Licenta Constructii P+4E [PDF]

Zitiervorschau

Universitatea Transilvania Brasov Facultatea de Constructii

Lucrare de Licenta Coordonator Prof. univ. dr. Munteanu Gavrila

Absolvent Potirniche Andrei

Brasov 2015 [1]

BORDEROU A.Piese scrise 1.

Foaie de capăt

.......................................................................................................1

2.

Borderou...............................................................................................................2

3.

Temă de proiectare................................................................................................4

4.

Memoriu tehnic de arhitectură...............................................................................6

5.

Memoriu tehnic de rezistenţă.................................................................................14

6.

Caiete de sarcini.....................................................................................................17

7.

Fisa tehnica de turnare a betonului.........................................................................33

8.

Breviar de calcul.....................................................................................................48

9.

Bibliografie.............................................................................................................145

B.Piese desenate  Planşe de arhitectură 1.

Plan parter....….………………………………………………………… A01

2.

Plan etaj1.......….…………………………………………………………A02

3.

Plan etaj2 ....………………………………………………...................... A03

4.

Fatada principala…………………………………………………………A04

5.

Fatada posterioara……………………………………………………….. A05

6.

Fatada laterala dreapta……………………………………………………A06

7.

Fatada laterala stanga……………………………………………………..A07

8.

Secţiune A-A ……………………………………………………………. A08

9.

Secţiune B-B…..………………………………………………................. A09

10.

Plan de situatie…………………………………………………………….A10

11.

Plan organizare de santier…………………………………………………A11

[2]



Planşe de rezistenţă

1.

Plan cofraj planşeu nivel curent…..................…….………………R01

2.

Plan armare planşeu nivel curent …………………………………R02

3.

Plan armare si cofrare grinda longitudinala.….….………………..R03

4.

Plan armare si cofrare grinda transversala.........…….…..………...R04

5.

Plan armare stalp marginal …..................…….…………………..R05

6.

Plan armare stalp central ...............................….…………............R06

7.

Plan fundatii ………….……...………….………………………..R07

8.

Detalii fundatii……………………………………………………R08

9.

Plan armare scara…………………………………………………R09

[3]

TEMA PROIECT În prezenta lucrare se realizează calculul şi dimensionarea unei clădiri etajate P+4E cu structura în cadre din beton armat. Blocul este situat in orasul Brasov, judetul Brasov.

Funcţiuni clădire: Parter: Apartamente Etajul 1: Apartamente Etajul 2: Apartamente Etajul 3 Apartamente Etajul 4: Apartamente

Date generale de conformare a clădirii: Structura de rezistenţă: 1. Suprastructura: de tip cadre din beton armat monolit 2. Infrastructura: Fundatii izolate tip cuzinet din beton armat monolit pentru stalpi, fundatii continue sub ziduri Închideri şi compartimentări: 1. Pereţi exteriori din BCA cu grosimea de 30 cm şi termoizolaţie din polistiren expandat cu grosimea de 10 cm aplicat la exterior. 2. Pereţi interiori din placi de gips carton de 10 cm. Mod de realizare a clădirii: Clădirea este realizată din beton armat monolit (inclusiv planşeele). Circulatia pe verticala: Scara interioara din beton armat. Date ale amplasamentului clădirii: Localitatea Brasov, judetul Brasov Categoria de importanta C- normala Clasa de importanţă şi de expunere III, γi=1.00 Condiţii seismice: ag = 0,20g – acceleraţia terenului [4]

TC = 0,70 s Zona de zapadă Sk = 2.00 kN/

m2

Terenul de fundare În conformitate cu studiul geotehnic executat pe amplasament rezultă urmatoarele condiţii de fundare :  

Cota de fundare a fost stabilită la –1.10m Pentru calculul fundaţiilor s-a luat în calcul Pconv=350 Kpa



Fundaţiile au talpa încastrasta în terenul bun de fundare minimum 20 cm



În cazul în care după săparea gropilor de fundaţie, terenul bun de fundare indicat in studiul geotehnic nu se afla la cota de fundare stabilita prin proiect va fi chemat pe şantier proiectantul studiului geotehnic si proiectantul de rezistenţă pentru stabilirea imediată a măsurilor de coborare a cotei de fundare până la cota la care se găseşte terenul bun de fundare cu încastrarea fundaţiilor minim 20cm în terenul bun



Proiectantul studiului geotehnic va fi chemat pe şantier după săparea gropilor de fundare pentru atestarea terenului de fundare.



Constructorul va executa obligatoriu epuizmente în cazul în care apar ape de infiltraţie peste cota săpăturii. Fundaţiile izolate sub stâlpi sunt grinzi din beton armat bloc din beton simplu si cuzinet din beton armat. Blocurile din beton simplu s-au proiectat din beton clasa C16/20 iar cuzineţii din beton armat clasa C16/20. Ţinand seama de constatările studiului geotehnic cota de fundare pentru fundaţiile izolate sub stalpi a fost stabilită în stratul de argilă nisipoasă astfel talpa blocurilor de fundare s-au proiectat la cota –1.10.

[5]

MEMORIU TEHNIC DE ARHITECTURA

I.

Date generale

Date de recunoastere a documentatiei -Denumirea proiectului:

Bloc de locuit GIOCONDA P+4E

-Beneficiar:

FACULTATEA DE CONSTRUCTII BRASOV

-Proiectant:

STUDENT : POTIRNICHE ANDREI

-Amplasament:

BRASOV

-Certificat de Urbanism

1 / 2015

-Data elaborarii:

2015

Obiectul proiectului Amplasament - Terenul pe care se va amplasa se situeaza in orasul Brasov. Terenul are o forma dreptunghiulara, liber de sarcina. Caracteristicile amplasamentului Amplasamentul construcției- zona rurala Brasov, teren relativ plan cu o ușoara panta spre nord si est. Incadrare in localitate si zona ; Terenul pe care se amplaseaza constructia are o usoara panta spre nord-est. Conform studiului geotehnic, terenul de fundare este compus din pamanturi coezive ce au presiunea conventionala Pconv =350Kpa pentru sarcini de calcul centrice. Adancimea minima de fundare de la CTN (cota terenului natural) este 1,10m, dar constructiile se vor incastra conform studiului geotehnic 60 cm in roca nealterata. Dupa executarea sapaturii se va chema proiectantul de structura si proiectantul geotehnic pentru receptionarea terenului de fundare. [6]

Clima Temperat-continentala, caracterizandu-se prin nota de tranzitie intre clima temperat de tip oceanic si cea de tip continental . Numarul zilelor de vara este de aproximativ 50 pe an , iar cel al zilelor de iarna tot de 50 . Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75 % . La nivelul municipiului cantitatea medie anuala de precipitatii este de 124,8 m 3 , iar durata medie anuala a stratului de zapada este de 70,8 zile . Natura terenului de fundare Conform studiului geotehnic, se fundeaza in stratul de praf argilos galbui uneori roscat si in stratul de argila nisipoasa uneori nisip argilos, la adancimea minima de -1,10m de la cota terenului natural, cu Pconv=350 Kpa. Nu se vor executa sapaturi fara sprijiniri sub cota de -1,25 fata de cota terenului natural. Asigurarea cu utilitati Nu exista retele utilitare care traverseaza terenul si implicit restrictii impuse de aceasta , sau distante de protectie ; Alimentarea cu apa si canalizare se vor realiza din retelele existente in zona , prin racord la acestea . Alimentarea cu energie electrica si gaze se va realiza prin racord la retele existente conform proiectelor de specialitate .

Compartimentări Compartimentările interioare, vor fi realizate de zidurile interioare din gips-carton montate pe un grilaj metalic din profile metalice uşoare cu termoizolaţie de vată minerală 10 cm. Închiderile perimetrale vor fi realizate de zidurile exterioare de compartimentare tip BCA de 30 cm. Termoizolatia de exterior se va executa din polistiren de 10 cm grosime. Termosistemul folosit va avea in mod obligatoriu agrement tehnic de la producator.

[7]

II.

Descrierea Functionala

Dimensiuni Pe terenul in suprafata de 450 m 2 urmeaza a se edifica o constructie P+4E cu destinatia de bloc de locuinte. Aceasta constructie prezinta urmatoarele caracteristici: 

numar de apartamente la P : 4



numar de apartamente la etajul 1 : 4



numar de apartamente la etajul 2 : 4



numar de apartamente la etajul 3 : 4



numar de apartamente la etajul 4 : 4



suprafata teren: 450 m2



suprafata construita: 285.2 m2



latimea constructiei: 15.50 m



lungimea constructiei: 18.4 m



inaltimea unui nivel: 3.15 m



cota teren amenajat: - 0.15 m Camere, destinatie, spatii Constructia P+4E este alcatuita dintr-un singur corp ce va contine spatiile necesare destinatiei pentru care a fost creata si anume: Parter Cota pardoseala parter: ± 0.00m Suprafata construita: 285.2 m2 Suprafata utila: 239.74 m2 

Uscatorie: 11,43 m2



Hol+ Casa Scarii : 25.75 m2



Apartament 1 (55,18 m2): Dormitor 17,71 m2 , Camera de zi 13,92 m2, Bucatarie 8,7 m2 , Hol 10,96 m2 ,Baie 3,89 m2



Apartament 2(46,1 m2): Dormitor 13,41 m2 , Camera de zi 10,98 m2, Bucatarie 6,86 m2 , Hol 10.96 m2 , Baie 3.89 m2



Apartament 2(46,1 m2): Dormitor 13,41 m2 , Camera de zi 10,98 m2, Bucatarie 6,86 m2 , Hol 10.96 m2 , Baie 3.89 m2 [8]



Apartament 1 (55,18 m2): Dormitor 17,71 m2 , Camera de zi 13,92 m2, Bucatarie 8,7 m2 , Hol 10,96 m2 ,Baie 3,89 m2

Etajul I Cota pardoseala parter: ± 3.15m Suprafata construita: 285.2 m2 Suprafata utila: 239.74 m2 

Uscatorie: 11,43 m2



Hol+ Casa Scarii : 25.75 m2



Apartament 1 (55,18 m2): Dormitor 17,71 m2 , Camera de zi 13,92 m2, Bucatarie 8,7 m2 , Hol 10,96 m2 ,Baie 3,89 m2



Apartament 2(46,1 m2): Dormitor 13,41 m2 , Camera de zi 10,98 m2, Bucatarie 6,86 m2 , Hol 10.96 m2 , Baie 3.89 m2



Apartament 2(46,1 m2): Dormitor 13,41 m2 , Camera de zi 10,98 m2, Bucatarie 6,86 m2 , Hol 10.96 m2 , Baie 3.89 m2



Apartament 1 (55,18 m2): Dormitor 17,71 m2 , Camera de zi 13,92 m2, Bucatarie 8,7 m2 , Hol 10,96 m2 ,Baie 3,89 m2

Etajul II Cota pardoseala parter: ± 6.3m Suprafata construita: 285.2 m2 Suprafata utila: 239.74 m2 

Uscatorie: 11,43 m2



Hol+ Casa Scarii : 25.75 m2



Apartament 1 (55,18 m2): Dormitor 17,71 m2 , Camera de zi 13,92 m2, Bucatarie 8,7 m2 , Hol 10,96 m2 ,Baie 3,89 m2



Apartament 2(46,1 m2): Dormitor 13,41 m2 , Camera de zi 10,98 m2, Bucatarie 6,86 m2 , Hol 10.96 m2 , Baie 3.89 m2



Apartament 2(46,1 m2): Dormitor 13,41 m2 , Camera de zi 10,98 m2, Bucatarie 6,86 m2 , Hol 10.96 m2 , Baie 3.89 m2



Apartament 1 (55,18 m2): Dormitor 17,71 m2 , Camera de zi 13,92 m2, Bucatarie 8,7 m2 , Hol 10,96 m2 ,Baie 3,89 m2 [9]

Etajul III Cota pardoseala parter: ± 9.45m Suprafata construita: 285.2 m2 Suprafata utila: 239.74 m2 

Uscatorie: 11,43 m2



Hol+ Casa Scarii : 25.75 m2



Apartament 1 (55,18 m2): Dormitor 17,71 m2 , Camera de zi 13,92 m2, Bucatarie 8,7 m2 , Hol 10,96 m2 ,Baie 3,89 m2



Apartament 2(46,1 m2): Dormitor 13,41 m2 , Camera de zi 10,98 m2, Bucatarie 6,86 m2 , Hol 10.96 m2 , Baie 3.89 m2



Apartament 2(46,1 m2): Dormitor 13,41 m2 , Camera de zi 10,98 m2, Bucatarie 6,86 m2 , Hol 10.96 m2 , Baie 3.89 m2



Apartament 1 (55,18 m2): Dormitor 17,71 m2 , Camera de zi 13,92 m2, Bucatarie 8,7 m2 , Hol 10,96 m2 ,Baie 3,89 m2

Etajul IV Cota pardoseala parter: ± 12.6m Suprafata construita: 285.2 m2 Suprafata utila: 239.74 m2 

Uscatorie: 11,43 m2



Hol+ Casa Scarii : 25.75 m2



Apartament 1 (55,18 m2): Dormitor 17,71 m2 , Camera de zi 13,92 m2, Bucatarie 8,7 m2 , Hol 10,96 m2 ,Baie 3,89 m2



Apartament 2(46,1 m2): Dormitor 13,41 m2 , Camera de zi 10,98 m2, Bucatarie 6,86 m2 , Hol 10.96 m2 , Baie 3.89 m2



Apartament 2(46,1 m2): Dormitor 13,41 m2 , Camera de zi 10,98 m2, Bucatarie 6,86 m2 , Hol 10.96 m2 , Baie 3.89 m2



Apartament 1 (55,18 m2): Dormitor 17,71 m2 , Camera de zi 13,92 m2, Bucatarie 8,7 m2 , Hol 10,96 m2 ,Baie 3,89 m2 [10]

III.

Solutii de finisaj

Finisaje interioare: -

pardoseli - gresie in grupuri sanitare, holuri, bucatarii; parchet in camere pereti - zugraveli lavabile in culori calde deschise – camere, sala de mese tavane - zugraveala lavabila culoare alba usi de interior rasinoase

Finisaje exterioare: -

IV.

tamplarie din aluminiu cu rupere de punte termica, si geam termopan tencuiala structurala-culoare galben trepte, contratrepte, jardiniere placaj piatra naturala

Indeplinirea cerintelor de calitate

Cerintele de calitate sunt stabilite conform Legii nr.10/ 1995 Cerinta ‘A’– Rezistenta si stabilitate Calculul static si seismic al structurii de rezistenta , dimensionarea si alcatuirea elementelor componente s-au facut pe baza standardelor si normativelor in vigoare conform memoriului de specialitate . Cerinta ‘B’- Siguranta in exploatare Conform prevederilor din STAS 6131/1979 privind dimensionarea parapetiilor si balustradelor , parapetii prevazuti la ferestre masoara 90 cm; s-au prevazut montanti de protectie in ansamblul ferestrelor acolo unde fereastra nu are parapet . Cerinta ‘ C’- Siguranta la foc Din punct de vedere al legislatiei in vigoare , constructia se incadreaza ca prezentand un risc mic de incendiu , corespunzator specificului functional al acesteia . Cladirea se afla in gradul III de rezistenta la foc. Locuinta va fi prevazuta cu 2 extinctoare la fiecare nivel Cerinta ‘D’ Igiena si sanatatea oamenilor [11]

Prin amplasarea de tip izolat pe sit a constructiei se respecta distantele minime fata de constructiile invecinate. Prin specificul functiunii, constructia nu ridica probleme sanitare si de microclimat.

Refacerea si protectia mediului Modul de respectare a prevederilor din Legea 137/1995 ( republicata ) privind protectia mediului, Legea 107/ 1997 a apelor, OG 243/ 2000 privind protectia atmosferei, HGR 188/ 2002, Ord. MAPPM 462/ 1993, Ord. MAPPM 125/ 1996, Ord. MAPPM756/ 1997. Se precizeaza urmatoarele: -

prin amplasarea noii constructii se va evita perturbarea vecinilor si taierea de arbori; locuinta se incadreaza, prin volumetria si materialele folosite, in spatiul natural si construit

-

existent; constructia nu genereaza noxe sau alti factori de poluare ai mediului inscriindu-se in limitele

-

admise de emisii de gaze arse, conform Ordinului M.A.P.P.M. NR. 462/ 1993; deseurile menajere se vor colecta si depozita in europubele din PP si vor fi evacuate prin contract cu furnizorii de servicii la spatii special prevazute pentru depozitarea si reciclarea acestora. Se vor folosi pubele separate pentru diverse tipuri de deseuri. Cerinta ‘E’ Izolarea termica si economía de energie Constructia

a fost termoizolata corespunzator, pentru a asigura eficienta consumului

energetic. Astfel, peretii exteriori se vor termoizola cu termosistem ( polistiren de 10 cm, dens 15 Kg/ mc ) Ferestrele vor fi de tip tamplarie PVC si geam termopan. Coeficientul calculat de izolare termica este de 0,57 W/ mK, conform proiectului de specialitate. Izolarea hidrofuga Elevatiile din beton, placa parterului si terasele exterioare vor fi izolate cu membrane bituminoase cu aplicare la cald, respectand normele de executie prevazute in documentatiile tehnice ale produsului si in caietele de sarcini cuprinse in proiectul tehnic de executie. Sub zidaria parterului se va prevde izolatie hidrofuga bituminoasa.

[12]

Cerinta ‘F’ Protectia la zgomot Interiorul va fi protejat acustic la zgomotul exterior, peretii fiind izolati corespunzator cu polistiren si vata minerala. Pardoselile interioare, in special cele din parchet laminat vor fi protejate la zgomotul de impact prin utilizarea unor straturi speciale fonoabsorbante

V.

Organizarea de santier si masuri de protectie Lucrarile de executie ( inclusiv cele pentru imprejmuire ) se vor desfasura numai in limitele

incintei detinute de titular. Constructiile prevazute pentru organizarea de santier vor fi realizate pe structuri din lemn de rasinoase.Atat pozitionarea constructiilor pe teren cat si realizarea acceselor tin cont de fluxul tehnologic si de aprovizionare cu materiale, astfel incat aceste operatiuni sa se desfasoare in cele mai bune conditii.

[13]

MEMORIU TEHNIC DE REZISTENȚA I.

Date generale -Denumirea proiectului: -Benificiar:

BLOC DE LOCUINTE GIOCONDA P+4E FACULTATEA DE CONSTRUCTII BRASOV

-Proiectant:

STUDENT : POTIRNICHE ANDREI

-Amplasament:

BRASOV, JUDETUL BRASOV

-Certificat de Urbanism

1 / 2015

-Data elaborarii:

II.

2015

Obiectul proiectului Obiectul prezentului proiect îl constituie elaborarea documentației pentru faza Proiect

Tehnic, pentru o structură in cadre de beton armat P+4E cu rol de bloc de locuinte.

III.

Încadrarea obiectivului

Prin funcţiunea sa de “bloc de locuinte” – construcția se încadreaza din punct de vedere al importanței după cum urmează: a). Pe baza HGR nr. 766/97, construcția se încadrează din punct de vedere al cerin țelor esentiale stipulate în articolul 5 din Legea nr. 10/95 în categoria de importantă

“ C “ - normală cu

caracteristici obisnuite, care nu implica riscuri majore pentru societate si natura. b). Din punct de vedere al protecției antiseismice, pe baza Normativului P 100-1-2006,tabelul 4.2 clădirea se încadreaza în clasa a III-a de importantă - Clădiri de tip curent, care nu apartin celorlalte categorii , cu γ 1 = 1,0 . Încadrarea din punct de vedere al protecției antiseismice. Conform Normativului P100-1/2013 – „Cod de proiectare seismică”-partea I: „Prevederi de proiectare pentru clădiri”, având în vedere ca obiectivul este situat în Sambata de Sus, judetul Brasov, încadrarea din punct de vedere al zonării seismice este următoarea: - conform zonării teritoriului: valoarea de vârf a accelerației terenului pentru cutremure având IMR 100(Intervalul Mediu de Recurenta) ag=0,20g - conform zonării

teritoriului din punct de vedere al perioadelor de control (colt) a

spectrului de raspuns în zona cu Tc=0.7 sec [14]

c). Încadrarea din punct de vedere al inăarcării date de zăpadă. Conform COD

DE

PROIECTARE – EVALUAREA AC ȚIUNII ZĂPEZII ASUPRA

CONSTRUCȚIILOR, CR-1-1-3/2012, având în vedere ca obiectivul este situat în Sambata de Sus, judetul Brasov,valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol este de 2.0 kN/mp, la un interval mediu de recurenta IMR = 50 ani. d). Încadrarea din punct de vedere al incarcarii date de vint. Conform COD DE PROIECTARE – BAZELE PROIECTARII SI ACTIUNI ASUPRA CONSTRUCTIILOR - ACTIUNEA VINTULUI – CR1-1-4-2012 având în vedere ca obiectivul este situat în Sambata de Sus, judetul Brasov, valoarea caracteristica a presiunii de referinta a vintului,mediata pe 10 min., avand un interval mediu de recurenta IMR = 50 ani este de 0.56kN/mp.

IV.

Descrierea constructiei ce urmează a se executa

Conform temei de proiectare, s-a intocmit proiectul tehnic pentru cladirea P+4E cu rol de bloc de locuinte. Infrastructura este alcatuită din : -

fundații izolate sub stalpi compuse din blocuri de beton simplu clasa C16/20 si cuzinet

-

din beton armat, clasa C16/20 si otel beton PC 52 si OB 37 placa pe sol din beton armat monolit, clasa betonului fiind C20/25 si armatura de tip PC 52 si OB 37.

Suprastructura este alcatuită din cadre de beton, compusă din urmatoarele elemente : -

stâlpi din beton armat turnați monolit, având beton ce clasa C20/25 armati cu PC52 si

-

OB 37. grinzi din beton cu dimensiuni de 25x40 cm pe directia longitudinala, respectiv 25x50cm

-

pe directia transversala, avand beton de clasa C20/25 cu PC52 si etrieri din OB37 plansee din beton armat, turnat monolit peste fiecare nivel, avand beton de clasa

-

C20/25 , armate cu PC52 si OB37. Grosimile planseelor sunt de 14cm. peretii exteriori din zidarie de BCA cu grosimea de 30 cm. Mortarul prevazut in proiect este M-5. [15]

-

V.

acoperisul este tip terasa necirculabila

Condiții de fundare Terenul pe care se amplaseaza constructia are o usoara panta spre nord-est.

Conform studiului geotehnic, terenul de fundare este compus din pamanturi coezive ce au presiunea conventionala Pconv =350Kpa pentru sarcini de calcul centrice. Adancimea minima de fundare de la CTN (cota terenului natural) este 1,10 m, dar constructiile se vor incastra conform studiului geotehnic 60 cm in roca nealterata. Dupa executarea sapaturii se va chema proiectantul de structura si proiectantul geotehnic pentru receptionarea terenului de fundare.

VI.

Dispoziții finale

Se interzice orice schimbare de soluţie privind structura de rezistenţă sau a materialelor puse în opera fară avizul proiectantului. Lucrarile se vor executa în condiţiile respectării normativelor tehnice în vigoare si a detaliilor de execuţie din proiect. Pe tot parcursul execuţiei lucrărilor de construcţii se vor respecta cu stricteţe Normele de tehnica securităţii muncii şi Normele de prevenire şi stingere a incendiilor. Pe parcursul execuţiei lucrărilor vor fi convocaţi factorii

responsabili conform

PROGRAMULUI DE URMARIRE A CALITĂŢII LUCRĂRILOR PE ŞANTIER. Conform Legii nr. 10/1995, articolul nr. 2 si HGR nr. 925/1995, verificarii de catre verificator.

CAIET DE SARCINI I.

Terasamente

[16]

proiectul va fi supus

Execuţia, verificarea si măsurarea lucrărilor se va face in conformitate cu prevederile normativului C56-85, C169-83, indicator norma de deviz T s . Se defriseaza terenul prin taierea arborilor si tufisurilor sau daca este posibil smulgerea lor din radacina. Gropile ramase dupa smulgerea butucilor se vor umple cu pamant compactat. Materialele rezultate vor fi evacuate penru a nu stanjeni lucrarile. Sapatura in zona retelelor subterane cunoscute se executa sub supravegherea directa a sefului de punct de lucru. Daca se intalnesc retele subterane necunoscute, lucrarile se vor intrerupe anuntand imediat beneficiarul lucrarii. Inainte de inceperea lucrarilor se va efectua operatia de PREDARE-PRIMIRE a amplasamentului si trasarea reperelor cotei ±0.00, consemnata intr-un proces verbal incheiat intre reprezentantul beneficiarului, proiectant si constructor. Terenul de fundare va fi protejat impotriva factorilor climatici luandu-se masurile corespunzatoare. Scurgerea apelor superficiale spre terenul pe care se executa lucrarile de constructii, va fi oprita prin executarea de santuri de garda, ce vor dirija aceste ape in afara zonelor de lucru. Trasarea lucrarilor se efectueaza pe baza planului de trasare, respectand conditiile de trasaj si tolerantele admisibile conform normativelor C83-75, C56-85. In cazul in care turnarea betonul de fundatie nu se face imediat dupa executarea sapaturii, aceasta va fi oprita la o cota mai ridicata decat cota finala, pentru a impiedica modificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului de sub talpa fundatiei, respectand prevederile normativului C169-83. Dupa atingerea cotei de fundare, constructorul va convoca proiectantul si beneficiarul pentru a stabili modul de continuare a lucrarilor. Orice modificare de cote fata de proiect se vor consemna in registrul de procese verbale de lucrari ascunse. Umpluturile se vor executa din materialul rezultat din lucrarile de sapatura, iar pamantul excedentar va fi evacuat si transportat pe un teren pus la dispozitie de catre beneficiar. Se interzice realizarea umpluturilor din pamant ce contine materii organice, resturi de lemn sau maluri. Compactarea umpluturilor se va executa conform normativului C29-85 si a indicatorului Ts . Umpluturile intre fundatii pana la cota prevazuta in proiect, se vor executa imediat dupa decofrare si daca este cazul dupa realizarea protectiei betonului de fundatie (hidroizolatie sau spoiala). Constructorul va verifica calitatea compactarii respectand prevederile normativului C56-86. La executarea lucrarilor se vor respecta urmatoarele Normative si Instructiuni: [17]

- C169-86; NE 012/2010; C29-85; C56-85; T s -1991; - N.S.P.M cap X, XVII, XX, XXI, XXIII, XXIV, XXV, XXVIII; N.D.P.S.I anexa 13.

Armări. Cofraje. Betoane Executia lucrarilor se face numai dupa detaliile de executie elaborate de un poriectant autorizat si verificate de catre un expert autorizat, conform reglementarilor in vigoare(Legea nr.12/24.01.1995). Executia si masurarea lucrarilor se va face in conformitate cu normativul NE 012/2010, C56-85 si indicatorul normelor de deviz editia 1992.

II.

Armături Otelul beton trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in STAS 438/1,2,3-89 Pentru fiecare cantitate si sortiment aprovizionat, controlul se va efectua conform

prevederilor din normativul NE 012/2010. Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte. In acest scop se vor indeparta eventualele impuritati de pe suprafata barelor cat si rugina prin frecare cu peria de sarma. Barele de armature se vor termina cu ciocuri conform prevederilor din proiect. In cazul armaturilor netede ciocul se indoaie la 180 grd.de un dorn de raza R=1,25d (diametrul barei) si portiunea dreapta de capat de minim 3d. in cazul armaturilor cu profil periodic, ciocul se indoaie la 90 grd.pe un dorn cu raza R=2, iar lungimea totala a ciocului va fi de 7d. Etrierii si agrafele care se indoaie dupa un unghi drept, raza de indoire va fi de minim 2d. ciocurile indoite la 180 grd, sau 135 grd, se vor fasona pe un dorn cu raza R=1,25d. Armaturile vor fi montate in pozitiile prevazute in proiect, luandu-se masuri care sa asigure mentinerea acestora in timpul turnarii betonului (distantieri, agrafe, etc) astfel incat se vor monta: -

cel putin un distantier la fiecare metru linear de stalp; cel putin doi distantieri la fiecare mp de perete.

Este interzisa folosirea ca distantieri a cupoanelor de otel beton. Praznurile si piesele metalice inglobate vor fi fixate prin puncte de sudura sau legaturi de sarma, de armatura elementului sau vor fi fixate de cofraj astfel incat sa se asigure mentinerea pozitiei lor in timpul turnarii betonului. La incrucisari barele de armare trebuie sa fie legate intre ele prin lagaturi de sarma neagra (STAS 889-90), utilizandu-se doua fire de sarma de 1…1,5 mm diametru.

[18]

Retelele de pereti vor avea legate in mod obligatoriu doua randuri de incrucisari marginale pe tot conturul. Restul incrucisarilor din mijlocul retelei vor fi legate din doi in doi in ambele sensuri(in sah). La stalpi vor fi legate toate incrucisarile barelor de armature cu colturile etrierilor. Restul incrucisarilor acestor bare cu portiunile drepte ale etrierilor, pot fi legate numai in sah (cel putin din doi in doi). Abaterile limita admise la fasonarea si montarea armaturilor sunt indicate in Normativul NE 012/2010. In cazul in care nu se dispune de diametrul si tipul de otel beton prevazute in proiect, se poate proceda la inlocuirea acestora numai cu avizul proiectantului. Inlocuirea se va inscrie pe planurile de executie care se dupun la Cartea Constructiei si in PV de lucrari ascunse. La terminarea montarii armaturii se va verifica si se va consemna in PROCES-VERBAL DE LUCRĂRI ASCUNSE: -

numarul, diametrul si pozitia armaturilor in diferite sectiuni transversale ale

-

elementelor structurii; distanta intre etrieri, diametrul si modul lor de fixare; lungimea portiunilor de bare care urmeaza a fi inglobate in elementele care se toarna

-

ulterior; calitatea sudurilor conform Normativului C28-83; numarul si calitatea legaturilor intre bare; pozitia, modul de fixare si dimensiunile elementelor inglobate.

La executia lucrarilor se vor respecta urmatoarele Normative si Instructiuni: - NE 012/2010, NP50-87, C28-83, C56-85, Normativ C editie 1992; - N.S.P.M cap X, XVII, XX, XXI, XXIII, XXIV, XXV; -N.D.P.S.I anexa 9 si 13.

III.

Cofraje

Cofrajele si sustinerile lor trebuie sa fie astfel alcatuite incat sa indeplineasca urmatoarele conditii: -

sa asigure obtinerea formei si dimensiunilor prevazute in proiect, respectandu-se

-

inscrierea in abaterile admisibile precizate in normativul NE 012/2010. sa fie etanse astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment [19]

-

sa fie stabile si rezistente sub actiunea incarcarilor care apar in timpul procesului de executie.

Cofrajele, sustinerile si piesele de fixare se vor dimensiona conform precizarilor Normativului NE 012/2010.Proiectul de cofraje-sustineri se elaboreaza de antreprenor pe cheltuiala sa. Prin materialul din care se realizeaza fata cofrajului (astereala) sau substanta utilizata pentru uscarea decofrarii, antreprenorul trebuie sa garanteze ca in timp nu vor aparea efecte daunatoare asupra tencuielilor (exfolieri), zugravelilor, vopsitoriilor, placajelor de tot felul. Pentru a reduce aderenta intre beton si cofraje, acestea se ung cu agenti de decofrare, pe fetele care vin in contact cu betonul. Se poate folosi o solutie calda de motorina cu 6% parafina, aplicata intr-un strat subtire cu pensula. Cofrajele alcatuite din placaj TEGO, se ung o data la 2-3 utilizari. Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii: -

trasarea pozitiei cofrajelor; ansamblarea si sustinerea provizorie a panourilor; verificarea si corectarea pozitiei panourilor; inchierea, legarea si sprijinirea definitiva.

Abaterile fata de dimensiunile din proiect pentru elementele de cofraj, si cofrajele montate sunt precizate in normativul NE 012/2010. Partile laterale ale cofrajelor se pot indeparta dupa ce betonul a atins o rezistenta de minim 2,5 N/mmp, astfel incat fetele si muchiile elementelor sa nu fie deteriorate, sau respectand termenele impuse prin proiect. Termenele minime recomandate pentru decofrarea fetelor laterale sunt precizate in normativul NE 012/2010, tabela 6.1. La terminarea executarii cofrajelor se va verifica si se va consemna in procesele verbale de lucrari ascunse: -

alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire incheierea corecta e elementelor cofrajelor si asigurarea etanseitaii acestora dimensiunile interioare ale cofrajelor in raport cu cele ale elementelor care urmeaza a

-

se betona pozitia golurilor.

In cursul operatiei de decofrare se vor respecta urmatoarele reguli: -

in cazul in care se constata defect de turnare (goluri, zone segregate, etc) care pot afecta stabilitatea constructiei decofrate, se va sista demontarea elementelor de sustinere pana la

-

aplicarea masurilor de remediere sau consolidare; sustinerile cofrajelor se vor face incepand din zona centrala a deschiderii elementelor si continuand simetric catre reazeme; [20]

In termen de maxin 24 de ore de la decofrarea oricarei parti de constructie, se va proceda de catre seful punctului de lucru, delegatul beneficiarului si proiectantului (daca acesta e solicitat sa fie convocat), la o examinare amanuntita a tuturor elementelor de rezistenta ale structurii, incheindu-se un proces verbal in care se vor consemna calitatea lucrarilor, precum si eventualele defecte constatate. Este interzisa efectuarea de remedieri inainte de aceasta examinare. Remedierea defectelor se vor face conform prevederilor din instructiunile tehnice C149-87. La realizarea lucrarilor se vor respecta urmatoarele normative si instructiuni: -

IV.

C11-74, NE 012/2010, C56-85, normativ C 1991; N.S.P.M cap X, XVII, XX, XXI, XXIII, XXIV, XXV; XXVIII N.D.P.S.I anexa 9 si 13.

Betoane

Daca prin proiect nu se prevede ca aprobarea compozitiei betonului sa fie data de reprezentantul beneficiarului sau proiectant, stabilirea compozitiei se va face de catre laboratorul unitatii tutelare a statiei de betoane, conf prevederilor din normativul 540-86 anexa V.2 Transportul betonului de la punctul de preparare la punctul de punere in opera se realizeaza in functie de tipul de beton (tasare), respectand normativul NE 012/2010. Executarea lucrarilor din beton poate sa inceapa numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: -

instruirea formatiilor de lucru in ceea ce priveste tehnologia de executie; receptionarea calitativa a lucrarilor de terasamente, cofraje si armaturi; se vor stabili si pregati masurile ce vor fi adoptate in cazul unor intreruperi accidentale in procesul de betonare.

In cazul indeplinirii conditiilor de mai sus se va consemna aprobarea inceperii betonarii de catre proiectant sau reprezentantul beneficiarului. Aceasta aprobare trebuie reafirmata in cazul in care ar interveni evenimente de natura sa modifice situatia constatata, sau daca betonarea nu a inceput in interval de 10 zile de la data aprobarii. La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli: -

cofrajele din lemn sau beton vechi, care vin in contact cu betonul prospat vor fi udate cu apa cu 2-3 ore inainte si imediat inainte de turnarea betonului, iar apa ramasa in denivelari va fi

-

inlaturata; betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3 m se va face prin ferestre laterale, sau prin intermediul unui furtun sau tub, avand capatul interior situat la max. 1,5 m fata de zona care se betoneaza; [21]

-

betonul trebuie raspandit uniform in lungul elementului urmarindu-se realizarea de straturi orizontale de max. 50 cm inaltime, si turnarea noului strat inainte de inceperea prizei

-

betonului din stratul turnat anterior; se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia prevazuta, daca totusi se vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate in timpul

-

turnarii; se va urmari cu atentie inglobarea perfecta in beton a armaturilor, respectandu-se grosimea

-

stratului de acoperire in conformitate cu prevederile proiectului; nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea pe

-

armatura a vibratorului; in zonele cu armaturi dese se va urmari umplerea completa a sectiunii prin indesarea laterala

-

a betonului concomitent cu vibrarea lui; se va urmari comportatrea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajului si sustinerile acestora durata maxima admisa a intreruperilor de betonare, pentru care nu este necesara luarea unor masuri speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei betonului. Aceasta durata se va considera 2 ore de la prepararea betonului in cazul cimenturilor cu adaosuri, si respectiv 1,5 ore in cazul cimenturilor fara adaosuri. In cazul in care s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea turnarii este permisa numai dupa preagatirea rosturilor conform normativului NE 012/2010. Se va considera vibrarea incheiata atunci cand: -

betonul nu se mai taseaza; suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa; inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului.

Dupa turnare se va asigura mentinerea umiditatii betonului minim 7 zile protejand suprafetele libere prin: -

acoperirea cu materiale de protectie care se va realiza cu prelate, rogojini, strat de nisip. Betonul trebuie sa capete o suficienta rezistenta pentru ca materialul sa nu adere la suprafata

-

acoperita. Se vor mentine in permanenta in stare umeda. stropirea cu apa dupa 2-12 ore de la turnare, in functie de tipul de ciment si de temperatura mediului, dar imediat dupa ce betonul e suficient de intarit pentru ca prin aceasta operatie sa nu fie antrenata pasta de ciment. Stropirea se va repete la interval 2-6 ore astfel incat suprafata betonului sa se mentina in permanent umeda. In cazul in care temperatura mediului este mai mica de + 5 gr Celsius nu se va proceda la stropirea cu apa si se vor aplica materiale sau pelicule de protectie. Pe timp ploios suprafete de beton proaspat vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilena

atat timp cat prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de ciment.

V.

Tencuieli exterioare [22]

Generalitati Prezentul caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice generale pentru lucrarile de executie a tencuielilor exterioare realizate cu mijloace manuale sau mecanice, aplicate pe suprafete de beton, caramida sau similare la cladiri civile. Pentru tencuieli speciale proiectantul face precizari suplimentare pe baza de completari la proiect sau in cadrul asistentei tehnice pe santier. Normative si standard de referinte C 17 - 82

Instructiuni tehnice pt. stabilirea compozitiei si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala.

C 18 - 83

Normativ pt. executarea tehnologiilor umede (tencuieli, placaje)

C 56 - 85

Normativ pt. verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si

instalatii C 10 - 80

aferente Normativ privind dotarea cu masini,scule si dispozitive a muncitorilor in

constr. Norme republicane de protectia muncii elaborate de Ministerul Municii si Ministerul Sanatatii aprobate de acestea cu ordinul nr. 34 si 60 / 1975 cu completari aprobate cu ordinul nr.110 si 39 / 1977. STAS 1030 - 85

Mortare obisnuite pentru tencuieli

STAS 388 - 80

Ciment portland

STAS 1500 - 78

Lianti hidraulici

STAS 7055 - 87

Ciment portland alb

STAS 146 - 80

Var pasta

STAS 9021 - 80

Var hidratat

STAS 1667 - 76

Nisip pentru mortare

STAS 790 - 84

Apa pentru mostre

Alte standarde specifice la materiale pentru mortare cat si normative specifice valabile la data executarii tencuielilor.

Monstre si testari Inainte de emiterea comenzilor si livrarea materialelor pe santier antreprenorul va analiza conditiile de calitate a acestora pe baza de mostre puse la dispozitie de furnizor. Folosirea colorantilor si a cimentului alb pentru mortare se face pe baza de probe de culoare si numai dupa ce proiectantul aproba mostrele de proba se trece la aplicarea retetei in tehnologia de preparare a mortarului si livrarea lui pe santier. Testarea materialelor se face numai in laboratoare [23]

specializate si se emit certificate de calitate ce vor insoti fiecare lot de produs livrat pe santier. Livrare , depozitare , manipulare Livrarea mortarului pentru tencuieli se face pe baza de protocol incheiat intre antreprenor si furnizor stabilindu-se si grafic de livrare pe cantitati si tipuri de mortare. Alegerea tipului de utilaj pentru transportul mortarului se face in funcţie de gradul de dotare a santierului, de locul de amplasare a constructiei fata de furnizor. Este interzisa descarcarea mortarului direct pe pamant. Transportul si punerea in opera a mortarului trebuie sa se faca in maxim 10 ore de la prepararea acestuia pe baza de ciment - var fara intaritor si 16 ore cand se foloseste intaritor sau mortare de ciment Se recomanda : -

amplasarea judicioasa a platformei de aprovizionare pentru reducerea distantei fata de

-

punctul de lucru evitarea manipularilor suplimentare astfel incat prelucrarea materialului din depozitul

-

provizoriu sa ajunga la locul de punere in lucru fara transbordari utilizarea transportului continuu prin pompe pentru mortar si apa depozitarea mortarului sa se faca in conditii de conservare a calitatii ferit de actiunea distructiva a intreruperilor sau caldurii excesive.

-

VI.

Finisaje exterioare

Generalități Acest capitol cuprinde specificatii pentru lucrarile de finisaje exterioare executate in mod curent la constructii civile, industriale si agrozootehnice. Proiectantul va stabili dupa caz, masuri suplimentare de executare finisaje in cadrul instructiunii tehnice,in funcţie de posibilitatile de aprovizionare cu materiale, calitatea acestora si optiunea beneficiarului. Standarde si normative de referință C 3 - 76

Normativ pentru executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii

C 56 - 85

Normativ pentru verificarea si receptia lucrarilor in constructii

C 18 - 83

Normativ pentru executarea tehnologiilor umede

Zugraveli cu lapte de var: STAS 16 – 70

Ulei de in sicativat

STAS 18 – 70

Ulei tehnic de in

STAS 2078 - 70

Ulei tehnic de rapita [24]

STAS 2710 - 70

Ulei tehnic de floarea soarelui

STAS 146 - 80

Var pentru constructii

STAS 790 - 84Apa pentru mortare si betoane Oxizi de pigmenti pentru vopsele Pamanturi colorante produse absorbante STAS 1581 - 61

Hartie pentru slefuire uscata

STAS 4593 - 84

Corpuri abrazive cu liant ceramic

Zugraveli in culori de apa STAS 545/1 - 80

Ipsos de constructii

STAS 232 - 73Caolin spalat de Aghires Huma, conditii tehnice prevazute in normele interioare ale carierei producatoare STAS 4888 - 68

Caolin spalat de Harghita

STAS 790 - 84Apa pentru mortare si betoane STAS 88 - 73

Clei de oase

STAS 89 – 69

Clei de piele

STAS 2540 - 73

Gelatina tehnica

STAS 2706 - 71

Creta macinata Oxizi de pigmenti pentru vopsele Pamanturi decolorante Praf de bronz alb, galben Praf de matase

STAS 1581 - 61

Hartia pentru slefuire uscata

STAS 1582 - 61

Panza pentru slefuire uscata

STAS 4593 - 68

Corpuri abrazive cu liant ceramic Profiluri exterioare trase pe loc cu sablonul

STAS 1030 - 85

Mortare obisnuite pentru tencuieli Mortar M 50 T, mortar M 100 T

STAS 388 - 60Ciment portland STAS 1118 - 59

Ciment

STAS 146 - 80Var pentru constructii STAS 1134 - 71

Piatra de mozaic din calcar ( praf de piatra )

STAS 790 - 84Apa , tabla, cuie cu cap conic [25]

Mostre si testări Pentru toate materialele si produsele se vor prezenta proiectantului cate doua mostre care se vor testa in laboratoare specializate (in special material de placare) Livrare , depozitare , manipulare Livrarea, transportul si manipularea se organizeaza de antreprenor si se tine seama de : -

varul in bulgari se expediaza in vrac sau in containere, transportul pe calea ferata se face in vagoane inchise. Se va avea grija ca varul in bulgari sa nu se sfarame, sa nu se umezeasca si

-

sa nu se amestece cu corpuri straine. ipsosul de constructii se ambaleaza in saci de hartie, se pastreaza in magazii curate ferite de

-

umezeala. colorantii se livreaza in bidoane, manipularea si depozitarea se va face conform cu prescriptiile producatorului

Cimentul se livreaza ambalat in saci de hartie cu masa neta de 50 kg. Transportul cimentului se face in vagoane si camioane inchise. -

agregatele se depoziteaza pe platforme uscate filerul de calcar se obtine prin macinarea fina a rocilor calcaroase si repararea prin ciobire, in granulatia necesara.Se ambaleaza in saci de hartie, se poate livra in vagoane cisterna

-

speciale, depozitarea se face in incaperi protejate contra umiditatii piatra de mozaic se obtine din roci masive, din deseuri de la prelucrarea pietrelor sau din balastiere. Se ambaleaza in saci de hartie, se depoziteaza in locuri ferite de murdarii

Executia lucrărilor Operatiuni pregatitoare: Inainte de inceperea lucrarilor de finisare a fatadelor defecte, se vor umple cu mortar de ciment-var pentru a asigura suprafetele netede. Suprafata se va curata bine de praf pentru a se asigura aderenta stratului de finisaj pe suprafata suport. Zugravelile vechi se vor razui cu spaclu, peretii se vor spala cu apa si sapun si dupa uscare se vor pregati pentru zugravire ca in cazul unei zugraveli noi. Operațiuni de execuție : Spoielile (preparate din lapte de var, fara pigmenti si grasimi) si zugravelile de var se executa in doua trei straturi. Primul strat are rol de grund (constituind stratul de legatura intre suprafata pregatita si zugravita. Aplicarea primului strat se face dupa terminarea lucrarilor pregatitoare cel mult dupa 2 - 4 ore

[26]

Verificări in vederea recepției Se vor face verificari la : a) corespondenta zugravelilor exterioare cu prevederile proiectului b) aspectul suprafetelor zugravite c) uniformitatea desenului la zugraveli d) aderenta zugravelilor Acolo unde prescriptiile sau datele din proiect nu au fost respectate sau daca aspectul zugravelii nu e corespunzator, consultantul poate decide refacerea locala sau totala si aducerea acestora la nivelul calitativ Se vor verifica certificatele de calitate ale produselor si materialelor, precum si procesele verbale de atestare a calitatii lucrarilor ascunse.

Protectia muncii La executarea lucrarilor se vor respecta: 

regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii, aprobat de MLPAT Ord. Nr. 9/N15.03.93



norme generale de protectia muncii editate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale – editia 1996



legea protectiei muncii nr. 90/1996 publicata in M.O. nr. 157/23.07.1996



norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de zidarie, montaj prefabricate si finisaje in constructii, indicativ IM 006-96, aprobat cu Ord. din MLPAT nr. 773/N/15.10.1996.



norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de cofraje, schele, indicativ IM 007- 90 aprobate cu Ord. MLPAT nr. 774/N/15.10.1996. Constructia va respecta toate masurile de tehnica a securitatii si protectia muncii in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare, prevazandu-se eventual lucrari suplimentare impuse de conditiile locale. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se vor stabili toate instalatiile subterane, in special cablurile electrice, luandu-se masurile de protectie corespunzatoare. Seful punctului de lucru va intocmi un program care va cuprinde toate masurile speciale de protectia muncii, program ce va fi preluat pe baza de semnaturi atat cu muncitorii cat si cu personalul de coordonare, supraveghere si control. Echipamentul de protectie va cuprinde: cizme de cauciuc, casca de protectie, manusi, salopete, masti de sudura. Pe perioada executarii lucrarilor se vor respecta prevederile in vigoare si normele de protectia muncii si activitatii de constructii. [27]

Normele minime de protectia si igiena muncii sunt prezentate in “Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii”, publicate in Buletinul Constructiilor nr. BC 5-6-7-8-1993. Norme generale: 1. Inainte de inceperea lucrului, intregul personal muncitor trebuie sa aiba facut instructajul de protectia muncii. 2. Personalul muncitor care urmeaza sa execute lucrarile de constructii-montaj, sa nu fie bolnav, obosit sau sub influenta bauturilor alcoolice si sa fie dotat cu echipament de lucru si protectie corespunzatoare lucrarilor ce le are de executat. 3. Sculele, dispozitivele si utilajele prevazute a se utiliza, sa fie in buna stare, de lucru sau functionare. 4. Imprejmuirea pasarelelor, scarilor si platformelor de lucru, precum si zona din raza de actiune periculoasa a utilajelor de ridicat. 5. Gropile, puturile de foraj, golurile (curti interioare, casa scarii etc.) se vor imprejmui. 6. Schelele vor fi prevazute cu balustrade. 7. Atentionarea asupra pericolului de accidente, prin indicatoare vizibile, atat ziua cat si noaptea, in toate locurile periculoase. 8. Interzicerea executarii concomitente a lucrarilor la doua sau mai multe niveluri diferite, aflate in puncte pe aceeasi verticala, fara masuri de protectia muncii corespunzatoare. 9. Manipularea mecanizata pe orizontala si verticala a diferitelor incarcaturi, se va putea face -

cu luarea urmatoarelor masuri: legarea si fixarea incarcaturilor se va face numai de personal instruit si autorizat; interzicerea folosirii dispozitivelor de legare uzate peste limitele admise; executarea legarii incarcaturilor astfel incat acestea sa nu se poata deplasa, aluneca sau roti, dupa ce sunt ridicate;

- asigurarea transportului (deplasarii) incarcaturilor, astfel incat acestea sa fie la o distanta de cel putin 1 m fata de obiectele inconjuratoare; - interzicerea circulatiei pe sub incarcatura ridicata; - supravegherea incarcaturii se va face pana cand aceasta este coborata si asezata corect, la locul destinat; - interzicerea stationarii sau a circulatiei personalului muncitor pe incarcatura. 10. Interzicerea aplecarii personalului muncitor in afara constructiei, pentru a prelua incarcatura, sau a o deplasa din carligul mijlocului de ridicat. 11. Interzicerea executarii lucrarilor la inaltime in perioada de timp nefavorabil (vant cu viteza de peste 11 m/s, ninsori, polei, vizibilitate redusa etc.); 12. Toate utilajele si masinile de constructie, actionate cu motoare electrice, vor fi legate la pamant. 13. Nu este permis a se executa lucrari de sudura, la temperaturi interzise de prescriptiile tehnice specifice acestor lucrari. 14. Executarea pe timp de noapte a unor lucrari, se poate face cu luarea unor masuri: [28]

15. Iluminarea corespunzatoare pe intreaga zona de lucru; 16. Dotarea personalului cu echipament reflectorizant; 17. Vopsirea carligului macaralei, etc. in culori reflectorizante; 18. Orice miscare (manevra) a mijlocului de ridicat va fi insotita de semnalizare acustica; 19. Personalul muncitor va avea avizul medical APT pentru lucru de noapte. Pentru iluminarea locala a locurilor de munca se va utiliza tensiunea de 24 volti, pentru conditii normale si 12 volti, pentru lucrari cu umezeala excesiva. Interzicerea aruncarii sculelor, materialelor etc. de la inaltime. In toate locurile de lucru, personalul muncitor va fi dotat cu echipament de protectie specific (casca de protectie, centuri de siguranta, ochelari de protectie etc.). Norme specifice: Norme de turnare si compactare a betonului: 1. Inainte de inceperea turnarii betoanelor, se va controla modul de executie a cofrajelor, schelelor si podinelor de lucru si soliditatea acestora. 2. In cazul turnarii betonului la o inaltime mai mare de 1,5 m, podinele de lucru vor fi prevazute cu balustrade si bordura de margine. 3. La turnarea betoanelor pentru elemente de constructie cu o inclinare mai mare de 30 grade, personalul muncitor va fi legat cu centuri de siguranta. 4. Interzicerea accesului personalului muncitor, in zona de turnare unde este pericol de cadere a betonului. 5. Interzicerea stationarii personalului muncitor sub bena. 6. La compactarea betoanelor cu ajutorul vibratoarelor, se vor lua urmatoarele masuri: -

manevrarea vibratoarelor se va face de personalul muncitor caruia i s-a facut atat

-

instructajul tehnic, cat si ce de protectia muncii interzicerea utilizarii vibratoarelor defecte; vibratoarele care se defecteaza in timpul turnarii si compactarii vor fi imediat

-

deconectate de la sursa de curent si trimis la reparatie; personalul muncitor va purta cizme si manusi electroizolante, iar carcasa vibratorului se

-

va lega la pamant; in timpul intreruperii lucrului sau deplasarii vibratoarelor acestea se vor deconecta de la reteaua electrica.

[29]

PROGRAM DE CONTROL PE SANTIER (pentru controlul calității lucrărilor)

În conformitate cu legislatia in vigoare,se stabileste de comun acord prezentul program pentru control al calitatii . Beneficiar : FACULTATEA DE CONSTRUCȚII BRAȘOV Constructor : Proiectant Std. Potirniche Andrei N

Lucrarea ce se executa se verifica si se

r.

receptioneaza si pentru cere se intocmeste

crt

documentatie scrisa

Documentul ce se incheie

Cine executa controlul

. 1

Predare-primire amplasament

P.V

B+E+Arh

2

Trasare constructie

P.V.

B+E+Topo

3

Trasare constructie P.V.F.D

P.V.F.D.

B+E+P+Geo+I

4

Armaturi in fundatii

P.V.F.D.

B+E+P

5

Armare stalpi

P.V.L.A

B+E+P

6

Armare plansee

P.V.F.D

B+E+P+I

7

Armare grinzi si centuri

P.V.F.D.

B+E+P

Notă : P.V. -- proces verbal P.V.L.A. --proces verbal de lucrari ce devin ascunse P.V.F.D. --proces verbal in faza determinanta [30]

P.V.R.C. --proces verbal de receptie calitativa B --beneficiar E --executant P --proiectant Geo --geotehnician I --Inspectoratul de Stat in Costructii La toate fazele , excutantul va prezenta certificatele de garantie , agrement tehnic, certificate de calitate si rezultatul probelor de laborator ( buletine incercari beton si otel beton ) pentru materialele puse sau ce se vor pune in opera . Anuntarea proiectantului se va face in scris , cu minim doua zile inainte de data efectuarii controlului , pentru fiecare etapa si faza determinanta in parte . In cazul in care la una din etape sau faze determinante , proiectantul nu a fost chemat , acesta isi rezerva dreptul de a nu mai participa la fazele urmatoare , nemaiputind certifica faza anterioara . La receptia obiectivului , un exemplar din prezentul program complet se va anexa la cartea constructiei . Trecerea la executie se va face numai la insusirea si semnarea de catre executant si beneficiar a programului de control .

[31]

Fisa tehnica de turnare a betonului Conform stasului NE 012/2 -2010 11 Prevederi generale 11.1.1 Punerea în operă a betonului va fi condusă nemijlocit de conducătorul tehnic al punctului de lucru, care are următoarele obligaŃii: c) să verifice faptul că sunt asigurate condiŃiile corepunzătoare pentru transportul betonului la locul de punere în operă, precum şi mijloacele, facilităŃile şi personalul pentru punerea în operă a betonului, inclusiv cele necesare în caz de situaŃii neprevăzute; d) să cunoască şi să supravegheze modul de turnare şi compactare a betonului (cu respectarea prevederilor privind rosturile de turnare), precum şi prelevarea de probe pentru încercările pe beton proaspăt şi beton întărit, cu întocmirea unei proceduri de punere în operă, dacă este cazul. 11.1.2 Sunt necesare măsuri speciale, determinate de temperatura mediului ambiant în timpul turnării şi întăririi betonului, astfel: a) în general se recomandă ca temperatura betonului proaspăt, înainte de o o turnare, să fie cuprinsă între 5 C şi 30 C; c) în cazul în care temperatura mediului depăşeşte 30C în momentul turnării sau în timpul perioadei de întărire este necesară utilizarea unor aditivi întârzietori de priză eficienŃi şi luarea de măsuri suplimentare (de exemplu: stabilirea de către un laborator autorizat sau acreditat a unei tehnologii adecvate de preparare, transport, punere în operă şi tratare a betonului). 11.1.4 Comanda pentru beton trebuie să fie conformă cu prevederile aplicabile din NE 012-1. 11.1.5 Este obligatorie verificarea betonului la locul de turnare, pe probe, conform prevederilor din anexa H 11.2 Livrarea, transportul la şantier şi recepŃia betonului proaspăt 11.2.3 a) RecepŃia betonului proaspăt livrat pe şantier se efectuează pe baza bonului (documentului) de livrare, a examinării vizuale a stării betonului proaspăt şi a verificărilor caracteristicilor acestuia prin încercări, conform prevederilor din anexa H. b) În cazul betonului preparat lângă locul de punere în operă, examinarea vizuală şi verificarea caracteristicilor se efectuează ca pentru betonul proaspăt livrat pe şantier. Datele privind livrarea betonului proaspăt, inclusiv cel preparat în staŃii proprii sau pe [32]

şantier, vor fi înregistrate în condica de betoane. 11.3 Turnarea şi compactarea betonului 11.3.7 Pe durata turnării şi compactării, betonul trebuie să fie protejat împotriva radiaŃiei solare nefavorabile, vânturilor puternice, îngheŃului, apei, ploii şi zăpezii. În anexa G sunt cuprinse prevederi privind punerea în operă a betonului: cu agregate uşoare, autocompactant, ciclopian, aplicat prin torcretare, turnat în cofraje glisante sau turnat sub apă. 11.3.8 Betonul trebuie să fie pus în lucrare imediat după aducerea lui la locul de turnare, fără a-i afecta caracteristicile. 11.3.9 La turnarea betonului trebuie respectate următoarele reguli generale: n) durata maximă admisă a întreruperilor de turnare, pentru care nu este necesară luarea unor măsuri speciale la reluarea turnării, nu trebuie să depăşească timpul de începere a prizei betonului; în lipsa unor determinări de laborator, aceasta se consideră de 2 ore de la prepararea betonului, în cazul cimenturilor cu adaosuri şi 1,5 oră în cazul cimenturilor fără adaosuri; Durata de timp T, până la începerea prizei betonului se determină de un laborator de specialitate autorizat. În lipsa unor asemenea determinări se pot avea în vedere valorile orientative prezentate în tabelul 13. Beton Fără aditivi întârzietori Cu aditivi întârzietori

Tabelul 13 T (ore) pentru temperatura medie de: 0 0 0 0 10 C 10 … 20 C > 20 C 3 2½ 2 6 5 4

Fig. 2 – Turnarea betonului în elemente masive, în strat continuu, sau în trepte (direcŃia de turnare este de la stânga spre dreapta) 11.4 Tratarea şi protecŃia betonului după turnare 11.4.4 Prevederile specifice privind protecŃia şi tratarea betonului trebuie să fie cuprinse în proiect, în funcŃie de următoarele situaŃii: b) aplicarea unor măsuri generale, comune, conform prevederilor de la pct.11.4.5...11.4.9. 11.4.7 Durata de tratare a betonului stabilită în funcŃie de parametrii prezentaŃi la 11.4.6, se determină după cum urmează, pentru: a) elemente nestructurale, pentru care nu se pun condiŃii privind tratarea: [33]

c)

perioada minimă de tratare trebuie să fie de 12 ore, cu condiŃia ca priza să nu dureze o mai mult de 5 ore şi temperatura la suprafaŃa betonului să nu fie sub 5 C; elemente structurale din construcŃii ce urmează a fi expuse unor condiŃii corespunzătoare altor clase de expunere decât X0 sau XC1, astfel: (i) dacă acestea nu sunt supuse altor condiŃii prevăzute în proiect: conform condiŃiilor pentru atingerea a 50% din valoarea caracteristică a rezistenŃei la compresiune la 28 zile, prevăzute în tabelul 15;

Tabelul 15 Temperatura la suprafaŃa(1) betonului o (t), C t ≥ 25 25 > t ≥ 15 15 > t ≥ 10 10 > t ≥ 5 (2)

Perioada minimă de tratare, zile EvoluŃia rezistenŃei betonului, r rapidă medie lentă (r ≥ 0,50) (0,50 > r ≥ 0,30) (0,30 > r ≥ 0,15) 1,5 2,5 3,5 2,0 4 7 2,5 7 12 3,5 9 18

(1) Temperaturile sunt cele măsurate ziua, la ora 12 o (2) Pentru temperaturi sub 5 C, durata se prelungeşte cu o perioadă egală cu timpul cât acestea au valori o sub 5 C

11.5 Rosturi de lucru la turnarea betonului 11.5.1 Rosturile de lucru sunt suprafeŃele pe care se întrerupe turnarea betonului în elementele în care, la proiectare, secŃiunea din beton este considerată continuă. Aceasta face ca stabilirea poziŃiei acestora, precum şi tratarea corespunzătoare a zonei, pentru continuarea turnării betonului, să fie deosebit de importante. 11.5.5 CerinŃele enunŃate la pct.11.5.3…11.5.4 trebuie să fie îndeplinite şi în cazul rosturilor accidentale ce au apărut ca urmare a condiŃiilor climaterice, din cauza unor defecŃiuni, a nelivrării la timp a betonului etc. ( a se vedea pct. 11.1.1.c)\ 11.6 CondiŃii prealabile şi condiŃii necesare la punerea în operă a betonului Pentru a evita întreruperi ale turnării betonului în afara rosturilor de lucru prevăzute, din cauza nefuncŃionării mijloacelor de compactare prin vibrare, sau a altor întreruperi accidentale, se vor lua măsuri de a exista alternative în asigurarea dotărilor tehnice, a facilităŃilor respective, precum şi a personalului calificat. 11.7 Decofrarea 11.7.1 La decofrare trebuie să se respecte următoarele prevederi: a) elementele pot fi decofrate în cazul în care betonul are o rezistenŃă suficientă pentru a putea prelua, integral sau parŃial, după caz, solicitările pentru care acestea au fost proiectate. Trebuie acordată o atenŃie deosebită elementelor de construcŃie care, după decofrare, suportă aproape întreaga solicitare prevăzută prin calcul. Nu este permisă îndepărtarea popilor de siguranŃă ai unui planşeu aflat imediat sub altul care se cofrează sau la care se toarnă betonul. 11.7.2 În cazurile în care există dubii în legătură cu aceste rezultate, se recomandă încercări [34]

nedistructive. În tabelele 17, 18 şi 19 se prezintă recomandări cu privire la termenele minime de decofrare şi îndepărtare a popilor de siguranŃă, precum şi la termenele orientative de încercare a epruvetelor de beton în vederea stabilirii rezistenŃei betonului, în funcŃie de temperatura mediului şi de viteza de dezvoltare a rezistenŃei betonului. 11.7.3 Recomandări cu privire la termenele minime de decofrare a feŃelor laterale, în funcŃie de temperatura mediului şi de viteza de dezvoltare a rezistenŃei betonului, sunt date după cum urmează:

[35]

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

a) pentru feŃele laterale, în tabelul 17; Tabelul 17 EvoluŃia rezistenŃei betonului

+5

Lentă

2

Medie

2

Temperatura mediului (C) + 10 Durata de la turnare (zile) 1 1/2 1

+ 15 1 1

b) pentru feŃele inferioare ale cofrajelor, cu menŃinerea popilor de siguranŃă, în tabelul 18; Tabelul 18 Dimensiunile deschiderii elementului

≤ 6,0 m ≥ 6,0 m

Temperatura mediului (C) +10 +15 +5 +10 EvoluŃia rezistenŃei betonului Lentă Medie Durata de la turnare (zile) 5 4 5 5 8 6 6 5

+5

6 10

+15

3 4

c) pentru îndepărtarea popilor de siguranŃă, în tabelul 19; Tabelul 19 +5

+10

Dimensiunile deschiderii elementului Lentă ≤ 6,0 m 6,0...12,0 m ≥ 12,0 m

18 24 36

14 18 28

Temperatura mediului (C) +15 +5 +10 EvoluŃia rezistenŃei betonului Medie Durata de la turnare (zile) 9 10 8 12 14 11 18 28 21

+15

5 7 14

NOTA – Duratele prezentate în tabele sunt orientative, decofrarea urmând a se face pe baza procedurilor de executare (în funcŃie de tipul cimentului utilizat, temperatura mediului exterior) în momentul în care elementele au atins rezistenŃele minime indicate în funcŃie de tipul de element şi dimensiunile deschiderilor; – Dacă în timpul întăririi betonului temperatura se situează sub + 5o C, atunci durata minimă de decofrare se prelungeşte cu durata respectivă.

11.7.6 În termen de 24 de ore de la decofrarea oricărei părŃi de construcŃie se face o examinare amănunŃită a tuturor elementelor de rezistenŃă ale structurii, de către conducătorul punctului de lucru, reprezentantul investitorului şi de către proiectant (dacă acesta a solicitat să fie convocat), încheindu-se un proces-verbal în care se vor consemna calitatea lucrărilor, precum şi eventuale defecte constatate. Este interzisă efectuarea de remedieri înainte de efectuarea acestei examinări. 11.8 RecepŃia lucrărilor de punere în operă a betonului 11.8.1 RecepŃia lucrărilor de punere în operă a betonului se efectuează, pentru elemente sau părŃi de construcŃie, dacă este prevăzută în proiect sau stabilită de beneficiar, după decofrarea elementelor sau părŃilor de construcŃie respective. [36]

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

11.8.3 În cazurile în care se constată neconformităŃi (la dimensiuni, poziŃii, armături aparente etc.), defecte (segregări, rosturi vizibile etc.) sau degradări (fisuri, porŃiuni dislocate etc.), se procedează la îndesirea verificărilor prin sondaj, până la verificarea întregii suprafeŃe vizibile, consemnând în procesul verbal toate constatările făcute. Remedierea neconformităŃilor, defectelor şi/sau degradărilor nu se va efectua decât pe baza acordului proiectantului, care trebuie să stabilească soluŃii pentru fiecare categorie dintre acestea.

[37]

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

BREVIAR DE CALCUL

I. 1.

Predimensionarea elementelor Predimensionarea plăcilor

Predimensionarea placilor se face conform standardul SR EN 1992-1 Predimensionarea se face pe criterii de rigiditate si izolare fonică.

[38]

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

Deschiderile de calcul pe cele două directii a unei plăci cu dimensiunile maxime, l 1 l2

sunt:

Placa 1 (5.80 x 3.325) l 1 = 5.80 m l 2 = 3.325 m l 3 λ= 1 = =0.552 ⟹ placa armata pe 1directie l 2 2.80 - din conditia tehnologica: hp>6 cm - din conditia de rezistenta la foc de 60min: hp=80 cm - din conditia de izolare fonica: hp=13 cm hp= max

- din conditie de rigiditate (placa simplu rezemata pe contur)

[40]

Facultatea de Constructii

hp= hp≥

Proiect de diploma lmin 280 = =7 cm 40 40 P 2( 580+ 280) +2= +2=11.55 cm 180 180

Se alege grosimea placii hp=13 cm

Placa 4 (4.50 x 3.325) l 1 = 4.50 m l 2 = 3.325 m l 4.50 λ= 1 = =1.356 cm - din conditia de rezistenta la foc de 60min: hp=8 cm - din conditia de izolare fonica: hp=13 cm hp= max

- din conditie de rigiditate (placa simplu rezemata pe contur) hp= hp≥

lmin 3.325 = =8.3 cm 40 40 P 2( 450+3.325) +2= +2=10.68 cm 180 180

Se alege grosimea placii hp=13 cm Placa 5 (4.50 x 4.25) l 1 = 4.50 m l 2 = 4.25 m l 4.50 λ= 1 = =1.056 cm - din conditia de rezistenta la foc de 60min: hp=8 cm - din conditia de izolare fonica: hp=13 cm hp= max

- din conditie de rigiditate (placa simplu rezemata pe contur) hp= hp≥

lmin 425 = =10.625 cm 40 40 P 2( 450+ 425) +2= +2=11.72 cm 180 180

Se alege grosimea placii hp=13 cm

Placa 6 (4.50 x 2.80) l 1 = 4.50 m l 2 = 2.80 m l 4.50 λ= 1 = =1.6< 2⟹ placaarmata pe 2 directii l 2 2.80 - din conditia tehnologica: hp>6 cm - din conditia de rezistenta la foc de 60min: hp=8 cm - din conditia de izolare fonica: hp=13 cm hp= max

- din conditie de rigiditate (placa simplu rezemata pe contur) hp= hp≥

lmin 280 = =7 cm 40 40 P 2( 450+280) +2= +2=10.11 cm 180 180

Se alege grosimea placii hp=13 cm

Placa 7 (4.75 x 3.325) l 1 = 4.75 m l 2 = 3.325 m [42]

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

l 4.75 λ= 1 = =1.42< 2⟹ placaarmata pe 2 directii l 2 3.325 - din conditia tehnologica: hp>6 cm - din conditia de rezistenta la foc de 60min: hp=8 cm - din conditia de izolare fonica: hp=13 cm hp= max

- din conditie de rigiditate (placa simplu rezemata pe contur) hp= hp≥

lmin 332 = =8.3 cm 40 40 P 2( 475+332) +2= +2=10.69 cm 180 180

Se alege grosimea placii hp=13 cm Placa 8 (4.75 x 4.25) l 1 = 4.75 m l 2 = 4.25 m l 4.75 λ= 1 = =1.11< 2⟹ placaarmata pe 2 directii l 2 4.25 - din conditia tehnologica: hp>6 cm - din conditia de rezistenta la foc de 60min: hp=8 cm - din conditia de izolare fonica: hp=13 cm hp= max

- din conditie de rigiditate (placa simplu rezemata pe contur) hp= hp≥

lmin 425 = =10.65 cm 40 40 P 2( 475+ 425) +2= +2=11.72 cm 180 180

In final se alege grosimea placii hp=13 cm

[43]

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

Placa 9 (4.75 x 2.8) l 1 = 4.75 m l 2 = 2.8 m l 4.75 λ= 1 = =1.696 cm - din conditia de rezistenta la foc de 60min: hp=8 cm - din conditia de izolare fonica: hp=13 cm hp= max

- din conditie de rigiditate (placa simplu rezemata pe contur) hp= hp≥

lmin 280 = =7 cm 40 40 P 2( 475+280) +2= +2=10.38 cm 180 180

In final se alege grosimea placii hp=13 cm 2.Predimensionarea grinzilor principale Predimensionarea grinzilor principale transversal G1, G2, G3– grinzi transversala Conditie de rigiditate L 580 hg1≥ = =48.33 cm => 50 cm 12 12 bg1≥25 cm (latimea minima) Conditie de rezistenta la foc bg1≥12 cm (R 60) hg1 hg1 =1.5…3 => =1.5 => hg1= 37.5 bg1 250 G1 : 25x50 cm

Conditie de rigiditate [44]

Facultatea de Constructii

hg2≥

L 12

=

Proiect de diploma

450 =37.5 cm 12

bg2≥25 cm (latimea minima) Conditie de rezistenta la foc bg2≥12 cm (R 60) hg2 hg2 =1.5…3 => =1.5 => hg2= 37.5 bg2 250 G2 : 25x50 cm Conditie de rigiditate hg3≥

L 12

=

475 =39.5 cm 12

bg3≥25 cm (latimea minima) Conditie de rezistenta la foc bg3≥12 cm (R 60) hg3 hg3 =1.5…3 => =1.5 => hg3= 37.5 bg3 250 G3 : 25x50 cm Predimensionarea grinzilor principale longitudinale G4, G5, G6– grinzi longitudinala

Conditie de rigiditate hg4≥

L 12

=

332 =27.66 cm 12

bg4≥25 cm (latimea minima) Conditie de rezistenta la foc bg4≥12 cm (R 60) hg4 hg4 =1.5…3 => =1.5=>hg4=37.5 cm bg4 250 G4 : 25x40 Conditie de rigiditate

[45]

Facultatea de Constructii

hg5≥

L 12

=

Proiect de diploma

425 =35.41 cm 12

bg5≥25 cm (latimea minima) Conditie de rezistenta la foc bg5≥12 cm (R 60) hg5 hg5 =1.5…3 => =1.5=>hg5=37.5 cm bg5 250 G5 : 25x40 Conditie de rigiditate hg6≥

L 12

=

280 =23.3 cm 12

bg6≥25 cm (latimea minima) Conditie de rezistenta la foc bg6≥12 cm (R 60) hg6 hg6 =1.5…3 => =1.5=>hg4=37.5 cm bg6 250 G6 : 25x40

Predimensionarea stalpilor Stalp marginal. Aria aferenta stalpului marginal: A1=(1.7+2.2) · 2.9=11.02 m2 Incarcarea de la nivelul terasei: A1·gnt + 2.9· gng1+3.8· gng2+ A1·Sk+ A1· 200 + gna· 3.8=11.02·744.6 + 2.9 ·312.5 + 3.8 ·250+ 11.02·160 + 200·11.02+ 234.9·3.8=14 970.052 daN Incarcarea de la nivelul curent: A1· gnpc + 2.9· gng1+3.8· gng2+ gnze ·3.8+ qnpi · A1+ A1· 200 =11.02·444.5+ 2.9 ·312.5 +3.8 ·250+3.8 ·825.93 + 80·111.02+200·11.02=13 086.367 daN [46]

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

Greutate stalp: 0.4·0.4·3.15·2500=1260 daN N=1260 ·5 + 13.086.367 ·5+ 14970.052 =86 701.887 da

A=

N 86701.887 = =963.35 cm2 α*F cd 0.3 ·300

A=b*h b=h=>b2=963.35=>b=

√ 963.35 =31.03 cm

b=h=45 cm

Stalp central Aria aferenta stalpului central : A2=3.8·5.15=19.57 m2 Incarcarea de la nivelul terasei: A2·gnt + 3.8· gng1 +5.15· gng2+ A1·Sk+ A1· 200 + gna· 5.15 =19.57 ·744.6 + 3.8 ·312.5 + 5.15 ·250 + 19.57 ·160 + 200·19.57= 28 693. 96 daN Incarcarea de la nivelul curent: A2· gnpc + 3.8· gng1+5.15· gng2+ qnpi · A2+ A2· 200 =19.57· 444.5+ 3.8 ·312.5 +5.15 ·250+80·19.57 + 200·19.577= 16 587.84 daN

[47]

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

Greutate stalp: 0.4·0.4·2.9·2500=1260 daN N=1260 ·5+16 587.84 ·5+28 693.39 =130 798.14 daN A=

N 130 798.14 = =1743.98 cm2 α*F cd 0.25 ·300

A=b*h b=h=>b2=1743.98 =>b=

√ 1743.98 =41.76 cm

b=h=55 cm

II.

1.

Evaluarea incarcarilor

Incarcari permanente Perete exterior

Element de Constructive

1. PERETE EXTERIOR

Nr. Crt strat

1

Denumirea stratului

Tencuiala interioara mortar varciment M5

Grosime a d [m]

0.015

[48]

Greutatea specifica ϒ [daN/mc]

1700.00

Incarcare normata gn=d·ϒ [daN/mp] 25.50

de calcul gc=n·gn [daN/mp]

n

1.35

34.43

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

2

Zidarie BCA

0.300

700.00

210.00

1.35

283.50

3

Polistiren expandat

0.100

20.00

2.00

1.35

2.70

4

Tencuiala exterioara mortar varciment M5

0.015

1700.00

25.50

1.35

34.43

262.20

Total

355.06

gnze=262.2·3.15=825.93 daN/ml gcze=355.06·3.15=1118.439 daN/ml

Element de Constructive

7. PERETE INTERIOR

Nr. Crt Strat

Denumirea stratului

Grosime a d [m]

Greutatea specifica ϒ [daN/mc]

Incarcare normata gn=d·ϒ [daN/mp]

de calcul gc=n·gn [daN/mp]

n

1

Tencuiala interioara mortar varciment M5

0.015

1700.00

25.50

1.35

34.43

2

Zidarie BCA

0.200

700.00

140.00

1.35

189.00

[49]

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

Tencuiala exterioara mortar varciment M5

3

0.015

1700.00

25.50

Total

190.00

1.35

34.43

257.86

Planseu nivel curent- pardoseala rece

Element de Constructive

2. Pardoseala rece-nivel current

Nr. Crt strat

1

Denumire a stratului

Tencuiala interioara mortar var-ciment M5

Grosime a d [m]

0.015

[50]

Greutatea specifica ϒ [daN/mc]

1700.00

Incarcar e normata gn=d·ϒ [daN/mp]

25.50

de calcul gc=n·gn [daN/mp]

n

1.35

34.43

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

2

Planseu BA monolit

0.140

2500.00

350.00

1.35

472.50

3

Strat de egalizare mortar ciment M10

0.030

1800.00

54.00

1.35

72.90

4

Gresie

0.020

2400.00

48.00

1.35

Total

n

64.80 c

g pr=477.5

g pr=644.63

Planseu nivel current- pardoseala calda

Element de Constructive

Nr. Crt strat

Denumire a stratului

Grosim ea d [m]

[51]

Greutat ea specific a ϒ [daN/m c]

Incarcare normata gn=d·ϒ [daN/mp]

n

de calcul gc=n·gn [daN/mp]

Facultatea de Constructii

3. Pardoseala caldanivel current

Proiect de diploma

1

Tencuiala interioara mortar varciment M5

0.015

1700.00

25.50

1.35

34.43

2

Planseu BA monolit

0.140

2500.00

350.00

1.35

472.50

3

Strat de egalizare mortar ciment M10

0.030

1800.00

54.00

1.35

72.90

4

Parchet

0.020

800.00

16.00

1.35 n

Total

g pc =444.50

21.60 c

g pc =601.43

Rampa scarii Element de Constructive

Nr. Crt strat

Denumirea stratului

Grosimea d [m]

[52]

Greutatea specifica ϒ [daN/mc]

Incarcare normata gn=d·ϒ [daN/mp]

n

de calcul gc=n·gn [daN/mp]

Facultatea de Constructii

5. Rampa scarii

Proiect de diploma

1

Tencuiala interioara mortar varciment M5

0.015

1700.00

25.50

1.35

34.43

2

Placa BA monolit

0.150

2500.00

375.00

1.35

506.25

3

Trepte

0.087

2400.00

210.00

1.35

283.50

4

Gresie

0.020

2400.00

48.00

1.35

64.80

Total

n

g sc=658.5

gcsc=888.98

Planseu tip terasa

Element de

Nr. Crt

Denumirea

[53]

Grosimea

Greutate a specifica

Incarcare

Facultatea de Constructii Constructive

Proiect de diploma strat

4. Planseu terasa

stratului

d [m]

ϒ [daN/mc]

normata gn=d·ϒ [daN/mp]

1

Membrana bitum

0.020

5.00

0.10

1.35

0.14

2

Strat de egalizare mortar ciment M10

0.030

2100.00

63.00

1.35

85.05

3

Beton panta

0.100

2400.00

240.00

1.35

324.00

4

Folie polietilena

0.001

-

-

1.35

-

5

Polistiren

0.150

20.00

3.00

1.35

4.050

6

Strat de egalizare mortar ciment M10

0.030

2100.00

63.00

1.35

85.05

7

Placa BA monolit

0.140

2500.00

350.00

1.35

472.50

8

Tencuiala interioara mortar varciment M5

0.015

1700.00

25.50

1.35

34.43

Total

gnt=744.60

Atic

Element de

Nr. Crt

de calcul gc=n·gn [daN/mp]

n

Denumirea

Grosime a

Greutatea specifica

[54]

Incarcare

gct=1005.72

Facultatea de Constructii Constructive

7. Atic

Strat

Proiect de diploma stratului

ϒ [daN/mc]

d [m]

normata gn=d·ϒ [daN/mp]

de calcul gc=n·gn [daN/mp]

n

1

Tencuiala interioara mortar varciment M5

0.015

1700.00

25.50

1.35

34.43

2

Zidarie BCA

0.300

700.00

210.00

1.35

283.50

3

Tencuiala exterioara mortar varciment M5

0.015

1700.00

25.50

1.35

34.43

Total

261.00

gna=261*0.45 =117.5 dan/ml gca=352.36*0.45=158.56 dan/ml

Incarcari variabile Incarcari cvasipermanente

[55]

352.36

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

Pereti despartitori

Element de

Nr. Crt strat

Grosime a d [m]

Denumirea stratului

Constructive 1. Pereti despartitori

Greutatea specifica ϒ [daN/mc]

Incarcare normata gn=d·ϒ [daN/mp]

de calcul gc=n·gn [daN/mp]

n

1

Gips carton

0.015

600.00

9.00

1.35

12.15

2

Vata minerala

0.120

100.00

12.00

1.35

16.20

3

Gips carton

0.015

600.00

9.00

1.35

12.15

Total

30.00

40.50

qnpi=30*(Het-hp)= 30*(3.15-0.14)=100 dan/ml qnpi=80 dan/mp qcpi= qnpi*1.5=80*1.5=120 dan/mp Incarcari utile

Nr.crt.

Destinatie incapere

U.M. 1 2 3

Incarcari normate

n( Gf)

[daN/m2] Apartamente Coridoare, scari, podeste Terasa

Incarcari de calcul in fundamentala

n (Gs)

[daN/m2]

Incarcari de calcul in gruparea speciala [daN/m2]

200.00

1.50

300.00

0.40

80.00

300.00 100.00

1.50 1.50

450.00 150.00

0.40 0.40

120.00 40.00

Incarcarea data din zapada Se determină conform CR1-1-3-2012 Cladirea este amplasata in localitatea Brasov. [56]

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

sk= μi Ce Ct s0,k μi – coeficient de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiș Ce – coeficient de expunere al amplasamentului construcție Ct – coeficient termic s0,k – valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol, în amplasament. sk – valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiș μi = 0.8 Ce = 1 - expunere completa s0,k = 2 [KN/m2]- valoarea caracteristică a incărcării din zăpadă pe sol [kN/m2], in amplasament Ct = 1 sk=μi Ce Ct s0,k = 1.6 KN/m2 Incarcarea din vant Conform CR1-1-4-2012. Presiunea vantului la inaltimea z deasupra terenului pe suprafete rigide ale structurii se deteremina cu relatia. We=γIw cpe qp(ze) qp(ze) -este valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului evaluată la cota ze; ze-este înălţimea de referinţă pentru presiunea exterioară ; cpe -este coeficientul aerodinamic de presiune / sucţiune pentru suprafeţe exterioare ; γIw -este factorul de importanţă expunere. γIw=1.15 qp(z)=cpq(z)*qm(z)=cpq(z)*cr2(z)*qb qb=600 Pa=60 daN/mp- valoarea de referinta a preesiunii dinamice a vantului Factorul de rafala pentru presiunea dinamica medie a vantului la cota z deasupra terenului cpq(z)=1+7·Iv(z)

√β Iv(z)=

z 2,5 ln z0

=

2.35 16.25 2.5∗ln 0.31

=0.306

Iv(z) -intensitatea turbulentei;

√ β =2.12 -pentru clasa III de teren ; [57]

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

zo=1 m -lungimea de rugozitate z= 16.25 m -inaltimea deasupra terenului cpq(z)=1+7·0.306=3.14 Factorul de rugozitate cr2(z) cr2(z)=kr2(z0)(ln

z 16.25 2 )2=0.054*(ln ) =0.413 zo 1

kr2(z0)=0.054- pentru categoria III de teren qp(z)=cpq(z)·qm(z)=cpq(z)·cr2(z)·qb=3.14·0.413·60=81.012 daN/m2 d=15.5 m b=18.4 m h=5*hniv=5·3.15=15.75 m e=min(b,2h)=min(18.4;31.8)=22.4 m Cazul dcpe= -1.2 (pentru zona A*) cpe= -0.8 (pentru zona B*) cpe=0.8 (pentru zona D) cpe=-0.5 (pentru zona E) WA=γIw cpe qp(ze)=1.15·(-1.2)· 81.012 =-111.79 daN/mp WB=γIw cpe qp(ze)= 1.15·(-0.8)· 81.012 =-74.53 daN/mp WD=γIw cpe qp(ze)= 1.15·0.8·81.012 =74.53 daN/mp WE=γIw cpe qp(ze)= 1.15·(-0.5)· 81.012 =-46.58 daN/mp Incarcari exceptionale (seism) Conform paragrafului 1 din anexa B.2. din normativul P100/2013 pentru proiectarea preliminara a cladirilor cu înaltimi pâna la 40 m, se poate utiliza urmatoarea formula simplificata pentru estimarea perioadei fundamentale de translatie: T1=Ct H3/4 T1-perioda fundamentala a cladirii in secunde. Ct-este un coeficient ale carui valori sunt functie de tipul structurii. H- inaltimea cladirii masurata in metrii de la extremitatea superioara a infrastructurii considerata rigida Ct=0.05 H=15.75 m T1=0.05·15.753/4=0.4 s a min=30 mm 2 2

Lăţimea activă Latimea activa de placa trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

[68]

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

∑beff,i+bw=635+800+250=1685 mm b1+b2+bw=1587,5+2000+250=3837,5 mm b= 3425 mm b= 4250 mm b1=0.5·(3425-250)=1587,5 mm b2= 0.5·(4250-250)=2000 mm beff 1=0.2·b1+0.1L0,1=0.2·1587,5+0.1·3175=635 mm beff 2=0.2·b2+0.1L0=0.2·2000+0.1·4000=800 mm beff= min

Sectiunea de armătură rezulta astfel: În câmp, placa situindu-se in zona comprimata a grinzii, grinda se dimensioneaza ca o sectiune T simplu armata: Verificarea pozitiei axei neutre beff 1685 = =6,74> 0.5 bg 250 M Ed ,1 6016,4 ·10 4 μ= = =0.085 b g · d 2 · f cd 250 · 4602 ·13.33 b h h 1685 14 14 μ< eff · p 1−0.5 · p = · 1−0.5 · =0.20 bg d d 250 460 460

(

)

(

)

→ axa

placa , deci calculul armăturii se face ca şi la secţiuni dreptunghiulare 4 M 6016,4 · 10 μ❑= = =0.013 → ω x =0.0151 2 2 beff · d · f cd 1685 · 460 · 13.33 A i=ω x · beff · d x ·

f cd 13.33 =0.0151 ·1685 · 460 · =504.90 mm2 f yd 309

Se adopta:3 ∅18 A sx =7,62c m

2

Pe reazeme, grinda se dimensioneaza ca o sectiune dreptunghiulara: μ❑=

M 14188,2· 104 = =0.201 →ω x =0.2319 b g 1 · d 2 · f cd 250 · 4602 · 13.33

A s =ω x · b g 1 · d x ·

f cd 13.33 =0.2319· 250 · 460· =1150.45 mm2 f yd 309 2

Se adoptă:3 ∅ 25 A sx =14.73 cm

Valorile procentelor minime si maxime de armare:

[69]

neutră

intersectează

Facultatea de Constructii

A si min =max

{

Proiect de diploma

}

f ctm 2.2 ·b · d=0.5· · 250· 460=356.33 mm2 → 356.33 mm2 f yk 355 2 0.0013 · b ·d =0.0013 ·250 · 460=149.5mm

0.5 ·

A si max =0.04 · b · d=0.04 · 250 · 460=4600

mm2

Se verifica distanta intre bare s nh ,min =max

s h ,eff =

{

∅max =25 mm d g +5=21 mm

250−(2· 40+ 3· 25) =47.5 mm> s nh, min =25 mm 2

dg- dimensiunea agregatului dg=16 mm

Calculul la forta taietoare: VEd=12008 daN=120,08 KN VRd,c=[(CRd,c·k(100 ρt ·fck)1/3++kσcp]·b·d CRd,c=

0.18 =0.12 1.5

η =1 ρ k=1+

√

t=

A sd 762 = =0.007 b · d 250 ·460

200 =1+ d

√

200 =1.76 VRd,c=72,94 kN este nevoie de armatura transversala.

[70]

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

Se determina capacitatea portanta a diagonalelor comprimate de beton VRd,max, pentru valoarea maxima a ctgθ=2.5 V Rd ,max =α cw · b · z · υ1 · f cd ·

1 ctgθ+ tgθ

αcw=1 z=0.9·d=0.9·460=414 mm υ1=υ=0.6·(1-

f ck 20 )= 0.6·(1)=0.55 250 250

V Rd ,max =1· 250 · 414 · 0.55· 13.33 ·

1 2.5+

1 2.5

=261658,70 N =261,65 kN

π 3.14 A sw =2 · ∅2 · =2 ·8 2 · =100.48 mm2 4 4 s=

A sw · f ywk · ctgθ · z V Ed

s=

100.48 ·221.7 · 2.5 · 414 =192 mm ≅190 mm 120080

φ w, eff =

A sw 0.08· √ f ck ≥ φ wmin= s·b f yk

φ w, eff =

A sw 100.48 0.08 · √ 20 = =0.0015 ≥ φwmin = =0.00104 s · b 190· 250 355

Conform P100/2013 distanta dintre etrieri, in zona critica, va fi :

{

h w 450 = =125 mm 4 4 s ≤min 150 mm 7 ·d BL=7 · 18=126 mm

Se aleg etrieri de Φ8 OB37, dispusi în zona reazemelor la 100 mm, respectiv 150 mm în zona de câmp.

( As ) ≤ ( As ) sw

sw

eff

max

[71]

Facultatea de Constructii

( As ) sw

=

max

Proiect de diploma

α cw · υ · f cd 1 ·0.55 · 13.33 · b= · 250=2.97 mm❑ 2· f ywd 2· 221.7

=0.386 ( As ) = 100.48 260 sw

eff

Grinda longitudinala 250 x 400 mm Mcamp=2249.1 daNm Mreazem=6597.2 daNm T=7538 daN

Stabilirea inăltimii utile a grinzii: [72]

Facultatea de Constructii

d=hnn −c nom−

Proiect de diploma

∅sl 20 =400−30− =360 mm 2 2

Stabilirea grosimii stratului de acoperire cu beton: cmin,dur=20mm cmin= max

cmin,b=10mm 10 mm

c nom=c min +∆ c tot =20+10=30 mm Distantă minimă in functie de rezistenta la foc, pana la centrul de greutate a armaturilor de rezistenta este amin=12mm. Daca se adopta o armatura cu diametrul de 20 mm, distanta efectiva pana la centrul de greutate va fi: ∅ 20 aeff =c nom + =30+ =40 mm>a min=30 mm 2 2

Lăţimea activă Latimea activa de placa trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

beff= min

∑beff,i+bw=1130+850+250=2230 mm b1+b2+bw=2825+2125+250=5200 mm [73]

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

b= 5900 mm b= 4500 mm b1=0.5·(5900-250)=2825 mm b2= 0.5·(4500-250)=2125 mm beff 1=0.2·b1+0.1L0,1=0.2·2825+0.1·5650=1130 mm beff 2=0.2·b2+0.1L0=0.2·2125+0.1·4250=850 mm Sectiunea de armătură rezulta astfel: În câmp, placa situindu-se in zona comprimata a grinzii, grinda se dimensioneaza ca o sectiune T simplu armata: Verificarea pozitiei axei neutre beff 2230 = =8.92>0.5 bg 250 M Ed ,1 2249.1· 104 μ= = =0.052 b g · d 2 · f cd 250 · 3602 · 13.33 b h h 2230 14 14 μ< eff · p 1−0.5 · p = · 1−0.5 · =0.34 bg d d 250 360 360

(

)

(

)

→ axa

neutră

intersectează

placa , deci calculul armăturii se face ca şi la secţiuni dreptunghiulare 4

μx =

M 2249.1· 10 = =0.006 → ω x =0.0101 2 2 b eff ·d · f cd 2230 · 360 · 13.33

A ix =ω x · b eff · d x ·

f cd 13.33 =0.0101· 2230 ·360 · =349.78 mm2 f yd 309

Se adopta:3 ∅14 A sx =4.62 c m2 Pe reazeme, grinda se dimensioneaza ca o sectiune dreptunghiulara: μx =

M 6597.2· 104 = =0.152 →ω x =0.1693 b g 1 · d 2 · f cd 250 · 3602 · 13.33

A sx =ω x ·b g 1 ·d x ·

f cd 13.33 =0.1693 ·250 · 360· =657.31 mm2 f yd 309

Se adoptă:3 ∅18 A sx =7.62cm

2

Valorile procentelor minime si maxime de armare:

{

}

f ctm 2.2 2 2 A si min =max 0.5 · f yk ·b · d=0.5· 355 · 250· 360=278.87 mm →278.87 mm 0.0013 · b · d=0.0013 ·250 · 360=117

[74]

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

A si max =0.04 · b · d=0.04 · 250 ·360=3600 mm

2

Se verifica distanta intre bare

{

s nh ,min =max ∅max =18 mm d g +5=21 mm s h ,eff =

250−(2· 40+ 3· 18) =58 mm>s nh=21 mm 2

Calculul la forta taietoare: VEd=7538 daN=75.38 KN VRd,c=[(CRd,c·k(100 ρt ·fck)1/3++kσcp]·b·d CRd,c=

0.18 =0.12 1.5

η =1 ρ

t=

A sd 462 = =0.005 b · d 250 ·360

k=1+

√

200 =1+ d

√

200 =1.75 VRd,c=19.80 kN este nevoie de armatura transversala. Se determina capacitatea portanta a diagonalelor comprimate de beton VRd,max, pentru valoarea maxima a ctgθ=2.5 V Rd ,max =α cw · b · z · υ1 · f cd ·

1 ctgθ+ tgθ

αcw=1 [75]

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

z=0.9·d=0.9·360=324 mm f ck 20 )= 0.6·(1)=0.55 250 250

υ1=υ=0.6·(1-

V Rd ,max =1· 250 ·324 ·0.55 · 13.33·

1 1 2.5+ 2.5

=204 776.38 N=204.78 kN

π 3.14 A sw =2 · ∅2 · =2 ·8 2 · =100.48 mm2 4 4 s=

A sw · f ywk · ctgθ · z V Ed

s=

100.48 ·221.7 · 2.5 ·324 =239.37 mm ≅230 mm 75380

φ w, eff =

A sw 0.08· √ f ck ≥ φ wmin= s·b f yk

φ w, eff =

A sw 100.48 0.08 · √ 20 = =0.0012 ≥ φwmin = =0.00104 s · b 230 ·250 345

Conform P100/2013 ,distanta dintre etrieri, in zona critica, va fi :

{

hw 400 = =100 mm 4 s ≤min 4 150 mm 7 ·d BL=7 · 14=98 mm Se aleg etrieri de Φ8 OB37, dispusi în zona reazemelor la 100 mm, respectiv 150 mm în zona de câmp. A sw s

A sw s

( ) ( ) A α ·υ·f · 13.33 = · 250=2.97 mm ( s ) 2· f · b= 1 ·0.55 2· 221.7 A =0.304 ( s ) = 100.48 330 ≤

eff

sw

max

cw

max

cd

ywd

sw

eff

[76]

2

Facultatea de Constructii

II.

Proiect de diploma

CALCULUL STALPILOR

Stalp central: 550 x 550 mm Armarea se considera ca fiind armare simetrica: C nom  C min  Ctol  20  10  30mm;  20 d1  d 2  aeff  30   30   40mm; 2 2 d  h  d1, 2  550  40  510mm; d1,2- strat de acoperire cu beton; d- reprezinta inaltimea zonei active a sectiunii de beton; Cnom- acoperirea cu beton nominal; Cmin- acoperirea minima cu beton; ∆Ctol- toleranta admisibila;

In urma unui calcul static automat au rezultat urmatoarele valori de calcul ale solicitarilor in starea limita ultima (SLU): Primul caz: [77]

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

Nodul inferior: max N Ed  1640.70kN;

M 0afEd , y  37.92kNm; M 0afEd , z  18.78kNm; Nodul superior: max N Ed  1613.65kN;

M 0afEd , y  50.70kNm; M 0afEd , z  23.55kNm; In starea limita de serviciu (SLS) pentru combinatia cvasi- permanenta: Nodul inferior M 0 Eqp, z  13.77 kNm;

M 0 Eqp, y  28.32 Nm; Nodul superior M 0 Eqp, z  38.56kNm;

M 0 Eqp, y  17.67 Nm; Valoarea finala a coeficientului curgerii lente pentru beton C20/25, t0=30 zile, 2  Ac 2  550  550 h0    275mm.  (, t 0 )  3.8; u 2  ( 550  550 ) umiditatea mediului 50% si => . Durata de actiune a incarcarilor se poate lua in considerare pentru valoarea efectiva a curgerii lente: M 13.77  eff , z   (, t 0 )  0afEqp, z  3.8   2.78; 18.78 M 0 Ed , z

 eff , y   (, t 0 ) 

M 0 Eqp, y M

af 0 Ed , y

 3.8 

28.32  2.83; 37.92

Stabilirea valorii limita a coeficientului de zveltete: 20  A  B  C lim  ; n unde:

[78]

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

Az 

1 1   0.64; 1  0.2   eff , z 1  0.2  2.78

Ay 

1 1   0.63; 1  0.2   eff , y 1  0.2  2.83

B z , y  1  2   z , y  1  2  0.43  1.22; N Ed 1640.70  10 3   0.43; f cd  b  d 13.33  550  510

z,y 

C z  1 .7  C y  1 .7 

M oEd , z (inf) M oEd , z (sup) M oEd , y (inf) M oEd , y (sup)

 1 .7 

18.78  2.49; 23.55

 1 .7 

37.92  2.44; 50.70

20  A  B  C 20  0.64  1.22  2.49   52.34; n 0.41 20  A  B  C 20  0.63 1.22  2.44 lim, y    50.48; n 0.41 N Ed 1640.70 10 3 n   0.41; Ac  f cd 550  550  13.33

lim, z 

i( y , z ) 

 y,z 

I c( y,z) Ac

l0 ( y , z ) i( y , z )





h 550   240.23mm; 12 12

1575  6.55; 240.23

l0 ( y , z )  0.5  H niv  0.5  3150  1575mm;   y , z  lim ; 6.55  50.48; Deoarece   lim efectul de ordin II se poate neglija la verificarea sectiunii stalpului. Cazul al doilea: Nodul inferior: af N Ed  1013.77 kN;

M 0max Ed , y  62.53kNm; M 0afEd , z  13.22kNm; Nodul superior:

[79]

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

af N Ed  1023.77kN;

M 0max Ed , y  38.47 kNm; M 0afEd , z  17.25kNm; Iar in starea limita de serviciu (SLS) pentru combinatia cvasi- permanenta: Nodul inferior: M 0 Eqp, z  13.77 kNm;

M 0 Eqp, y  28.32 Nm; Nodul superior: M 0 Eqp, z  38.56kNm;

M 0 Eqp, y  17.67 Nm; Valoarea finala a coeficientului curgerii lente pentru beton C20/25, t0=30 zile, 2  Ac 2  550  550 h0    275mm.  (, t 0 )  3.8; u 2  (550  550) umiditatea mediului 50% si => Durata de actiune a incarcarilor se poate lua in considerare pentru valoarea efectiva a curgerii lente: M 13.77  eff , z   (, t 0 )  0afEqp, z  3.8   3.95; 13.22 M 0 Ed , z

 eff , y   (, t 0 ) 

M 0 Eqp, y M

af 0 Ed , y

 3.8 

28.32  1.72; 62.53

Stabilirea valorii limita a coeficientului de zveltete: 20  A  B  C lim  ; n

[80]

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

Az 

1 1   0.55; 1  0.2   eff , z 1  0.2  3.95

Ay 

1 1   0.74; 1  0.2   eff , y 1  0.2  1.72

Bz , y  1  2   z , y  1  2  0.27  1.15;

z,y

N Ed 1013.77  10 3    0.27; f cd  b  d 13.33  550  510

C z  1.7  C y  1.7 

M oEd , z (inf) M oEd , z (sup) M oEd , y (inf) M oEd , y (sup)

 1.7 

13.22  2.46; 17.25

 1.7 

62.53  3.32; 38.47

20  A  B  C 20  0.55 1.15  2.46   49.39; n 0.25 20  A  B  C 20  0.74 1.15  3.32 lim, y    89.69; n 0.25 N Ed 1013.77 10 3 n   0.25; Ac  f cd 550  550  13.33

lim, z 

i( y , z ) 

 y,z 

I c( y,z) Ac

l 0( y , z ) i( y , z )





h 550   240.23mm; 12 12

1575  6.55; 240.23

l 0 ( y , z )  0.5  H niv  0.5  3150  1575mm;   y , z  lim ; 6.55  49.39; Deoarece   lim efectul de ordin II se poate neglija la verificarea sectiunii stalpului. Cazul al treilea: Nodul inferior: af N Ed  924.01kN; M 0afEd , y  17.18kNm; M 0max Ed , z  78.24 kNm;

Nodul superior:

[81]

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

af N Ed  903.97 kN;

M 0afEd , y  20.22kNm; M 0max Ed , z  39.93kNm;

In starea limita de serviciu (SLS) pentru combinatia cvasi- permanenta: Nodul inferior: M 0 Eqp, z  13.77 kNm;

M 0 Eqp, y  28.32 Nm; Nodul superior: M 0 Eqp, z  38.56kNm;

M 0 Eqp, y  17.67 Nm; Valoarea finala a coeficientului curgerii lente pentru beton C20/25, t0=30 zile, 2  Ac 2  550  550 h0    275mm.  (, t 0 )  3.8; u 2  ( 550  550 ) umiditatea mediului 50% si => . Durata de actiune a incarcarilor se poate lua in considerare pentru valoarea efectiva a curgerii lente: M 13.77  eff , z   (, t 0 )  0afEqp, z  3.8   0.66; 78.24 M 0 Ed , z

 eff , y   (, t 0 ) 

M 0 Eqp, y M

af 0 Ed , y

 3.8 

28.32  6.26; 17.18

Stabilirea valorii limita a coeficientului de zveltete: 20  A  B  C lim  ; n

[82]

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

Az 

1 1   0.88; 1  0.2   eff , z 1  0.2  0.66

Ay 

1 1   0.44; 1  0.2   eff , y 1  0.2  6.26

Bz , y  1  2   z , y  1.13; N Ed 924.01  10 3   0.24; f cd  b  d 13.33  550  510

z,y 

M oEd , z (inf)

C z  1 .7 

M oEd , z (sup)

C y  1 .7 

M oEd , y (inf) M oEd , y (sup)

 1 .7 

78.24  3.65; 39.93

 1 .7 

17.18  2.54; 20.22

20  A  B  C 20  0.88 1.13  3.65   120.24; n 0.22 20  A  B  C 20  0.44  1.13  2.54 lim, y    41.83; n 0.22 N Ed 10871.6  10 3 n   0.22; Ac  f cd 550  550  13.33

lim, z 

i( y , z ) 

 y,z 

I c( y,z) Ac

l0( y , z ) i( y , z )





h 550   240.23mm; 12 12

1575  6.55; 240.23

l 0 ( y , z )  0.5  H niv  0.5  3150  1575mm;   y , z  lim ; 6.55  41.83; Deoarece   lim efectul de ordin II se poate neglija la verificarea sectiunii stalpului.

Calculul armaturii longitudinale: Excentricitatea provenita din imperfectiune: ei=Өi ·l0/2 [83]

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

Өi= Ө0· αh ·αn=0.00065 Ө0 =1/200=0.005 αh =2/ √ l = 0.13 αn=

√

0.5(1+

1 ) =1 m

m=1 => ei=0.51 Deoarece excentricitatile au valori mai mici decat 20 mm, se adopta excentricitatile urmatoare ei= 20 mm. Moment de calcul corectat cu excentricitate: Primul caz: af max M Ed , y  M Ed , y  N Ed  ei  50.70  1640.70  0.02  83.51kNm; af max M Ed , z  M Ed , z  N Ed  ei  23.55  1640.70  0.02  56.36 kNm;

Al doilea caz: max af M Ed , y  M Ed , y  N Ed  ei  62.53  1023.77  0.02  83.00kNm; af af M Ed , z  M Ed , z  N Ed  ei  17.25  1023.77  0.02  37.72kNm;

Al treilea caz: af af M Ed , y  M Ed , y  N Ed  ei  20.22  924.01  0.02  38.70kNm; max af M Ed , z  M Ed , z  N Ed  ei  78.24  924.01  0.02  96.72kNm;

 Solicitarea cea mai defavorabila, la care se face calculul armaturilor este cazul III:

M Ed , y

si

M Ed , z

. Determinarea ariilor de armatura longitudinala: As ,tot

As1  As 2 Stalpii se armeaza simetric .  As1  As 2  2  As1 , se face pe baza valorilor:

[84]

Determinarea

armaturii

totale

Facultatea de Constructii

y  z 

M Ed , y b y  h y2  f cd M Ed , z bz  hz2  f cd

Proiect de diploma



38.70 10 6  0.017; 550  550 2  13.33



96.72 10 6  0.043; 550  550 2  13.33

N Ed 924.0110 3    0.22; b y , z  h y , z  f cd 550  550  13.33

As ,tot  0; d1 d 2 40    0.08; h h 450 Conform “ Proiectarea structurilor din beton dupa SR EN 1992- 1” dupa Zoltan Kiss si Traian d  0.07   0 Onet, tot conform figurii 3.6 b) avand h max  0.1  N Ed  0.1  924.01  10 3  299.03mm2   f yd As ,min  max   ; 309 2  0.002  550  550  605mm    As ,min  605mm 2 ;

As ,max  0.04  Ac  0.04  550 2  12100mm2 ;

 se adopta 12 20

As ,eff  12  314mm2  3768mm2

[85]

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

Verificarea la compresiune excentrica oblica: Sectiunea obtinuta se verifica la compresiune oblica cu relatia: n

 M Ed , y  



n

 M Ed , z 

 



  M Rd , z 

 M  Rd , y  

 1.00;

Unde:

 n  este coeficientul care se determina in functie de valoarea de calcul a fortei axiale de N compresiune Ed si forta axiala capabila la compresiune centrica; M Rd , y

si

M Rd , z

reprezinta momentele incovoietoare capabile pe cele doua directii,

calculate in ipoteza compresiunii excentrice drepte, sub actiunea fortei axiale de calcul Primul caz: N Rd  b  h  f cd  As ,tot,eff  f yd ; N Rd  550  550 13.33  3768  309  5196637 N ; N Ed 1640700   0.31; N Rd 5196637 Din tabelul 3.6, din “ Proiectarea structurilor de beton dupa SR EN 1992- 1” N Ed  n  1.175 in functie de raportul N Rd .

[86]

N Ed

;

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

 M  0;

M Rd  M C  M  M N ; M C  f cd  h     C  d st  d st  (1 

XC ); 2  d st

  C ; d st N Ed 1640700 C    0.54; hst  d st  f cd   550  510  13.33  0.8 XC 

  C   M C  f cd  hst     C  d st2   1  ; 2   0.8  0.54   M C  13.33  550  0.8  0.54  510 2   1    2    645851987.8 Nmm  645.85kNm; M  As 2   s  (d st  aeff ); M  4  314  309  (510  40)  182408880 Nmm  182.408kNm;  bst   550   aeff   1640700    40    2   2   385564500 Nmm  385.564kNm; M N  N Ed  

M Rd ( y , z )  645.85  182.408  385.564  442.694kNm;



1.175

83.51   56.36       442.694   442.694  0.15  0.09  0.24  1.00;

1.175

 1.00;

Al doilea caz: N Rd  b  h  f cd  As ,tot,eff  f yd ; N Rd  550  550 13.33  3768  309  5196637 N ; N Ed 1023770   0.19; N Rd 5196637 Din tabelul 3.6, din “ Proiectarea structurilor de beton dupa SR EN 1992- 1” N Ed  n  1.075 in functie de raportul N Rd .

[87]

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

 M  0;

M Rd  M C  M  M N ; M C  f cd  h     C  d st  d st  (1 

XC ); 2  d st

  C ; d st N Ed 1023770 C    0.342; hst  d st  f cd   550  510  13.33  0.8 XC 

  C   M C  f cd  hst     C  d st2   1  ; 2   0.8  0.342   M C  13.33  550  0.8  0.342  510 2   1    2    450360938.8 Nmm  450.360kNm; M  As 2   s  (d st  aeff ); M  4  314  309  (510  40)  182408880 Nmm  182.408kNm;  bst   550   a eff   1023770    40    2   2   240585950 Nmm  240.585kNm; M N  N Ed  

M Rd ( y , z )  450.360  182.408  240.585  392.183kNm;



1.075

83.00   37.72       392.183   392.183  0.19  0.08  0.27  1.00;

1.075

 1.00;

Al treilea caz : N Rd  b  h  f cd  As ,tot,eff  f yd ; N Rd  550  550 13.33  3768  309  5196637 N ; N Ed 924010   0.17; N Rd 5196637 Din tabelul 3.6, din “ Proiectarea structurilor de beton dupa SR EN 1992- 1” N Ed  n  1.058 in functie de raportul N Rd .

[88]

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

 M  0;

M Rd  M C  M  M N ; M C  f cd  h     C  d st  d st  (1 

XC ); 2  d st

 C ; d st N Ed 924010 C    0.308; hst  d st  f cd   550  510 13.33  0.8 XC 

  C   M C  f cd  hst     C  d st2   1  ; 2   0.8  0.308   M C  13.33  550  0.8  0.308  510 2   1    2    411978389.6 Nmm  411.978kNm; M  As 2   s  (d st  aeff ); M  4  314  309  (510  40)  182408880 Nmm  182.408kNm;  bst   550   aeff   924010    40    2   2   217142350 Nmm  217.142 kNm; M N  N Ed  

M Rd ( y , z )  411.978  182.408  217.142  377.244kNm;



1.058

38.70   96.72       377.244   377.244  0.09  0.24  0.33  1.00;

1.058

 1.00;

Calculul armaturii transversale: Diametrul armaturii transversale trebuie sa respecte conditia urmatoare pentru clasa de ductilitate “ H”. d bw  6mm Se alege dbw= 8 mm. Conform SR EN 1992- 1, la stalpii participanti la structuri antiseismice, care prezinta

l deformatii post- elastic semnificative, zonele de la extremitati pe o distanta cr se vor considera zone critice. Lungimea zonelor critice se obtine in functie de clasa de ductilitate (M) cu relatiile urmatoare:

[89]

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

 hc  550mm  550mm  l  3150  cl   lcr  max   max   max  525mm;  6  6  450mm  450 mm   450mm  lcr  600mm;

lcl 3150   5.72  3  hc 550 lungimea zonelor critice nu se extind pe toata lungimea stalpului,

l  600mm. limitandu-se la cr In zonele critice se prevad etrieri si agrafe, care sa asigure ductilitatea necesara si impiedicarea flambajului local al barelor longitudinale. Armatura transversala se dispune astfel incat sa se realizeze o stare de solicitare triaxiala eficienta. Conditiile pentru realizarea acestor cerinte, pentru clasa de ductilitate “M”, sunt urmatoarele: -

procentul minim de armare transversal va fi: 0.035% in zona critica a stalpilor de la baza lor, la primul nivel; 0.025% in restul zonelor critice; -

S cl ,max

distanta dintre etrieri in zona critica a stalpilor:  8  d bl  8  20  160mm  b 550  40   min  0   255mm; 2  2  175mm

 S cl ,max  160mm; Se adopta  8 / 150mm -

distanta intre etrieri in afara zonei critice a stalpilor:

 20  d bl  20  20  400mm  S cl ,max  min  min( b, h)  550mm ;  400mm   S cl ,max  400mm; Se adopta  8 / 200mm .

[90]

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

Stalp marginal: 450x450 Armarea se considera ca fiind armare simetrica: C nom  C min  Ctol  20  10  30mm;  20 d1  d 2  aeff  30   30   40mm; 2 2 d st  h  d1, 2  450  40  410mm; d1,2- strat de acoperire cu beton; h0- reprezinta inaltimea zonei active a betonului; Cnom- acoperirea cu beton nominal; Cmin- acoperirea minima cu beton; ∆Ctol- toleranta admisibila; In urma unui calcul static automat au rezultat urmatoarele valori de calcul ale solicitarilor in starea limita ultima (SLU): Primul caz: Nodul inferior: max N Ed  1027.76kN;

M 0afEd , y  68.34kNm; M 0afEd , z  14.56kNm; Nodul superior: max N Ed  1009.65kN;

M 0afEd , y  92.86kNm; M 0afEd , z  17.49kNm; In starea limita de serviciu (SLS) pentru combinatia cvasi- permanenta: Nodul inferior: M 0 Eqp, z  10.76kNm;

M 0 Eqp, y  50.67 Nm; Nodul superior: [91]

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

M 0 Eqp, z  13.06kNm; M 0 Eqp, y  70.21kNm; Valoarea finala a coeficientului curgerii lente pentru beton C20/25, t0=30 zile, 2  Ac 2  450  450 h0    225mm.  (, t 0 )  2.8; u 2  ( 450  450 ) umiditatea mediului 50% si => Durata de actiune a incarcarilor se poate lua in considerare pentru valoarea efectiva a curgerii lente: M 10.76  eff , z   (, t 0 )  0 Eqp  2.8   2.07; M 0 Ed 14.56

 eff , y   (, t 0 ) 

M 0 Eqp M 0 Ed

 2 .8 

50.67  2.07; 68.34

Stabilirea valorii limita a coeficientului de zveltete: 20  A  B  C lim  ; n 1 1 Az    0.70; 1  0.2   eff , z 1  0.2  2.07 Ay 

1 1   0.70; 1  0.2   eff , y 1  0.2  2.07

Bz , y  1  2   z , y  1.22;

z,y 

f cd

C z  1.7  C y  1.7 

N Ed 1027.76  103   0.41;  b  h0 13.33  450  410 M oEd , z (inf) M oEd , z (sup) M oEd , y (inf) M oEd , y (sup)

 1.7 

14.56  2.53; 17.49

 1.7 

68.34  2.43; 92.86

20  A  B  C 20  0.70  1.22  2.53   59.65; n 0.38 0 20  A  B  C 20  0.70 1.22  2.43 lim, y    57.30; n 0.38 0 N Ed 1027.76 10 3 n   0.380; Ac  f cd 450  450  13.33

lim, z 

[92]

Facultatea de Constructii

i( y , z ) 

 y,z 

I c( y,z) Ac

l0 ( y , z ) i( y , z )





Proiect de diploma

h 450   196.55mm; 12 12

1575  8.01; 196.55

l0 ( y , z )  0.5  H niv  0.5  3150  1575mm;   y , z  lim ; 8.01  57.30; Deoarece   lim efectul de ordin II se poate neglija la verificarea sectiunii stalpului. Al doilea caz: Nodul inferior: af N Ed  720.92kN;

M 0max Ed , y  47.13kNm; M 0afEd , z  11.12kNm; Nodul superior: af N Ed  707.50kN;

M 0max Ed , y  66.30 kNm; M 0afEd , z  13.25kNm; in starea limita de serviciu (SLS) pentru combinatia cvasi- permanenta: Nodul inferior: M 0 Eqp, z  10.76kNm;

M 0 Eqp, y  50.67 Nm; Nodul superior: M 0 Eqp, z  13.06kNm; M 0 Eqp, y  70.21kNm; Valoarea finala a coeficientului curgerii lente pentru beton C20/25, t0=30 zile, 2  Ac 2  450  450 h0    225mm.  (, t 0 )  2.8; u 2  (450  450) => umiditatea mediului 50% si

[93]

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

. Durata de actiune a incarcarilor se poate lua in considerare pentru valoarea efectiva a curgerii lente: M 10.76  eff , z   (, t 0 )  0 Eqp  2.8   2.70; M 0 Ed 11.12

 eff , y   (, t 0 ) 

M 0 Eqp M 0 Ed

 2 .8 

50.67  3.01; 47.13

Stabilirea valorii limita a coeficientului de zveltete:

Az 

1 1   0.65; 1  0.2   eff , z 1  0.2  2.70

Ay 

1 1   0.62; 1  0.2   eff , y 1  0.2  3.01

lim 

Bz , y  1  2   z , y  1  2  0.52  1.16;

z,y 

N Ed 720.92 10 3   0.29; f cd  b  h0 13.33  450  410

C z  1 .7  C y  1 .7 

M oEd , z (inf) M oEd , z (sup) M oEd , y (inf) M oEd , y (sup)

 1 .7 

11.12  2.53; 13.25

 1 .7 

47.13  2.41; 66.30

20  A  B  C 20  0.65  1.16  2.53   59.77; n 0.26 20  A  B  C 20  0.62 1.16  2.41 lim, y    54.31; n 0.26 N Ed 720.92  10 3 n   0.26; Ac  f cd 450  450 13.33

lim, z 

i( y , z ) 

 y,z 

I c( y,z) Ac

l0( y , z ) i( y , z )





h 450   196.55mm; 12 12

1575  8.01; 196.55

l 0 ( y , z )  0.5  H niv  0.5  3150  1575mm;   y , z  lim ; 8.01  54.31; [94]

20  A  B  C n

;

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

Deoarece   lim efectul de ordin II se poate neglija la verificarea sectiunii stalpului. Al treilea caz: Nodul inferior: af N Ed  706.70kN;

M 0afEd , y  28.34kNm; M 0max Ed , z  42.25kNm; Nodul superior: af N Ed  693.28kN ;

M 0afEd , y  14.60kNm; M 0max Ed , z  27.73kNm; In starea limita de serviciu (SLS) pentru combinatia cvasi- permanenta: Nodul inferior: M 0 Eqp, z  10.76kNm;

M 0 Eqp, y  50.67 Nm; Nodul superior: M 0 Eqp, z  13.06kNm; M 0 Eqp, y  70.21kNm; Valoarea finala a coeficientului curgerii lente pentru beton C20/25, t0=30 zile, 2  Ac 2  450  450 h0    225mm.  (, t 0 )  2.8; u 2  (450  450) umiditatea mediului 50% si => .

Durata de actiune a incarcarilor se poate lua in considerare pentru valoarea efectiva a

 eff , z   (, t 0 ) 

curgerii lente:

 eff , y   (, t 0 ) 

M 0 Eqp M 0 Ed M 0 Eqp M 0 Ed

 2.8 

10.76  0.71; 42.25

 2.8 

50.67  5.00; 28.34

Stabilirea valorii limita a coeficientului de zveltete: 20  A  B  C lim  ; n

[95]

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

Az 

1 1   0.87; 1  0.2   eff , z 1  0.2  0.71

Ay 

1 1   0.50; 1  0.2   eff , y 1  0.2  5.00

Bz , y  1  2   z , y  1.16; N Ed 706.70 10 3   0.29; f cd  b  h0 13.33  450  410

z,y 

C z  1 .7  C y  1 .7 

M oEd , z (inf) M oEd , z (sup) M oEd , y (inf) M oEd , y (sup)

 1 .7 

42.25  3.22; 27.73

 1 .7 

28.34  3.64; 14.60

20  A  B  C 20  0.87  1.16  3.22   101.82; n 0.26 20  A  B  C 20  0.50  1.16  3.67 lim, y    66.70; n 0.26 N Ed 706.70  10 3 n   0.26; Ac  f cd 450  450  13.33

lim, z 

i( y , z ) 

 y,z 

I c( y,z) Ac

l 0( y , z ) i( y , z )





h 450   196.55mm; 12 12

1575  8.01; 196.55

l 0 ( y , z )  0.5  H niv  0.5  3150  1575mm;   y , z  lim ; 8.01  66.70; Deoarece   lim efectul de ordin II se poate neglija la verificarea sectiunii stalpului. Calculul armaturii longitudinale: Excentricitatea provenita din imperfectiune: ei=Өi ·l0/2 Өi= Ө0· αh ·αn=0.00065 Ө0 =1/200=0.005 αh =2/ √ l =0.13 [96]

Facultatea de Constructii

√

αn=

0.5(1+

Proiect de diploma

1 ) m

m=1 => ei=0.51

Deoarece excentricitatile au valori mai mici decat 20 mm, se adopta excentricitatile urmatoare ei= 20 mm. Moment de calcul corectat cu excentricitate: Primul caz: af max M Ed , y  M Ed , y  N Ed  ei  92.86  1027.76  0.02  113.41kNm; af max M Ed , z  M Ed , z  N Ed  ei  17.49  1027.76  0.02  38.04kNm;

Al doilea caz: max af M Ed , y  M Ed , y  N Ed  ei  66.30  720.92  0.02  80.71kNm; af af M Ed , z  M Ed , z  N Ed  ei  13.25  720.92  0.02  27.66kNm;

Al treilea caz: af af M Ed , y  M Ed , y  N Ed  ei  28.34  706.70  0.02  42.47 kNm; max af M Ed , z  M Ed , z  N Ed  ei  42.25  706.70  0.02  56.38kNm;

 Solicitarea cea mai defavorabila, la care se face calculul armaturilor este cazul I:

M Ed , y

si

M Ed , z

.

Determinarea ariilor de armatura longitudinala: As ,tot

y  z  

As1  As 2 Stalpii se armeaza simetric .  As1  As 2  2  As1 , se face pe baza valorilor:

M Ed , y b y  h y2  f cd M Ed , z bz  hz2  f cd



113.41 10 6  0.093; 450  450 2 13.33

38.04  10 6   0.31; 450  450 2 13.33

N Ed 1027.76  10 3   0.38; b y , z  h y , z  f cd 450  450 13.33 [97]

Determinarea

armaturii

totale

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

As ,tot  0; d1 d 2 40    0.09; h h 450

Conform “ Proiectarea structurilor din beton dupa SR EN 1992- 1” dupa Zoltan Kiss si Traian Onet,

tot

d  0.09 0 conform figurii 3.6 b) avand h

max  0.1 N Ed  0.11027.76  10 3  332.60   f yd As ,min  max   ; 309  0.002  450  450  405    As ,min  405mm 2 ;

As ,max  0.04  Ac  0.04  450 2  8100mm 2 ;

A  8  314mm 2  2512mm 2  se adopta 3 20 s ,eff Verificarea la compresiune excentrica oblica: Sectiunea obtinuta se verifica la compresiune oblica cu relatia: n



 M Ed , y  

 M  Rd , y  

n

 

 M Ed , z  

  M Rd , z 

 1.00;

[98]

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

 n  este coeficientul care se determina in functie de valoarea de calcul a fortei axiale de N compresiune Ed si forta axiala capabila la compresiune centrica; M Rd , y

si

M Rd , z

reprezinta momentele incovoietoare capabile pe cele doua directii,

calculate in ipoteza compresiunii excentrice drepte, sub actiunea fortei axiale de calcul Primul caz: N Rd  b  h  f cd  As ,tot,eff  f yd ; N Rd  450  450 13.33  2512  309  3475533 N ; N Ed 1027760   0.30; N Rd 3475533 Din tabelul 3.6, din “ Proiectarea structurilor de beton dupa SR EN 1992- 1” N Ed  n  1.16 in functie de raportul N Rd .

[99]

N Ed

;

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

 M  0;

M Rd  M C  M  M N ; M C  f cd  h     C  d st  d st  (1 

XC ); 2  d st

 C ; d st N Ed 1027760 C    0.522; hst  d st  f cd   450  410  13.33  0.8 XC 

  C   M C  f cd  hst     C  d st2   1  ; 2   0.8  0.522   M C  13.33  450  0.8  0.522  410 2   1    2    333163292.38 Nmm  333.16kNm; M  As 2   s  (d st  aeff ); M  3  314  309  (410  40)  107698860 Nmm  107.69kNm;  bst   450   aeff   1027760    40    2   2   190135600 Nmm  190.13kNm; M N  N Ed  

M Rd ( y , z )  333.16  107.69  190.13  250.72kNm; 1.16

 113.41   38.04       250.72   250.72  0.4  0.11  0.51  1.00;

1.16

 1.00;

Al doilea caz: N Rd  b  h  f cd  As ,tot,eff  f yd ; N Rd  450  450 13.33  2512  309  3475533 N ; N Ed 720920   0.20; N Rd 3475533 Din tabelul 3.6, din “ Proiectarea structurilor de beton dupa SR EN 1992- 1” N Ed  n  1.08 in functie de raportul N Rd .

[100]

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

 M  0;

M Rd  M C  M  M N ; M C  f cd  h     C  d st  d st  (1 

XC ); 2  d st

  C ; d st N Ed 720920 C    0.366; hst  d st  f cd   450  410  13.33  0.8 XC 

  C   M C  f cd  hst     C  d st2   1  ; 2   0.8  0.366   M C  13.33  450  0.8  0.366  410 2   1    2    252020492.20 Nmm  252.02kNm; M  As 2   s  (d st  aeff ); M  3  314  309  (410  40)  124193280 Nmm  107.69kNm;  bst   450   aeff   720920    40    2   2   133370200 Nmm  133.37 kNm; M N  N Ed  

M Rd ( y , z )  252.02  107.69  133.37  226.34kNm; 1.08

1.08

 80.71   27.66       226.34   226.34  0.32  0.10  0.42  1.00;

 1.00;

Al treilea caz: N Rd  b  h  f cd  As ,tot,eff  f yd ; N Rd  450  450  13.33  2512  309  3475533 N ; N Ed 706700   0.20; N Rd 3475533 Din tabelul 3.6, din “ Proiectarea structurilor de beton dupa SR EN 1992- 1” N Ed  n  1.08 in functie de raportul N Rd .

[101]

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

 M  0;

M Rd  M C  M  M N ; M C  f cd  h     C  d st  d st  (1 

XC ); 2  d st

  C ; d st N Ed 706700 C    0.36; hst  d st  f cd   450  410  13.33  0.8 XC 

  C   M C  f cd  hst     C  d st2   1  ; 2   0.8  0.36   M C  13.33  450  0.8  0.36  410 2   1    2    248585978.7 Nmm  248.58kNm; M  As 2   s  (d st  aeff ); M  3  314  309  (410  40)  107698860 Nmm  107.69kNm;  bst   450   aeff   706700    40    2   2   130739500 Nmm  130.73kNm; M N  N Ed  

M Rd ( y , z )  248.58  107.69  130.73  225.54kNm; 1.08

1.08

 42.47   56.38       225.54   225.54  0.16  0.22  0.38  1.00;

 1.00;

Calculul armaturii transversale: Diametrul armaturii transversale trebuie sa respecte conditia urmatoare pentru clasa de ductilitate “ M”. d bw  6mm Se alege dbw= 8 mm. Conform SR EN 1992- 1, la stalpii participanti la structuri antiseismice, care prezinta

l deformatii post- elastic semnificative, zonele de la extremitati pe o distanta cr se vor considera zone critice. Lungimea zonelor critice se obtine in functie de clasa de ductilitate (M) cu relatiile urmatoare:

[102]

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

 hc  450mm  450mm  l  3150  cl   lcr  max   max   max  525mm;  6  6  450mm  450 mm   450mm  lcr  450mm; lcl 3150   7  3  hc 450 lungimea zonelor critice nu se extind pe toata lungimea stalpului,

limitandu-se la

lcr  400mm.

In zonele critice se prevad etrieri si agrafe, care sa asigure ductilitatea necesara si impiedicarea flambajului local al barelor longitudinal. Armatura transversala se dispune astfel incat sa se realizeze o stare de solicitare triaxiala eficienta. Conditiile pentru realizarea acestor cerinte, pentru clasa de ductilitate “M”, sunt urmatoarele: - procentul minim de armare transversal va fi: 0.035% in zona critica a stalpilor de la baza lor, la primul nivel; 0.025% in restul zonelor critice; - distanta dintre etrieri in zona critica a stalpilor:

S cl ,max

 8  d bl  8  20  160mm  b 450  40   min  0   205mm; 2 2   175mm

 S cl ,max  160mm; Se adopta  8 / 150mm . -

distanta intre etrieri in afara zonei critice a stalpilor:

 20  d bl  20  20  400mm  S cl ,max  min  min( b, h)  450mm ;  400mm   S cl ,max  400mm; Se adopta  8 / 200mm .

[103]

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

1 VERIFICAREA DUCTILITATII NODURILOR Proiectarea seismica a constructiilor de beton armat are ca scop asigurarea unei capacitati adecvate de disipare a energiei in regim de solicitare ciclica, fara o reducere semnificativa a rezistentei la forte orizontale si verticale. Aplicarea prevederilor din codul de proiectare seismica P 100-1/2013, asigura constructiilor un grad de incredere inalt, o capacitate substantiala de deformare in domeniul postelastic distribuita in numeroase zone ale structurii si evitarea cedarilor de tip fragil. La structurile tip cadre etajate deformatiile plastice trebuie sa apara mai intai in sectiunile de la extremitatile riglelor si ulterior in sectiunile de la baza stalpilor. In vederea realizarii unui mecanism favorabil de disipare a energiei, la nodurile stalpi -grinzi ale structurii tip cadru, trebuie indeplinita urmatoarea conditie:

M

Rc

  Rd   M Rb

unde:

M

Rc

- suma valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale stalpilor; se considera valorile minime, corespunzatoare variatiei posibile a fortelor axiale in combinatia de incarcari care cuprinde actiunea seismica;

M

Rb

- suma valorilor de proiectare ale momentelor capabile in grinzile care intra in nod;

 Rd - factorul de suprarezistenta datorat efectului de consolidare al otelului, care se va considera 1.3 pentru clasa de ductilitate inalta (H) si 1.2 pentru clasa de ductilitate medie (M). Expresia va fi indeplinita in cele doua planuri principale de incovoiere. Se considera ambele sensuri ale actiunii momentelor din grinzi in jurul nodurilor (orar si antiorar), sensul momentelor din stalp va fi intotdeauna opus momentelor din grinzi. Daca structura tip cadru cadru este dezvoltata numai pe una din directii, satisfacerea relatiei se verifica numai pe directia respectiva. Nu este necesara verificarea relatiei de mai sus la constructii cu un singur nivel, la ultimul nivel al constructiilor etajate si la primul nivel al constructiilor cu 2 niveluri daca valoarea normalizata a fortei axiale este mai mica de 0.3 la toti stalpii. Verificarea nodurilor interioare a) solicitare pe directie transversala Momentele capabile din grinzi in sens orar se calculeaza astfel:  M Rb , st  As1  f yd  h jw  M Rb , dr  As 2  f yd  h jw

unde:

[104]

Facultatea de Constructii  M Rb , st

Proiect de diploma

M

si Rb,dr - momentele capabile din grinzi in sensul orar, situate la stanga si la dreapta nodului; h jw - distanta interax dintre armaturile situate in randurile extreme; As1 As 2 ,si - ariile armaturilor de la partea superioara si inferioara a grinzilor. As1  1473mm 2 As 2  762mm 2

 sl ; 2 20 h jw  460  30   420 mm; 2 Momentele capabile rezultate din calcul sunt:  M Rb , st  1473  309  420  191165940 Nmm  191.16kNm; h jw  d  cnom,sl 

 M Rb , dr  762  309  420  98892360 Nmm  98.89kNm;

Momentele capabile din grinzi in sens antiorar se calculeaza astfel:

M

 Rb , st

 As 2  f yd  h jw ;

 M Rb , dr  As1  f yd  h jw ;

unde:

M

 Rb, st

si nodului;

 M Rb , dr

- momentele capabile din grinzi in sensul antiorar, situate la stanga si la dreapta

 M Rb , st  762  309  320  98892360 Nmm  98.89kNm;  M Rb ,dr  1473  309  320  191165940 Nmm  191.16kNm;

Cunoscand valorile momentelor capabile din grinzi atat in sens orar cat si antiorar,

M

Rb

va fie gala cu:

M

-

Rb

 98.89  191.16  290.05kNm;

Momentele capabile din stalpi se vor calcul tinand seama de urmatoarele precizari: A A Stalpii sunt armati simetric, s1 = s 2 ;     b : Pentru min M Rc    f cd    (1  0.5     )  b  d 2  As 2   s 2  (d  d 2 )  N Ed  y s1 ;

-

   min   b : Pentru M Rc  As1   s 2  ( d  d 2 )  N Ed  y s1 ; [105]

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

unde: -

-

 b  0.4;  min 

d2 40   0.078; d 510

b = h = 550mm;

-

 s 2  f yd  309 N / mm 2 ; 

N Ed ;   f cd  h  d



N Ed  2.99  10 7  N Ed ; 0.8  13.33  550  (550  40)

-

-

 sl  30  10  40mm; 2

  0.8  beton  C 50 / 60;

-

-

d 2  c nom 

y s1, y , z 

h  d1 ; 2

y s1, y , z 

550  40  235 mm; 2

N Ed

forta axiala din combinatia in care incarcarile utile sunt minime iar actiunea seismica este maxima.

Pentru

 min     b

0.8  13.33  2.99  10 7  N Ed  (1  0.5  0.8  2.99  10 7  N Ed )  550  510 2  M Rc  1256  309  (510  40)  N Ed  235;

   min   b Pentru M Rc  3.64  10 8  N Ed  235

Verificarea nodurilor se va face in tabelul urmator: Nod

P E1 E2

inferior superior inferior superior inferior superior

N Ed [kN ]

-1640.70 -1613.65 -1311.35 -1284.29 -987.28 -960.22

M

Rb

[kNm] 290.05 290.05 290.05

 min



0.078 0.078 0.078 0.078 0.078 0.078

0.491 0.482 0.392 0.384 0.295 0.287

[106]

M Rc [kNm]

398.37 397.19 378.58 376.43 347.56 344.45

M

Rc

[kNm]

1.3   M Rb [kNm]

795.57

377.065

755.01

377.065

692.01

377.065

Facultatea de Constructii inferior superior inferior superior

E3 E4

M

-663.66 -636.61 -345.02 -317.97 Rc

Proiect de diploma

290.05 290.05

0.078 0.078 0.078 0.078

0.198 0.190 0.103 0.095

305.14 301.08 252.21 247.21

606.22

377.065

499.42

377.065

 1.3   M Rb

Analizand datele din tabel, observam ca relatia de verificare este satisfacuta, deci ductilitatea nodurilor este asigurata. b) solicitare pe directie longitudinala Momentele capabile din grinzi in sens orar se calculeaza astfel:  M Rb , st  As1  f yd  h jw  M Rb , dr  As 2  f yd  h jw

unde:  M Rb , st

M

si Rb,dr - momentele capabile din grinzi in sensul orar, situate la stanga si la dreapta nodului; h jw - distanta interax dintre armaturile situate in randurile extreme; As1 As 2 ,si - ariile armaturilor de la partea superioara si inferioara a grinzilor. As1  762mm 2 As 2  462mm2

 sl ; 2 20  360  30   320 mm; 2

h jw  d  c nom, sl  h jw

Momentele capabile rezultate din calcul sunt:  M Rb , st  762  309  320  75346560 Nmm  75.34kNm;  M Rb , dr  462  309  320  45682560 Nmm  45.68kNm;

Momentele capabile din grinzi in sens antiorar se calculeaza astfel:

M

 Rb , st

 As 2  f yd  h jw ;

 M Rb , dr  As1  f yd  h jw ;

unde:

[107]

Facultatea de Constructii  M Rb , st

si nodului;

 M Rb , dr

Proiect de diploma

- momentele capabile din grinzi in sensul antiorar, situate la stanga si la dreapta

 M Rb , st  462  309  320  45682560 Nmm  45.68kNm;  M Rb , dr  762  309  320  75346560 Nmm  75.34 kNm;

Cunoscand valorile momentelor capabile din grinzi atat in sens orar cat si antiorar,

M

Rb

va fie gala cu:

M

-

Rb

 45.68  75.34  121.02kNm;

Momentele capabile din stalpi se vor calcul tinand seama de urmatoarele precizari: A A Stalpii sunt armati simetric, s1 = s 2 ;     b : Pentru min M Rc    f cd    (1  0.5     )  b  d 2  As 2   s 2  (d  d 2 )  N Ed  y s1 ;

-

   min   b : Pentru M Rc  As1   s 2  ( d  d 2 )  N Ed  y s1 ;

unde: -

-

 b  0.4;  min 

d2 40   0.078; d 510

b = h = 550mm;

-

 s 2  f yd  309 N / mm 2 ; 

N Ed ;   f cd  h  d



N Ed  2.99  10 7  N Ed ; 0.8  13.33  550  (550  40)

-

-

 sl  30  10  40mm; 2

  0.8  beton  C 50 / 60;

-

-

d 2  cnom 

y s1, y , z 

h  d1 ; 2

y s1, y , z 

N Ed

550  40  235 mm; 2

forta axiala din combinatia in care incarcarile utile sunt minime iar actiunea seismica este maxima. [108]

Facultatea de Constructii

Pentru

Proiect de diploma

 min     b

0.8  13.33  2.99  10 7  N Ed  (1  0.5  0.8  2.99  10 7  N Ed )  550  510 2  M Rc  1256  309  (510  40)  N Ed  235;

   min   b Pentru M Rc  3.64  10 8  N Ed  235

Verificarea nodurilor se va face in tabelul urmator: N Ed

Nod P E1 E2 E3 E4

[kN ]

inferior superior inferior superior inferior superior inferior superior inferior superior

M

M

[kNm]

-1640.7 -1613.7 -1311.4 -1284.3 -987.28 -960.22 -663.66 -636.61 -345.02 -317.97 Rc

Rb

121.02 121.02 121.02 121.02 121.02

 min



0.078 0.078 0.078 0.078 0.078 0.078 0.078 0.078 0.078 0.078

0.491 0.482 0.392 0.384 0.295 0.287 0.198 0.190 0.103 0.095

M Rc [kNm]

398.37 397.19 378.58 376.43 347.56 344.45 305.14 301.08 252.21 247.21

M

[kNm]

[kNm] 157.326

755.01

157.326

692.01

157.326

606.22

157.326

499.42

157.326

Analizand datele din tabel, observam ca relatia de verificare este satisfacuta, deci

[109]

1.3   M Rb

795.57

 1.3   M Rb

ductilitatea nodurilor este asigurata.

Rc

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

Verificarea nodurilor marginale a) solicitare pe directie longitudinala Momentele capabile din grinzi in sens orar se calculeaza astfel:  M Rb , st  As1  f yd  h jw  M Rb , dr  As 2  f yd  h jw

unde:  M Rb , st

M

si Rb,dr - momentele capabile din grinzi in sensul orar, situate la stanga si la dreapta nodului; h jw - distanta interax dintre armaturile situate in randurile extreme; As1 ,si As 2 - ariile armaturilor de la partea superioara si inferioara a grinzilor. As1  762mm 2 As 2  462mm2

 sl ; 2 20 h jw  360  30   320 mm; 2 h jw  d  cnom, sl 

Momentele capabile rezultate din calcul sunt:  M Rb , st  762  309  320  75346560 Nmm  75.34kNm;  M Rb , dr  462  309  320  45682560 Nmm  45.68kNm;

Momentele capabile din grinzi in sens antiorar se calculeaza astfel:  M Rb , st  As 2  f yd  h jw ;  M Rb , dr  As1  f yd  h jw ;

unde:

M

 Rb, st

si nodului;

 M Rb , dr

- momentele capabile din grinzi in sensul antiorar, situate la stanga si la dreapta

 M Rb , st  462  309  320  45682560 Nmm  45.68kNm;  M Rb ,dr  762  309  320  75346560 Nmm  75.34kNm;

Cunoscand valorile momentelor capabile din grinzi atat in sens orar cat si antiorar,

M

Rb

va fie gala cu: [110]

Facultatea de Constructii

M

Rb

Proiect de diploma

 75.34  45.68  121.02kNm;

-

Momentele capabile din stalpi se vor calcul tinand seama de urmatoarele precizari: Stalpii sunt armati simetric, As1 = As 2 ;

-

Pentru  min     b : M Rc    f cd    (1  0.5     )  b  d 2  As 2   s 2  (d  d 2 )  N Ed  y s1 ;

-

   min   b : Pentru M Rc  As1   s 2  ( d  d 2 )  N Ed  y s1 ;

unde: -

-

 b  0.4;  min 

d2 40   0.097; d 410

b = h = 450mm;

-

 s 2  f yd  309 N / mm 2 ; 

N Ed ;   f cd  h  d



N Ed  2.3 10 7  N Ed ; 0.8  13.33  450  (450  40)

-

-

 sl  30  10  40mm; 2

  0.8  beton  C 50 / 60;

-

-

d 2  cnom 

y s1, y , z 

h  d1 ; 2

y s1, y , z 

450  40  185 mm; 2

N Ed

forta axiala din combinatia in care incarcarile utile sunt minime iar actiunea seismica este maxima.

Pentru

 min     b

0.8  13.33  2.3  10 7  N Ed  (1  0.5  0.8  2.3  10 7  N Ed )  450  410 2  M Rc  942  309  (410  40)  N Ed  185  10 7 ;

   min   b Pentru [111]

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

M Rc  942  309   410  40   N Ed  185

Verificarea nodurilor se va face in tabelul urmator: N Ed

Nod inferior superior inferior superior inferior superior inferior superior inferior superior

P E1 E2 E3 E4

M

Rc

[kN ]

-1027.76 -1009.65 -815.46 -797.34 -604.73 -586.62 -395.88 -377.77 -187.90 -169.79

M

Rb

[kNm] 121.02 121.02 121.02 121.02 121.02

 min



0.097 0.097 0.097 0.097 0.097 0.097 0.097 0.097 0.097 0.097

0,236 0,232 0,188 0,183 0,139 0,135 0,091 0,087 0,043 0,039

M Rc [kNm]

90,22 90,84 96,79 97,27 101,78 102,14 180,94 177,59 142,46 139,11

M

Rc

[kNm]

1.3   M Rb [kNm]

181,06

157,326

194,06

157,326

203,92

157,326

358,52

157,326

281,57

157,326

 1.3   M Rb

Analizand datele din tabel, observam ca relatia de verificare este satisfacuta, deci ductilitatea nodurilor este asigurata . b) solicitare pe directie transversala Momentele capabile din grinzi in sens orar se calculeaza astfel: Momentele capabile din grinzi in sens orar se calculeaza astfel:

M

 Rb, st

 As1  f yd  h jw

 M Rb , dr  As 2  f yd  h jw

unde:  M Rb , st

M

si Rb,dr - momentele capabile din grinzi in sensul orar, situate la stanga si la dreapta nodului; h jw - distanta interax dintre armaturile situate in randurile extreme; [112]

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

As1

A ,si s 2 - ariile armaturilor de la partea superioara si inferioara a grinzilor. As1  1473mm 2 As1  0mm 2

 sl ; 2 20 h jw  460  30   420 mm; 2 Momentele capabile rezultate din calcul sunt:  M Rb,st  1473  309  420  145650240 Nmm  145.65kNm; h jw  d  cnom,sl 

 M Rb , dr  0kNm;

Momentele capabile din grinzi in sens antiorar se calculeaza astfel:

M

 Rb , st

 As 2  f yd  h jw ;

 M Rb , dr  As1  f yd  h jw ;

unde:  M Rb , st

si nodului;

 M Rb , dr

- momentele capabile din grinzi in sensul antiorar, situate la stanga si la dreapta

 M Rb , st  762  309  420  98892360 Nmm  98.89 kNm;  M Rb , dr  0kNm;

Cunoscand valorile momentelor capabile din grinzi atat in sens orar cat si antiorar,

M

Rb

va fie gala cu:

M

Rb

 0  145.65  145.65kNm;

Momentele capabile din stalpi se vor calcul tinand seama de urmatoarele precizari: A A - Stalpii sunt armati simetric, s1 = s 2 ;     b : - Pentru min M Rc    f cd    (1  0.5     )  b  d 2  As 2   s 2  (d  d 2 )  N Ed  y s1 ;

-

   min   b : Pentru M Rc  As1   s 2  ( d  d 2 )  N Ed  y s1 ;

unde: -

 b  0.4; [113]

Facultatea de Constructii

-

 min 

d2 40   0.097; d 410

b = h = 450mm;

-

 s 2  f yd  309 N / mm 2 ;

 sl  30  10  40mm; 2



N Ed ;   f cd  h  d



N Ed  2.3 10 7  N Ed ; 0.8  13.33  450  (450  40)

-

-

d 2  c nom 

  0.8  beton  C 50 / 60;

-

-

Proiect de diploma

h  d1 ; 2

y s1, y , z 

y s1, y , z 

450  40  185 mm; 2

N Ed

forta axiala din combinatia in care incarcarile utile sunt minime iar actiunea seismica este maxima.

Pentru

 min     b

0.8 13.33  2.3  10 7  N Ed  (1  0.5  0.8  2.3  10 7  N Ed )  450  410 2  M Rc  942  309  (410  40)  N Ed 185 10 7 ;

   min   b Pentru

M Rc  942  309   410  40   N Ed  185

Verificarea nodurilor se va face in tabelul urmator:

Nod P E1 E2

inferior superior inferior superior inferior

N Ed [kN ]

-1027.76 -1009.65 -815.46 -797.34 -604.73

M

Rb

[kNm] 145.65 145.65 145.65

 min



0.097 0.097 0.097 0.097 0.097

0,236 0,232 0,188 0,183 0,139

[114]

M Rc [kNm]

90,22 90,84 96,79 97,27 101,78

M

Rc

[kNm]

1.3   M Rb [kNm]

181,06

174,78

194,06

174,78

203,92

174,78

Facultatea de Constructii superior inferior superior inferior superior

E3 E4

M

Rc

-586.62 -395.88 -377.77 -187.90 -169.79

Proiect de diploma

145.65 145.65

0.097 0.097 0.097 0.097 0.097

0,135 0,091 0,087 0,043 0,039

102,14 180,94 177,59 142,46 139,11

358,52

174,78

281,57

174,78

 1.3   M Rb

Analizand datele din tabel, observam ca relatia de verificare este satisfacuta, deci ductilitatea nodurilor este asigurata.

CALCULUL FUNDATIILOR

[115]

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

Fundatiile reprezintă ansamblul elementelor structurale care transmit încărcările la terenul de fundare. Terenul de fundare constituie suportul constructiv și reprezintă volumul de rocă sau de pămant care resimte influenta constructiei respective sau în care pot avea loc fenomene care să influenteze constructia. Adancimea de fundare este distanta măsurată de la nivelul terenului(natural sau sistematizat) pană la talpa fundatiei. Adancimea minima de fundare se stabileste în functie de: adancimea de înghet, nivelul apei subterane,natura terenului bun de fundare, înăltimea minimă constructivă a fundatiei, conditiile tehnologice. Dimensiunile bazei fundatiei se aleg astfel înat presiunile la contactul între fundatie și teren să aibă valori acceptabile, pentru a se împiedica aparitia unor stări limită care să pericliteze siguranta constructiei și/sau exploatarea normală a constructiei. Pentru fundarea stalpilor centrali și marginali s-a adoptat solutia de fundatie izolată tip bloc de beton simplu si cuzinet din beton armat. Betonul utilizat la realizarea fundatiilor izolate tip bloc de beton simplu si cuzinet din beton armat va fi de clasa minimă C16/20. Elementele necunoscute ale fundatiei sunt dimensiunile geometrice (L,B si H), precum și armăturile din talpă.

[116]

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

Pentru un teren de fundare din argilă nisipoasă, uneori nisip argilos,caracteristicile geotehnice sunt urmatoarele: p conv  350 KN / m 2 ; e  0.5; I c  0.5;

  22.00kN / m 3 ;

;

CALCULUL FUNDATIEI STALP CENTRAL 55X55cm -

Grupare fundamentala: N max  1640.70kN

V x  24.83kN VY  7.89kN M x  29.20kN M y  7.83kNmz -

;

Grupare speciala 1: M max  70.66kNm N  1038.38kN V x  15.88kN VY  36.52kN M x  18.26kNm

;

 Predimensionarea fundatiei:

Nf

 Pconv ; A N f  1.2  N max  1.2  1640.70  1968.84kN; Nf A

 Pconv  A 

Nf Pconv



1968.84  5.62m 2 ; 350

A  B  L; B  L  5.62m 2 ; L  1  L  B; B B 2  5.62m 2 ; B  5.62  2.37 m  B  2.4m;  L  B  2.4m;

[117]

Facultatea de Constructii



Verificare: lc bc  L B=

Proiect de diploma

0.5÷0.6-pentru o treapta 0.4÷0.5-pentru doua trepte

lc bc   0.5  lc  0.5  L  lc  0.5  2.4  1.2m; L B bc  0.5  B  bc  0.5  2.4  1.2m;

lc  l st 1.2  0.55  h  c  0.22m  hc  3  3    hc  max  hc  0.25  lc  hc  max  hc  0.25 1.2  max  0.3m  h  30cm  h  30cm  0.30m c   c    ;  hc  0.35m; 

hc 2  ; lc  lst 3 2 0.35 2 tg    1.07  0.66; 1.2  0.55 3 2 tg 

tg  1.07  1.0 => nu cuzinetului.

este necesara verificarea la strapungere a

[118]

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

L  lc 2  H  max  H  40cm pentru o treapta ;  H  30cm pentru doua trepte   2.4  1.2  H  H  0.6m  2   H  max  H  40cm pentru o treapta  max  H  40cm pentru o treapta ;  H  30cm pentru doua trepte  H  30cm pentru doua trepte     H  0.6m  0.6m; 

H



 

prima treapta = 0.6m a doua treapta 0.3m tg  tg adm ; tg adm  1.0; H  tg adm ; L  lc 2 0.60 tg   1.0;  1.0  1.0 2 .4  1 .2 2 tg 

Pconv

=

P

conv

+

C D +C B

;

C D  corectie de adancime; C B  corectie de latime;

Pentru : -

P CB k1 B≤5m→ = x (B - 1); conv x k 1 = 0.05 ( pentru pamanturi coezive); CB = P k 1 x (B - 1); conv x C B = 350 x 0.05 x (2.4– 1); C B = 24.5kPa;

[119]

Facultatea de Constructii

-

Df CD CD Pconv Pconv Pconv



Nf

1.)

nu cuzinetului.

este

necesara

[124]

verificarea la

strapungere

a

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

L  lc 2  H  max  H  40cm pentru o treapta ;  H  30cm pentru doua trepte   2 1  H  H  0.5m  2   H  max  H  40cm pentru o treapta  max  H  40cm pentru o treapta ;  H  30cm pentru doua trepte  H  30cm pentru doua trepte     H  0.5m  0.5m; 

H



 

prima treapta = 0.5m a doua treapta 0.3m tg  tg adm ; tg adm  1.0; H  tg adm ; L  lc 2 0.5 tg   1.0;  1.0  1.0 2 1 2 tg 

Pconv

=

P

conv

+

C D +C B

;

C D  corectie de adancime; C B  corectie de latime; Pentru : -

P CB k1 B≤5m→ = x (B - 1); conv x k 1 = 0.05 ( pentru pamanturi coezive); CB CB CB

P k1 = x (B - 1); conv x = 350 x 0.05 x (2– 1); = 17.5 kPa;

[125]

Facultatea de Constructii

-

Df CD CD Pconv Pconv Pconv 

Nf

2.)

10

Facultatea de Constructii



Proiect de diploma

Dimensionare armatura inferioara:

Mcamp= 14.27 kNm;



M rampa b  d 2  f cd



14.27  10 6  0.064 1200 118 2 13.33

⇒  = 0.0673;

As    b  d  ⇒

f cd f yd

=

0.0673  1200  118 

⇒ 10

8

As,eff =503mm2 =>

Pe latura scurta se dispune armatura de repartitie

[132]

13.33  411.10mm 2 309

8/10.

8/10

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

CALCULUL PRIVIND PERFORMANŢA ENERGETICĂ A CLĂDIRII A.1 Determinarea ariei anvelopei clădirii 

Pereţi exteriori:

f .∫ ¿− perimetru pe faţa interioară a nivelului( s−subsol , p− parter , e−etaj) n P¿

f .∫ ¿=3.15+ 0.20+2.40+0.10+1.50+ 0.30+2.50+0.30+1.50+ 0.10+2.40+0.20+3.15+ 4.575+0.20+2.05+ 0.20 p P¿

f .∫ ¿=3.15+ 0.20+2.40+0.10+1.50+ 0.30+2.50+0.30+1.50+ 0.10+2.40+0.20+3.15+ 4.575+0.20+2.05+ 0.20 P e 1¿ f .∫ ¿=3.15+ 0.20+2.40+0.10+1.50+ 0.30+2.50+0.30+1.50+ 0.10+2.40+0.20+3.15+ 4.575+0.20+2.05+ 0.20 P e 2¿ e3 P f .i nt =3.15+0.20+2.40+0.10+ 1.50+0.30+2.50+0.30+ 1.50+ 0.10+2.40+0.20+3.15+ 4.575+0.20+ 2.05+ 0.2 f .∫ ¿=3.15+ 0.20+2.40+0.10+1.50+ 0.30+2.50+0.30+1.50+ 0.10+2.40+0.20+3.15+ 4.575+0.20+2.05+ 0.20 P e 4¿ 2

f .∫ ¿∗hniv =32.7∗3.01=92.42 m f . ∫ ¿=P p¿ Ap¿

f .∫ ¿∗hniv =32.7∗3.01=92.42 m2 f .∫ ¿=Pe ¿ A e 1¿ f .∫ ¿∗hniv =32.7∗3.01=92.42 m2 f .∫ ¿=Pe ¿ A e 2¿ f .∫ ¿∗hniv =32.7∗3.01=92.42 m2 f .∫ ¿=Pe ¿ A e 3¿ 2 f .∫ ¿∗hniv =32.7∗3.01=92.42 m f .∫ ¿=Pe ¿ A e 4¿ f .∫ ¿−ariatotală a pereţilor exteriori At ¿ [133]

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

A nf .∫ ¿ =92.42+92.42+ 92.42+ 92.42+ 92.42=462.1m2 3

f .∫ ¿=∑ ¿ k=1

t

A¿ 

Pereţi exteriori zonă vitrată

Orientare cardinală nord: Z v N = (5∗1.44+ 2∗1.08 )∗5=46.8 m2 Orientare cardinală sud: Z v S=( 4∗1.44+2∗1.08+3.96 )∗5=59.4 m2 Orientare cardinală est: Z v E= (2∗1.44+2∗0.25 )∗5=16.9 m2 Orientare cardinală vest: v 2 Z V =( 2∗1.44 +2∗0.25 )∗5=16.9 m

Total zonă vitrată: Z

v Tot



n

=∑ Z k=1

orientare N

=46.8+59.4 +16.9+16.9=140 m

Pereţi exteriori, zonă opacă

f .∫ ¿−Z v Tot =462.1−140=322.1 m2 A t P .e . z .o =A t¿ 

Planşeu de pod

A Pl, pod =265.22 m 2 

Placă pe sol

[134]

2

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

2

A Pl, sol =265.22 m

Arie totală anvelopă - A t anv . A

t anv .

=A

t P .e . z .o

+Z

v Tot

+ A Pl , pod + A Pl ,sol =322.1+140+265.22+265.22=962.54 m

2

A.2 Volumul încălzit al clădirii 

Planşeu peste subsol

V 1=265.22∗3.01=798.31 m3 

Planşeu de pod

V 2=265.22∗3.01=798.31 m3 V =V 1 +V 2=1596.62 m3 A.3 Determinarea rezistenţei termice unidirecţionale (Ref ) 

Pereţi exteriori. Elemente generale de calcul Relaţia generală de calcul este: '

R min =R si +∑ Rs + R se Valoarea normată a rezistenţei termice corectate nr. 2531 al MDRT din decembrie 2010

[135]

R' min =1,80

K∗m3 W

conform Ordinului

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma d 1 -protecţia termoizolaţiei d 2 -termoizolaţia de grosime x d 3 -perete zidărie de cărămidă cu goluri verticale d 4 -tencuială interioară mortar ciment de grosime 0,02m

∑ Rs =

d1 d 2 d 3 d 4 + + + λ1 λ2 λ3 λ 4

Condiţia de eficienţă termică este ca

R' ef ≥ R ' min

A.4 Predimensionarea grosimii termoizolaţiei R' ef ¿ R' min K∗m R ef =1,80 W '

3

R' ef =r∗R ef r- (0.55÷0.80) Se adoptă r=0.70 1.80=0.65∗Ref 1.80 =2.76 0.70 d d d d Ref =R si + 1 + 2 + 3 + 4 +Rse λ1 λ 2 λ 3 λ4 Ref =

2.76=0.125+

0.01 x 0.30 0.02 + + + + 0.042 0.93 0.042 0.75 0.87 [136]

Facultatea de Constructii 2.76−0.60=

Proiect de diploma

x 0.042

x=0.090 Se adoptă o grosime a termoizolaţiei egală cu 0,10 m, respectiv 10 cm Ref =R si +

d1 d2 d3 d4 + + + +Rse λ1 λ 2 λ 3 λ4

Ref =0,125+

0,01 0,1 0,30 0,02 + + + +0,042 0,93 0,042 0,75 0,87

K∗m Ref =2.939 W R' ef =r∗R ef

3

R' ef =0.65∗2.939=1.91

K∗m W

3

Planşeu de pod A.5 Elemente generale de calcul

d 1 -tencuială mortar ciment, grosime g=0,01m d 2 - placă beton armat, grosime g=0,14m x d 3 -vata minerala, grosim g= x cm d 4 -sapa g=0.04m

[137]

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

R' ef ¿ R' min K∗m 3 R' ef =5 W R' ef =r∗R ef r- (0.55÷0.80) Se adoptă r=0.70 5=0.7∗R ef 3 5 K∗m Ref = =7.14 0.7 W d1 d2 d3 d4 + + + + R se λ1 λ 2 λ 3 λ 4 K∗m3 Rse =0.084 W Ref =R si +

[138]

Facultatea de Constructii

Rsi =0.125

Proiect de diploma

K∗m3 W

7.14=0.125+

0.01 x 0.14 0.04 + + + + 0.084 0.87 0.042 1.74 0.93

7.14−0.338=

x 0.044

x=0.285 Se adoptă o grosime a termoizolaţiei egală cu 0.30 m, respectiv 30 cm

Ref =0,125+

0,01 0,30 0,13 0.04 + + + +0,084 0.87 0,044 1.74 0,93

K∗m3 Ref =7.48 W

A.5 Determinarea rezistenţei termice unidirecţionale pentru placă pe sol 1 d d +( z−f ) d p 2 R1= +∑ + p 1 + 6 λ λp1 λd

p2

1 d a 3−b d p 2 R1= +∑ + + + 6 λ λd λp1 λd p1

p2

∑ d=f =d 1+ d 2+ d3 + d 4 +d 5 d d d d d d ∑ = 1+ 2 + 3 + 4+ 5 λ λ1 λ2 λ3 λ 4 λ5 d 1− pardoseală gresie g=2 cm λ pond ( gresie+adeziv )=

2,03+0,93 W =1,48 2 m∗K

d 2−strat suport pardoseală și protecție termoizolație , șapă dinmortar de ciment g=4 cm W λ=0,93 m∗K [139]

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

d 3−strat de termoizolație vata minerala g=10 cm W λ=0,044 m∗K d 4 −placă de beton armat g=14 cm W λ=1,74 m∗K d 5−strat pietriș de evitare a capilarității g=10 cm λ=0,7

W m∗K

1 d d d d d d +( z−f ) d p 2 R 1= + 1 + 2 + 3 + 4 + 5 + p 1 + 6 λ 1 λ2 λ3 λ 4 λ5 λp1 λd

p2

Unde: z – înălţimea de la faţa superioară a pardoselii, la CTS (cota terenului sistematizat) f =d 1 +d 2 +d 3 +d 4 + d5 =0.39 1 0.02 0.04 0.10 0.14 0.10 3+(2.10−0.39) 4 R 1= + + + + + + + 6 1.48 0.93 0.044 1.74 0.70 2 4

R1=5.98

K∗m2 W

A.6 Rezistența termică unidirecțională pentru zonă vitrată 

Ferestra triplă, cu două foi de geam şi un geam termoizolant



Pentru uși de intrare

2

R=0,43

K∗m W

BIBLIOGRAFIE

[140]

K∗m2 R=0,69 W

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

HGR 766/1977 – Pentru stabilirea categoriei de importanță a clădirii (A, B, C, D) P100 – 1/2013 – Clasa de importanță Pentru acțiunea focului : SR EN 1991–1–2/2004 ; SR EN 1991–1–2 / N.A / 2006 Acțiunei asupra structurilor expuse la foc : P118/1999 - Normativ de siguranța la foc a construcțiilor Pentru acțiuni, definiții, reguli si gruparea acțiunilor este nevoie de : SR EN 1990/august 2004, SR EN 1990/NA/octombrie 2006 CRO – 2005 – Bazele proiectării structurilor Pentru valoarea caracteristică a încărcării din procesul de exploatare si greutății specifice pentru încărcări permanente: SR EN 1991-1/august 2004 ; SR EN 1991-1-1/N.A/octombrie 2006 – Acțiuni asupra construcțiilor - Acțiuni generale Acțiunea zăpezii asupra construcțiilor ; SR EN 1991-1-3/MARTIE 2005; SR EN 1991-1-3/NA/septembrie 2006 – Încărcările date de zapada CR 1-1-3/2012 –Cod de proiectare in evaluarea acțiunilor asupra construcțiilor Acțiunea vântului asupra construcțiilor ; SR EN 1991-1-4/octomrbie 2006; SR EN 1991-1-4/NA – Acțiuni ale vântului CR-1-4-2012 : Cod de proiectare.Acțiunile vântului Pentru structuri din beton : SR EN 1992-1-1/2006 – Proiectarea structurilor din beton SR EN 1992-1-1/N.B – Proiectarea structurilor din beton – Anexă naționala

Proiectarea structurilor din beton dupa SR EN 1992-1-1/2006 – autori : Zoltan Chis, Traian Oneț Editat : 2008 [141]

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

Pentru acțiune seismica : SR EN 1991-1/mai 2006 – Proiectarea structurilor pentru rezistența la cutremur SR EN 1991-1/N.A – Proiectarea structurilor pentru rezistența la cutremur – Anexa naționala P100-1/2013 – Cod de proiectare antiseismica Pentru fundații : SR EN 1997-1-2004 – Proiectarea geotehnică, reguli generale SR EN-1997-1-2004/N.B/2008 – Proiectarea geotehnică – Anexa naționala SR EN 1997-2-2007 – Proiectarea geotehnică, investigarea si încercarea terenului SR EN 1997-2-2007/N.P/2009 – Proiectarea geotehnică,investigarea si înceracrea terenului Anexa Naționala N.P – 112/2014– Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa STAS 3300/2-1985 – Calculul terenului de undare in cazul fundării directe Carti: „Grinzi continue „–prof. Ing Constantin Avram; editura Tehnica Bucuresti „Proiectarea structurilor din beton”-Zoltan Kiss, Traian Onet; editura „Abel” „Manual pentru proiectarea placilor plane dreptughiulare din beton armat”-prof. dc. Ing. Anton Ionescu

[142]