul 7125 ”Cheltuieli de publicitate și marketing” - 163,56 lei Credit contul 211 ”Materiale”, subcontul 2113 ”Piese de schimb” - 163,56 lei 4) Calculul amortizării mijlocului de transport propriu utilizat la comercializarea produselor/mărfurilor: Debit contul 712 “Cheltuieli de distribuire”, subcontul 7125 ”Cheltuieli de publicitate și marketing”- 61,11 lei Credit contul 124 “Amortizarea mijloacelor fixe”, subcontul 1244 ”Amortizarea mijloacelor de transport”- 61,11 lei 5) Decontarea

costului

efectiv

al

produselor

utilizate

la

comercializarea

mărfurilor/produselor, în scopuri de publicitate (în calitate de mostre la expoziții, la degustare): Debit contul 712 ”Cheltuieli de distribuire”, subcontul 7125 ”Chletuieli de publicitate și marketing” - 7 356,61 lei Credit contul 216 ”Produse”, subcontul 2161 ”Produse finite” - 7 356,61 lei

31

6) Reflectarea cheltuielilor privind serviciile de marketing prestate de către entitatea “X” SRL, înregistrate în baza facturii fiscale: Debit contul 712 “Cheltuieli de distribuire”, subcontul 7125 ”Cheltuieli de publicitate și marketing” – 915 452,62 lei Credit contul 544 “Alte datorii curente”, subcontul 5442 ”Alte datorii calculate curente” – 915 452,62 lei Concomitent, se reflectă suma TVA trecută în cont: 915 452,62 lei*20% = 183 090,52 lei Debit contul 534 “Datorii față de buget”, subcontul 5344 ”Datorii privind taxa pe valoarea adăugată” – 183 090,52 lei Credit contul 544 “Alte datorii curente”, subcontul 5442 ”Alte datorii calculate curente” – 183 090,52 lei 7) Calcularea uzurii OMVSD utilizate la comercializarea mărfurilor/produselor: Debit contul 712 “Cheltuieli de distribuire”, subcontul 7129 ”Alte cheltuieli de distribuire”1 642,92 lei Credit contul 214 ”Uzura obiectelor de mica valoare și scurtă durată”, subcontul 2141 ”Uzura obiectelor de mica valoare și scurtă durată ” - 1 642,92 lei Operațiile respective se reflectă în Registrul soldurilor și rulajelor pentru contul 712 ”Cheltuieli de distribuire” (Anexa 4). La finele anului de gestiune are loc închiderea contului 712 ”Cheltuieli de distribuire” cu rezultatele financiare totale în sumă totală de 14 924 136 lei. Operația se reflectă în Registrul soldurilor și rulajelor contului 351 ”Rezultat financiar total” (Anexa 6) prin fomula contabilă: Debit contul 351 ”Rezultat financiar total” - 14 924 136 lei Credit contul 712 ”Cheltuieli de distribuire” - 14 924 136 lei La sfîrșitul perioadei de gestiune, rulajul debitor al contului 712 ”Cheltuieli de distribuire” se reflectă în rîndul 050 al Situației de profit și pierdere.

2.3 Contabilitatea cheltuielilor administrative Potrivit SNC “Cheltuieli”, cheltuielile administrative reprezintă “cheltuielile aferente organizării, deservirii și gestionării entității în ansamblu” [1.4 par. 26] Pentru generalizarea informațiilor privind cheltuielile administrative este destinat contul de activ 713 ”Cheltuieli administrative”, care are următoarele subconturi: 32

7131 ”Cheltuieli cu personalul administrativ”; 7132 ”Cheltuieli privind amortizarea, întreținerea și reparația activelor imobilizate cu destinație administrativă”; 7133 ”Cheltuieli cu impozitele și taxele, cu excepția impozitului pe venit”; 7134 ”Cheltuieli în scopuri de filantropie și sponsorizare”; 7135 ”Cheltuieli privind serviciile cu destinație administrativă”; 7136 ”Cheltuieli de protocol (reprezentanță)”; 7137 ”Cheltuieli privind delegarea personalului admnistrativ”; 7138 ”Alte cheltuieli administrative”; 7139 ”Cheltuieli privind protecția muncii”. Documentele ce justifică înregistrarea cheltuielilor administrative în contabilitate sunt: 

Bonuri de consum – în cazul eliberării de o singură data a materialelor consummate pentru necesitățile generale ale entității;



Situații de calculare a amortizării activelor imobilizate – în cazul calculării amortizării clădirii administrative, utilajelor utilizate în scopuri administrative;



Facturi – în cazul calculării plăților aferente bunurilor luate în arendă;



Procese-verbale de casare a OMVSD – se întocmește la ieșirea OMVSD ca urmare a constatării condițiilor de casare ;



Deconturi de avans, registru de salariu- în cazul acordării avansurilor, calculul salariilor personalului administrativ;



Note de contabilitate etc.

În cursul anului de gestiune la entitatea analizată, cheltuielile administrative s-au înregistrat prin următoarele formule contabile: Exemplul 2.3.1. La data de 30 ianuarie 2015, în baza Ordinului de plată (Anexa 10) s-a eliberat de către BC “Moldova-Agroindbank”SA, unde entitatea analizată deține cont curent, mijloace bănești în sumă de 15 000 lei în scopuri de sponsorizare : Debit contul 713 ”Cheltuieli administrative”, subcontul 7134 ”Cheltuieli în scopuri de filantropie și sponsorizare” - 15 000 lei Credit contul 242 ”Conturi curente în monedă națională”, subcontul 2421 ”Numerar în conturi nelegat” - 15 000 lei Exemplul 2.3.2. La data de 5 octombrie 2015, Roman Tryakin, directorul general al întreprinderii a întocmit Decontul de avans (Anexa 11) pentru confirmarea cheltuielilor de deplasare și s-a întocmit formula contabilă: 33

Debit contul 713 ”Cheltuieli administrative”, subcontul 7137 ”Cheltueili privind delegarea personalului administrativ” - 13 606,17 lei Credit contul 532 ”Datorii față de personal privind alte operații”, subcontul 5321 ”Datorii față de titularii de avans” - 13 606,17 lei Exemplul 2.3.3. Înregistrarea datoriei entității pentru serviciile de telefonie fixă, conform Facturii fiscale AAA 8382179 din 31.12.2015, furnizate de către “MOLDTELECOM” SA (Anexa 12): Debit contul 713 ”Cheltuieli administrative”, subcontul 7138 ”Alte cheltuieli administrative”168,70 lei Debit contul 534 ”Datorii față de buget”, subcontul 5344 ”Datorii privind taxa pe valoare adăugată” - 33,74 lei Credit contul 521 ”Datorii comerciale curente”, subcontul 5211 ”Datorii comerciale în țară” – 202,44 lei Exemplul 2.3.4. La data de 31 ianuarie 2015, s-a întocmit un Act de casare a combustibilului utilizat în scopuri administrative

și s-a reflectat prin următoarea formulă

contabilă: Debit contul 713 ”Cheltuieli administrative”, subcontul 7138 ”Alte cheltuieli administrative”7 921,20 lei Credit contul 211 ”Materiale”, subcontul 2114 ”Combustibil”- 7 921,20 lei Exemplul 2.3.5. La data de 5 ianuarie, banca comercială la care se deservește “BUCURIA” SA, Moldova-Agroindbank, eliberează un Extras de cont prin care se justifică achitarea plății pentru deservirea sistemului internet banking și se întocmește următoarea formulă contabilă: Debit contul 713 ”Cheltuieli administrative”, subcontul 7138 ”Alte cheltuieli administrative”6 805,19 lei Credit contul 242 ”Conturi curente în monedă națională”, subcontul 2421 ”Numerar în conturi nelegat”- 6 805,19 lei. Exemplul 2.3.6 Entitatea “BUCURIA” SA suportă cheltuieli privind achitarea taxelor locale. Pentru îndeplinirea unor misiuni de serviciu, personalului entității i se eliberează avansuri spre decontare pentru acoperirea cheltuielilor de procurare a activului, cheltuielilor de cazare, diurnă și transport în conformitate cu Regulamentul privind delegarea salariaților aprobat de Hotărîrea Guvernului, care stabilește cotele diurnei și cazării în caz că delegatul se deplasează pe teritoriul țării și cînd acesta se deplasează peste hotare. În timpul delegației, titularului de avans îi este păstrat locul de muncă și salariul pe această perioadă. 34

Trecerea taxelor calculate la cheltuieli: Debit contul 713 “Cheltuieli administrative”, subcontul 7133 ”Cheltuieli cu impozitele și taxele, cu excepția impozitului pe venit” - 260,57 lei Credit contul 534 “Datorii față de buget”, subcontul 5346 ”Datorii privind alte impozite și taxe” - 260,57 lei Alte oprațiuni privind contabilizarea cheltuielilor administrative: 1. Calcularea salariilor personalului administrativ: Debit contul 713 ”Cheltuieli administrative”, subcontul 7131 ”Cheltuieli cu personalul administrativ” - 451 768,72 lei Credit contul 531 ”Datorii față de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 5311 ”Datorii salariale” - 451 768,72 lei 2. Reflectarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii ale angajatorului aferente salariilor personalului administrativ: Debit contul 713 “Cheltuieli administrative”, subcontul 7131 ”Cheltuieli cu personalul administrativ” - 103 270,55 lei Credit contul 533 ”Datorii privind asigurările sociale și medicale”, subcontul 5331 ”Datorii față de bugetul asigurărilor sociale de stat” - 103 270,55 lei Reflectarea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală ale angajatorului aferente salariilor personalului administrativ: Debit contul 713 ”Cheltuieli administrative”, subcontul 7131 ”Cheltuieli cu personalul administrativ” - 17 960,05 lei Credit contul 541 ”Datorii preliminare”, subcontul 5412 ”Datorii preliminare privind primele de asigurare obligatorie de asistență medicală” - 17 960,05 lei Informații privind asigurările obligatorii de asistență medicală se reflectă în Raportul privind calcularea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală - Forma MED08 (Anexa 13). La data de 27.07.2015, entitatea “BUCURIA” SA înregistrează în acest raport suma de 1 182 416,18 lei. 3. Calcularea amortizării activelor imobilizate cu destinație administrativă: Debit contul 713 ”Cheltuieli administrative”, subcontul 7132 ”Cheltuieli privind amortizarea, întreținerea și reparația activelor imobilizate cu destinație administrativă ” - 6 122,23 lei Credit contul 113 ”Amortizarea imobilizărilor necorporale”, subcontul 1132 ”Amortizarea brevetelor și mărcilor” - 6 122,23 lei 4. Calcularea amortizării clădirii administrative: 35

Debit contul 713 ”Cheltuieli administrative”, subcontul 7132 ”Cheltuieli privind amortizarea, întreținerea și reparația activelor imobilizate cu destinație administrativă ” 33 836,45 lei Credit contul 124 ”Amortizarea mijloacelor fixe”, subcontul 1241 ”Amortizarea clădirilor”33 836,45 lei 5. Casarea pieselor de schimb utilizate pentru reparația și întreținerea mijloacelor fixe: Debit contul 713 ”Cheltuieli administrative”, subcontul 7132 ” Cheltuieli privind amortizarea, întreținerea și reparația activelor imobilizate cu destinație administrativă” - 1 319,95 lei Credit contul 211 ”Materiale”, subcontul 2113 ”Piese de schimb” - 1 319,95 lei Operațiile respective se reflectă în Registrul soldurilor și rulajelor pentru contul 713 ”Cheltuieli administrative” (Anexa 4). La finele anului 2015, la “BUCURIA” SA cheltuielile administrative se decontează la rezultatul financiar total (Anexa 6) prin formula contabilă: Debit contul 351 ”Rezultat financiar total” - 26 167 417 lei Credit contul 713 ”Cheltuieli administrative” - 26 167 417 lei Evidența analitică a cheltuielilor administrative se ține pe tipurile lor, iar evidența sintetică se ține în Registrul de evidență la contul 713 ”Cheltuieli administrative”. Acestea nu se include în costul produselor și la sfîrșitul anului se reflectă în Situația de profit și pierdere în rîndul 060 și se scad din venituri pentru calcularea rezultatului din activitatea operațională.

2.4 Contabilitatea altor cheltuieli din activitatea operațională Potrivit SNC “Prezentarea situațiilor financiare” și SNC “Cheltuieli” din categoria altor cheltuieli din activitatea operațională fac parte cheltuielile legate de desfășurarea activității operaționale a entității, dar care nu pot fi atribuite la costul vînzărilor, cheltuieli de distribuire sau cheltuieli administrative, acestea cuprinzînd: 1.

costul efectiv al activelor circulante vîndute şi transmise în schimbul altor active,

cu excepţia costului produselor/mărfurilor vîndute; 2.

costurile îndatorării-comisioanele legate de contractarea creditelor bancare şi

împrumuturilor; 3.

costul efectiv al lipsurilor şi pierderile din deteriorarea activelor constatate la

inventarierea şi recepţia acestora, cu excepţia deteriorărilor recunoscute de vînzător; 36

4.

costul produselor constatate ca rebut definitiv şi cheltuielile legate de remedierea

produselor rebutate parțial; 5.

pierderi cauzate de staționări în activităţile de bază;

6.

amenzi, penalităţi, despăgubiri pentru nerespectarea prevederilor legislaţiei şi

clauzelor contractuale; 7.

cheltuieli aferente constituirii provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli privind

creanţele compromise; 8.

Alte cheltuieli operaționale.

Pentru generalizarea informațiilor privind această categorie de cheltuieli este destinat contul de activ 714 ”Alte cheltuieli din activitatea operațională”. Conform Planului de conturi [2.10], pentru acest cont sunt destinate o listă de subconturi: 7141 ”Valoarea contabilă și cheltuielile aferente altor active circulante ieșite”; 7142 ”Cheltuieli privind sancțiunile”; 7143 ”Cheltuieli privind dobînzile”; 7144 ”Cheltuieli privind lipsurile și pierderile din deteriorarea activelor imobilizate și circulante”; 7145 ”Cheltuieli privind creanțele compromise decontate, cu excepția celor comerciale”; 7146 ”Cheltuieli aferente evaluării stocurilor la valoarea realizabilă netă”; 7147 ”Alte cheltueili operaționale”; 7148 ”Cheltuieli de producție indirecte nerepartizate”; 7149 ”Cheltuieli aferente producției rebutate”; Evidența analitică a altor cheltuieli din activitatea operațională la entitatea analizată se ține pe tipurile lor, iar evidența sintetică se ține în Registrul soldurilor și rulajelor contului 714 ”Alte cheltuieli din activitatea operațională”. La sfîrșitul anului de gestiune rulajul debitor al contului respectiv se reflectă în Situația de profit și pierdere în rîndul 070 și participă la determinarea rezultatului financiar din activitatea operațională. Documentele utilizate pentru justificarea realizării operațiunilor și înregistrarea acestor tipuri de cheltuieli sunt:  Situații de calculare a amortizării activelor imobilizate;  Factură fiscală - în cazul vînzării de active circulante;  Ordine de plată - în cazul achitării sancțiunilor, dobînzilor;  Note de contabilitate;  Liste de inventariere a creanțelor și datoriilor etc. 37

Pe parcursul perioadei de gestiune acest tip de cheltuieli se reflectă în debitul contului 714 ”Alte cheltuieli din activitatea operațională” cu total cumulativ de la începutul anului. În continuare sînt prezentate principalele operațiuni privind înregistrarea acestui tip de cheltuieli suportate pe parcursul lunii ianuarie 2015 în baza Registrului soldurilor și rulajelor pentru contul 714 ”Alte cheltuieli din activitatea operațională” (Anexa 4), dar și în baza altor documente: Exemplul 2.4.1. Pe parcursul anului 2015, au fost vîndute cîteva filtre de combustibil (achiziționate inițial pentru reparația utilajelor) în sumă de 36 819,25 lei. În baza acestor date, în contabilitate s-a întocmit următoarea formula contabilă: Debit contul 714 ”Alte cheltuieli din activitatea operațională”, subcontul 7141 ”Valoarea contabilă și cheltuielile aferente altor active circulante ieșite”- 36 819,25 lei Credit contul 211 ”Materiale”, subcontul 2113 ”Piese de schimb”- 36 819,25 lei Exemplul 2.4.2. Din cauza întîrzierii plății impozitelor și taxelor, entitatea “BUCURIA” SA a suportat o amendă în sumă de 11,86 lei, din partea organelor fiscale care urmează să o achite. Această operațiune s-a reflectat în contabilitate prin formula contabilă: Debit contul 714 “Alte cheltuieli ale activității operaționale”, subcontul 7142 ”Cheltuieli privind sancțiunile”- 11,86 lei Credit contul 242 “Conturi curente în monedă națională”, subcontul 2421 ”Numerar la conturi nelegat” - 11,86 lei Exemplul 2.4.3. Conform contractului de locațiune a încăperilor nelocative nr.133 (Anexa 14), persoana fizică Gurdiș Vasile – arendator transmite, iar „BUCURIA” SA primește în arendă imobilul cu suprafaţa de 14,75 m2 . Astfel, conform Actului de achiziție seria WR nr.595581 din 14.12.2015 (Anexa 15) „BUCURIA” SA datorează persoanei fizice Gurdiș Vasile plata pentru locațiune în valoare de 4 000 lei: Debit contul 714 ,,Alte cheltuieli din activitatea operaţională”, subcontul 7147 ”Alte cheltuieli operaționale ”

- 4 000 lei lei

Credit contul 544 ,,Alte datorii curente”, subcontul 5442 ,,Alte datorii calculate curente” 4 000 lei Alte operațiuni privind înregistrarea altor cheltuieli operaționale: 1. Calcularea dobînzii la creditul bancar contractat: Debit contul 714 ”Alte cheltuieli din activitatea operațională”, subcontul 7143 ”Cheltuieli privind dobînzile”- 31 200,16 lei Credit contul 242 ”Conturi curente în monedă națională”, subcontul 2421 ”Numerar în conturi nelegat”- 31 200,16 lei 38

2. Reflectarea lipsurilor și pierderilor din deteriorarea produselor constatate la inventariere: Debit contul 714 ”Alte cheltuieli din activitatea operațională”, subcontul 7144 ”Cheltuieli privind lipsurile și pierderile din deteriorarea activelor imobilizate și circulante”

- 85,59

Credit contul 216 ”Produse”, subcontul 2161 ”Produse finite” - 85,59 lei 3. Reflectarea costului rebutului definitiv: Debit contul 714 ”Alte cheltuieli ale activității operaționale”, subcontul 7147 ”Alte cheltuieli operaționale”-106,41 lei Credit contul 811 ”Activități de bază”, subcontul 8111 ”Costuri material directe ”-106,41 lei La finele perioadei de gestiune contul 714 ”Alte cheltuieli ale activității operaționale” se decontează în corespondență cu contul 351 ”Rezultat financiar total (Anexa 6). Această operațiune se reflectă în modul următor: Debit contul 351 ”Rezultat financiar total” - 17 717 243 lei Credit contul 714 ”Alte cheltuieli ale activității operaționale” - 17 717 243 lei Întreprinderea „BUCURIA” SA desfășoară o activitate economico-financiară destul de voluminoasă, care a dus la suportarea majorității tipurilor de cheltuieli ale activității operaționale.

39

CAPITOLUL III. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR ALTOR ACTIVITĂȚI. PREZENTAREA INFORMAȚIILOR PRIVIND CHELTUIELILE ÎN SITUAȚIILE FINANCIARE 3.1 Contabilitatea cheltuielilor altor activități Cheltuielile altor activități includ cheltuielile suportate în urma desfășurării de către întreprindere, a altor activități pe lîngă activitățile operaționale. Acestea includ: cheltuieli cu active imobilizate, cheltuieli financiare și cheltuieli excepționale. Cheltuielile cu active imobilizate reprezintă cheltuieli suportate în urma ieșirii activelor imobilizate. Potrivit Planului general de conturi, pentru evidența acestui tip de cheltuieli este destinat contul de activ 721 ”Cheltuieli cu active imobilizate” care are umătoarele subconturi: 7211 ”Valoarea contabilă și cheltuielile aferente imobilizărilor necorporale ieșite”; 7212 ”Valoarea contabilă și cheltuielile aferente imobilizărilor corporale ieșite”; 7213 ”Valoarea contabilă și cheltuielile aferente investițiilor financiare pe termen lung ieșite”; 7214 ”Valoarea contabilă și cheltuielile aferente investițiilor imobiliare ieșite”; 7215 ”Valoarea contabilă și cheltuielile aferente altor active imobilizate ieșite”; 7216 ”Cheltuieli privind provizioanele aferente activelor imobilizate”; 7217 ”Pierderi din deprecierea activelor imobilizate”; 7218 ”Alte cheltuieli financiare”. Evidența analitică a cheltuielilor cu active imobilizate la întreprinderea analizată se ține pe tipurile acestora, iar evidența sintetică se ține în Registrul soldurilor și rulajelor la contul 721 ”Cheltuieli cu active imobilizate” (Anexa 16). Documentele perfectate pentru contabilizarea acestor tipuri de cheltuieli sunt următoarele:  Procese-verbale de casare a activelor imobilizate - se întocmește în cazul ieșirii acestora în urma constatării condițiilor de casare sau scoatere din funcțiune;  Bonuri de consum;  Deconturi de avans – în cazul acordării avansurilor titularilor de avans încadrați în operațiunile de ieșire a activelor imobilizate;  Note de contabilitate etc. Pe parcursul perioadei de gestiune la întreprinderea “BUCURIA” SA au avut loc doar operațiuni privind cheltuielile aferente imobilizărilor corporale ieșite:

Exemplul 3.1.1. În baza Contractului de vînzare-cumpărare (Anexa 17) și a Facturii (Anexa 18), “BUCURIA” SA a vîndut un teren cu suprafața de 0,033 ha cetățeanului Varvariuc Oleg, la prețul de 65 171,10 lei, valoarea contabilă constituind 58 995, 60 lei. Operațiunile respective s-au reflectat prin următoarele formule contabile: Reflectarea valorii contabile a terenului: Debit contul 721 ”Cheltuieli cu active imobilizate”, subcontul 7212 ”Valoarea contabilă și cheltuielile aferente imobilizărilor corporale ieșite” - 58 995,60 lei Credit contul 122 ”Terenuri”, subcontul 1223 ”Terenuri cu construcții” – 58 995,60 lei Concomitent se contabilizează venitul din vînzarea terenului: Debit contul 221 “Creanțe comerciale”, subcontul 2211 ”Creanțe comerciale din țară” 65 171,10 lei Credit contul 621 “Venituri din operațiuni cu active imobilizate”, subcontul 6212 ”Venituri din ieșirea imobilizărilor corporale” - 65 171,10 lei Exemplul 3.1.2. În luna august 2015, la enitatea analizată a avut loc operațiunea de decontare a părții neamortizate a valorii mijloacelor fixe care au fost casate înainte de expirarea duratei de funcționare utilă. Operațiunea respectivă se contabilizează în baza Notei contabile (Anexa 19): Debit contul 721 ”Cheltueili cu active imobilizate”, subcontul 7212 ”Valoarea contabilă și cheltuielile aferente imobilizărilor corporale ieșite” - 693,72 lei Credit contul 123 ”Mijloace fixe”, subcontul 1233 ”Mașini, utilaje și instalații de transmisie” 693,72 lei Concomitent se calculează și TVA la mijloacele fixe casate neamortizate în întregime: (693,72*20%) = 138,74 lei Debit contul 713 ”Cheltuieli administrative”, subcontul 7133 ”Cheltuieli cu impozitele și taxele, cu excepția impozitului pe venit” - 138,74 lei Credit contul 534 ”Datorii față de buget”, subcontul 5344 ”Datorii privind taxa pe valoare adăugată” - 138,74 lei Exemplul 3.1.3. La data de 31 martie 2015 “BUCURIA” SA a vîndut un mijloc de transport la preț de 379 812,52 lei, valoarea contabilă constituind 370 253,12 lei. Operațiile respective se reflectă în contabilitate prin următoarele formule contabile: Reflectarea costului efectiv al mijlocului de transport: Debit contul 721 ”Cheltueili cu active imobilizate”, subcontul 7212 ”Valoarea contabilă și cheltuielile aferente imobilizărilor corporale ieșite” - 370 253,12 lei Credit contul 123 ”Mijloace fixe”, subcontul 1234 ”Mijloace de transport” - 370 253,12 lei Reflectarea venitului din vînzarea transportului: 41

Debit contul 221 “Creanțe comerciale”, subcontul 2211 ”Creanțe comerciale din țară” 379 812,52 lei Credit contul 621 “Venituri din operațiuni cu active imobilizate”, subcontul 6212 ”Venituri din ieșirea imobilizărilor corporale” - 379 812,52 lei Exemplul 3.1.4. La data de 31 august 2015, în rezultatul casării electro-încărcătorului la secția transport cu numărul de inventar 2012041, s-a obținut 1 430 kg de metal uzat, iar comisia a hotărît transmiterea metalului uzat în valoare de 2 002 lei (1 430 kg x 1,40 lei) la depozitul tehnic. În contabilitate s-au înregistrat următoarele formule contabile în baza Actului (Anexa 20): 1) Casarea electro-încărcătorului: Debit contul 721 ”Cheltuieli cu active imobilizate”, subcontul 7212 ”Valoarea contabilă și cheltuielile aferente imobilizărilor corporale ieșite” - 550 lei Credit contul 123 “Mijloace fixe”, subcontul 1233 “Mașini, utilaje și instalații de transmisie” 550 lei 2) Contabilizarea metalului uzat obținut în urma casării electro-încărcătorului: Debit contul 211 ”Materiale” - 2 002 lei Credit contul 123 ”Mijloace fixe” - 2 002 lei Trecerea rulajului debitor la finele perioadei de gestiune la rezultatul financiar total se reflectă în Registrul soldurilor și rulajelor pentru contul 351 ”Rezultat financiar total” (Anexa 6) prin formula următoare: Debit contul 351 ”Rezultat financiar total” - 412 276,16 lei Credit contul 721 ”Cheltuieli cu active imobilizate” - 412 276,16 lei Cheltuielile financiare cuprind cheltuielile suportate în urma operațiunilor de plată a redevențelor, diferențe de curs valutar și de sumă. Pe parcursul perioadei de gestiune, mișcările privind acest tip de cheltuieli se reflectă în debitul contului 722 ”Cheltuieli financiare”, care are următoarele subconturi: 7221 ”Cheltuieli din diferențe de curs valutar”; 7222 ”Cheltuieli din diferențe de sumă”; 7223 ”Cheltuieli privind redevențele”; 7224 ”Valoarea contabilă și cheltuielile aferente activelor imobilizate și circulante transmise cu titlu gratuit”; 7225 ”Cheltuieli aferente emisiunii și operațiunilor cu acțiuni proprii”; 7226 ”Alte cheltuieli financiare”. Cheltuielile financiare se reflectă în baza următoarelor documente: 

Proces-verbal de primire-predare a activelor – în cazul transmiterii gratuite acestora altor entități; 42



Notă de contabilitate - în cazul reflectării diferențelor de sumă sau de curs valutar;



Dispoziție de plată, ordine de plată - în cazul achitării redevențelor etc.

Evidența analitică a cheltuielilor financiare se ține pe tipurile lor, iar evidența sintetică se ține în Registrul soldurilor și rulajelor pentru contul 722 ”Cheltuieli financiare” (Anexa 21). În cursul anului de gestiune 2015 au avut loc următoarele operațiuni de înregistrare a cheltuielilor financiare. “BUCURIA” SA este o entitate care exportă produsele sale, dar și importă mărfuri, astfel dispune de contracte încheiate cu furnizorii străini. Achitarea cu furnizorii străini se face în valută străină și în așa mod entitatea suportă cheltuieli privind diferențele de curs valutar. Exemplul 3.1.5. La data de 25.03.2015, “BUCURIA” SA a achitat furnizorului strain Matbaacilik Seviby’s A.S. în avans suma de 19 560 USD pentru marfa solicitată (1 USD = 19,9825), iar la data de 01.04.2015 (1 USD = 19,6585) marfa a fost recepționată. Astfel, “BUCURIA” SA a înregistrat pierderi de curs valutar. Diferențele de curs valutar nefavorabile sînt reflectate în contabilitate prin formulele contabile: Acordarea avansului pentru marfa solicitată: 19 560 USD*19,9825lei/USD = 390 857,70 lei Debit contul 224 “Avansuri acordate curente”, subcontul 2242 ”Avansuri acordate în străinătate” - 390 857,70 lei Credit contul 243 “Conturi curente în valută străină”, subcontul 2432 ”Numerar la conturi în străinătate” - 390 857,70 lei Intrarea mărfurilor: Debit contul 217 “Mărfuri”, subcontul 2171 ”Bunuri procurate în vederea revînzării”

-

384 520,26 lei Credit contul 521 “Datorii comerciale curente”, subcontul 5212 ”Datorii comerciale în străinătate” - 384 520,26 lei La recepționarea mărfii 19 560 USD*(19,9825 lei/USD - 19,6585 lei/USD) = 6 337,44 lei Debit contul 722 ”Cheltuieli financiare”, subcontul 7221 ”Cheltuieli din diferențe de curs valutar” – 6 337,44 lei Credit contul 224 ”Avansuri acordate curente”, subcontul 2242 ”Avansuri acordate în străinătate” – 6 337,44 lei La întocmirea situațiilor financiare numerarul, creanțele datoriile, avansurile primite sau acordate în valută străină se recalculează la data raportării, aplicînd cursul oficial al leului din această zi. Potrivit politicii de contabilitate a “BUCURIA” SA recalcularea elementelor monetare în valută străină se efectuează lunar. 43

În componența cheltuielilor financiare se includ și diferențele de sumă. Deosebirea dintre diferențele de curs valutar și diferențele de sumă o prezintă SNC “Diferențe de curs valutar și de sumă”, care le definesc pe fiecare dintre acestea. Astfel, potrivit pct.4 din prezentul SNC , diferențele de curs valutar reprezintă “diferenţa care rezultă din recalcularea valutei străine în monedă naţională la diferite cursuri oficiale ale leului moldovenesc”, iar diferența de sumă reprezintă „diferenţa care rezultă din recalcularea creanţelor şi datoriilor exprimate în valută străină sau unităţi convenţionale la diferite cursuri oficiale ale leului moldovenesc sau cursuri de schimb stabilite în contractele încheiate între rezidenţii Republicii Moldova”[1.5]. Deci, diferențele de curs valutar apar în relațiile economice dintre un agent economic rezident și unul nerezident, iar diferențele de sumă apar în relațiile economice între doi rezidenți care realizează tranzacțiile în valută străină. O altă deosebire ar fi că diferențele de curs valutar se recunosc la data efectuării operațiunilor economice și la data de raportare, dar diferențele de sumă se recunoasc doar la data efectuării operațiunilor economice. Potrivit Politicii de contabilitate (Anexa 3) și SNC “Diferențe de curs valutar și de sume”, la “BUCURIA” SA, operațiile privind exportul/importul activelor/serviciilor și alte operațiuni în valută străină se contabilizează inițial în valută națională prin aplicarea cursului oficial al leului moldovenesc la data înregistrării inițiale. Exemplul 3.1.6. La data de 05.02.2015 (1 EURO = 21,8499) “BUCURIA” SA a încheiat un contract de vînzare-cumpărare a mărfurilor cu un furnizor autohton, valoarea acestora fiind exprimată în EURO. La data de 10.02.2015, furnizorul a livrat 10 unități în valoare de 250 euro. (1 EURO = 21,4779). Achitarea a fost efectuată la 05.02.2015. Valoarea mărfurilor procurate 250 euro *21,4779lei/euro = 5 369,47 lei Debit contul 217 “Mărfuri”, subcontul 2171 ”Bunuri procurate în vederea revînzării”

-

5 369,47 lei Credit contul 521 “Datorii comerciale curente”, subcontul 5211 ”Datorii comerciale în țară” 5 369,47 lei Diferența de sumă nefavorabilă aferentă procurării mărfurilor 250 euro *(21,4779lei/euro – 21,8499 lei/euro) = 93 lei Debit contul 722 ”Cheltuieli financiare”, subcontul 7222 ”Cheltuieli din diferența de sumă” 93 lei Credit contul 521 ”Datorii comerciale curente”, subcontul 5211 ”Datorii comerciale în țară” 93 lei Achitarea datoriilor pentru mărfurile procurate 250 euro*21,8499 = 5 462,47 Debit contul 521 “Datorii comerciale curente”, subcontul 5211 ”Datorii comerciale curente” 5 462,47 lei 44

Credit contul 242 “Conturi curente în monedă națională”, subcontul 2421 ”Numerar la conturi nelegat” - 5 462,47 lei Diferențele de curs valutar se reflectă în contabilitate în baza unor calcule și în baza Notei de contabilitate întocmite de “BUCURIA” SA , iar diferențele de sumă în baza documentelor facură sau factură fiscală. La decontarea cheltuielilor financiare la finele perioadei de gestiune se întocmește formula contabilă: Debit contul 351 ”Rezultat financiar total” - 1 666 642,42 lei Credit contul 722 ”Cheltuieli finanicare” - 1 666 642,42 lei Operația se reflectă în Registrul soldurilor și rulajelor pentru contul 351 ”Rezultat financiar total” pentru anul de gestiune 2015 (Anexa 6). Cheltuielile excepționale sunt suportate în urma unor fenomene naturale, calamități, evenimente excepționale. Pentru sintetizarea informațiilor privind cheltuielile excepționale este destinat contul de activ 723 ”Cheltuieli excepționale”, care are umătoarele subconturi, conform Planului general de conturi: 7231 ”Cheltuieli rpivind calamitățile”; 7232 ”Cheltuieli privind alte evenimente excepționale”; 7233 ”Alte cheltuieli excepționale”. Contabilizarea unor astfel de cheltuieli are loc în baza următoarelor documente:  Documentul ce confirmă evenimentul excepțional;  Procesele-verbale ale comisiilor de lichidare a consecințelor calamităților;  Documentele perfectate de serviciul antiincendiar de stat;  Note de contabilitate. Evidența analitică a cheltuielilor excepționale se ține pe tipurile lor și pe cauzele apariției lor, iar pentru evidența sintetică este destinat Registrul soldurilor și rulajelor pentru contul 723 ”Cheltuieli excepționale”. În cursul perioadei de gestiune, “BUCURIA” SA nu a înregistrat cheltuieli excepționale, din fericire. Autorul va prezenta contabilizarea acestor tipuri de cheltuieli în baza unor exemple convenționale. Exemplul convențional 3.1.1. La data de 15.08.2015, la entitatea analizată a avut loc un incendiu în depozitul nr.1. Flăcările au cuprins tot depozitul și au fost distruse ambalajele și OMVSD aflate spre păstrare în această încăpere, în valoare de 5 200,45 lei și respectiv 7 235,15 lei. După producerea cazului excepțional, întreprinderea a luat măsuri pentru lichidarea consecințelor incendiului. Astfel, au fost suportate cheltuieli suplimentare privind remunerarea muncitorilor încadrați în lichidarea consecințelor și contribuțiile de asigurări sociale și medicale, 45

materialele de construcții utilizate pentru renovarea depozitului etc.. Operațiunile privind înregistrarea evenimentului exceptional au avut loc prin următoarele formule contabile: a) Reflectarea valorii materialelor și OMVSD distruse în urma incendiului: Debit contul 723 ”Cheltuieli excepționale”, subcontul 7231 ”Cheltuieli privind calamitățile” 12 435,60 lei Credit contul 211 ”Materiale”, subcontul 2115 ”Ambalaje” - 5 200, 45 lei Credit contul 213 ”Obiecte de mica valoare și scurtă durată”, subcontul 2131 ”Obiecte de mica valoare și scurtă durată în stoc” - 7 235,15 lei b) Trecerea la cheltuieli a materialelor de construcții utilizate pentru renovarea depozitului în baza facturi ifiscale: Debit contul 723 ”Cheltuieli excepționale”, subcontul 7231 ”Cheltuieli privind calamitățile” 4 236,23 lei Credit contul 211 ”Materiale”, subcontul 2111 ”Materiale prime și material de bază”

-

4 236,23 lei c) Trecerea la cheltuieli a salariilor acordate muncitorilor încadrați în lichidarea consecințelor calamităților naturale: Debit contul 723 ”Cheltuieli excepționale”, subcontul 7231 ”Cheltuieli privind calamitățile” 10 546,66 lei Credit contul 531 ”Datorii față de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 5311 ”Datorii salariale” - 10 546,66 lei La sfîrșitul perioadei de gestiune contul 723 ”Cheltuieli excepționale” se închide prin trecerea rulajului debitor la rezultatul financiar total: Debit contul 351 ”Rezultat financiar total” - 25 582,25 lei Credit contul 723 ”Cheltuieli financiare” - 25 582,25 lei Autorul consideră că pentru entitatea “BUCURIA” SA și nu numai, este un avantaj că nu au fost înregistrate cheltuieli excepționale. În cazul suportării lor ar fi dus la reducerea rezultatului financiar. Acest lucru denotă faptul că întreprinderea respectă toate normele și măsurile privind evitarea unor situații de urgență și a evenimentelor excepționale.

3.2 Contabilitatea cheltuielilor privind impozitul pe venit Cheltuielile privind impozitul pe venit cuprind cheltuielile aferente impozitului pe venitul impozabil și impozitul pe venitul din activitatea operațională a entității. Conform SNC “Cheltuieli”, cheltuielile privind impozitul pe venit se contabilizează în baza metodei impozitului 46

pe venit curent, care constă în aplicarea la suma venitului impozabil cotei impozitului de 12% stabilită de Codul Fiscal pentru perioada de gestiune, astfel are loc determinarea cheltuielilor privind impozitul pe venit. Venitul impozabil se calculeză prin următoarea formulă: VI= VC+Ajustări aferente veniturilor - Ajustări aferente cheltuielilor, unde VI - venit impozabil VC - venit contabil Apoi la suma venitului impozabil se înmulțește cota de 12%, pentru a determina impozitul pe venit: IV= VI*12% Pentru generalizarea informațiilor privind această categorie de cheltuieli este destinat contul 731”Cheltuieli privind impozitul pe venit”, care conform Planului de conturi are următoarele subconturi: 7311 ”Cheltuieli privind impozitul pe venit”; 7312 ”Cheltuieli privind impozitul pe venit din activitatea operațională”; 7313 ”Alte cheltuieli privind impozitul pe venit”. Subcontul 7312 ”Cheltuieli privind impozitul pe venit din activitatea operațională” este utilizat de către agenții economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici cu calcularea impozitului pe venit 3% din venitul activității operaționale. Documentul necesar pentru înregistrarea cheltuielilor privind impozitul pe venit este nota de contabilitate și Declarația cu privire la impozitul pe venit VEN 12 (Anexa 22). În rîndul 190 “Total impozitul pe venit spre plată” al Declarației VEN 12, se reflectă totalul impozitului pe venit spre plată care pentru anul 2015 este de 541 851,32 lei. În anul 2015 “BUCURIA” SA a calculat impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător, care a fost înregistrat prin formula contabilă: Debit contul 731 ”Cheltuieli privind impozitul pe venit”, subcontul 7311 ”Cheltuieliprivind impozitul pe venit” - 541 851,32 lei Credit contul 534 ”Datorii față de buget”, subcontul 5341 ”Datorii privind impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător și profesională” - 541 851,32 lei La sfîrșitul anului de gestiune, are loc decontarea cheltuielilor privind impozitul pe venit la rezultatul financiar total: Debit contul 351 ”Rezultat financiar total” - 2 905 438,32 lei Credit contul 731 ”Cheltuieli privind impozitul pe venit” - 2 905 438,32 lei Operațiile respective se reflectă în Registrul soldurilor și rulajelor pentru contul 731 “Cheltuieli privind impozitul pe venit”(Anexa 23). La sfîrșitul anului financiar, după ce are loc închiderea tuturor conturilor de cheltuieli și de venituri, în contul 351 ” Rezultat financiar total” se stabilește profitul net sau pierderea netă al 47

perioadei respective. În perioada de gestiune 2015 entitatea “BUCURIA” SA a obținut profit și pentru reflectarea acestuia a întocmit formula contabilă: Debit contul 351 ”Rezultat financiar total” - 15 813 290 lei Credit contul 333 ”Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune” - 15 813 290 lei Suma profitului net se reflectă în rindul 360 ”Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune” din Bilanțul contabil și în rîndul 120 ”Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune” din Situația de profit și pierdere.

3.3 Dezvăluirea informației privind cheltuielile in situațiile financiare Lucrările contabile de închidere a exercițiului financiar se finalizează cu întocmirea Situațiilor financiare. Potrivit literaturii de specialitate, situațiile financiare sînt “documente contabile care oferă o imagine fidelă, clară și completă a poziției financiare, performanței financiare și a celorlalte informații referitoare la activitatea desfășurată de entitate , potrivit reglementărilor contabile” [2.4 pag. 304], iar potrivit SNC “Prezentarea situațiilor financiare”, aceste rapoarte “au drept scop prezentarea informaţiilor utile în luarea deciziilor economice pentru o gamă largă de utilizatori cum ar fi: proprietarii, creditorii, clienţii, salariaţii, autorităţile publice şi publicul “ [1.6]. De aceea întreprinderea “BUCURIA” SA încearcă să întocmească situațiile financiare într-un mod cît mai explicit pentru ca informația reflectată să fie cît mai bine înțeleasă de către cititorul interesat. Obiectivul situațiilor financiare este de a furniza informații privind poziția financiară a entității, performanțele financiare, astfel realizînd o imagine fidelă a rezultatelor întreprinderi la sfîrșitul anului financiar. Procesul de selectare a informațiilor financiar-contabile are ca bază patru caracteristici calitative: inteligibilitatea, relevanța, credibilitatea și comparabilitatea. Informațiile trebuie să fie inteligibile, adică trebuie să fie clasificate, caracterizate și prezentate în mod clar și concis; relevanța – informațiile trebuie să ajute la evaluarea evenimentelor trecute, prezente sau viitoare; credibilitatea – informațiile trebuie să fie complete și fără erori; comparabilitatea – în situațiile financiare trebuie să fie reflectate informații comparative cu perioada precedent. Situaţiile financiare oferă informaţii despre: active; capital propriu; datorii; venituri şi cheltuieli; fluxuri de numerar. Informațiile privind primele trei elemente se reflectă în Bilanțul contabil; informațiile privind veniturile și cheltuielile se reflectă în Situația de profit și pierdere; informațiile cu privire la fluxul de numerar se oglindesc în Situația fluxurilor de numerar. Entitatea “BUCURIA” SA utilizează Situații financiare complete, care, conform SNC “Prezentarea situațiilor financiare” cuprind: A. Bilanțul; 48

B. Situația de profit și pierdere; C. Situația modificărilor capitalului propriu; D. Situația fluxurilor de numerar; E. Note la situațiile financiare. În Situația de profit și pierdere ‘’se generalizează operațiunile economice efectuate într-un interval de timp concret, numit perioadă de gestiune și este întocmit pe baza rulajelor cumulate la conturilor de venituri şi cheltuieli’’ [2.1 pag. 146]. Procesul de întocmire a Situației de profit și pierdere constă în completarea fiecărui rînd al raportului cu suma potrivită în baza rulajelor conturilor de venituri și cheltuieli. În raport se prezintă informații privind cheltuielile clasificate după criteriul destinației. Deci, în rîndul 010 ”Venituri din vînzări” se reflectă venitul obținut în urma vînzării produselor/mărfurilor, prestării serviciilor. În perioada de gestiune 2015 “BUCURIA” SA a înregistrat suma de 545 151 268 lei la rîndul respectiv. În rîndul 020 ”Costul vînzărilor” se reflectă costul produselor, mărfurilor și serviciilor prestate de către entitate. Pentru anul 2015 entitatea analizată a înregistrat suma de 484 075 051 lei. Astfel, venitul din vînzări depășește costul vînzărilor cu 61 076 217 lei, ceea ce permite entității “BUCURIA” SA să înregistreze pentru anul 2015 un profit brut cu suma de 61 076 217 lei care se reflectă în rîndul 030 ”Profit brut (pierdere brută)”. În rîndul 040 ”Alte venituri din activitatea operațională” se reflectă veniturile obținute și reflectate în creditul contului 612 cu aceeași denumire. Pentru anul de gestiune, întreprinderea a înregistrat alte venituri din activitatea operațională în sumă de 13 879 034 lei. În rîndul 050 ”Cheltuieli de distribuire” se reflectată cheltuielile suportate la promovarea produselor, mărfurilor, la comercializarea acestora. În perioada de gestiune curente entitatea a înregistrat la acest rînd suma de 14 924 136 lei care este egală cu suma din debitul contului 712 ”Cheltuieli de distribuire” la finele perioadei de gestiune. În rîndul 060 ”Cheltuieli administrative” se înregistrează suma cheltuielilor înregistrate pe tot parcursul anului financiar în debitul contului 713 cu aceeași denumire, care la entitatea “BUCURIA” SA pentru anul curent 2015 constituie 26 167 417 lei. În rîndul 070 ”Alte cheltuieli din activitatea operațională” se înregistrează suma cheltuielilor înregistrate în debitul contului 714 cu aceeași denumire, care pentru anul 2015 constituie 17 717 243 lei. Pentru determinarea următorului rînd al Situației de profit și pierdere, 080 ”Rezultatul din activitatea operațională: profit/pierdere” este necesar următorul calcul matematic: Profit brut (pierdere brută) + Alte venituri din activitatea operațională - Cheltuieli de distribuire - Cheltuieli administrative - Alte cheltuieli din activitatea operațională, adică rd.030 49

+rd.040-rd.050-rd.060-rd.070. Astfel, în rîndul respectiv pentru perioada de gestiune curentă, entitatea a înregistrat un profit în sumă de 16 146 455 lei. În rîndul 090 ”Rezultatul din alte activități: profit/pierdere” se reflectă diferența dinte veniturile obținute și cheltuieli suportate din desfășurarea altor activități. Pentru perioada de gestiune curentă “BUCURIA” SA a înregistrat un profit în sumă de 2 572 273 lei la acest rînd. În rîndul 100 ”Profit (pierdere pînă la impozitare)” se indică rezultatul financiar pînă la impozitare și se determină prin însumarea rezultatului din activitatea operațională și rezultatul din alte activități (rd.080+rd.090). Entitatea a înregistrat în acest rînd suma de 18 718 728 lei. În rîndul 110 ”Cheltuieli privind impozitul pe venit” se indică suma cheltuielilor privind impozitul pe venit determinate în conformitate cu SNC “Cheltuieli” și Codul Fiscal. În anul 2015, întreprinderea analizată a indicat suma de 2 905 438 lei în acest rînd. În rîndul 120 ”Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune” se indică rezultatul financiar obținut după impozitare, care se determină prin diferența dintre profitul (pierderea) pînă la impozitare și cheltuielile suportate privind impozitul pe venit (rd.100- rd.110). La sfîrșitul anului 2015, entitatea a înregistrat la acest rînd suma de 15 813 290 lei care coincide cu indicatorul respectiv din rîndul 360 al Bilanțului contabil. În Situația de profit și pierdere, sumele rezultatelor financiare pozitive (profiturile) se înregistrează obişnuit, fără paranteze, iar sumele rezultatelor negative (pierderile) se înscriu în paranteze. Potrivit anexei numărul 2 la Situațiile financiare (Anexa 2) ale “BUCURIA” SA, entiatea a înregistrat numai rezultate fianciare pozitive- profituri, nefiind nici o sumă în paranteze. Rezultatele financiare stabilite în Situațiile financiare generalizează eficiența sau ineficiența activității economico-financiare a entității pe perioada de gestiune. Astfel, “efortul făcut de entitate pentru realizarea obiectivului său este evaluat de contabilitate prin indicatorii de cheltuieli, iar efectul obținut- prin indicatorii de venituri” [2.2 pag. 74]. Informațiile privind cheltuielile și veniturile întreprinderii care nu sînt incluse în Situația de profit și pierdere, dar care au o importanță în luarea deciziilor economice, sînt reflectate în Nota informativă privind veniturile și cheltuielile clasificate după natură. Nota respectivă se întocmește conform formularului tipizat din anexa 8 la SNC “Prezentarea situațiilor financiare”. O descriere detaliată privind modul de întocmire și informațiile necesare de a fi dezvăluite în această notă, o realizează profesorul Alexandru Nederița în articoul său: Noile formulare de situații financiare: conținutul de bază și interconexiunea cu conturile contabile [3.2 pag.5-14]. În rîndul 010 “Venituri din vînzări” se înscrie aceiași sumă ca și în rîndul 010 “Venituri din vînzări” al Situației de profit și pierdere – 545 151 268 lei.

50

În rîndul 020 “Alte venituri din activitatea operațională” se reflectă aceiași sumă ca și în rîndul 040 “Alte venituri din activitatea operațională” din Situația de profit și pierdere – 13 879 334 lei. În rîndul 030 “Venituridin alte activități” se înscrie suma veniturilor din alte activități (RC 621 + RC 622 + RC 623) – 4 651 189 lei. Pentru determinarea sumei din rîndul 040 “Total venituri” este necesară însumarea primelor trei rînduri: rd. 010 + rd. 020 + rd. 030 = 545 151 268 + 13 879 334 lei + 4 651 189 = 563 681 491 lei. În rîndul 050 “Variația stocurilor” se înscrie diferența dintre soldurile producției în curs de execuție și ale produselor la începutul și sfîrșitul perioadei de gestiune: [(SDI 215 + SDI 216) – (SDF 215 + SDF 216)] – 1 597 075 lei. În rîndul 060 “Costul vînzărilor” se înscrie aceiași sumă ca și în rîndul 020 cu aceiași denumire din Situația de profit și pierdere. La întreprinderea “BUCURIA” SA acest rînd are titlul: “Costul vînzărilor mărfurilor vîndute” și suma înscrisă aici 4 155 612 lei, nu coincide cu cea înscrisă în rîndul 020 din Situația de profit și pierdere de 484 075 051 lei, din motiv că se reflectă costul vînzărilor doar a mărfurilor vîndute, pe cînd în Situația de profit și pierdere se reflectă și cea a produselor vîndute, și costul serviciilor prestate și lucrărilor executate etc.. În rîndul 070 “Cheltuieli privind stocurile” se înscrie costul stocurilor consumate – 418 898 719 lei. În rîndul 080 “Cheltuieli cu personalul privind remunerarea muncii” se reflectă suma totală a salariilor și a altor plăți privind retribuirea muncii, cu excepția plăților pentru care nu se calculează CAS și PAM – 68 992 634 lei. În rîndul 090 “Contribuții de asigură sociale de stat obligatorii și prime de asigurare obligatorie de asistență medicală” se înscrie suma rulajului creditor al contului 533 “Datorii privind asigurările sociale și medicale” – 17 871 376 lei. În rîndul 100 “Cheltuieli cu amortizarea și deprecierea activelor imobilizate” se înscrie suma amortizării și deprecierii activelor imobilizate – 13 935 079 lei. În rîndul 110 “Alte cheltuieli” se reflectă sumele altor cheltuieli operaționale care nu au fost incluse în rîndul 060–100 cum ar fi plățile pentru concediile medicale pe seama angajatorului pentru care nu se calculează CAS și PAM – 17 433 351 lei. În rîndul 120 “Cheltuieli din alte activități” se înscrie suma rulajelor debitoare ale conturilor 721 “Cheltuieli cu active imobilizate”, 722 “Cheltuieli financiare”, 723 “Cheltuieli excepționale” – 2 078 917 lei.

51

În rîndul 130 “Total cheltuieli” se înscrie suma totală a cheltuielilor înregistrate în anul de gestiune (rd.050 + rd.060 + rd.070 + rd.080 + rd.090 + rd.100 + rd.110 + rd.120). Pentru anul 2015 în acest rînd entitatea a înscris suma de 544 962 763 lei. În rîndul 140 “Profit (pierdere) pînă la impozitare” se înscrie aceiași sumă ca și în rîndul 100 cu aceeași denumire din Situația de profit și pierdere și ca în rîndul 010 “Profit (pierdere) obținut în perioada gestionară pînă la impozitare” din Declarația cu privire la impozitul pe venit VEN12 -18 718 728 lei. În rîndul 150 “Cheltuieli privind impozitul pe venit” se înscrie suma rulajului debitor al contului 731 “Cheltuieli privind impozitul pe venit” care trebuie să coincidă cu suma din rîndul 110 cu aceiași denumire din Situația de profit și pierdere – 2 905 438 lei. În rîndul 160 “Profit (pierdere) net al perioadei de gestiune” se înscrie rezultatul financiar al perioadei de gestiune, fiind calculat prin diferența profitului (pierderii) pînă la impozitare și cheltuieli privind impozitul pe venit (rd.140 – rd.150). Suma respectivă trebuie să coincidă cu suma din rîndul 120 cu aceiași denumire din Situația de profit și pierdere – 15 813 290 lei. Potrivit informațiilor reflectate în Nota informativă privind veniturile și cheltuielile clasificate după natură, se observă o majorare a indicatorilor, cu excepția costului vînzărilor mărfurilor vîndute și cheltuielilor cu amortizarea și deprecierea activelor imobilizate din motiv că au fost mai puține vînzări de mărfuri și au fost amortizate un număr mai mic de active. Venitul din alte activități înregistrează o creștere cu 144 902 lei (4 651 189 lei – 4 506 287 lei) ce dovedește că entitatea își extinde genul de activitate. Variația stocurilor înregistrează o creștere cu 322 329 lei, însemnînd că entitatea dispune de stocuri mai mari ce îi oferă posibilitatea realizării unor vînzări voluminoase în cazul unei comenzi urgente. Cheltuielile cu personalul privind retribuirea muncii și contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii și primele de asistență obligatorii de asistență medicală se majorează cu 4 788 274 lei și respective 1 632 845 lei. În completarea Notei informative privind veniturile și cheltuielile clasificate după natură nu s-au observant alte abateri semnificative de la cerințele SNC “Prezentarea situațiilor financiare”, decît faptul că suma din rîndul 060 “Costul vînzărilor mărfurilor vîndute” respectivei Note și suma din rîndul 020 ”Costul vînzărilor” Situației de profit și pierdere nu coincid. La prezentarea și verificarea situațiilor financare se urmărește dacă au fost respectate termenele de prezentare, concordanța cu normele și legislația în vigoare, dacă au fost completate corect și dacă sînt prezente semnăturile necesare. Situaţiile financiare sînt aprobate de către adunarea generală a proprietarilor sau de alt organ împuternicit conform legislaţiei în vigoare.

52

CONCLUZII Datorită tendinței de creștere economică în Republica Moldova și dezvoltării relațiilor economice cu exteriorul, este necesară perfecționarea contabilității entităților din țară. Contabilitatea cheltuielilor și veniturilor reprezintă unul din principalele compartimente ale contabilității întreprinderii, din motiv că aceste două elemente participă la determinarea performanței entității prin calcularea rezultatului financiar. În lucrarea respectivă, bazată pe materialele întreprinderii “BUCURIA” SA, au fost studiate și dezvoltate noțiuni privind contabilitatea cheltuielilor, a fost descrisă componența și structura cheltuielilor pe tipuri de activități, a fost detaliat procesul de contabilizare a acestora pe parcursul perioadei de gestiune 2015 și desfășurat modul de prezentare a informațiilor privind cheltuielile în situațiile financiare. În urma studierii contabilității la entitatea respectivă, autorul a formulat următoarele concluzii, a observat cîteva neajunsuri și a propus recomandări: Întreprinderea “BUCURIA” SA ține contabilitatea în conformitate cu: Legea contabilităţii nr. 113-XVI din 27.04.2007; Standardele Naţionale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul Ministrului Finanţelor al Republicii Moldova nr.118 din 06.08.2013 și alte acte normative cu modificările ulterioare. “BUCURIA” SA utilizează programa informatică “Avalanche” ce permite oganizarea eficientă a evidenței contabile. Cu ajutorul acestei programe are loc introducerea rapidă a datelor din documentele primare pentru întocmirea formulelor contabile; permite înregistrarea unui volum mare de informație contabilă, permite introducerea datelor de la distanță, din motiv că entitatea are mai multe sedii situate în locații diferite (în momentul în care se introduce un document la unul din punctele de lucru acesta poate fi vizualizat in toate celelalte sedii unde este necesar). Evidența automatizată asigură

entității un grad înalt al calității, corectitudinii și

operativității dar și permite crearea unei arhive care în cazuri excepționale permite obținerea datelor necesare. Întreprinderea “BUCURIA” SA desfășoară pe lîngă activitatea de bază (fabricarea și comercializarea produselor de patiserie și cofetărie) și alte tipuri de activități (prestarea serviciilor de catering). Desfășurarea activităților suplimentare determină creșterea profitului entității și crează o poziție puternică a întreprinderii în fața concurenței. Inventarierea totală în cadrul entității se efectuează în luna iulie, astfel în decursul acestei luni entitatea nu activează și are loc curățirea secțiilor de producere. Recomandabil ar fi realizarea inventarierii totale (active, datorii, creanțe) la sfîrșitul anului, pentru asigurarea cu

53

informații veridice ce trebuie reflectate în situațiile financiare prin verificarea dacă datele contabile coincide cu existența efectivă a mijloacelor întreprinderii. La entitatea “BUCURIA” SA, pentru unele OMVSD, cînd se dau în exploatare, li se calculează uzura în mărime de 100% și se trec la cheltuieli, ceea ce contravine cerințelor pct.53 din SNC “Stocuri” [1.8], care prevede calculul uzurii OMVSD în mărime de 50% la transmiterea în exploatare a acestora și 50% - la ieșirea lor din exploatare. Recomandabil ar fi ca entitatea să revizuie cerințele SNC “Stocuri”, care prevede plafoanele pentru care OMVSD se calculează uzura în mărime de 50% și care se trec direct la cheltuieli, pentru a corecta calculul uzurii. Analizînd cheltuielile din activitatea operațională a întreprinderii autorul a constatat că cea mai mare pondere o deține costul vînzărilor constituind 89,17 % din totalul cheltuielilor operaționale ce înseamnă că enitatea suportă cheltuieli mari în procesul producerii. Recomandabil ar fi ca “BUCURIA” SA să urmărească cum se desfăsoara procesul de producție, să implimenteze noi linii tehnologice ce ar putea duce la diminuarea costului vînzărilor, dar totodată la menținerea calității produselor. Cheltuielile de distribuire au o pondere de 2,74 %, fiind depășite de alte cheltuieli din activitatea operațională cu ponderea 3,26 % și cheltuielile administrative cu o pondere de 4,83 %. Se recomandă diminuarea cheltuielilor cu personalul administrativ și cele privind remunerarea muncii lucrătorilor, cît și contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii și prime de asigurare obligatorie de asistență medicală, prin implimentarea noilor tehnologii informaționale și asigurarea secțiilor de producție cu utilaje performante care permite dirijarea acestora de către un număr redus de personal. Este de menționat că întreprinderea nu formează provizioane privind creanțele comerciale compromise. Acest fapt duce la supraevaluarea rezultatului financiar și la subevaluarea cheltuielilor, care contravine principiului prudenței. Astfel, informația privind rezultatul financiar în Situația de profit și pierdere este greșită, încălcîndu-se caracteristica calitativă a informației – credibilitatea, care nu admite ca informațiile reflectate să conțină erori. Deci, este recomandabil crearea provizioanelor pentru recuperarea pierderilor aferente creanțelor cu termen de prescripție expirat ce nu pot fi încasate de la debitori. Autorul a constat că cheltuielile privind locațiunea operațională a magazinelor sînt reflectate la contul 714 “Alte cheltuieli din activitatea operațională”, recomandabil ar fi reflectarea acestora la contul 712 “Cheltuieli de distribuire”, din motiv că magazinele sînt utilizate anume pentru comercializarea produselor. Din componența cheltuielilor cu active imobilizate, pe parcursul perioadei de gestiune 2015, entitatea a înregistrat doar operațiuni privind cheltuielile aferente imobilizărilor corporale ieșite. 54

Din componența cheltuielilor financiare a suportat cheltuieli din diferențe de curs valutar și de sumă din cauza cursului valutar diferit la data încheierii contractului și la data livrării mărfurilor. Recomandabil este achitarea plății integrale în avans pentru marfa/activele procurate. O altă soluție ar fi ca în contractele de vînzare-cumpărare să fie menționat faptul că achitarea să fie efectuată la cel mai convenabil/avantajos curs în favoarea “BUCURIA” SA, aceasta fiind clientul, oferindu-i posibilitatea ca situația să fie avantajoasă pentru poziția ei. Încă o soluție ar fi realizarea unor previziuni privind variația cursului valutar, care ar permite efectuarea de tranzacții la cursuri valutare favorabile. Entitatea nu a înregistrat cheltuieli excepționale în perioada de gestiune 2015, iar în legătură cu cheltuielie privind impozitul pe venit în cadrul “BUCURIA” SA, nu s-au constatat abateri de la SNC “Cheltuieli” și Codul fiscal, contabilizarea acestora fiind corectă. La sfîrșitul perioadei de gestiune se întocmește Situația de profit și pierdere cu scopul de a pune la dispoziția utilizatorilor, informația privind activitatea întreprinderii într-o formă mai ușor accesebilă și înțeleasă. La entitatea studiată “BUCURIA” SA, întocmirea Situației de profit și pierdere, este în conformitate cu SNC “Prezentarea situațiilor financiare”, SNC “Cheltuieli”, SNC “Venituri”, adică corespunde normelor legislației în vigoare. În ceea ce privește reflectarea informațiilor în Nota informativă privind veniturile și cheltuielile clasificate după natură, s-a constat doar o greșeală. Suma din rîndul 060 “Costul vînzărilor mărfurilor vîndute” nu coincide cu suma din rîndul 020 “Costul vînzărilor” din Situația de profit și pierdere așa cum prevede SNC “Prezentarea situațiilor financiare”. Recomandabil ar fi corectarea acestui rînd în Nota informativă pentru a respecta cerințele standardului. Înregistrarea cheltuielilor la entitate se realizează în baza documentelor primare (facturi, facturi fiscale, ordine de plată etc.) care justifică efectuarea lor, ceea ce permite înregistrarea corectă a tranzacțiilor. Însă, uneori, din cauza emiterii mai multor documente justificative pentru unele și aceleași operațiuni, au avut loc înregistrarea eronată a unor sume. Recomandabil este să fie interzisă eliberarea mai multor documente privind o singură tranzacție. Autorul, în cursul studierii contabilității la entitatea analizată, nu a depistat neregularități sau abateri semnificative de la legislație, contabilitatea, ținîndu-se în mod rațional. Respectarea normelor și legislației în vigoare, asigurarea calității produselor și punerea preferințelor clientului pe primul loc, a oferit întreprinderii “BUCURIA” SA posibilitatea de a se bucura de o renumită poziție atît pe piața națională, cît și pe cea internațională.

55

BIBLIOGRAFIE I. ACTE NORMATIVE 1.1

Codul Fiscal al Republicii Moldova nr.1163 din 24.04.1997. Republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova ediție specială din 08.02.2007. Actualizat cu modificări și completările ulterioare prin Legea Parlamentului nr.71 din 12.04.2015. În Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.102-104 din 28.04.2015.

1.2

Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2017 Nr. 286 din 16.12.2016. Publicat: 27.12.2016 în Monitorul Oficial Nr. 472-477

1.3

Legea contabilității nr.113 din 27.04.2007. Publicat: 07.02.2014 în Monitorul Oficial Nr. 27-34

1.4

art Nr : 957

art Nr : 61

Data intrarii in vigoare : 01.01.2008

Standardul Național de Contabilitate “Cheltuieli”, aprobat de Ministerul Finanţelor prin Ordinul

nr.118

din

06.08.2013

privind

aprobarea

Standardelor

Naţionale

de Contabilitate //Monitorul Oficial 177-181/1224, 16.08.2013 1.5

Standardul Național de Contabilitate “Diferențe de curs valutar și de sumă”, aprobat de Ministerul Finanțelor, Ordin nr. 118 din 06.08.2013 privind aprobarea Standardelro Naționale de Contabilitate// Monitorul Oficial 177-181/1224, 16.08.2013

1.6

Standardul Național de Contabilitate “Prezentarea Situațiilor Financiare”, aprobat de Ministerul Finanţelor prin Ordinul nr.118 din 06.08.2013 privind aprobarea Standardelor Naţionale de Contabilitate //Monitorul Oficial 177-181/1224, 16.08.2013

1.7

Standardul Internațional de Raportare Financiară IAS 12 ’’Impozit pe profit’’, acceptat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.105 din 17.07.2015

1.8

Standardul Național de Contabilitate “Stocuri” aprobat de Ministerul Finanțelor prin Ordinul nr.118 din 06.08.2013 privind aprobarea Standardelor Naționale de Contabilitate // Monitorul Oficial 177-181/1224, 16.08.2013

II. MANUALE, MONOGRAFII, LUCRĂRI DIDACTICE, BROȘURI 2.1

BADICU Galina.; CARAMAN Stela. Bazele contabilității. Monografie. Chișinău 2001.168p

2.2

BUCUR Vasile.; BĂDICU Galina. Contabilitatea rezultatelor financiare și performanța entităților de telecomunicații. Chisinău:ASEM 2015. 304 p. ISBN 978-9975-75-765-2

2.3

BUCUR Vasile.; GRAUR Anatol. Contabilitatea impozitelor. Teorie și practică Chișinău:ASEM 2016. 618p. ISBN 978-9975-75-830-7 56

2.4

CIUHUREANU Alina Teodora.; BALTEȘ Nicolae. Contabilitatea financiară. Ediția a IVa. Sibiu 2014. 370p. ISBN 978-606-12-0646-9

2.5

COJOCARU Vadim; FEURAȘ Eugenia; BUCUR Vasile; HÎNCU Rodica; BALANUȚĂ Vladimir; BELOSTECINIC Marina; BOTNARI Nadejda; SAVCIUC Oxana; COJOCARU Lidia;

GODONOAGĂ

Anatol.

Conferința

Științifică

internațională:

Creșterea

competitivității și dezvoltarea economiei bazate pe cunoaștere. Volumul II. 426 p. Chișinău:ASEM 2008. ISBN 978-9975-75-401-9 2.6

GRIGOROI Lilia; LAZARI Liliana. Bazele teoretice ale contabilității. Ediția a IV-a, februarie 2009. 336p. ISBN 978-9975-79-552-4

2.7

GRIGOROI Lilia; LAZARI Liliana BÎRCĂ Aliona; ȚURCAN Ludmila; BAJAN Maia; GHEDROVICI Olesea; GHERASIMOV Mihail; BADICU Galina; GUDIMA Galina; ERHAN Lica. Contabilitatea întreprinderii :Monografie. Chișinău: ASEM. Ediția a II-a , revăzută și completată, februarie 2017. 632 p. ISBN 978-9975-86-139-7.

2.8

MOLDOVANU Dumitru. Curs de teorie economică. Chișinău 2006. 432p. ISBN 9789975-61-099-5

2.9

NEDERIȚA Alexandru. Corespondența conturilor contabile. Chișinău 2007. 640p. ISBN 978-9975-9546-4-8

2.10 Planul general de conturi contabile, aprobat prin ordinul Ministerului Finananțelor nr. 119 din 06.08.2013. În Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.233-237/1534 din22.10.2013 2.11 Teză de doctor habilitat în economie: Probleme metodologice ale contabilității veniturilor și cheltuielilor întreprinderii. Autor: Nederița Alexandru 2.12 ȚURCANU Viorel; BAJEREAN Eudochia. Bazele contabilității. Chișinău 2004. 268p. ISBN 9975-78-278-7 2.13 ȚURCANU Viorel.; GOLOCIALOVA Irina. Raportarea financiară conform standardelor internationale. Chișinău 2015: IS Tipografia centrală. 452 p. ISBN 978-9975-129-13-8 2.14 ȚURCANU Viorel; GOLOCEALOVA Irina.; ȘTAHOVSCHI Ada. Contabilitatea internațională. Chișinău: ASEM 2008 274p. ISBN 978-9975-75-418-7

III. ARTICOLE DIN EDIȚII PERIODICE 3.1

Articolul: Analiza cheltuielilor întreprinderilor în revista Tribuna economică nr.21 2016 pag.59-64 ISSN 1018-0451

57

3.2

NEDERIȚA Al. Noile formulare de situații financiare: conținutul de bază și interconexiunea cu conturile contabile. Contabilitate și audit 2015 nr.2 pag. 5-14 ISSN 1813-4408

IV. RESURSE ELECTRONICE 4.1

Standardele Internaționale de Raportare Financiară la situațiile din 17.07.2015 [online]. Disponibil: http://www.mf.gov.md/actnorm/contabil/standartraport.

4.2

Cadrul general conceptual de raportare financiară. [online]. Disponibil: http://www.mf.gov.md/actnorm/contabil/lawcontabil

4.3

http://www.contabilsef.md

4.4

http://www.mf.gov.md

58

ANEXE

59