Junimea Titu Maiorescu Art [PDF]

Zitiervorschau

PERIOADA MODERNA

Repere ale cazului DupiUnireadinl85g,paradigmaculturalsrealizatddepaqoptiqti critic de o noul .rt" frra in disculie qi supusi ""'i t"'"t examen de mare solidagrup un se impune ca ;;;.;;ii. de intelectuali care si, constituie secol' de sfert iiiui. iO"ofogica qi culturali' timp de un intorqi tineri ciliva elita culturii rom6ne, orientind evolulia acesteia.

delastudiidinstr6in6tateintemeiazd|a|aEisocietateaculfurald Peffe Carp' Theodor Junimea,in iarna anului 1863: Vasile Pogor' pierNegruzzi qi Titu Maiorescu' Astfel' Iaqul' careiqi Rosetti, Iacob

Unite la BucuJ.rr. irtai.tut"u piin stabilirea capitalei Principatelor

cd Junimea concentreazd ,"q,1, aotardeqte prestigiu cultural, P:"t* reprezentanli ai tinerei qi instruili i, ,anO.r.if. ei'peiei m-ai talentali genera{ii.

Junimiqtiiaurecunoscutmeritelepredecesorilor.Genera{ia a societa{ii arut rol decisiv in procesul de modernizare participarea prin atit nafionale' romAneqti, de construire a identit6lii cultur6' mai ales prin liteqi cat a politic[ ldrii, ;;i*d la viala -pr]n incepu;;;t; originali, cu specific nalionaf' Paqoptiqtii' "oameniimodernS: romani ;hi;" d;-" (iaul iomea), auintemeiat literaturaneoclasice elemente Ei ilupreludnd Ei au asimilat romantismul, folosit au *irirr", au fondat speciile ii genurile in literatura romdn6' folclorul(istoria, romantic secolului sursele de inspiralie speciricJ literatura in valorificAnd populard' nutural, au dLscoperit poezia populare' cult6 resursele expresive ale limbii priviti 9t."-o.uu generaEpoca de intimeiere (1821-18-60).este

p"$";;;,; ;

decurgand din exigenla tie de i'ntelectuali dintr-o perspectiva criticd, F6r5 s6 renun{e la ffi;i/6.iipror""a", ."u1", a culturii romine. alte mijloace' unitSlii nalionaie, noua generalie il impune cu

iJ."frf

europeana prin mar-

urmarind calitatea modernizarii;i sincronizare climat de seriozitate' de creatori. Exigenlele junimiqtilor ^vizauun qi de competentd proteslonala' temeinicie "--- -t, junimiqti: touie domeniile culturii intemeiate de paqoptiqti,

provoaci . 1 :--:L:^+ de_corifei: r^ ^^-ir, r-- .in schimbiri majore: domeniut nmnii combat latinismul iniliat August Treboniu Scolii Ardelene qi continuat de urmaqii acestora' latin >' alfabetului Cipariu; suslin modemizarea ffi*Gii.*i.i stric : neologice ;;;;;f[ foneticn; piedeazd pentru imprumuturile necesare din limbile romanice; suslin timp de 17 ani c:'in domeniul educafiei culturale' pe teme de istorie' frcluri de conferin(e (,,preletliuni populare") auditoriul c'' i;;;il, liieratur., aiti arte,'prin care familiarizeaz[ tip de discur' ,"1i. i.i"l din spaliul cultur;l;uropean, impun un noupracticatl pdni p,rUii., de 1inui6 academicd, in contrast cu oratoria public avlzat; Itunci -'-'- . qi pregitesc un . i, ioilenirl literaturii, iqi propun sdrealizeze o antologie disculiilc: ate esen\iale poezier tomilne, proiect eguat, da1-'g:ttt t-t seleclia si criteriile poeticit[lii T*t]ot .:":^"1-t:]:::::. asupra poeztet ronla\! i*Jt"f lui Titu Maiorescu, O cercetare criticd ilpcuie.s.t tilt-tlll de I a 1 B 6 7,."p.,'"ot"iic fundamentlt; resping mec -i;;;;;i;.;a crealiei literare prin criteriul estetic; certe' judecate d-:i critateaqi veleitarismul, promovind.valoril'e ea artistic[' o.i gi"uf iiut.a viziunii qi r ealizar

;;iril

f t:51

CRITICISMUL JUNIMIST

Erernln JuNlun Junimea are o existenli de mai multe decenii, cu activit[li qi orient[ri ce se schimbi de la o etapi la alta.

Prima etapi, cea iegeand (1863-1874) a societdlii, cu intruniri sdpt[mAnale in casa lui Maiorescu ,si in cea a lui Pogor, constifuie faza ideologicd, de afirmare gi de legitimare prin combaterea vechii direclii in cultura romdn6. Junimltii eviti implicarea politicd, activitatea lor vizeazd trei direclii: limba, literatura qi cultura. Activitllile cuprind un larg spectru cultural gi se manifesti prin: . prelecliunile populare cu public larg, intdlnirile in cerc restrAns pentru lectura crealiilor originale; . editarea unei reviste a societdfii, Convorbiri literare, incepAnd cu I martie 1867, cu aparilie lunard; . folosirea unei tipografii gi librdrii proprii pentru a publica qi rdsp6ndi opera membrilor societ5lii; . suslinerea campaniilor pentru limba romAnI literard vizdnd alfabetul qi ortografia.

A doua etapl, cea a qedinlelor duble (1874-1885), este marcati de intrarea junimiqtilor in viala politicd, in partidul conservator. Funclia de ministru al Instrucliunii Publice il obliga pe Titu Maiorescu si se stabileascl la Bucuregti. Lui i se aleture Mihai Eminescu Ei Ioan Slavici, ca redactori la ziarul Timpul, oficiosul partidului conservator. Junimea se scindeazi, qedinlele se tin atat la Iaqi, in casa lui Vasile Pogor,'c6t qi la Bucuregti, in casa lui Titu Maiorescu. ActivitSlile Junimii se indreapti mai ales spre literarurd: . se consolideaz[ ,,direclia nouil' in poezie qi in prozd prin capodoperele marilor scriitori - Eminescu, Creangd, Caragiale. Slavici, publicate in revista Convorbiri literare, dar gi in volume: . poeziile lui Eminescu qi nuvelele lui Slavici sunt traduse in limba germanl de Mite Kremnitz, cumnata lui Titu Maiorescu; . Junimea continui si ofere burse tinerilor pentru studii in striinltate; . criticismul se manifesti acum prin noi campanii, notabile fiind polemica lui Maiorescu privind ,,arta cu tendin(d" gi ..arta pentru artd", purtatd cu Constantin Dobrogeanu-Gherea. A treia etapi incepe dup6 1885, cind intrunirile in cenaclu se rdresc, solidaritatea se destrami din motive diverse, revista Convorbiri literare este mutati la Bucureqti, unde se muti qi Iacob Negruzzi, directorul publicafiei. Angajarea politicE a intemeietorilor Junimii are efecte gi asupra societifii, care pierde din autoritate. . revista Convorbiri literare capdtd caracter universitar, public6nd studii qi articole de strictl specialitate (istorie, filozofie, filologie, geografie); . conducerea publicaliei trece in m6inile discipolilor maiorescieni, devenifi intre timp figuri importante in cultura wemii; ace;tia dau.revistei o orientare gtiinlific5, in dauna crealiei literare originale, care ii conferise popularitate Ei prestigiu.

PERIOADA MOOERM

Formularea cazului Dacd scriitorii paqoptiqti au alcdtuit qi au pus in practici un program coerent de construire a identititii nalionale

prin interme_ diul literaturii, generatia urrnitoare se considerd indreptrlitd sr reageze fundamentele culturii romdne moderne, printr-o u.1irrn. criticd vizdnd toate domeniile: cultura, politica, viala sociald gi morali. Cazul il constituie identificarea qi ilustrarea criticismurui junimist, care analizeazdurmdrile adaptirii prea rapide qi superficiale a instituliilor qi a formelor civilizajiei occidentale. opera de intemeiere a civiliza\iei gi a culturii romane moderne, infdptuitn de predecesori,

este criticatd sever, cu scopul unei schimbdri d-e paradijmd.

. Junimiqtii sanctioneazd evolulia gribiti,,,arderealtapelor,,, in activitatea pagoptiqtilor, considerAnd mai potrivitl o evolulie ,,pas cu pas", prin asimiliri controlate de spiritul critic. Descrierea gi analizarea cazului Dedangarea luptei cu,vechea direcfie": Prima gedin!6 a Junimii este consideratd o intrunire in casa lui Petre Carp, in toamna anului 1g63, in cursul cdreia amfitrionul face lec_ tura propriei traduceri din Macbeth,

_

criticismul junimist

publicarea lucrdrii lui

se manifestd

bitilia pentu limbi

intdi in domeniul limbii, prin

ritu Maiorescu Despre scrierea rimbii romdne (1866). contextur publicirii este semniiicativ, pentru cd precede

intemeierea instituliei academice qi porneEte campania noilor forfe culturale impotriva curentului latinist. Scopul major qi urgent al unei institu{ii de tip academic era codificaria limbii: ,i-prticur"a alfabetului latin, unificarea ortografiei, elaborarea unei gramatici gi a altor mijloace de normare a limbii literare. Lucrarea lui ritu Maiorescu formuleaz[ prima tezd a conAcademia Romdni cordan(ei intre formi qi fond, referindu-se ra rafortul necesar intre Bazele Academiei se pun in alfabetul latin qi limba rom6n5: aprllie 1866, dupd abdicarea lui Cuza, ,,In momentul in care romanii s_au pdtruns de adevirul cd c6nd, printr-un decret al Locotenentei limba lor este o limbd romand, in acel moment qi domnegti, se infiinleazd,,societatea forma extraorliterara", cu un numdr de 21 de mem_ dinard sub care avea sd se prezinte aceasta, adeci scrierea sau [...] bri, selectali din toate provinciile ro_ literile trebuiau sd fie luate tot de la romani. astfel, arfabetul $i, m6negti: patru din fara Rom6neascd, slavon, care invdlea mai mult decAt revela limbarom6ne,'gif" c6te trei din Moldova, Transilvania il primisem numai dintr-o oarbi intdmplare externi fu alungat.ur. gi Basarabia, c6te doi din Maramureg, din scrierea noastri cea nour gi fu inlocuit Bucovina. Banat gi Macedonia. Ei arfabetur latin." (i"rpr" frin nu s-au putut intruni dec6t in august scrierea limbii romdne) 1867, la Bucuregti, in atmosfera Salutand adoptarea alfabetr.rlui latin in locul celui chirilic creat6 de perfectarea dualismului (slavon), Maiorescu incepe combaterea etimologismului austro-ungar. ce provoca mari temeri promovat de curentul latinist, cu reprezentan{i de mare pentru soarta romdnilor din lmperiul autoritate in epoci: Austro-Un!;ar, supugi unei previzi_ etimologismurui in ortografie este arta. El cere ca ._ "Es_en{a dupd bile politici d€ deznalion alizare. ce literele alfabetului s-au stabilit, fi" .u sernne, fie firi sernne, Prima gedinta s-a linut sub scrierea ortograficd insd si nu se indrepteze dupi vorbirea actual6, semnul ideii de unitate culturald a foarte influen{atd prin legi eufonice, ci dupd legile rom6nilor de pretutindeni gi, Ia pro_ A.riruJi.i cuvintelor de la originea lor, intrucdt aceasta se poate pu.nerea lui George Bari!iu, igi urmdri in intreaga traditie a limbei. De aceea d. cipariu schimba numele in Societatea scrie cuvdntu I bine nu Academica Rom6na, din 1g79 _ .u. il il pronun(im noi, ci cu e, idecd, bene, e fiind vocala Academia Rom6nd "uT. originari." de fald fiind T. Maiorescu, l. Negruzzi, N. Burghele 9i Th. Rosetti.

CRITICISMUL JUNIMIST

iu Ele-

ire-

In opinia lui Maiorescu, aplicarea etimologismului in scriere ar fi awt ca efect un regres: limba ar fi fost secole in urm6. ,,arun.uld,, "u De-si numit membru al Societi{ii Literare (viitoarea Academie), in iulie 1867, Maiorescu demisioneazd, in semn de protest fatd de respingerea proiectului sdu privind scrierea limbii romdn" .i ,u

idca

in 1879, cdnd Academia victoriei in prima,,bitdlie" culturald.

[nllea

Extinderea lupteiin plan cultunal: confruntarea desdrist

reveni abia

ii

acceptd proiectur, semn al

icre

orl

In contra direcfiei de astdzi in cultura romdnd

, III

de Titu Maiorescu

pas

E IE U2 Dde

rle

:d IGT

is mTE ca

lr-.-l

nd

rl h

;12

&

ja. pa

B

L hi

h

I

L

(fragmente)

. cufundatr pdn6 ra inceputul secolurui XIX in barbaria orientali, societatea romdni, pe la 1g20, incepu a se trezi din letargia ei, apucatd poate de-abia atunci de migcarea contagioasd prin- care ideile Revoluliunii franceze au str[brtut p6nr in g"ografice ale Europei. Atrasd de lumind, junimea noastrd "-*t.e*ita1it. intreprinse acea emigrare extraordinari spre fantAnele gtiinlei din Franla

Ei Germania, care pdn6 astdzi amers tot crescdnd gi care a dat mai ares Romdniei libere o parte din lustrul societdlilor striine. Din nenorocire, numai lustrul dinafari! crci nepregdtili precum erau qi sunt tinerii noEtri, uimiJi de fenomenele mdrele ale culturei moderne, ei se pitrunseri numai de efecte, dar nu pdtrunseri p6nd la cauze, vdntrd numai formele de deasupra are ciiirizaliunii, iar nu innevazuser5 fundamentele istorice mai adinci, care au produs cu necesitate acele forme qi fdrd a c6ror preexistenld ele nici nu ar fi putut exista. $i astfel, mirginili intr-o superficiaritate fatard,cu miniea qi cu inima aprinse de un foc prea ugor, tinerii romdni se intorceau

se intorc

qi

in patria lor cu hotirdrea de a imita qi a reproduce aparenculturei apusene, cu increderea c[ in modul cer mai grebit fele ro. gi realiza indati literatura, gtiinla, arta frumoasd qi, mai int6i de toate' libertatea intr-un stat modern. $i aqa des s-au repe{it aceste iluzii juvenile, incdt au produs acum o adevarati atmosierd inte_ lectuali in societatea rom6ni, o direclie puternicd, ce apuc6 cu t6rie egald pe cei tineri ;i pe cei b6trani, p" cari se duc spre a invila "Li gi pe cei cari s-au intors spre a aplica invi{itura lor. t...j inainte de a avea pa.tid" politi"", care sd sim!6 trebuinla unui organ, gi public iubitor de qtiinlr, care si aib6 nevoie de lecturi, noi am fundat jurnalele p^olitice gi reviste literare qi am falsificat gi disprefuit jurnalistica. inainte de a avea invdldtori s6tegti, am ficut ;coli prin sate, Ei inainte de a avea profesori capabili, am deschis gimnazii qi universitd{i gi am falsificat instrucliunla publici. inuir," de a avea o cultura crescuti peste marginile qcoaielor, g, ie*t atenee romine qi asocialiuni de curturi qi am depreliat sfrritul de societd{i literare. inainte de a avea o umbrd ,ni.ui de activiiate ;tiinlifici original5, am ficut Societatea academici rom6ni, r".".r liunea filologicd, cu secliunea istorico-arheologici qi cu secqi,nea

PERIOADA MODERNA

qtiinferor naturare. si am farsificat ideea academiei. inainte de a avea muzicd; inainte de a avea un singur pictor a" uuroa,q

:Xj:,,J.:il;:l:L?#

r,";i;;;;;;lde

;.;ffi ilHilllrill,,j

singurd pi"ra'aiu*uticr de merit, am tundat e, am depreliat ,si falsificat toate aceste forme de

,'#frT*ffiili..; ,

.rltur'.

"tJ

in aparenl,, dupi statistica formelor dinafarl, rom.nii astdzi aproape intreaga posed civ,izare o..il"r,ura. Avem poritica si ei u"ua.rii, ,","'rn"'u"ori riteratu.e, *x;:? ;i uuem

il:I*:T:,f

i,.""il;;;;;;::#::T,l;.tr;.n:l;:ff dament, stafii f,rd trup, iluzii mai inalte ale romdnilol .rr"

j,.,'#fi g:,T:i:l"o: :,, ,

.uu .u." sudoarea ea i ri

f#;;;;; nJi il# J."i,.

;:Hi[rul]*i

qi astfel cuttura ctaselor valoare, gi abisul ce

ne ii n' ii"in,imai addnc. Singura

iil;;;",i;, ffiil iljffi*;"#?,: :ffi#:",_:" or Cici cici lui zilnicd." zilniai *jj, ; ;;';

,:#, ""-i,Ii,i^:'::,:'".",o.. i "Jff '#j{,ffi ea o^^+

i ?i silim sd ne pldteascd

superioare. p.,,

din

[,

::*:i cu obolul 1,1*f, "."u urmi il cel din or"#,'rr'r'na,5i i-cangi i m ic i en i i ate nianii i, B ;;;.#i'or.#,,If Ei .nostri, acadeqi Stiengifice de Pretutindenea, qi din recunoqtinfd ,ur,-"l]are ".1 ffi;,,'.:lT,#"f ciu ru

;:ffJ;,';:;:::#:ffi Iilt

:llJ;"fi# :T

Teoria formelor fdrd fondexprimd

.

vi: asupra currurii, are un rrrorr.rt'iir;;;"r,rr.a lui ritu Maiorescu principii : auronomia fii nd construitd pe trei valorilo4 j i'^Y' :",

v;i;;"'::: intre cultur;-;il;"[;r., t *";#;. .;, torma. at6tunitatea llilri:. in culturi, sociald. cat li in;";;,,r;. -,_

.plr9irl fundamental in contra

'i;f!ilJG::xu:::!::;#:i:

:j#ii;:::ffi8;rujt,tlilll j: i:.:?tsi:"iJt,.r,llx:ru Teoria maioresciand a con_ la

!_?.":i rflb-uit .

rurl:y[slff:'i,:,ff

it.tT;il"lJ.ffi #*,s:;; it rai ;i

ritotogtce considerate tundamentar. .istorice onstrali e de lati n i tar e^a i p e n t ru tn c ep "u r".i"n'ri'i7o r,, w u r i I ert ",1.:{I'ff . t,, r,a, d i i : ?: y ! " t,i i,' :,;,1; f ". l' ;;," ;

a.JlliTll:t

r

r,)i {K,t; :::;

".,

dob6ndirea unei noi con_

:1,1i," 9". sine

a

cutturii ,omane.

care trebuie neapdrat ^El.:r!entyl pls in evidentd este inlocuirea sen_

lff

Autonomia valorilor porneqie de lat un principiu din filozofia Kant

Iui Immanuel

xt;,il" :i,,,to,as,-rir."

r:H'd,",T

i,loi

#lz*r*-'*

monstrative qi de motrvalii

provocate de intenfii de-

politice. ,;;;;;;;, ur..

Maiorescu exnrimd prin criterii speciflie, fiecdrui domeniu evitand astfer qD,.,r contacterii contaminarea., ce confuzia valor,or. _v are srw ca ua efect ElgCl

,.".,Y.n141:rik;,,::'i:i.:::::r"re

esre prezentati ca rapoft

ffi*ffffi;i*giffffi#,ffitffi ""tr" o" iiln#,.,,u"d",u"

,n",

jlll;yi,iiiiiil,yl::**r*n:ijTlr,"llx,;:;:H:1:

CRITICISMUL JUNIMIST

a

I

giei colective, traditiile qi spiritul acestora (in ansamblul lor), aga cum se reflecti in conduita practici. Prin formI, sunt desemnate structurile institulionale, juridice qi politice ale societifii, sistemul de educa{ie, instituliile culturale (presa, teatrul, conservatorul, filarmonica, Academia etc.), prin care se realizeazd circula{ia valorilor in cadrul societilii. Teza maiorescian[ susfine evolulia organicd a unei societ[fi, adicd dezvoltarea de la fond spre forme, cu plstrarea unei concordan{e permanente intre ele.

F

1.

I

I b. d F

r f,

I I

2.

t I I I

5.

6.

I

i

7.

t

l

filologia romAneascd din secolul XIX-lea, care, [n continuarea $colii Ardelene, a urmirit si dezvolte gisd fortifice demonstrafia referitoare la originea latini a limbii rom6ne, ajung&nd la exageriri pugi la intervenfii contrare spiri-

tului limbii vorbite: lncercarea de a unor cuvlnte de origine sau modificarea unor cude origine latind astfelincit sd apropie vizibil do forma lor ori-

efectele persuasive ale acestora. 3.

B

L

ale culturii gi civilizafiei romdne moderne. Selectali sintagmele expresive prin care autorul subliniazi ac-

liunea pa;optigtilor de imitare a civilizaliei apusene, comentali

4.

,

Precizali reperele folosite de autorul studiului pentru a pune in opozitie ,,barbaria oriental5" gi ,,lumina" occidentalE ca etape

1. un cuv6nt, o expresie sau

formd sintactici imprumutate din limba latind intr-o alti 2. un curent in lingvistica 9i

8.

9.

10.

11.

Identificali catzele preluirii f[ri discern6mAnt a modelelor de civilizalie reprezentate de Franla gi Germania. Inventariali reperele invocate de membrilgeneraliei anterioare ca dovezi palpabile cd procesul de modernizare a civilizaliei romine s-a incheiat. RecunoaEteli contraargumentele aduse de Titu Maiorescu privind efectele acliunii inaintaqilor in mai multe domenii: via!6 politicd, jurnalistici, instruclie publici gi institufii culrurale. Explicali care sunt intenliile autorului in construirea contraargumentelor printr-un Eir de paradoxuri. Comentali imaginile alese de Titu Maiorescu pentru a descrie fundamentarea greqiti a culturii romdne moderne: ,,edificiu fictiv" qi ,,caricaturd a civilizaliei". Motivali viziunea maioresciani asupra distanlei periculoase intre elita intelectuali qi lumea !5rdneasci, a cdrei muncd susline material o culturi in care nu se recunoaqte. Titu Maiorescu enunld in ultima parte a studiului trei principii (,,adevIruri") dispuse in succesiuire logici: . renunlarea la indulgen{a fali de mediocritSli in toate domeniile; . imitalia formelor discrediteazl cultura; . falsa culturi este mai nociv[ decAt lipsa ei. Lucra{i in trei grupe, formula{i in scris doud argumente sau doui contraargumente pentru fiecare principiu (,,adevir") enunlat de Titu Maiorescu. Motivali menlinerea si acceptarea unei opozifii radicale intre ,,barbaria" oriental[ qi ,,lumina" occidentald, lin6nd cont de pozi\ia qtiin{ifici qi de mentalitatea epocii noastre. Stabiliti reperele pentru a formula o definilie a ,,barbariei". linefi cont, in formularea definiliei cerute, de cele doui elemente necesare oriclrei definifii: genul proxim gi diferenla specificS.

12.

Citili studiul integral qi delibera{i asupra actualitdlii afirmaliilor maioresciene, referindu-vi la situalii similare cunoscute de voi din experienld direct6, din presi;i din viala cultural[.

ln ll - Irrl rI.

M, l; lryd

CTONYOIT

BINI LIT IiIIA ItT'.

M{

!d

,rr.&. 5r.,r*&

rtue.-r.t{'*dr rh t,.d,*

[email protected].

L

! x &de

4,lldlqe*.i

' b*do4eblBlFri.s-r!h.-t )td.*'*.d€.5! !p:g fd k!. E+l*ldir-*

d' I dr,dd

& t* .{u

**0Le!r-axnri!.s r^rik*nd,.,*blld*

orr,&.L(