LF 3 [PDF]

Zitiervorschau

Nicoleta Popescu, Cristina Martin

și fișe de lectură pentru clasa a

III -a

texte literare adaptate pentru elevul de clasa a III-a

NUME şi PRENUME:

..............................................................................

CLASA:

..............................................................................

ȘCOALA:

..............................................................................

editura ELICART

Acest auxiliar a fost avizat de Ministerul Educației Naționale, conform Anexei la Ordinul nr. 3530 din 04.04.2018, privind aprobarea auxiliarelor didactice din învățământul preuniversitar.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României POPESCU, NICOLETA Lecturi și fișe de lectură pentru clasa a III-a / Nicoleta Popescu, Cristina Martin. - Bascov : Elicart, 2018 ISBN 978-606-768-136-9 I. Martin, Cristina 37

Copyright © Editura Elicart – 2020. Toate drepturile aparţin Editurii Elicart. Conţinutul acestei cărţi este protejat de legea drepturilor de proprietate intelectuală. Nicio parte din acest volum nu poate fi copiată fără acordul scris al Editurii ELICART.

Pentru COMENZI vă puteți adresa la: telefon:

0727.304.880; 0770.508.511 0747.584.029; 0774.607.024

e-mail: site:

[email protected] www.edituraelicart.ro

Aventurile lui Tom Sawyer (fragment, de Mark Twain)

Era o zi însorită de duminică. Întreaga natură fremăta de viață. Peste tot vedeai chipuri vesele, peste tot domnea primăvara. În văzduh se simțea puternic mireasma salcâmilor în floare. Tom își făcu apariția cu o căldare de vopsea și cu o bidinea 1 în mână. Se uită posomorât la gardul ce trebuia vopsit. O tristețe adâncă i se strecură în suflet. Douăzeci și șapte de metri de gard, de doi metri și jumătate înălțime! Viața îi părea fără rost, o povară. Oftă adânc, înmuie bidineaua în găleată și o prelinse peste scândura gardului, de sus în jos. Repetă operațiunea. Măsură din ochi minuscula MARK TWAIN porțiune vopsită, apoi întinderea imensă de gard nevopsit. Descu(1835-1910) rajat, se așeză pe o buturugă. Deodată, cum stătea abătut și plin de deznădejde, îi veni o idee măreață! Luă iar bidineaua în mână și se apucă repede de muncă. Nu după mult timp, își făcu apariția Ben Rogers, băiatul de care se temea cel mai mult. Ben venea țopăind vesel și plin de energie: hop-țop! Mușca dintr-un măr și scotea câte un strigăt prelung și melodios, urmat de un „ding-dong-dong, ding-dong-dong". Făcea pe vaporul. Când se apropie de Tom, micșoră viteza, o luă prin mijlocul străzii, făcând manevre de acostare 2. Își închipuia că este vapor, căpitan și clopoțel în același timp, astfel încât trebuia să stea pe propria-i punte de comandă, să dea ordine și tot el să le și execute. Tom vopsea mai departe liniștit, de parcă nici nu-l văzuse. Ben se uită o clipă la el, apoi zise: — Hei! Ești pedepsit, așa-i? Nu primi niciun răspuns. Cu aerul unui maestru, Tom se uită cu o privire critică la ultimul strat de vopsea, mai trecu o dată cu bidineaua peste același loc și iarăși privi rezultatul. Ben se apropie. Lui Tom îi lăsa gura apă după mărul din care mușca Ben cu poftă, dar se prefăcea absorbit cu totul de vopsitul gardului. Văzându-se nebăgat în seamă, Ben își pierdu răbdarea și întrebă: — Ce faci, șefule? Te-a pus la treabă? — Ah, tu erai, Ben? Nici nu te-am văzut. — Eu mă duc la scăldat! Sunt sigur că și tu vrei! Sau îți place mai mult să vopsești gardul? Tom se uită lung la el, apoi zise: — Ce, tu crezi că asta-i muncă? — Dar ce să fie? Tom se apucă iarăși de vopsit. — Poate că este, dar eu știu un singur lucru: că-mi place. — Fugi de aici... nu cumva vrei să te cred? — Cum să nu-mi placă? Ce, crezi că în fiecare zi ai norocul să vopsești un asemenea gard?

 Texte literare adaptate pentru clasa a III-a 

3

Totul apărea acum într-o lumină nouă. Ben, gânditor, se opri din ronțăitul mărului. Tom vopsea mai departe, se dădea câte un pas înapoi ca să vadă mai bine rezultatul, corecta puțin și apoi își privea din nou opera. Ben îl urmărea din ce în ce mai uimit. Nu mai rezistă și, deodată, zise: —Tom, lasă-mă să vopsesc și eu puțin! Băiatul se gândi o clipă, fu cât pe-aci să fie de acord, dar imediat se răzgândi: — Nu, nu se poate, Ben. Mătușa Polly ține mult la gardul ăsta, fiindcă e la stradă... Dacă ar fi fost cel din spate, n-aș zice nimic, și nici ea. Despre gardul ăsta spune că trebuie vopsit cu mare grijă. Eu cred că dintr-o mie de băieți, poate doar unul s-ar pricepe să-l vopsească bine! — Ce spui, măi! Hai, Tom, lasă-mă și pe mine să încerc numai puțin. Eu te-aș lăsa! — Cum, Ben, crezi că eu nu vreau să te las? Vreau, dar mătușa Polly... Să știi că a vrut și Jim să-l vopsească și nu i-a dat voie! Nici lui Sid nu i-a dat voie. Tu nu vezi că nu pot? Nu pot și gata. Dacă te las să-l vopsești și greșești, ce mă fac? Spune și tu. — N-o să se întâmple nimic, o să-l fac la fel de bine ca tine! Lasă-mă să-ncerc! Hai, că-ți dau cotorul mărului, cu toți sâmburii! — Știu și eu ce să zic... Nu, Ben, nu se poate, mi-e frică. — Îți dau tot mărul! Tom lăsă cu șovăială 3 bidineaua din mână. În timp ce Ben muncea la soare, „artistul” ieșit la pensie stătea pe un butoi, la umbră, ronțăind din măr și făcând planuri cum să-i păcălească și pe alți fraieri. Se găsiră destui! Mereu apărea câte un băiat. Venea să râdă și rămânea să vopsească. Atunci când Ben obosi, Tom îl lăsă să vopsească gardul pe Billy Fisher, în schimbul unui zmeu bine cârpit 4. Când obosi și acesta, Johny Miller îi oferi un șoricel, plus un mosor 5 de sfoară. Dacă, de dimineață, Tom era un biet băiat, pe la amiază, abia își mai putea număra avuțiile. Avea douăsprezece bile, un ciob de sticlă albastră, o cheie, o bucată de cretă, un dop de sticlă, un soldățel de plumb, un pisoiaș, o clanță de alamă 6, o zgardă pentru câine (păcat că n-avea câine!) și patru coji de portocală. Timpul trecuse plăcut, Tom nu era deloc obosit și fusese înconjurat de prieteni. În plus, gardul avea pe el trei straturi de vopsea! Dacă nu s-ar fi terminat vopseaua, i-ar fi ruinat 7 pe toți băieții din oraș. VOCABULAR

Citeşte cu atenţie cuvintele explicate şi reţine-le!

● (1) bidinea = pensulă mare, folosită pentru văruit; ● (2) acostare = apropiere de chei, de ţărm, în vederea debarcării; ● (3) şovăială = lipsă de hotărâre, ezitare în acţiuni, în atitudini; ● (4) cârpit = reparat prin coaserea unui petic; ● (5) mosor = piesă cilindrică de lemn, de metal sau de plastic, pe care se înfăşoară aţă, sfoară sau sârmă; ● (6) alamă = metal de culoare galben-auriu, din care se confecţionează diverse obiecte; ● (7) a ruina = a face pe cineva să-şi piardă averea, a sărăci.

4

 Lecturi și fișe de lectură 

FIȘĂ DE LECTURĂ Autorul:

________________________________________________________________

Titlul textului: ________________________________________________________________ Personajele:

________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

Momentul cel mai amuzant:

_____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________

1

METODA CUBULUI. Clasa se împarte în 6 grupe. Fiecare grupă va rezolva una dintre cerințe.

1. DESCRIE cum era dimineața de duminică în care se petrece întâmplarea povestită (folosește și citate din textul lecției). ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ 2. COMPARĂ atitudinea de la început a lui Tom cu felul de a se comporta după ce i-a venit „o idee măreață”. Înainte de „idee” ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________

După „idee” _________________________________________ _________________________________________ _________________________________________ _________________________________________ _________________________________________ _________________________________________

3. ASOCIAZĂ! a) Formează perechi de cuvinte cu sens/înțeles asemănător: chipuri, văzduh, povară, posomorât, grijă, avuție, aer, avere, întristat, greutate, atenție, fețe ____________________ = _____________________

____________________ = _____________________

____________________ = _____________________

____________________ = _____________________

____________________ = _____________________

____________________ = _____________________

 Texte literare adaptate pentru clasa a III-a 

5

b) Asociază trăsăturile cu personajul căruia i se potrivesc:

TOM

posomorât

vesel

șiret

zeflemitor

leneș

isteț

prefăcut

naiv

BEN

4. ANALIZEAZĂ felul de a se purta al lui Tom. ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ 5. APLICĂ! Completează enunțurile următoare cu informații din textul citit: 

Tom fusese pedepsit de mătușa Polly să ____________________________________________

 Era

posomorât deoarece ___________________________________________________________

 S-a

gândit la un șiretlic pentru a ___________________________________________________

 Ben

a vopsit el gardul, fiindcă ______________________________________________________

6. ARGUMENTEAZĂ! De ce vrea Tom să-i păcălească pe alții? ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ 2

Așază ideile în ordinea în care s-au petrecut în text:

Ben se amuză pe seama lui Tom. Este o minunată dimineață de duminică. Tom este posomorât deoarece trebuie să muncească. Tom îl păcălește pe Ben să vopsească gardul în locul lui. 3

Alcătuiește enunțuri în care să folosești expresii din textul citit:

• „chipuri vesele” ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ • „tristețe adâncă” ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ • „întindere imensă” ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________

6

 Lecturi și fișe de lectură 

Întâmplări în Pădurea anotimpurilor (fragment, de Laura Răducanu)

Stejărel face cunoștință cu Toamna A fost odată ca niciodată un tărâm minunat. La marginea lui se întindea o pădure deasă, cu arbori bătrâni de când lumea, care se chema ,,Pădurea anotimpurilor”. În adâncurile ei, viețuitoarele trăiau în bună înțelegere. Printre ele, își ducea traiul un pitic. De unde venise și cât era de bătrân, nimeni nu putea spune! Un lucru era clar: piticul devenise înțeleptul pădurii. Avea răspuns la orice întrebare i s-ar fi pus și avea cunoștințe despre toate bolile. De asemenea, prepara leacuri după rețete numai de el știute. Piticul Timp, căci uitasem să vă spun numele lui, era foarte ordonat. Avea un program zilnic de la care nu se abătea 1: se trezea la ora 6 dimineața, servea micul dejun – un ceai de fructe de pădure și un ou fiert, adus zilnic de o coțofană –, se îmbrăca, își încingea mijlocul cu un brâu de trestie, împletit chiar de el, își punea tichiuța 2 cafenie și era pregătit pentru o nouă zi de muncă. Cum deschidea ușa casei, o scorbură în trunchiul unei răchite pletoase, saluta întreaga suflare a pădurii, cu bucurie: — Bună dimineața, dragii mei prieteni! Să aveți o zi minunată! — Bună dimineața, piticule Timp! răspundeau, foșnindu-și ramurile, stejarii cei bătrâni. — Bună dimineața! șoptea pârâiașul din apropiere, clipocind printre pietre. — Toc-toc! Bună-bună dimi-dimi-nea-ța! rostea silabisit doamna Ciocănitoare, în timp ce își căuta de mâncare sub scoarța unui copac. — Ei, prieteni, tare mi-ar plăcea să mai stau de vorbă cu voi, dar am atâtea de făcut astăzi! Trebuie să-i fac o vizită căprioarei care tocmai a născut doi pui, să-l consult pe bunicul bursuc – îl supără rău un dinte –, apoi merg să vorbesc cu veverița, pentru că… — Să vorbești și cu mine! strigă cu putere un pui de stejar ce răsărise într-un luminiș. — Da, da, o să vorbesc și cu tine, copăcel! Nici nu te-am zărit. Cum te cheamă? întrebă Timp, complet nedumerit 3. — Eu sunt Stejărel, spuse copăcelul, care era cam timid. Și m-am născut în primăvară, dintr-o ghindă. Am împlinit 6 luni, sunt băiat mare! se semeți 4 Stejărel. — He-he-he! Ești încă mic. Mai ai multe de văzut. Ți-au crescut de-abia 3-4 frunzulițe și te crezi copac în toată puterea? He-he-he! — Nu râde de mine, piticule Timp. Eu vreau doar să-ți pun o întrebare. Nu știu ce-i cu mine, cred că sunt bolnav. Au început să mi se îngălbenească frunzele. Tare mi-e teamă! Una stă să cadă!!! adăugă Stejărel și o lacrimă i se prelinse ușor pe-o frunzuliță. — Nu te îngrijora, nu ești bolnav deloc! N-ai observat că acest lucru li se întâmplă și părinților tăi? Privește! În toată pădurea, frunzele au început ușor-ușor să-și

 Texte literare adaptate pentru clasa a III-a 

7

schimbe culoarea. Vântul le desprinde pe rând și le așterne pe pământ ca pe un covoraș, ca să le țină de cald rădăcinilor. — Deci cu toții suntem bolnavi? — Da, sunteți bolnavi, sunteți bolnavi de-o boală care se numește Toamnă, se amuză piticul Timp. — Ce trebuie să fac? Vreau să mă însănătoșesc! scânci 5 Stejărel, speriat de-a binelea. — Toamna, micuțule, este o bună prietenă de-a mea. Nu este o boală. Te-am speriat puțin! — Atunci?! — Fii atent, îți voi explica cum stau lucrurile: acum, când vara e pe sfârșite, își va face apariția Toamna, o zână-anotimp. De ce? Pentru că natura are nevoie de ea: e maestră în decorarea frunzelor și în coptul fructelor. Este bogată și frumoasă, aduce răcoare și belșug. Oamenii, pe care nu-i cunoști, o iubesc foarte mult. — De ce? — Pentru că toamna răsplătește munca tuturor. Da, da, nu te uita mirat! În lumea oamenilor, lucrurile sunt diferite. Vei afla că pentru ei, dar și pentru viețuitoarele pădurii, Toamna aduce roade care vor umple cămările, astfel încât Iarna să fie mai ușor de îndurat. Natura, dragul meu, iubește Vara cea călduroasă, dar așteaptă Toamna pentru ca fructele să se coacă, iar semințele să cadă pe pământ și să poată lua naștere alte plante. Așa te-ai născut și tu, dintr-o ghindă căzută astă-toamnă din stejarul cel bătrân. Înțelegi acum că nu ești în niciun pericol? — Da, da! exclamă uimit de-a binelea Stejărel. — Acum, toamna, e timpul ca voi, copacii, să vă odihniți. În timpul anului, din primăvară și până acum, ați bucătărit 6 în frunzulițele voastre, ați crescut fructele și ați copt semințele. Sunteți obosiți, la fel și uneltele voastre de muncă, frunzele. Trebuie ca ele să vă părăsească și, la primăvară, să vă crească altele noi. În timpul iernii, veți dormi și tu, și frații tăi, iar la anul vă veți trezi mai puternici. — Și dorm toate viețuitoarele? întrebă Stejărel nerăbdător și parcă un pic mai curajos. — Nu. Unele hibernează, altele își duc traiul ca și în celelalte anotimpuri. Eu, de pildă, iarna sunt extrem de ocupat. Pădurea are mereu nevoie de mine. — Acum am înțeles totul, piticule Timp. Dar nu mă-ndur de cele trei frunzulițe să le las să plece! — Fii pe pace, râse Timp. Îți promit că la primăvară vei avea mult mai multe! A, am uitat! Am primit un răvaș 7 chiar de la Toamnă, trebuie să înceapă școala. Mă grăbesc! Vorbim și mâine. La revedere! VOCABULAR

Citeşte cu atenţie cuvintele explicate şi reţine-le!

● (1) a se abate = a se îndepărta de la o normă, de la un obicei; ● (2) tichie = obiect de îmbrăcăminte din stofă sau din pânză, care acoperă numai creştetul capului; ● (3) nedumerit = care este mirat, încurcat în faţa unui fapt; ● (4) a se semeţi = a se făli, a se mândri; ● (5) a scânci = a plânge înăbuşit, slab; ● (6) a bucătări = a găti mâncare; ● (7) răvaş = scrisoare, bilet.

8

 Lecturi și fișe de lectură 

FIȘĂ DE LECTURĂ Autorul:

________________________________________________________________

Titlul textului: ________________________________________________________________ Personajele:

________________________________________________________________

Expresii frumoase din text (Foloseşte-le în viitoarele compuneri!) ______________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________

Ce ţi-a plăcut cel mai mult în povestea citită? ____________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________

1

Răspunde la întrebări:

• Cu ce se ocupa piticul Timp? ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ • De ce credea Stejărel că este bolnav? ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ • Ce se întâmpla de fapt cu micul copac? ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ • Cum ajută Toamna oamenii și viețuitoarele pădurii? ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ • Ce fac copacii toamna? ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ 2

Ce nume i-ai da tu piticului Timp? Argumentează! Sugestii: Doctorul pădurii, Piticul Știe-Tot

________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________

 Texte literare adaptate pentru clasa a III-a 

9

3

Completează propozițiile cu idei însușite din text:

• Toamna este maestră în ………………………………………………………………………………………… • Ea aduce ……………………………………………………………………………………………………………… • Toamna, semințele ………………………………………………………………………………………………… 4

Ce crezi că i-a scris Toamna piticului Timp în „răvaș”? Alcătuiește biletul.

________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________

5

Scrie în câteva enunțuri care era ritualul zilnic al piticului Timp. Notează apoi care este programul tău de zi cu zi.

__________________________________________________________________ programul __________________________________________________________________ zilnic al lui __________________________________________________________________ Timp __________________________________________________________________

__________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ programul __________________________________________________________________ tău zilnic __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ 6

Scrie în casetele din dreapta câte o însușire pentru cuvintele subliniate, desprinsă din enunțurile din stânga. (Vezi exemplul nostru.)

„frunzele au început ușor-ușor să-și schimbe culoarea”

îngălbenite,

„covoraș, ca să le țină de cald rădăcinilor” „Toamna aduce răcoare și belșug.”

10

 Lecturi și fișe de lectură 

7

8

Bifează trăsăturile care crezi că îl pot caracteriza pe Stejărel:

curajos

nepoliticos

naiv

ordonat

temător

curios

imprudent

neascultător

Alcătuiește un scurt text în care să povestești care sunt schimbările ce se petrec toamna în natură. Folosește cuvintele și expresiile:

„belșug”

„cămări”

„covoraș de frunze”

„zâna-anotimp”

________________________________ ______________________________________________________ ______________________________________________________ ______________________________________________________ ______________________________________________________ ______________________________________________________ ______________________________________________________ ______________________________________________________ ______________________________________________________ ______________________________________________________ ______________________________________________________ ______________________________________________________ ______________________________________________________ ______________________________________________________ ______________________________________________________ _________________________________________________

9

Citește cu intonație poezia „Zile de toamnă”, de George Coșbuc. Roagă-l pe colegul de bancă să aprecieze cum ai interpretat, colorând fața zâmbitoare.

SUGESTIE DE LECTURĂ!

Dacă vrei să afli mai multe despre anotimpul toamna, citeşte şi „Calendarul şcolarului”, de George Coşbuc.

 Texte literare adaptate pentru clasa a III-a 

NU UITA!  Dă un titlu potrivit textului.  Formulează propoziţii clare şi complete.  Foloseşte corect semnele de punctuaţie.  Fii atent la aşezarea în pagină.  Foloseşte expresiile date.

Zile de toamnă de George Coşbuc Ieri vedeam pe luncă flori… Mândri fluturi zburători, Și vedeam zburând albine! Ieri era și cald și bine. Azi e frig și nori și vânt, Frunzele cad la pământ, Florile stau supărate, Veștejesc de brumă toate. Ieri era frumos pe-afară Ca-ntr-o caldă zi de vară. Azi e toamnă pe pământ, Vreme rea și bate vânt.

11

Elefantul

(fragment, de Alexandr Kuprin) […] Două ore mai târziu, tata este la circ. Stă în primul rând și se uită cum animalele dresate execută fel de fel de comenzi. Câinii inteligenți fac tumbe prin aer, dansează, latră în ritmul muzicii, formează cuvinte, aranjând în ordine literele mari din carton. Maimuțele – unele în fustițe roșii, altele în pantalonași albaștri – merg pe sfoară și se plimbă călare pe un câine mare. Leii imenși cu coamă roșcată sar prin cercuri de foc. Foca neîndemânatică trage cu un pistol cu apă. La final, în arenă intră elefanții. Sunt trei: unul mare și doi mai mici, pitici, de o înălțime comparabilă cu cea a cailor. Este ALEXANDR KUPRIN (1870-1938) ciudat să vezi cum aceste animale uriașe, ce par stângace și greoaie, execută mișcări dificil de efectuat chiar și de către cel mai iscusit acrobat. Dintre toți trei, se distinge în mod deosebit elefantul cel mare. Se ridică pe picioarele din spate, se așază în fund, stă în cap cu picioarele în sus, merge pe butoaie ce se rostogolesc și dă paginile unei cărți mari de carton, folosindu-se de trompă. În cele din urmă, se așază la masă, i se pune în jurul gâtului o bavețică 1 și începe să mănânce ca un băiețel binecrescut. Reprezentația se încheie. Spectatorii părăsesc sala. Tatăl Nadiei se apropie de proprietarul circului, un neamț gras. Stă și fumează un trabuc 2 mare, în spatele unui perete despărțitor de lemn. — Vă rog să mă scuzați! spune tatăl Nadiei. Nu cumva ați putea să îi dați voie elefantului dumneavoastră să vină la mine acasă? De mirare, neamțul face ochii mari cât cepele și cască gura atât de mult, că îi cade trabucul pe jos. Se apleacă cu greu, îl ridică, îl bagă la loc în gură și, abia atunci, bolborosește: — Să-i dau voie? Elefantului? La dumneavoastră acasă? Nu pricep...

12

 Lecturi și fișe de lectură 

Ochii lui par a întreba același lucru: dacă pe tatăl Nadiei nu cumva îl doare capul... Dar tatăl se grăbește să explice despre ce este vorba: singura lui fiică, Nadia, suferă de o boală stranie 3, pe care nici măcar doctorii nu o înțeleg. De o lună, fetița zace în pat, slăbește văzând cu ochii, nu este interesată de absolut nimic, se plictisește și parcă se stinge încetișor. Medicii le-au recomandat să o înveselească, dar fetița nu are chef de absolut nimic; i-au sfătuit să îi îndeplinească toate dorințele, dar copilul nu își dorește nimic. Astăzi însă și-a exprimat dorința de a vedea un elefant viu. Oare acest lucru este imposibil de realizat? Apoi, adaugă cu o voce sugrumată, agățându-se cu o mână de un nasture de la paltonul neamțului: — Asta e... Desigur, sper din toată inima că fetița mea se va însănătoși. Dar... Doamne ferește... dacă boala evoluează prost... dacă cumva se stinge? Imaginați-vă numai: toată viața voi fi chinuit de gândul că nu i-am îndeplinit ultima dorință! Neamțul se încruntă și, căzând pe gânduri, își scarpină cu degetul mic sprânceana stângă. Într-un final, întreabă: — Hm... Dar câți ani are fetița dumneavoastră? — Șase. — Hm... Liza mea are tot șase. Hm... Știți, treaba aceasta v-ar costa foarte scump. Elefantul trebuie să fie dus noaptea și abia noaptea următoare poate fi adus înapoi. În timpul zilei, nu se poate. Se adună oamenii și poate ieși un scandal... Plus că pierd o zi întreagă și trebuie să îmi acoperiți daunele. — A, desigur, desigur... nu vă faceți griji în această privință... — În afară de asta, va permite oare poliția să ducem un elefant la dumneavoastră acasă? — De acest lucru voi avea eu grijă. Va permite! — Încă o întrebare: credeți că proprietarul casei va fi de acord ca un elefant să pătrundă în apartament? — Va fi de acord. Eu sunt proprietarul. — Aha! Asta e perfect! Dar mai am o întrebare: la ce etaj locuiți? — La etajul doi. — Hm... Asta nu mai este așa de bine... Scările blocului sunt largi, au tavanul înalt? Camerele apartamentului sunt spațioase, au uși încăpătoare, podeaua este suficient de rezistentă? Pentru că Tommy are o înălțime de peste doi metri, o lungime de aproape trei metri și cântărește două tone! Tatăl Nadiei cade pe gânduri pentru câteva minute. — Știți ce? Haideți acum la mine și vedem exact la fața locului. Dacă este nevoie, pot să lărgesc intrările. — Perfect! acceptă propunerea proprietarul circului. VOCABULAR

Citeşte cu atenţie cuvintele explicate şi reţine-le!

● (1) baveţică = şerveţel care se leagă la gâtul copiilor, când mănâncă; ● (2) trabuc = ţigară de foi; ● (3) stranie = care iese din comun, neobişnuită.

 Texte literare adaptate pentru clasa a III-a 

13

FIȘĂ DE LECTURĂ Titlul textului: ________________________________________________________________ Autorul: ________________________________________________________________ Personajele:

________________________________________________________________

____________________________________________________________

Ce te-a impresionat cel mai mult? _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________

Cum crezi că va continua povestirea? ______________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________

1

Bifează cu „x” varianta corectă:

 Acțiunea textului se petrece la: Grădina Zoologică circ

teatru

 Dintre toate animalele dresate, la circ se distinge: câinele maimuțica elefantul  Nadia, fetița bolnavă, are o singură dorință: de a merge la circ de a vedea un elefant viu  La circ, prin cercuri de foc sar: leii maimuțele

câinii

 Numele elefantului este: Liza Nadia

Tommy

 Elefantul are o înălțime de: doi metri trei metri

două tone

2

de a citi o carte despre elefanți

Răspunde la următoarele întrebări:

• Cine sunt „artiștii” reprezentației de circ? ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ • Ce îi cere tatăl Nadiei proprietarului de circ? ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________

14

 Lecturi și fișe de lectură 

• Care este motivul pentru care îi cere un asemenea lucru? ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ • De ce proprietarul circului nu este de acord imediat cu propunerea tatălui Nadiei? ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ 3

Completează „jurnalul cu dublă intrare”.

Fragmentul preferat

4

Motivează alegerea

Care este semnificația fragmentului marcat în text? Alege varianta corectă.

Proprietarul circului este nehotărât. Proprietarul circului are o durere de cap. Neamțul nu este de acord cu o asemenea propunere ciudată. 5

Ce îți vine în minte când pronunți cuvântul circ ? Completează „ciorchinele”, respectând indicațiile!

culori

stări sufletești

clovni

muzică

atmosferă

Explică semnificația expresiei „cu o voce sugrumată”. 6 ________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________

 Texte literare adaptate pentru clasa a III-a 

15

7

Găsește două însușiri, altele decât cele din text, pentru cuvintele:

• animale

dresate _______________________ _______________________

• câini

_______________________ • carte

8

_______________________

_______________________ _______________________ _______________________

• voce

_______________________

Ce alte cadouri crezi că ar putea s-o înveselească pe fetiță? Argumentează în fiecare caz!

________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ 9

Spune-ți părerea! De ce crezi că Nadia voia un elefant viu și nu o jucărie, așa cum este cea din imaginea de mai jos?

_____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________

16

 Lecturi și fișe de lectură 

Ce știm despre… elefanți? text nonliterar (informativ)

Elefantul face parte din familia pachidermelor (pachiderm sau pahiderm înseamnă „piele groasă şi aspră”). Este un animal masiv, cu o înălţime care poate depăşi 4 metri şi o greutate medie între 2 şi 6 tone! Elefanții trăiesc în turme, în pădurile tropicale și savanele din Asia și Africa. Fiecare turmă este condusă de cea mai bătrână femelă, familia fiind formată din mame și puii acestora. Masculul face parte din turmă până în jurul vârstei de 12-15 ani, după care acesta este exclus 1, urmând să trăiască singur sau în turme formate numai din masculi. Femelele sunt mame grijulii, puii având parte de o atenție specială din partea fiecărui membru al turmei. Ei învață de la ceilalți cum să se comporte, la fel cum copilul învață de la părinți. De aceea, femelele își țin puii în preajmă până la vârsta de 4-6 ani. În cazul puilor orfani, aceștia vor fi adoptați de alte femele, aflate în perioada de lactație 2. Elefanții au mirosul bine dezvoltat, comunică folosind sunete puternice, iar în caz de pericol, suflă zgomotos prin trompă și se grupează în cerc,  Elefanţii sunt cele mai mari în jurul celor tineri. mamifere terestre. Ei emit sunete speciale care nu pot fi auzite de urechea umană. Aceste sunete sunt amplificate  Elefantul african mănâncă de trompă și transformate în sunete și mai puteraproximativ 16 ore pe zi, el nice. În acest fel, elefanții pot comunica la distanțe consumând astfel o cantitate uriașe, de 8-10 km! enormă de hrană, de 5 ori Cu ajutorul trompei, elefanții se hrănesc, miros, greutatea sa. De asemenea, pipăie, apucă sau sorb. Hrana lor este formată din ierburi, frunze, semințe, fructe și scoarță de copac. el bea până la 200 de litri Trompa elefantului este încadrată de cei doi de apă zilnic! fildeși (incisivi). Fildeșul este un material foarte scump, din care se pot fabrica ornamente, podoabe,  Elefantul poate detecta clape de pian sau bețe de biliard. Din acest motiv prezenţa apei sau chiar a unui elefanții au fost vânați excesiv de braconieri, astăzi duşman doar ridicându-şi numărul lor fiind foarte scăzut. În ciuda măsurilor de trompa în vânt şi mirosind. protecție, elefanții sunt pe cale de dispariție din cauza braconajului 3 și a distrugerii habitatului 4. Elefanții sunt animale prietenoase, ușor de domesticit, care pot trăi în preajma așezărilor umane, dar uneori pot provoca pagube în plantațiile și câmpurile peste care trec.

 Texte literare adaptate pentru clasa a III-a 

17

VOCABULAR

Citeşte cu atenţie cuvintele explicate şi reţine-le!

● (1) exclus = îndepărtat, dat afară, eliminat. ● (2) lactaţie = perioadă de timp în care o mamă (femelă) îşi poate alăpta copilul (puiul); ● (3) braconaj = practicare ilegală a vânatului sau a pescuitului; ● (4) habitat = loc care oferă condiţii corespunzătoare de viaţă pentru o anumită specie de animal. 1

Bifează cu „x” varianta corectă.

 Elefanții pot trăi: în savane

în câmpii

în deșert

în păduri de foioase

în junglă

 Greutatea unui elefant este cuprinsă între: 1 – 1,5 t

2–6t

1–3t

sunete puternice

sunete slabe

4–7t

 Elefanții comunică prin: semne și mișcări

 Turma de elefanți este condusă de: cel mai bătrân mascul cea mai tânără femelă

cea mai bătrână femelă

 Hrana elefanților este formată din: ierburi, frunze, semințe, fructe, scoarță de copac ierburi, frunze, carne, fructe ierburi, frunze, semințe, fructe, miere  Ce cantitate de hrană poate consuma zilnic elefantul? dublul greutății sale de 5 ori mai mult 2

triplul greutății sale a cincea parte din greutatea sa

Răspunde la întrebări:

• Cum argumentezi că femelele elefant sunt „mame grijulii”? ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ • Ce obiecte se pot confecționa din colții elefanților? ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ • Care sunt principalele motive pentru care elefanții sunt pe cale de dispariție? ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________

18

 Lecturi și fișe de lectură 

3

Scrie, în casetele din dreapta, câte o însușire a elefanților desprinsă din enunțurile din stânga.

În caz de pericol se grupează în jurul celor tineri. Greutatea medie este de 2-6 tone. 4

Ai aflat din text cauzele care au condus la scăderea numărului de elefanți. Transmite un mesaj oamenilor pentru a salva elefanții de la dispariție. Realizează și un afiș.

____________________________________ ____________________________________ ____________________________________ ____________________________________ ____________________________________ ____________________________________ ____________________________________ ____________________________________ ____________________________________ ____________________________________ _________________________________

5

Formează propoziții cu următoarele cuvinte din textul citit:

habitat fildeș turmă ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ 6

Vă plac elefanții? Scrie răspunsul tău și pe al colegului de bancă!

Răspunsul tău ____________________________________ ____________________________________ ____________________________________ ____________________________________ ____________________________________ ____________________________________ ____________________________________ ____________________________________

Răspunsul colegului de bancă ____________________________________ ____________________________________ ____________________________________ ____________________________________ ____________________________________ ____________________________________ ____________________________________ ____________________________________

 Texte literare adaptate pentru clasa a III-a 

19

7

TEMĂ Caută în reviste sau pe Internet informații și curiozități despre animale sălbatice. Notează faptele interesante și citește-le colegilor la ora de lectură.

Informații

Curiozități

rinocerul

hipopotamul

crocodilul

girafa

struţul

SUGESTIE DE LECTURĂ!

Citește cartea lui Marin Sorescu: Unde fugim de-acasă?

20

 Lecturi și fișe de lectură 

Un arici nemulțumit (de Natașa Galche)

De când e lumea, se știe că aricii sunt animăluțe acoperite pe spate cu țepi lungi și viguroși 1. Poate că asta nu este pe placul tuturor, dar ce să-i faci? Așa s-au născut aricii: țepoși! Pe ariciul din povestea noastră îl cheamă Toto. Din fragedă copilărie, el avea o singură și arzătoare dorință: să nu mai aibă țepi! Desigur, vă întrebați de ce? Explicația lui era foarte simplă: pentru că țepii îi aduceau numai ghinioane! De exemplu, într-o zi, se juca cu veverița de-a prinselea. Era o zi splendidă 2 de vară și cei doi amici alergau voioși unul după celălalt. Deodată, se auzi glăsciorul veveriței: — Aaaau! Iar m-ai înțepat cu acele tale! Bietul Toto, deși nu avea nicio vină, s-a simțit foarte vinovat! Nu își dorea cu niciun chip să o rănească pe prietena lui. I-a cerut iertare, dar veverița era puțin cam mofturoasă și a preferat să se retragă din joc. Alt necaz a pățit într-o zi când se ducea în vizită la șoricel. Da, ați auzit bine, șoricelul era prietenul său! Bineînțeles, știți cu toții că hrana aricilor este compusă din insecte, șerpi și șoareci. Ceea ce nu știți este că Toto renunțase demult la o alimentație „atât de nesănătoasă”, cum spunea el, și se hotărâse să adopte o dietă vegetariană 3. Aflând despre acest fapt inedit 4, doamna ciocănitoare, reporteriță 5 la gazeta pădurii, scrisese un întreg articol. Din acest motiv se și ducea Toto la șoricel: pentru a sărbători prietenia lor, care devenise celebră. Era o toamnă târzie și copacii își lepădaseră veșmântul de frunze galbene și ruginii. La poalele lor parcă se întindea un covor țesut din fire de culori diferite, de nuanțe calde. „Cât de minunate sunt aceste frunze! își spuse Toto fermecat. Oare ce maestru iscusit le-a pictat atât de frumos? Iată o frunză maronie ce pare că a ruginit! Și alta aurie care seamănă cu o rază de soare! Aceasta pare cuprinsă de flăcări și cealaltă ai zice că e pastelată 6.” Ariciul era atât de fascinat 7 de culoarea frunzelor, încât a început să cânte și să danseze printre ele. Dar bucuria lui nu a fost de lungă durată! Frunzele au început să se agațe de țepii săi! În zadar s-a scuturat, acestea nu voiau să se mai desprindă de pe blănița lui țepoasă! Când a ajuns la șoricel, Toto era un rotocol de frunze și de iarbă. Abia dacă i se mai zăreau ochii și năsucul. — Cine ești tu? a întrebat șoricelul, care nu l-a recunoscut. — Sunt eu, Toto! Ajută-mă să mă descotorosesc 8 de frunzele astea! — Vai, cât ești de nostim 9! Parcă ești o minge de frunze! a început să râdă șoricelul. Așa a fost nevoit sărăcul Toto să umble întreaga toamnă, spre hazul animalelor din pădure. Însă, într-o bună zi a decis: — De-ajuns! Nu mai vreau să fiu țepos! M-am săturat!

 Texte literare adaptate pentru clasa a III-a 

21

Spunând acestea, a dezbrăcat hăinuța de ace și a ascuns-o în cel mai întunecat ungher al vizuinii sale. Apoi, a ieșit la plimbare fără țepi. Hoinărea pe sub brazi și printre tufe mult mai agil și viața i se părea acum fără cusur 10! — În sfârșit sunt liber! Nimic nu se mai agață în acele mele! Nu-mi plăcea deloc când toate frunzele și rădăcinile mi se prindeau încăpățânate de blănița mea țepoasă! Mergând așa, vesel și lipsit de griji, a zărit o ciupercă. Cum v-am spus, Toto era vegetarian și mereu preocupat de silueta sa. A cules ciuperca și a vrut să o înfigă în acele de pe spinarea sa. Dar ciuperca s-a rostogolit pe jos! „Există și necazuri mai mari de atât! Voi lua ciuperca la întoarcere și o voi căra între lăbuțe!” și-a spus ariciul și a plecat țanțoș mai departe. Toată ziua, a alergat și s-a jucat cu veverița și șoricelul, pe care i-a întâlnit întâmplător lângă stejar. Era așa de bucuros că nu a mai înțepat pe nimeni! Când soarele mai avea puțin și asfințea, Toto a pornit spre casă. Nu mai erau mulți pași până la vizuina sa, când, deodată, a văzut o umbră roșcată strecurându-se printre copaci. „Vai de mine! Vulpea!” s-a speriat Toto și imediat s-a făcut ghem. „N-are decât să se apropie acum! Să vezi cum o înțep cu aaaaa...” În aceeași clipă, și-a amintit că hăinuța lui țepoasă era acasă! „Aoleu! Ce imprudență 11 am făcut! Sunt cel mai nerecunoscător arici de pe fața pământului!” a început să plângă Toto. „Cine mă mai apără acum?” A stat câteva clipe și a cugetat, apoi și-a spus: „Fuga este rușinoasă, dar este mai sănătoasă!” Și a luat-o la goană spre casă. A intrat ca o furtună pe ușa vizuinii, s-a repezit în ungherul întunecat și a îmbrăcat repede hăinuța sa, plină de ace. „Mai bine să fiu din nou țepos! Prietenii mei nu se vor supăra pe mine, pentru că mă iubesc așa cum sunt! Cu toate imperfecțiunile mele!” Astfel, Toto a înțeles că țepii nu sunt niște defecte ale naturii! Țepii îl protejează și îl ajută! Și, din acea zi, Toto nu s-a mai gândit vreodată că acele lui sunt incomode! VOCABULAR

Citeşte cu atenţie cuvintele explicate şi reţine-le!

● (1) viguros = puternic, rezistent; ● (2) splendid = foarte frumos, minunat; ● (3) vegetarian = care se bazează numai pe produse vegetale şi pe lactate; ● (4) inedit = necunoscut mai înainte; nou, neobişnuit; ● (5) reporter = persoană care culege şi transmite de pe teren ştiri şi informaţii; ● (6) pastelat = în culori delicate, pale; ● (7) fascinat = încântat, captivat; ● (8) a se descotorosi = a se elibera de cineva sau de ceva care supără; ● (9) nostim = haios, amuzant; ● (10) cusur = imperfecţiune, defect; ● (11) imprudenţă = faptă nesocotită, riscantă.

22

 Lecturi și fișe de lectură 

FIȘĂ DE LECTURĂ Titlul textului: ________________________________________________________________ Personajele:

________________________________________________________________

Întâmplările, pe scurt, în ordinea desfăşurării lor: _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________

Care ţi s-a părut cel mai amuzant moment? _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________

1 Scrie întrebări pentru următoarele răspunsuri: ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ Ariciul nu mai dorea să aibă țepi, pentru că aceștia îi aduceau numai ghinioane. ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ Când a văzut vulpea, ariciul s-a făcut ghem. ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ Ariciul a înțeles că țepii lui îl apără și îl ajută. 2

Notează „A” în dreptul enunțului adevărat și „F” în dreptul enunțului fals.

Încă din primii ani de viață, Toto și-a dorit să nu mai aibă țepi. Ariciul le-a înțepat atât pe veveriță, cât și pe vulpe. Toto devenise vegetarian. Ariciul și-a ascuns hăinuța de ace între frunze. Ciocănitoarea scrisese o poezie despre arici. Frunzele toamnei aveau culorile curcubeului. Ariciul a scăpat de vulpe, transformându-se într-un ghem. Ariciul s-a acceptat așa cum era, cu blana lui țepoasă.

 Texte literare adaptate pentru clasa a III-a 

23

3

Scrie două texte despre arici, unul literar și unul informativ (nonliterar).

TEXT LITERAR

TEXT INFORMATIV

______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ __________________________________ _________________________________

______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ __________________________________ _________________________________

4

Găsește pentru fiecare animal prezentat în text o însușire, apoi povestește o întâmplare petrecută în pădure cu cel puțin două dintre aceste personaje.

_____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________ SUGESTIE DE LECTURĂ!

La fel ca ariciul din povestea citită, un cerb este nemulţumit de picioarele lui… prea subţiri! Citeşte fabula „Cerbul privindu-se în apă”, de Jean de la Fontaine.

24

 Lecturi și fișe de lectură 

Morcoveață

(fragment, adaptare după Jules Renard) Domnul Lepic are doi băieți la internat 1: pe Felix și pe Morcoveață. Îi place să-și ia copiii prin surprindere și apare când nici nu te-aștepți pe trotuarul din față, cu țigara în gură. Așa s-a întâmplat și într-una dintre dimineți, când Felix și Morcoveață îl zăriră și alergară imediat la el, bucuroși să-l vadă. Morcoveață se ridică pe vârfuri și se căzni 2 să-l sărute pe tatăl său. De-abia apucă să-i atingă obrazul cu buzele, că domnul Lepic își ridică capul de parcă ar fi vrut să se ferească. JULES RENARD „Oare ce s-a întâmplat? se întrebă îngrijorat Morcoveață. Nu mă (1864-1910) mai iubește? Văd că pe fratele meu l-a sărutat și nu s-a ferit deloc. De mine de ce se ferește? Vrea să mă facă gelos?” Morcoveață se întristează dintr-odată și de-abia răspunde la întrebările tatălui său. Domnul Lepic: Cum te descurci la școală cu germana? Morcoveață: Nu prea mă descurc. Merge greu cu pronunția. Domnul Lepic: Și cum îi vei bate pe nemți dacă nu vei ști germana? Morcoveață: Lasă că nu începe războiul mâine! Domnul Lepic: La compuneri cum stai? Sper că nu ești codaș 3. Morcoveață: Ei, e nevoie și de cineva care să fie ultimul în clasă la compuneri. Domnul Lepic: Nu sună prea bine! Eu voiam să vă scot în oraș, să luăm masa, dar... nu vreau să vă stingheresc 4. Morcoveață: Eu nu am așa multe lucruri de făcut. Dar tu, Felix? Felix: Domnul profesor nu ne-a dat nicio temă, deci sunt liber azi. Domnul Lepic: Dacă stau și mă gândesc mai bine, poate ar trebui ca voi doi să vă duceți și să vă pregătiți lecțiile. Felix se bosumflă, iar Morcoveață se posomorî și mai tare. Trebuia să-și ia rămas-bun și Morcoveață era îngrijorat: „Acum o să mă conving dacă tatălui meu îi place să-l sărut sau nu.” Se apropie de el, țuguindu-și buzele și privindu-l țintă. Domnul Lepic îl lăsă să se apropie, apoi întinse mâna și-l opri. Domnul Lepic: Ai grijă! O să-mi scoți ochii cu tocul acela pe care-l ții după ureche. Ai putea să-l scoți când mă săruți, așa cum fac și eu cu țigara, pe care o scot din gură! Morcoveață: Iartă-mă, tăticule! E numai vina mea. Credeam că nu vrei să mă săruți, dar tu te fereai de toc. Deci, mă iubești! Oh, ce fericit sunt! Domnul Lepic: Era cât pe ce să-mi scoți un ochi și tu râzi? Morcoveață: Nu de asta râd, tati! Îmi intrase în cap o prostie, dar acum am scăpat de ea.

 Texte literare adaptate pentru clasa a III-a 

25

VOCABULAR

Citeşte cu atenţie cuvintele explicate şi reţine-le!

● (1) internat = aşezământ şcolar în care elevii primesc locuinţă şi întreţinere; ● (2) a se căzni = a se strădui din greu, a se chinui; ● (3) codaş = care a rămas printre ultimii la învăţătură; ● (4) a stingheri = a stânjeni, a încurca, a incomoda, a deranja. SĂ ÎNŢELEGEM TEXTUL!

Felix şi Morcoveaţă sunt vizitaţi de părintele lor la internat, dar Morcoveaţă se întristează când, vrând să-l sărute pe tatăl său, acesta se fereşte. Băiatul se întreabă dacă tatăl îl mai iubeşte, fiindcă acesta îl ţine la distanţă. În final, Domnul Lepic îl atenţionează pe Morcoveaţă să-şi scoată tocul de după ureche ca să-l poată îmbrăţişa şi, astfel, gândurile triste ale băiatului dispar.

FIȘĂ DE LECTURĂ Autorul:

________________________________________________________________

Titlul textului: ________________________________________________________________ Personajele:

________________________________________________________________

Locul şi timpul: ________________________________________________ Ce te-a impresionat: _____________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________

1

Bifează cu „x” răspunsul corect:

• Domnul Lepic era:

profesorul lui Morcoveață; tatăl lui Morcoveață; verișorul lui Morcoveață.

• Întâmplarea are loc:

dimineața;

• Tatăl s-a interesat de:

traiul lor la internat; nota la purtare; notele la germană și compunere.

26

când se întorceau de la internat;

duminica.

 Lecturi și fișe de lectură 

2

Răspunde la întrebări:

• Ce ținea Morcoveață după ureche? ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ • De ce se ferea tatăl de sărutul lui Morcoveață? ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ • De ce râde Morcoveață fericit la sfârșit? ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ 3

Transcrie întrebările pe care și le pune Morcoveață atunci când tatăl său se poartă ciudat.

_____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________

4

Alcătuiește enunțuri cu sensurile cuvântului „toc”.

1 toc  a toca _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ 2 toc  partea cea mai înaltă a pantofului _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ 3 toc  zgomotul produs de lovitură _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ 4 toc  cutie pentru păstrarea unor obiecte ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ 5 toc  cadrul de lemn al ferestrei sau al ușii ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ 6 toc  instrument de scris ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________

 Texte literare adaptate pentru clasa a III-a 

27

5

Unește sensurile cuvântului „lasă” cu cuvintele din dreapta care au același înțeles.

● Durerile l-au lăsat o vreme.

● renunță

● Văzând câinele, lupul se lăsă păgubaș.

● provoacă

● Războiul lasă în urmă suferință.

● nu l-au impresionat

● Rugămințile lui l-au lăsat rece.

● îi permise

● Domnul Lepic îl lăsă să se apropie.

● au încetat

6

Alcătuiește

„scheletul” de recenzie

al textului citit:

• Exprimă într-un enunț despre ce este vorba în text. ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ • Scrie într-o expresie ce conține textul. ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ • Rezumă printr-un cuvânt esența textului. ______________________________________________________________ ______________________________________________________________ • Precizează culoarea pe care o asociezi cu conținutul textului. ______________________________________________________________ ______________________________________________________________ • Realizează un desen care să cuprindă esențialul textului.

7

Descrie în câteva cuvinte relația pe care o ai cu tatăl tău sau cu mama ta.

_____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________

28

 Lecturi și fișe de lectură 

Bradul

(de Vasile Alecsandri) Sus pe culme bradul verde Sub zăpada albicioasă Printre negură se pierde Ca o fantasmă 1 geroasă,

În zadar a ta suflare Apa-n râuri o încheagă, Șterge urma pe cărare Și de mine țurțuri leagă.

Şi priveşte cu-ntristare Cum se plimbă prin răstoace 2 Iarna pe un urs călare, Iarna cu şapte cojoace.

În zadar aduci cu tine Corbul negru și prădalnic, Și din codrii cu jivine Faci să iasă urlet jalnic.

El se scutură şi zice: „În zadar tu, vrăjitoare, Aduci viforul pe-aice, Aduci zile fără soare.

În zadar, urgie 3 crudă, Lungești noaptea-ntunecoasă Și, râzând de-a lumii trudă, Scurtezi ziua luminoasă.

În zadar îngheţi pământul, Ucizi florile şi stupii Şi trimiţi moartea cu vântul Şi trimiţi foamea cu lupii.

În zadar îmi pui povară De zăpadă și de gheață. Fie iarnă, fie vară, Eu păstrez a mea verdeață!

VOCABULAR

VASILE ALECSANDRI (1821-1890)

Citeşte cu atenţie cuvintele explicate şi reţine-le!

● (1) fantasmă = fantomă, nălucă, arătare; ● (2) răstoacă = loc unde apa râului este mai puţin adâncă; ● (3) urgie = prăpăd, dezlănţuire a forţelor naturii.

FIȘĂ DE LECTURĂ 1

Răspunde la întrebări:

• Ce se întâmplă cu bradul de pe culme? ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ • Cum apare iarna în textul poeziei? ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ • Ce aduce iarna cu ea? ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ • Cum o numește bradul pe iarnă? ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________

 Texte literare adaptate pentru clasa a III-a 

29

2

Notează cuvintele care rimează în prima strofă a poeziei, apoi alcătuiește propoziții cu ele:

________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ 3

Găsește răspunsuri neobișnuite la întrebările următoare (vezi model):

MODEL: De ce apare iarna călare pe urs?  Fiindcă i s-a stricat sania. • De ce iarna îi pune bradului pe umeri poveri de zăpadă? ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ • De ce este bradul verde tot timpul? ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ 4

Observă legătura dintre cuvintele din prima pereche și vei găsi cuvântul din a doua pereche. Scrie-l apoi în casetă.

pom

carte

frunze

?

lună noapte

?

jivine

oameni

lup

corb

ziuă

urlete

?

blană

?

pagini 5

30

Scrie însușiri potrivite pentru:

 Lecturi și fișe de lectură 

Albina și păianjenul

(adaptare după George Coșbuc) Era odată o femeie ce avea doi copii: un băiat și o fată. Copiii au plecat amândoi în lume, să-și caute de lucru, pentru că mama lor n-avea putere să-i crească. Băiatul a intrat învățăcel 1 la un țesător de pânză, iar fata căra pietre pentru zidarii care făceau case. După câtăva vreme, mama lor s-a îmbolnăvit și a rugat pe un om din sat să ducă vestea copiilor. Omul, după mult umblet 2 prin lume, a găsit în sfârșit pe băiat și pe fată. Băiatul era la războiul de țesut și, când i-a spus omul de ce a venit, a zis: — Din păcate nu pot să plec, am prea mult de lucru. Îmi pare foarte rău pentru bătrâna mea mamă! Băiatul a rămas să țeasă pânză mai departe și nu s-a dus să-și viziteze mama. Pe fată a găsit-o omul urcând schelele cu pietre în poala 3 hainei. Când i-a spus de ce a venit, fata a lăsat pietrele jos și a început să plângă, apoi a plecat într-un suflet spre casă. Mumă-sa 4, când a văzut-o, s-a ridicat din pat și de multă bucurie i s-a limpezit sufletul; dar s-a întristat când i-a spus că băiatul n-a putut să vină. A luat capul fetei între mâini, a sărutat-o pe frunte și i-a zis: — Chiar dacă fratele tău nu a reușit să vină, eu vă iubesc deopotrivă pe amândoi. Îl iubesc și îl iert. Și dacă a făcut cu asta vreun păcat, să-l judece Dumnezeu, că e drept și puternic, și judecata lui e fără greșeală. Și, în clipa aceea, fata s-a făcut Albină, iar băiatul Păianjen. De atunci, Păianjenul trăiește singur și își țese pânza prin locuri întunecoase. E posomorât și supărat, iar oamenii îi strică pânza și pe el îl fugăresc. Iar Albina e veselă și toată ziua zboară de pe o floare pe alta și trăiește cu părinții, cu frații și cu surorile ei la un loc. Oamenii o iubesc și o văd cu drag, căci ea cu toți împarte ce adună și tuturor le dă din mierea ei. VOCABULAR

Citeşte cu atenţie cuvintele explicate şi reţine-le!

● (1) învăţăcel = (aici) ucenic, tânăr care învaţă o meserie; ● (2) umblet = faptul de a umbla, alergătură; ● (3) poală = partea de jos a unui veşmânt femeiesc; ● (4) mumă = mamă.

 Texte literare adaptate pentru clasa a III-a 

31

FIȘĂ DE LECTURĂ ________________________________________________________________

Autorul:

Titlul textului: ________________________________________________________________ Personajele:

________________________________________________________________

Cum s-a încheiat întâmplarea? ___________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________

Ce te-a impresionat cel mai mult: _________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________

1

Răspunde la întrebări:

• Ce munci făceau cei doi frați? ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ • De ce nu s-a dus băiatul să-și vadă mama bolnavă? ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ • De ce l-a iertat mama pe fiul său? ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ • Cum vă comportați voi cu aceste mici vietăți, albinele și păianjenii? ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ 2

Bifează cu „x” răspunsul corect:

● Copiii au plecat în lume:

să-și caute norocul

să caute de lucru

să caute înțelepciune

● Când și-a văzut fata, mamei:

i s-a limpezit sufletul

i s-a rupt sufletul

i s-a înnegrit sufletul

Aveți grijă de părinți!

Aveți răbdare cu părinții!

„Albina”

„Păianjenul”

● Mesajul textului este:

Aveți grijă de voi! ● Un alt titlu potrivit ar fi:

„Fiul nerecunoscător”

32

 Lecturi și fișe de lectură 

3

Care cuvânt descrie cel mai bine starea mamei în momentul în care constată că fiul ei nu vine?

bucurie 4

5

milă

neliniște

durere

tristețe

frică

Unește corespunzător expresiile:

● „a umbla prin lume”

● a umbla fără rost

● „a umbla creanga”

● a fi liber

● „a umbla de capul său”

● a merge în picioare

● „a umbla copăcel”

● a umbla foarte repede

● „a umbla ca o fofează”

● a colinda

Alcătuiește propoziții din care să reiasă sensurile diferite ale cuvântului „război”, conform definițiilor date mai jos.

● război = conflict armat între două sau mai multe țări ________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________ ● război = mașină de lucru folosită la realizarea țesăturilor pentru haine ________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________ ● a se război = a se bate, a se lupta ________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________ 6

Scrie în dreapta o însușire a albinelor desprinsă din enunțurile din stânga:

„...toată ziua zboară de pe-o floare pe alta” „...ea cu toți împarte ceea ce adună” 7

Scrie un scurt text despre cum ar trebui să te comporți cu părinții, atunci când ei vor fi bătrâni și tu vei fi matur.

______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________

 Texte literare adaptate pentru clasa a III-a 

33

La săniuș

(adaptare după Ion Agârbiceanu) Numai la o săptămână după Crăciun, iarna a pus stăpânire peste lume. Omătul s-a depus în strat gros, să nu se mai clintească până vor începe să bată vânturile primăverii. Cojoc gros ca în anul acesta, spuneau bătrânii, nu se mai văzuse de ani de zile. Toate casele din sat păreau mai mici, ca şi când ar căzut într-un somn adânc, sub acoperişurile grele de zăpadă. Odată cu încetarea ninsorii, s-a înseninat şi s-a pus pe un pui de ger, de ţi se lipeau degetele de clanţa de fier a uşii. Apoi, în câteva zile, frigul s-a înmuiat şi oamenii au ieşit la treabă. Copiii s-au bucurat de schimbarea vremii şi au ieşit în grabă cu săniuţele.

ION AGÂRBICEANU (1882-1963)

Chiar şi cei mai mici au pornit cu săniuţele pe coasta 1 din capul satului. Era o coastă înaltă, largă, din al cărei vârf puteau pleca odată zeci de săniuţe. Veneau ca trăsnetul până la poalele ei, unde era loc adăpostit – nu trecea pe-acolo niciun drum de care 2. Era, din vremuri vechi, locul de săniuș al satului. Doi băieţi vecini, Niculiţă şi Vasilică, se rugau de zile în şir de părinţii lor să-i lase şi pe ei să se ducă la săniuşul de pe coastă. — Dacă păţiţi ceva? Acolo sunt şi sănii mari care vă pot izbi, care se pot răsturna peste voi! le spunea mama lui Vasilică. Până la urmă, au primit îngăduința 3 și au pornit în fugă către coastă. Când s-au apropiat, au stat pe loc cu răsuflarea oprită; nu de oboseală, ci de mirare să vadă cum veneau, ca din praștie, săniuțele pe coastă, la vale. Cinci, șase, opt, zece rânduri coborau și într-o clipă erau la poale. La coborâș nu se prea vedeau bine cei din săniuțe, câte doi, câte trei, chiar câte patru, dar când începură să urce pe alt drum, recunoscură mulți copii de la școală. Au privit o vreme cum coboară zburând și săniile mari, și cele mici, apoi au început să urce coasta în rând cu alți copii care ajunseseră cu săniuțele jos. Parcă, parcă le-ar fi oleacă 4 frică! Anul trecut în fruntea saniei a stat fratele lui Vasilică, ei doi la spatele lui. Acum, care va sta în frunte și care la spate? — Cel care șade în față trebuie să știe să conducă, vorbi un băiat, apropiindu-se de sania lui, unde îl așteptau doi ortaci 5. „Să conducă! Ce să conducă? Sania dacă pornește odată, se duce ea de capul ei. Și încă cum!” se gândeau copiii. Până la urmă, se urcară la întâmplare. Vasilică se pomeni în față, iar Niculiță în spatele lui.

34

 Lecturi și fișe de lectură 

După multe încercări, cei doi vecini reușiră să pornească săniuța în linie dreaptă. Nici nu și-au dat bine seama ce se-ntâmplă, că au și ajuns la poalele coastei. Obrajii le ardeau de bucurie și ochii le scânteiau. Timpul a trecut în fugă. Se lăsase deja noaptea, când copiii au intrat cu săniuța în curtea lui Vasilică și au pus sania în șopron 6. — Acum se vine, când se lasă noaptea? le strigă din tindă 7 mama lui Vasilică. Așteptați de-acum să vă mai lăsăm! Cei doi tovarăși nu se speriară, cunoscură după glas că mama lui Vasilică nu era mânioasă, ci numai se făcea. Știau ei: când era mânioasă țipa ascuțit și iute. — Da’ n-ați pățit nimic? — Nimic! au răspuns copiii bucuroși, cu gândul că a doua zi vor merge iar cu sania. VOCABULAR

Citeşte cu atenţie cuvintele explicate şi reţine-le!

● (1) coastă = (aici) pantă, versant de deal; ● (2) car = (aici) vehicul terestru încăpător, cu patru roţi, cu tracţiune animală, folosit la ţară pentru transport; ● (3) îngăduinţă = permisiune, încuviinţare; ● (4) oleacă = puţin, un pic; ● (5) ortac = camarad, tovarăş; ● (6) şopron = construcţie (din scânduri) care serveşte drept adăpost pentru uneltele agricole ● (7) tindă = încăpere mică situată la intrarea caselor ţărăneşti.

FIȘĂ DE LECTURĂ Autorul:

___________________________________________

Titlul:

___________________________________________

Personajele:

________________________________________________________________

Locul şi timpul: _______________________________________________________________ Momentul cel mai tensionat: _____________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________

Ce ţi-a plăcut cel mai mult: ______________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________

1

Notează (A) pentru enunțurile adevărate și (F) pentru enunțurile false.

Iarna a pus stăpânire pe lume cu o săptămână înainte de Crăciun. După câteva zile de la încetarea ninsorii, s-a înseninat și a venit gerul. De pe coasta din capul satului puteau pleca deodată zeci de săniuțe.

 Texte literare adaptate pentru clasa a III-a 

35

Niculiță și Vasilică s-au rugat zile în șir de părinții lor să-i lase la săniuș. Copiii au ajuns în curtea lui Vasilică și au pus sania în tindă. Mama lui Vasilică era mânioasă fiindcă cei doi copii au întârziat. 2

Bifează cu „x” răspunsul corect:

● Expresia „pui de ger” semnifică: un ger mic;

un ger năprasnic.

● Expresia „frigul s-a înmuiat” semnifică: zăpada s-a topit

vremea s-a mai încălzit.

● Expresia „ca din praștie” semnifică: cu viteză mare; 3

încet, lent.

Formulează întrebări legate de textul citit, apoi roagă-l pe colegul de bancă să răspundă la ele. Notează răspunsurile.

• Când _________________________________________________________________? ________________________________________________________________________________ Răspuns: ________________________________________________________________________________ • Unde _______________________________________________________________? ________________________________________________________________________________ Răspuns: ________________________________________________________________________________ • Cum _______________________________________________________________? ________________________________________________________________________________ Răspuns: ________________________________________________________________________________ • De ce ______________________________________________________________? ________________________________________________________________________________ Răspuns: ________________________________________________________________________________ 4

Alcătuiește enunțuri cu sensurile diferite ale cuvintelor „care” și „coastă”. _________________________________________________________________

• care

_________________________________________________________________

• coastă 5

_________________________________________________________________

Găsește însușiri, altele decât cele din textul citit, pentru cuvintele:

• somn

36

_________________________________________________________________

________________________ ________________________

• sănii

________________________ ________________________

 Lecturi și fișe de lectură 

6

Găsește pentru fiecare anotimp trei cuvinte care să-l caracterizeze.

primăvara

7

vara

iarna

Răspunde la ghicitori și descoperă lunile de iarnă:

Prima lună cu ninsoare, Cu vacanţă, sănioare, Moş Crăciun şi jucării, Pom de iarnă, bucurii! ( ________________ )

8

toamna

Eu sunt luna lui Gerar, Un an nou în calendar! Să vă puneţi haine groase, Că mi-s zilele geroase!

Mi se spune meşter Faur, Că scot soarele de aur Printre norii plumburii, Ca să râdă la copii!

( ________________ )

( ________________ )

Adăugând detaliile din casete, vei obține descrierea anotimpului iarna. Scrie o compunere despre iarnă și dă-i un titlu potrivit, format din trei cuvinte.

• a pus stăpânire pe lume • s-a înseninat și s-a pus

pe un pui de ger

• omătul ca un cojoc gros

iarna

• casele s-au cufundat sub

acoperișurile grele de zăpadă

______________________________________________ ___________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________

 Texte literare adaptate pentru clasa a III-a 

37

Aleodor Împărat

(adaptare după Petre Ispirescu) A fost odată ca niciodată un împărat. El ajunsese la bătrânețe și nu a avea niciun copil. Dar iată că se îndură norocul și de dânsul și dobândi un drag de copilaș. Împăratul îi puse numele Aleodor. Când fu a-l boteza, împăratul adună toată suflarea ca să se veselească vreme de trei zile și trei nopți. Băiatul de ce creștea, de-aia se făcea mai isteț și mai iscusit. Nu mai trecu mult și iată că împăratul ajunse la ceasul morții, luă copilul pe genunchi și-i zise: — Dragul tatei, iată că Dumnezeu mă cheamă la el. Eu simt PETRE ISPIRESCU că tu ai să ajungi om mare. Asupra cârmuirii 1 împărăției n-am (1830-1887) nimic să-ți zic, fiindcă tu, cu iscusința ta, știu că ai s-o duci bine. Un lucru numai am să-ți spun: vezi tu muntele acela, să nu te ducă păcatele să vânezi pe acolo! Acel munte este moșia lui Jumătate-de-om-călare-pe-jumătate-de-iepureșchiop. Cine calcă pe moșia lui, nu scapă nepedepsit. Acestea zicând, își dădu sufletul. Aleodor, după ce se urcă în scaunul împărăției, deși copilandru 2, puse țara la cale ca un om matur. Toată lumea era mulțumită de domnia sa și oamenii se mândreau cu el. Aleodor ieșea adesea la vânătoare. El ținea însă minte ce-i spusese împăratul și se silea să-i păzească cuvintele cu sfințenie. Într-o zi, nu știu cum făcu, dus fiind pe gânduri, alunecă și călcă pe pământul pocitului 3 de om. N-apucă să facă zece, douăzeci de pași, și iată că se pomeni cu dânsul dinaintea lui. Pocitania pământului îi zise: — Toți nelegiuiții 4 ce-mi calcă hotarul cad în robia 5 mea. — Mai întâi trebuie să știi, îi răspunse Aleodor, că din nebăgare de seamă și fără de voia mea am călcat pe moșia ta, și n-am niciun gând rău. — Eu te socoteam mai altfel; dar văd că ai de gând să-ți ceri iertare de la mine ca toți fricoșii. — Ba să mă ferească Dumnezeu! Eu ți-am spus curatul adevăr și dacă vrei luptă, alege-ți: în săbii să ne tăiem, în buzdugane să ne lovim, ori în luptă să ne luptăm. — Nici una, nici alta. Ca să scapi de pedeapsă alt chip nu e, decât să te duci să-mi aduci pe fata lui Verdeș Împărat. Aleodor se simțea vinovat, așa că făgădui să facă ce i se cerea. Plecă deci la drum și, cum mergea el gândindu-se și întrebându-se oare ce îi va fi dat să întâlnească în călătoria asta, se pomeni pe marginea unui eleșteu, unde o știucă se zbătea de moarte pe uscat. Cum o văzu, el se duse să o ia să-și aline foamea cu dânsa. Știuca îi zise: — Nu mă mânca, te rog, ci mai bine dă-mi drumul în apă, că mult bine ți-oi prinde. Aleodor o ascultă și îi dădu drumul în apă. Atunci știuca îi mai zise: — Ține acest solzișor și când te vei gândi la mine, eu voi fi la tine.

38

 Lecturi și fișe de lectură 

Flăcăul plecă mai departe, dar se tot mira de o astfel de întâmplare. Când, iată că se întâlnește cu un corb ce avea o aripă ruptă. Și voind să vâneze corbul, acesta îi zise: —Decât să-ți încarci sufletul cu mine, mai bine ai face să-mi legi aripa, că mult bine ți-oi prinde. Aleodor îl ascultă, căci era băiat de treabă, nu doar viteaz, și îi legă aripa. Când era să plece, corbul îi zise: — Ține pana asta, voinicule, și când te vei gândi la mine, eu voi fi lângă tine. Aleodor luă pana și își văzu de drum. Dar nu făcu decât o sută de pași și iată că dădu peste un tăune 6. Când se pregătea a-l strivi cu piciorul, tăunele zise: — Cruță-mi viața, Aleodor Împărat, și eu te voi ajuta la nevoie. Ține acest pufuleț din aripioara mea și când te vei gândi la mine, eu voi fi lângă tine. Auzind Aleodor acestea, îl lăsă pe tăune să se ducă în voia lui. Și mergând înainte, timp de nu știu câte zile, dădu de palatele lui Verdeș Împărat. — Ce vrei, flăcăule? îl întrebă împăratul când îl văzu. — Ce să vreau, mărite împărate, îi răspunse el, iată sunt trimis să-ți cer fata! — Bine, băiete. Dar mai întâi trebuie să facem o învoială, căci așa este obiceiul la curtea mea. Ai voie să te ascunzi unde vei dori, trei zile de-a rândul. Dacă fiica mea te va găsi, capul ți se va tăia!! Iar de nu te va găsi, atunci cu cinste împărătească o vei lua de soție. — Am credință în Dumnezeu că nu mă va lăsa să pier. Să facem învoiala, mărite împărate. Fiind și fata de față, se învoiră ca a doua zi Aleodor să se ascundă cum va ști mai bine. Și cum se tot gândea și se răzgândea el unde s-ar putea ascunde mai bine, iată că-și aduse aminte de știucă. Scoase solzișorul, se uită la el și se gândi la stăpâna lui. Și iată că știuca apăru pe dată și veni și îi zise: — Ce poftești de la mine, Făt-Frumos? — Ce să poftesc? Iată ce mi s-a întâmplat... Poți să mă ajuți? — Nu te mai îngrijora. Lasă pe mine. Și îndată, lovind din coadă, făcu pe Aleodor un peștișor și îl ascunse pe fundul mării, printre ceilalți pești. Când se sculă fata împăratului, își luă ocheanul7 și se uită cu el în toate părțile. Nu-l văzu pe Aleodor nicăieri. Ce-i veni ei atunci, se uită cu ocheanul și în mare și îl zări acolo, în adânc, printre pești. Pasămite, ocheanul ei era năzdrăvan 8. — Ieși de-acolo, hoțomanule, îi zise ea râzând. Din om te-ai făcut un peștișor și te-ai ascuns pe fundul mării?! Aleodor nu avu încotro și trebui să iasă. Fata îi zise împăratului: — Mi se pare, tată, că flăcăul ăsta mi-a venit de hac. Și e tare frumos. Chiar de l-oi găsi și a treia oară, să-l ierți, tată, că nu e prost ca ceilalți. Chipul îl arată a fi ceva mai deosebit. — Vom vedea, îi răspunse împăratul. A doua zi, ce-i veni lui Aleodor, se gândi la corb. Acesta se înfățișă numaidecât înaintea lui, și-i zise: — Ce vrei, stăpâne? — Ia uite ce mi s-a întâmplat... Nu știi tu ceva să mă înveți? — Să încercăm.

 Texte literare adaptate pentru clasa a III-a 

39

Și, lovindu-l cu aripa, îl făcu un pui de corb și îl vârî într-un stol de corbi ce urcase în zbor până la vântul turbat. Cum se sculă fata, își luă ocheanul și iarăși îl căută prin toate locurile. Nu era nicăieri. Caută-l pe pământ, nu e! Caută-l prin ape și prin mări, nu e! Către amiază, se uită în sus și îl zări în slava cerului în stolul de corbi. Îi zise: — Dă-te jos de-acolo, omule, ce te-ai făcut pasăre? Nici în rai nu scapi de mine! Se dădu jos, că n-avea ce face. A treia zi, dis-de-dimineață, Aleodor se gândi la tăune. Acesta veni într-un suflet. După ce îi spuse ce vrea, tăunele zise: — Lasă pe mine, te ascund eu de nu te va găsi în veci. Tăunele îl făcu o lindină 9 și-l ascunse chiar în părul fetei, fără ca ea să simtă ceva. Fata a luat ocheanul și l-a căutat toată ziua pe Aleodor, dar nu l-a găsit deloc. I se părea că-l simte prin preajmă, dar de văzut nu-l vedea. Căută cu ocheanul prin mare, pe pământ, prin văzduh, dar nu-l văzu nicăieri. Către seară, obosită de atâta căutare, strigă: — Arată-te odată! Te simt că ești pe aici, pe aproape, dar nu te văd. Tu m-ai învins, a ta o să fiu. Dacă auzi el că este învinsă, se dădu binișor jos din părul ei și i se arătă. Împăratul n-avu nici el ce mai zice și îi dădu fata. Când plecară, îi petrecu cu mare cinste și alai, până afară din împărăția lui. Cei doi porniră la drum și ajunseră cu bine la Jumătate-de-om-călare-pe-jumătate-de-iepure-șchiop. Aleodor îi zise: — Iată, mi-am îndeplinit slujba! Ți-am adus fata. Acum pot pleca, sunt liber. Dar fata împăratului, când văzu acea arătare, se cutremură de scârbă și nu voi să rămână la dânsul pentru nimic în lume. Pocitania se dădu pe lângă fată și începu s-o lingușească 10 cu vorbe mieroase și să se dea cu binele pe lângă dânsa, pentru a-l lua de bărbat. Dar fata îi zise: — Dispari din fața mea imediat! Dacă se văzu respins, arătarea plesni de necaz și muri pe loc de ciudă! Atunci, Aleodor își întinse împărăția și peste moșia lui Jumătate-de-om-călare-pe-jumătate-de-iepure-șchiop și luă de soție pe fata lui Verdeș Împărat. Urcându-se din nou în scaunul împărăției, Aleodor domni și trăi în fericire alături de soția sa, până la adânci bătrâneți. Iară eu încălecai pe-o șa și vă spusei dumneavoastră povestea așa. VOCABULAR

Citeşte cu atenţie cuvintele explicate şi reţine-le!

● (1) cârmuire = domnie, conducere; ● (2) copilandru = băiat în perioada de trecere de la copilărie la adolescenţă; ● (3) pocit = foarte urât, diform, slut; ● (4) nelegiuit = ticălos, criminal; ● (5) robie = asuprire, sclavie; ● (6) tăun = insectă de culoare brună, cu pete galbene pe pântece; ● (7) ochean = instrument optic pentru examinarea amănunţită, cu un singur ochi, a obiectelor situate la distanţe mari; ● (8) năzdrăvan = (aici) care face lucruri fantastice; ● (9) lindină = ou de păduche; ● (10) a linguşi = a lăuda în mod exagerat pe cineva pentru a-i câştiga bunăvoinţa;

40

 Lecturi și fișe de lectură 