Exercitii Constructii Active, Constructii Pasive, Constructii Reflexive. [PDF]

Zitiervorschau

Exerciţii cu construcţii active şi pasive

1./73 Adrian cumpără bilete la spectacol. Biletele la spectacol sunt cumpărate de Adrian. Vântul a împrăştiat frunzele din grădină Frunzele din grădină au fost împrăştiate de vânt. Colegii tăi învăţaseră definiţia. Definiţia fusese învăţată de colegii tăi.

Fratele meu va alege abonamentul cel mai bun. Abonamentul cel mai bun va fi ales de fratele meu.

2/73 Spectatorii aplaudă actorii. Fiecare dintre noi a apreciat copiii. S P.V. C. de agent Cei trei erau fascinaţi de tren. Trenul îi fascina pe cei trei. S P.V. C. d. P.N. Hoţul era periculos. C. activă. P.V. Hoţul era închis după gratii. C. pasivă P.N. Pâinea este proaspătă. C. activă P.V. Pâinea este tăiată în trei. C. pasivă

Construcţiile cu pronume reflexive

Pronumele reflexiv

caz Ac. D.

Formă

Persoana 1 Sg. Pl. accentuată mine noi clitică m(ă) ne accentuată mie nouă clitică (î)mi ne,ni

Persoana a 2-a Sg. Pl. tine voi te v(ă) ţie vouă (î)ţi v(ă), vi

Persoana a 3-a Sg. Pl. sine sine s(e) s(e) sie(şi) sie(şi) (î)şi (î)şi

1/76 se- caz Ac. SeÎşi-caz D. Se-caz Ac. Îşi-caz D. 2/76 Pronumele reflexive însoţesc diverse verbe. 3/76 Actorii îşi repetă rolurile. Îşi însoţeşte verbul a repeta, dar stabileşte o realţie şi cu substantivul rolurile. 4/76 Mă gândesc la viaţa-mi. mi- determină substantivul viaţa. 5/76 a-şi da seama= locuţiune verbală; (a înţelege, a realiza, a conştientiza) a nu se da bătut= locuţiune verbală; (a nu renunţa) 6/76 a) Ana se laudă.

Ana se laudă pe sine.

Ana ne laudă.

b) Ana îşi pregăteşte un ceai. Ana îşi pregăteşte sieşi un ceai. Ana ne pregăteşte un ceai.

c) Copilul s-a îmbrăcat cu grijă. Copilul s-a îmbrăcat cu grijă pe sine. Copilul m-a îmbrăcat cu grijă. d) Fratele meu şi-a impus un mod de viaţă sănătos. Fratele meu şi-a impus sieşi un mod de viaţă sănătos. Fratele meu mi-a impus un mod de viaţă sănătos.

e) Adrian se apără de acuzaţii. Adrian se apără pe sine de acuzaţii. Adrian ne apără de acuzaţii. f) Ea îşi coase o rochie nouă. Ea îşi coase sieşi o rochie nouă. Ea ne coase nouă o rochie nouă. a) ne- pron. personal, f.s. de complement direct; b)ne- pron. personal, f.s.de complement indirect; c)m- pron, personal, f.s. de complement direct; d)mi- pron.personal, f.s. de complement indirect; e)ne- pron. personal, f.s. de complement direct; f) ne- pron. personal, f.s. de complement indirect. 8/76 Ana îşi calcă rochia ei/sa. îşi- exprimă posesia 9/76 Ana se uită pe fereastră pe sine. Ana mă uită pe fereastră. Ea îşi închipuie sieşi că am uitat-o. Ea îţi închipuie…. Bunica s-a mirat pe sine la auzul veştii. Colegul meu şi-a revenit sieşi repede. se, îşi, s-, şi- nu au funcţie sintactică 10/76 Rolurile se distribuie de regizor. de regizor- complement de agent

Construcţiile cu pronume reflexive Construcţiile cu pronume reflexive sunt construcţiile în care forma neaccentuată a pronumelui reflexiv aflat în cazul dativ sau acuzativ însoţeşte un verb, sau, în cazuri deosebite, un substantiv. Actorii îşi repetă rolurile. Mă gândesc la viaţa-mi. Pronumele reflexiv poate intra şi în componenţa locuţiunilor verbale. a-şi da seama a nu se da bătut Construcţiile cu pronume reflexive sunt de două feluri: 1. Construcţii în care pronumele reflexiv nu are funcţie sintactică, deoarece intră în structura verbului şi nu se analizează; Ana se uită pe fereastră. Ana se gândeşte la vacanţă. Bunica s-a mirat. El şi-a revenit. 2. Construcţii în care pronumele reflexiv are funcţie sintactică: a) complement direct: Elevul se cunoaşte destul de bine. b) complement indirect: Ea îşi coase o rochie nouă. c) complement posesiv: Ana îşi calcă rochia.(sa/ei) El şi-a pregătit costumul. (său/lui) d) atribut pronominal în dativ: Mă gândesc la viaţa-mi. Mă imaginez la casa-mi.

El îşi caută o maşină să plece la Bucureşti (c. indirect) El îşi caută maşina( lui/sa), nu ştie unde a parcat-o. ( c. posesiv)

Atunci când pronumele reflexiv nu are funcţie sintactică, el nu poate fi reluat prin forma accentuată şi nu poate fi înlocuit de un pronume personal. Ea îşi închipuie sieşi că am uitat-o. Ea îţi închipuie…. Atunci când pronumele reflexiv are funcţie sintactică, verbul acceptă:

a) înlocuirea pronumelui reflexiv cu un pronume personal: Copilul s-a îmbrăcat cu grijă. Copilul m-a îmbrăcat cu grijă. b) reluarea pronumelui reflexiv printr-o formă accentuată: Copilul s-a îmbrăcat cu grijă . Copilul s-a îmbrăcat cu grijă pe sine. c) reluarea pronumelui reflexiv care sugerează reciprocitatea cu un grup nominal: Băieţii se salută unii pe alţii. Colegii mei şi ai tăi se aseamănă unii cu alţii. Copiii îşi zâmbesc unul altuia. d) reluarea pronumelui reflexiv, aflat în structură ternară, cu un pronume personal sau un adjectiv pronominal posesiv. El îşi caută maşina lui/sa. Elevii îşi pregătesc lecţiile lor/sale.

În unele situaţii, pronumele reflexiv însoţeşte un verb care permite prezenţa unui complement de agent. Rolurile se distribuie de regizor. de regizor- complement de agent

Lecţia se explică de profesor. de profesor= complement de agent Aceste construcţii se numesc pasiv-reflexive.