Junimea Si Titu Maiorescu [PDF]

  • Author / Uploaded
  • Hebe
  • 0 0 0
  • Gefällt Ihnen dieses papier und der download? Sie können Ihre eigene PDF-Datei in wenigen Minuten kostenlos online veröffentlichen! Anmelden
Datei wird geladen, bitte warten...
Zitiervorschau

,,Junimea” si Titu Maiorescu

Dupa 1860 se contureaza una dintre cele mai stralucite epoci din cultura romana, epoca marilor clasici, cand apar : societatea ,,Junimea”, revista ,,Convorbiri literare”, operele de exceptie ale lui Eminescu, Creaga, Caragiale, Slavici sau critica lui Maiorescu. Constituita in 1863, la Iasi, din initiativa unor tineri intelectuali de orientare filogermana ( Titu Maiorescu, Theodor Rosetti, Iacob Negruzzi, P.P.Carp si Vasile Pogor ), ,,Junimea” reprezinta prima societate literara superior organizata. Ea a impus o directie noua in cultura romana, directie caracterizata prin spirit critic si printr-un sentiment al valorii. Activitatea ,,Junimii” a fost orientata spre problemele limbii, literaturii si culturii romane si a avut cateva obiective fundamentale :     

impunerea valorilor estetice si a spiritului critic incurajarea literaturii nationale promovarea originalitatii unificarea limbii romane educarea publicului prin organizarea unor conferinte pe teme de interes general, numinte de junimisti ,,Prelectiuni populare”.

Spiritul junimist a fost definit de criticul Tudor Vianu, care i-a fixat principalele trasaturi :   

gustul pentru filozofie si oratorie clasicismul si spiritul academic ironia si spiritul critic.

Fara a exista o prapastie intre pasoptism si junimism, se contureaza totusi niste diferente care tin de momentul istoric si de principiile estetice. In timp ce pasoptismul este fundamental romantic, fara a respinge clasicismul, junimisul este fundamental clasic, fara a respinge romantismul, dar cu deschidere spre realism. Mentorul gruparii ,,Junimea” a fost Titu Maiorescu - critic literar de directiva, estetician si indrumator cultural . Studiile publicate de acesta in revista ,,Convorbiri literare” ( organul de presa al ,,Junimii”, aparut in 1867 ) vizau in deosebi domeniile limbii, literaturii romane, al culturii, esteticii si filozofiei.

Articole precum ,,Despre scrierea limbei romane”, ,, Neologismele” si ,,Betia de cuvinte” aduc in discutie probleme importante, cum ar fi introducerea alfabetului latin, combaterea ortografiei etimologice, imbogatirea vocabularului cu neologisme de origine latina sau respingerea falsilor oratori. In calitatea sa de critic literar, Titu Maiorescu a realizat cateva studii importante precum ,,Poeti si critici”, ,,Directia noua in poezia si proza romaneasca”( directie reprezentata de Vasile Alecsandri si de tanarul Eminescu) si ,,Eminescu si poeziile lui”- articol in care lanseaza ideea ca poetul este produsul geniului sau innascut si ca opera sa va avea o influenta covarsitoare asupra literaturii secolului XX. In articolul ,,In contra directiei de astazi in cultura romana” criticul dezvolta ,,teoria formelor fara fond”, acuzand burghezia romana ca a intemeiat institutii dupa model occidental, in absenta unui fond autohton. Ideile estetice maioresciene sunt exprimate in doua lucrari fundamentale : ,,Comediile d-lui I.L.Caragiale” si ,,O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867” – primul nostru tratat de estetica. Articolul ,,Comediile d-lui I.L.Caragiale” (1885) are un accentuat caracter polemic, fiind totodata un elofiu adus dramaturgului. Criticul raspunde detractorilor lui Caragiale care il acuzau pe dramaturg de trivialitate, in urma vizionarii ultimei sale comedii, ,,D-ale carnavalului”. Maiorescu incearca sa demonstreze in ce consta moralitatea in arta, punand in discutie raportul dintre morala si estetica, dintre arta si realitate. Criticul vorbeste pentru prima oara de originalitatea operei lui Caragiale si mai ales de realismul personajelor. Raspunzand acuzatiilor nedrepte aduse lui Caragiale, Maiorescu considera ca numai arta proasta este imorala. In viziunea sa, arta are valoare morala numai daca are valoare estetica si daca trezeste in sufletul cititorului acea stare de catharsis (purificare prin contemplatie artistica). Maiorescu da numeroase exemple din artele plastice si din literatura universala, demonstrand ca valoarea unei opere consta in capacitatea ei de a produce emotii puternice. Prin intreaga sa activitate desfasurata in cadrul societatii ,,Junimea” si revistei ,,Convorbiri literare”, Titu Maiorescu a contribuit la formarea unei conceptii estetice clasice, impunand in literatura romana primatul valorilor estetice.