Intrebari Electrotehnica [PDF]

Zitiervorschau

Etapele procesului de autorizare 1. 2.

3. 4.

Inscrierea la examenul de autorizare Acceptarea de catre autoritatea competenta a cererii solicitantului de a participa la examen in calitate de candidat Examinarea candidatilor Emiterea legitimatiei

1

Inscrierea la examen

Documentele necesare pentru inscrierea la examenul de autorizare sunt: 1. Cererea de autorizare insotita de documentele Informatii Profesionale, Detaliile privind lucrarile realizate si Pagina de informatii anexate cererii de autorizare, intocmite conform Anexei 1 punctele A, B, C si D, din Regulamentul pentru autorizarea electricienilor 2. Copie a actului de identitate; 3. Copii ale certificatelor sau diplomelor care atesta calificarea profesionala,  4. Document care atesta recunoasterea certificatelor sau diplomelor de calificare profesionala pe teritoriul României, emis in conformitate cu prevederile legale pentru persoanele fizice straine; 5. Copia integrala a carnetului de munca, care sa ateste experienta profesionala in domeniul in care se solicita autorizarea, acolo unde este cazul; 6. Document care atesta absolvirea unui curs de pregatire teoretica in conformitate cu obligatia precizata la Art. 25)  din  Regulamentul pentru autorizarea electricienilor; 7. Copia chitantei de achitare a tarifului pentru autorizare

2

Conditii de acceptare la examen: Acceptarea la examen se face numai in cazul in care sunt indeplinite concomitent urmatoarele cerinte: 1.

2. 3.

Cererea de autorizare si documentele “Informatii Profesionale”, “Detaliile privind lucrarile realizate” si “Pagina de informatii” sunt intocmite in conformitate cu Anexa 1 pct. A, B, C si D, din Regulamentul pentru autorizarea electricienilor Documentatia inclusa in dosar este completa; Candidatul demonstreaza ca are experienta profesionala minima in domeniul instalatiilor electrice, pentru calificarea profesionala proprie, in conformitate cu prevederile art. 30, 31 si 32 din Regulamentul pentru autorizarea electricienilor

3

Grade si tipuri de autorizare 1.

Gradul I – pentru executarea sub coordonarea sau supravegherea electricienilor autorizati gradul IIB, IIIB sau IVB a instalatiilor electrice;

2.

Gradul IIA – pentru proiectarea de instalatii electrice cu orice putere instalata tehnic realizabila si la o tensiune nominala mai mica de 1kV;

3.

Gradul IIB – pentru executarea de lucrari de instalatii electrice cu orice putere instalata tehnic realizabila si la o tensiune nominala mai mica de 1kV;

4.

Gradul IIIA – pentru proiectarea de instalatii electrice cu orice putere instalata tehnic realizabila si la o tensiune nominala maxima de 20kV;

5.

Gradul IIIB – pentru executarea de lucrari de instalatii electrice cu orice putere instalata tehnic realizabila si la o tensiune nominala maxima de 20kV;

6.

Gradul IVA – pentru proiectarea de instalatii electrice cu orice putere instalata tehnic realizabila si la orice tensiune nominala standardizata

7.

Gradul IVB – pentru executarea de lucrari de instalatii electrice cu orice putere instalata tehnic realizabila si la orice tensiune nominala standardizata;

4

5

DESFASURAREA EXAMENULUI DE AUTORIZAREA  

Anexa 3 – 3.1.1 (12) Examenul constă într-o probă scrisă în limba română,

având unul sau două subiecte: un chestionar tip grilă, denumit în continuare chestionar, conținând 30 de întrebări, cu câte 3 variante de răspuns pentru fiecare întrebare și, după caz, o aplicație numerică, denumită în continuare aplicație numerică  Subiectul pentru gradul I consta intr-un chestionar  Subiectele pentru gradul II constau intr-un chestionar si problema  Subiectele pentru gradele III si IV constau intr-un chestionar si o problema, diferite pentru tipurile de autorizare

6

DESFASURAREA EXAMENULUI DE AUTORIZAREA 

Anexa 3 – 3.1.1 alin13

Chestionarul pentru gradele I si II contine intrebari avand cate un singur raspuns corect  Chestionarul pentru gradele III si IV contine intrebari care pot avea unul sau doua raspunsuri corecte 



Anexa 3 – 3.1.2 alin 5 

Durata alocata rezolvarii subiectelor: 1. 2. 3.

La gradele I si II, examenul dureaza o ora; La gradul III, examenul dureaza doua ore; La gradul IV, examenul dureaza trei ore; 7

DESFASURAREA EXAMENULUI DE AUTORIZAREA  Anexa 3, 3.1.2 alin 7–

/

La notarea chestionarului si problemei se aplica urmatoarele reguli a) se acorda 0.5 puncte in cazul in care chestionarul este pentru gradul III sau IV si intrebarea are doua varianta de raspuns, iar candidatul a marcat doar una dintre acestea b) se acorda 1 punct in cazul in care au fost marcate numai variantele/varianta corecte/corecta de raspuns c) se acorda 0 puncte in cazurile contrare celor mentionate mai sus d) notarea problemei se realizeaza cu punctaj maxim de 5 puncte stabilit dupa urmatoarele criterii:  precizarea formulelor de calcul  inlocuirea datelor in formulele de calcul  efectuarea calculelor  precizarea unitatilor de masura pentru variabilele utilizate  stabilirea rezultatului final, pe baza calculelor

8

Emiterea legitimatiei Legitimatiile se emit si se elibereaza candidatilor declarati “admis”, de regula, in ziua si la locul de desfasurare a examenului

9

CUNOSTINTE MINIME DE SPECIALITATE 10

Date si relatii folosite in electrotehnica

TENSIUNI STANDARDIZATE Valorile standardizate ale tensiunilor nominale intre faze pentru instalatiile de transport si distributie a energiei electrice:

400 V  690 V  1000 V  10000 V  20000 V  110000 V  220000 V  400000 V  750000 V 

11

MARIMI ELECTRICE SI UNITATI DE MASURA IN SI - 1 Denumirea

Simbolul

Denumire

Simbolul

marimii Curentul electric

Marimii I;I

unitatii in SI Amper

unitatii A

Sarcina electrica

Q

Coulomb

C

Tensiune

U;u

Volt

V

Rezistenta electrica Reactanta

R;r

Ohm

Ω

X;x

Ohm

Ω

Impedanta

Z;z

Ohm

Ω

Conductanta

G

Siemens

S

Susceptanta

B

Siemens

S

Admitanta

Y

Siemens

S 12

MARIMI ELECTRICE SI UNITATI DE MASURA IN SI - 2 Denumirea

Simbolul

Denumire

Simbolul

marimii Capacitate electrica Energie electrica activa Energie electrica reactiva Putere electrica activa Putere elctrica reactiva Putere electrica aparenta Frecventa

Marimii C

unitatii in SI Farad

unitatii F

Factor de putere Randament

Wa

Joule; Wattora

J; Wh

Wr

Volt-amperrectiv-ora Watt

Varh

Var

S

Volt-amperreactiv Volt-amper

F

Hertz

Hz

cosφ

Adimensional

Η

Adimensional

P Q

W

VA 13

MULTIPLII UNITATILOR DE MASURA Prefix Denumire

Simbol

Nr. Care multiplica

Exemplificarea

unitatea de masura

pentru unitatea Watt

M U L T I P L I-

Terra

T

1000000000000

1012

terrawatt

Giga

G

1000000000

109

gigawatt

Mega

M

1000000

106

megawatt

Kilo

k

1000

103

kilowatt

Hecto

h

100

102

kectowatt

Deca

da

10

10

decawatt

-

-

1

1

watt

14

SUBMULTIPLII UNITATILOR DE MASURA Prefix Denumire

S U M U L T I P L I

Simbol

Nr. Care multiplica

Exemplificarea

unitatea de masura

pentru unitatea Watt

deci

d

0,1

10-1

deciwatt

centi

c

0,01

10-2

centiwatt

mili

0,001

10-3

miliwatt

micro

m μ

0,000001

10-6

microwatt

nano

n

0,000000001

10-9

nanowatt

pico

p

0,000000000001

10-12

picowatt

15

INTREBARI ELECTROTEHNICA 16

CONECTAREA ÎN SERIE ŞI ÎN PARALEL A CONDENSATORILOR Capacităţile condensatorilor se reduc la conectarea în serie  Capacităţile condensatorilor se adună la conectarea în paralel 

17

CONECTAREA IN SERIE

18

CONECTAREA IN PARALEL

Ctotal = C1 + C2 + ... + Cn 19

1. 3 condensatoare având capacitatea C1=100 μF, C2=50 μF, C3=100 μF legate în paralel, au capacitatea echivalentă: 25 μF

250 μF

50 μF 20

LEGILE LUI KIRCHHOFF LEGEA I A LUI KIRCHHOFF





Legea I a lui Kirchhoff-se refera la nodurile retelei si arata ca: Suma intensitatilor curentilor electrici care intra intr-un nod de retea este egal cu suma intensitatilor curentilor care ies din nod. Observatie: daca numarul de noduri dintr-o retea este “n”, prin aplicarea acestei legi se obtin ”n-1” ecuatii independente.

21

LEGILE LUI KIRCHHOFF LEGEA A II A LUI KIRCHHOFF



A doua lege a lui Kirchhoff se refera la ochiurile retelei,fiind o generalizare a legii lui Ohm pentru intreg circuitul si arata ca : Suma algebrica a tensiunilor electromotoare din orice ochi de retea este egala cu suma algebrica a produselor dintre intensitatea curentului si rezistenta electrica,pentru fiecare ramura a ochiului respectiv.



Observatie: A doua legea lui Kirchhoff, pentru o reţea electrică cu N noduri şi L laturi, ne furnizează, pentru analiza unui circuit electric L-N+1 ecuaţii independente

22

2. A doua legea lui Kirchhoff, pentru o reţea electrică cu N noduri şi L laturi, ne furnizează, pentru analiza unui circuit electric: L+N-1 ecuaţii distincte

L-N +1 ecuaţii distincte

N-L+1 ecuaţii distincte 23

3. AAR se utilizează în scopul: limitării curenţilor de scurtcircuit; AAR anclansarea automata rezervei

– a

creşterii continuităţii în alimentare; reducerii pierderilor de energie pe linii. 24

ALUNECAREA MOTORUL ASINCRON n1 - este viteza de rotatie a campului magnetic invartitor al statorului  n - este viteza de rotatie a rotorului 

n1  n s n

25

ALUNECAREA MOTORUL ASINCRON In regim de motor s este cuprinsa intre 0 si 1  In regim de generator s < 0  In regim de frana electromagnetica s > 1 

26

4. Alunecarea s a unui motor asincron are valori:

cuprinse între 1 si 0

cuprinse între -1 si 0

diferite de marimile indicate mai sus 27

PUTEREA ÎN CIRCUITELE REZISTIVE ŞI REACTIVE Într-un circuit pur rezistiv, toată puterea se disipă pe rezistor, iar tensiunea şi curentul sunt în fază  • Într-un circuit pur reactiv, nu există putere disipată pe sarcină, ci, puterea este absorbită şi reintrodusă alternativ dinspre şi înspre sursă. Curentul şi tensiunea sunt defazate cu 90 grade  • Într-un circuit mixt, ce conţine atât elemente rezistive cât şi elemente reactive, puterea disipată de sarcină va fi mai mare decât puterea reintrodusă în circuit, dar totuşi, o parte din putere se disipă iar o parte este absorbită şi reintrodusă în circuit de către elementele reactive. Tensiunea şi curentul sunt defazate cu un unghi între 0o 90o 

28

CIRCUIT PUR REZISTIV Schema

Calcule Z  R  jX Z  60  j * 0[] Z  60[] R ) Z 60   arccos( )  00 60 U 120 I    2[ A] Z 60 P  RI 2  240[W ]

  arccos(

Deoarece sarcina este pur rezistivă (fără reactanţă), curentul este în fază cu tensiunea, iar calculele sunt asemănătoare unui circuit de curent continuu. Puterea este tot timpul pozitivă în acest caz. Acest lucru înseamnă că puterea este tot timpul disipată de sarcina rezistivă şi nu este reintrodusă în circuit, aşa cum este cazul sarcinilor reactive.

29

CIRCUIT PUR INDUCTIV Schema

Calcule Z  R  jX L X L  2fL  2 * 60 * 160  60,31[] Z  0  j * 60,31[] Z  60,31[] R 0   arccos( )  arccos( )  90 0 Z 60,31 U 120 I    1,98[ A] Z 60,31

Putem observa defazajul dintre tensiune şi curent, precum şi forma de undă a puterii, din figura alăturată. În acest caz, puterea variază alternativ între partea pozitivă şi cea negativă. Acest lucru înseamnă că puterea este alternativ absorbită şi eliberată din şi în circuit.

30

CIRCUIT MIXT Schema

Calcule Z  R  jX L Z  60  j * 60,31[] Z  85,07[] R 60   arccos( )  arccos( )  45,15 0 Z 85,07 U 120 I   1,41[ A] Z 85,07

Şi în acest caz, puterea alternează între partea negativă şi cea pozitivă, dar valoarea puterii „pozitive” este mai mare decât cea negativă. Cu alte cuvinte, o combinaţie serie rezistor-bobină va consuma mai multă putere decât va introduce înapoi în circuit.

31

PUTEREA REALĂ, REACTIVĂ ŞI APARENTĂ Puterea disipată de o sarcină, sub formă de rezistor, poartă numele de putere reală. Simbolul matematic: P, unitatea de măsură: Watt (W)  Puterea absorbită şi returnată în circuit datorită proprietăţilor reactive ale sarcinii, sub formă de condensator sau bobină, poartă numele de putere reactivă. Simbolul matematic: Q, unitatea de măsură: Volt-Amper-Reactiv (VAR)  Puterea totală dintr-un circuit de curent alternativ, atât cea disipată cât şi cea absorbită/returnată, poartă numele de putere aparentă. Simbolul matematic: S, unitatea de măsură: Volt-Amper (VA) 

32

PUTEREA REALĂ (P)

2

U PI R R 2

Puterea reală disipată, sau consumată dintr-un circuit, poartă numele de putere reală, unitatea sa de măsură este Watt-ul, iar simbolul matematic este „P”.

33

PUTEREA REACTIVĂ (Q)

2

U QI X  X 2

Se ştie că elementele reactive precum bobinele şi condensatoarel e nu disipă putere, dar existenţa căderii de tensiune şi a curentului la bornele lor, dă impresia că acestea ar disipa putere. Această „putere nevăzută” poartă numele de putere reactivă, iar unitatea sa de măsură este Volt-AmperReactiv (VAR), şi nu Watt-ul. Simbolul matematic pentru puterea reactivă este Q. 34

PUTEREA APARENTĂ (S)

2

U SI Z  IU Z 2

Combinaţia dintre cele două puteri, cea reactivă şi cea reală, poartă numele de putere aparentă. Unitatea de măsură a puterii aparente este VoltAmper (VA), iar simbolul matematic este „S”.

35

TRIUNGHIUL PUTERILOR 



Relaţia dintre cele trei tipuri de putere, reală, reactivă şi aparentă, poate fi exprimată sub formă trigonometrică. Această exprimare este cunoscută sub numele de „triunghiul puterilor”. Folosind teorema lui Pitagora, putem afla lungimea oricărei laturi a triunghiului dreptunghic, latură ce reprezintă de fapt puterea respectivă, dacă ştim „lungimile” celorlalte două laturi, sau o lungime şi unghiul de fază din circuit

36

FACTORUL DE PUTERE 



Factorul de putere reprezintă raportul dintre puterea reală şi puterea aparentă Corectarea factorului de putere dintr-un circuit poate fi realizată prin conectarea în paralel a unei reactanţă opuse faţă de reactanţa sarcinii. Dacă reactanţă sarcinii este inductivă, ceea ce este cazul aproape tot timpul, factorul de putere se corectează prin adăugarea unui condensator în paralel cu sarcina

37

CALCULUL FACTORULUI DE PUTERE Schema

Calcule

P 119,365 k   0,7 S 169,256 cos(45,15 0 )  0,7

38

IMPORTANŢA FACTORULUI DE PUTERE 







Factorul de putere este un element foarte important în proiectarea circuitelor electrice de curent alternativ, deoarece un factor de putere mai mic decât 1 înseamnă că circuitul respectiv, sau mai bine spus, conductorii circuitului în cauză, trebuie să conducă mai mult curent decât ar fi necesar dacă reactanţa circuitului ar fi zero, caz în care, cu un curent mai mic, puterea reală distribuită pe sarcină ar fi aceeaşi. Un curent mai mare înseamnă secţiuni ale conductorilor mai mari, ceea ce afectează direct costurile realizării instalaţiei electrice. Dacă circuitul considerat mai sus, ar fi fost pur rezistiv, am fi putut transporta o putere de 169,25 W spre sarcină, cu aceeaşi valoare a curentului de 1,410 A, şi nu doar 119,36 W, valoare ce este disipată în acest moment pe sarcină. Un factor de putere scăzut se traduce printr-un sistem ineficient de distribuţie al energiei.

39

CORECTAREA FACTORULUI DE PUTERE

Calcule

Schema

P 119,365 k   0,9999887 S 119,366

40

AVANTAJELE COMPENSARII 

Cu compensarea puterii reactive sistemul poate fi aşa organizat, că această energie electrică necesară să fie produsă într-o instalaţie compensatoare în loc să fie pierdută de la reţelele de transport a energiei electrice. În felul acesta se pot micşora scăderile de tensiune şi pierderile prin cabluri, se măreşte puterea de ieşire de la transformatoarele de putere şi se micşorează costurile de consum mare a energiei electrice, plătite de la consumatorii la companiile de transport al energiei electrice 41

5. Atunci când se compensează energia electrica reactiva prin baterii de condensatoare, tensiunea în reţeaua electrica:

Scade

Nu se modifica

Creste 42

6. Bobinele de stingere din statiile electrice de transformare sunt echipamente pentru:

Bobinele de stingere servesc la compensarea curentilor capacitivi de punere la pamant din retele electrice aeriene si subterane. Curentul capacitiv exista datorita izolatiilor imperfectea conductoarelor si cablurilor.

compensarea factorului de putere

Dotari PSI

compensarea curentilor capacitivi 43

7. Bobinele pentru limitarea curentilor de scurtcircuit au:

rezistenta mare

Masura de limitare a valorilor curentilor de scurtcircuit consta in montarea in serie pe cele trei faze a unor reactante inductive numite bobine de reactanta.

inductanta mare

inductanta mica 44

8. Câmpul electrostatic este descris prin:

Campul electrostatic este descris in fiecare punct al sau prin doua marimi fizice: • o mărime fizică vectoriala, intensitatea câmpului electric; • o mărime fizică scalara, potential electric (V).

Intensitatea câmpului electric

Inducţia electrică

Inducţia magnetică 45

9. Câmpul magnetic poate fi produs:

numai de magneti permanenti Un câmp magnetic static poate fi generat de un curent electric constant sau de un material magnetic (magnet permanent).

numai de electromagneti

de magneti permanenti si de electromagneti 46

10. Câmpuri fără surse sunt:

câmpul curenţilor de conducţie

Câmpul magnetic este un câmp fara surse.

câmpul de inducţie electrică

câmpul de inducţie magnetică 47

11. Cantitatea de căldură produsă la trecerea curentului electric printr-un conductor este: direct proporţionala cu secţiunea conductorului

Q  RI t 2

direct proporţionala cu pătratul intensităţii curentului

invers proporţionala cu rezistenţa conductorului 48

12. Cantitatea de electricitate cu care se încarcă o baterie de n condensatoare montate în serie, fiecare de capacitate C, este:

aceeaşi cu care se încarcă fiecare element component

suma capacităţilor fiecărui element în parte

egală cu de două ori cantitatea de electricitate cu care se încarcă fiecare condensator 49

13. Capacitatea de serviciu Cs a unei linii electrice aeriene simetrice, având capacităţile C12=C23=C31=C este:

Cs=3 C

CS  C12  C23  C31  3C

Cs=C/3

Cs=C 50

14. Capacitatea echivalentă a 2 condensatoare, fiecare având capacitatea C, montate în serie este egală cu:

2C

C/2

C 51

15. Capsularea monopolară conduce la :

eliminarea totală a posibilităţii apariţiei unui scurtcircuit între faze;

micşorarea riscului unor pierderi de gaz izolant;

reducerea cheltuielilor de realizare a instalaţiilor. 52

16. Care dintre materialele electrotehnice admit o densitate de curent mai mare:

aluminiu Densitatea de curent maxim admisa : • pentru conductoarele de Cupru 35 A/mmp • pentru conductoarele de Aluminiu 20 A/mmp

cupru

ambele amit aceeasi densitate de curent 53

17. Care dintre relaţiile următoare este adevărată: inducţia electrică = permitivitatea x intensitatea câmpului electric

D   *E

inducţia electrică = intensitatea câmpului electric/ permitivitate inducţia electrică=sarcina x intensitatea câmpului electric 54

18. Care element nu se foloseste la reglarea tensiunii în retelele electrice:

bobina de compensare

transformatorul

rezistorul 55

19. Care este energia consumata de o rezistenta electrica r = 10 ohm, prin care trece un curent de 2 A timp de 10 ore:

200 Wh

W  RI t 2

400 Wh

800 Wh 56

MOTOARE ASINCRONE Mașinile electrice asincrone sunt cele mai utilizate mașini în acționările cu mașini de curent alternativ.  O caracteristic a mașinilor asincrone este faptul că viteza de rotație este puțin diferită de viteza câmpului învârtitor, de unde și numele de asincrone. Ele pot funcționa în regim de generator (mai puțin răspândit) sau de motor. Cea mai largă utilizare o au ca motoare electrice (în curent trifazat), fiind preferate față de celelalte tipuri de motoare prin construcția mai simplă (deci și mai ieftină), extinderea rețelelor de alimentare trifazate și prin siguranța în exploatare.  Motoarele asincrone se folosesc în acționările în care se cere ca turația să nu varieze cu sarcina: mașini-unelte obișnuite, ventilatoare, unele mașini de ridicat, ascensoare, etc. 

57

20. Cele mai des utilizate pentru serviciile interne ale centralelor electrice sunt:

motoarele de curent continuu

motoarele sincrone

motoarele asincrone 58

21. Circulaţia câmpului magnetic pe un contur închis este egală cu:

Legea fluxului magnetic Fluxul magnetic printr-o suprafaţă închisă Σ egal cu integrala de suprafaţă a produsului scalar dintre inducţia magnetică şi elementul de suprafaţă, este în fiecare moment nul.

suma algebrică a curenţilor care străbat conturul

zero

suma căderilor de tensiune de-a lungul conturului 59

22. Componenta simetrică directă produce, în cazul unui motor electric: Cele 3 sisteme de curenti, direct, invers si omopolar produc campuri magnetice diferite: camp invirtitor in sensul de rotatie al rotorului, camp invirtitor in sensul opus rotatiei rotorului si camp alternativ 'imobil‘. Cuplul M creat de câmpul magnetic învârtitor – cuplul electromagnetic – conform principiului acţiunii şi reacţiunii, este egal cu cuplul util la arborele motorului.

cuplul util

cuplul de frânare

oscilaţii ale rotorului 60

LEGEA LUI COLUMB Experimental s-a constatat că două corpuri electrizate interacţionează între ele prin forţe de atracţie sau de respingere după cum ele au sarcini electrice diferite sau au acelaşi fel de sarcină electrică.

Pe baza datelor experimentale, fizicianul Charles Coulomb a formulat în anul 1785 legea interacţiunii dintre corpurile electrizate: Între două corpuri punctiforme, purtătoare de sarcini electrice Q1 şi Q2 se exercită forţe orientate pe linia ce uneşte corpurile, de valoare proporţională cu produsul sarcinilor Q1,Q2 şi invers proporţională cu pătratul distanţei r dintre corpuri.

F k*

Q1 * Q2 r

2

61

LEGEA LUI COLUMB

F k*

Q1 * Q2 r

1 k 4  

  0 r

2

Valoarea constantei de proportionalitate k din legea lui Coulomb depinde de mediul in care se gasesc sarcinile aflate in interactiune si se poate determina prin masuratori experimentale.

 k  SI

N * m2  C2

ε este o constantă de material numită permitivitate electrică. Permitivitatea electrică are cea mai mică valoare pentru vid:

ε0 este permitivitate electrică absolută. εr este permitivitatea electrică relativă

Permitivitatea electrică relativă a unui mediu oarecare este o marime fizică adimensională.

1 F 12 F 0   8,85  10 9 36  10 m m

62

23. Conform Legii lui Coulomb, forţa de atracţie sau de repulsie care se exercită între sarcinile electrice este: Direct proporțională cu pătratul distanței

F k*

Q1 * Q2 r

2

Invers proporțională cu pătratul distanței Direct proporțională cu distanța 63

24. Constanta de timp a unui circuit format dintr-un rezistor de rezistenţă R înseriat cu un condensator de capacitate C, este:

Într-un circuit RC serie, constanta de timp este egală cu produsul dintre rezistenţa totală în ohmi şi capacitatea în Farad:

  RC

RC

R/C

1/(RC) 64

25. Curentul care circula printr-un circuit de curent alternativ, având rezistenta r = 3 ohm, reactanta de 4 ohm si la bornele caruia se aplica o tensiune de 220 V este: 31,5 A

Z R X 2

U I Z

2

44 A

53,4 A 65

26. Curentul din circuitul statoric al unui generator este direct proporţional:

cu tensiunea între faze

cu puterile active generate

cu puterile reactive generate 66

27. Curentul electric alternativ poate fi produs numai prin fenomene:

La baza producerii t.e.m. alternative stă fenomenul de inducţie electromagnetică. Rotirea uniformă a unui cadru, format dintr-un număr de spire, întrun câmp magnetic omogen sau rotirea uniformă a unui câmp magnetic într-o bobină fixă, permite obţinerea unei t.e.m. alternative.

Termice

Chimice

De inducţie 67

28. Curentul electric generat prin deplasarea cu viteza v a unui corp încărcat cu o sarcină electrică se numeşte:

curent electric de conducţie Curentul electric produs ca rezultat al deplasarii unor corpuri macroscopice incarcate cu sarcina electrica poarta numele de curent electric de convectie.

curent electric de convecţie

curent electric de deplasare (Maxwell) 68

29. Curentul produs într-un circuit care conţine elemente neliniare şi care este alimentat cu o tensiune sinusoidală este:

Un circuit este liniar daca toate elementele din componenta sa sunt liniare. Un circuit este neliniar sau parametric daca el contine cel putin un element neliniar sau parametric.

întodeauna nesinusoidal

întotdeauna sinusoidal

nesinusoidal sau sinusoidal, depinde de natura elementelor neliniare 69

30. Curentul rezultat prin aplicarea unei tensiuni nesinusoidale la bornele unei bobine este:

Deoarece reactanta bobinei corespunzatoare diferitelor armonici este direct proportional cu rangul armonicii rezulta ca forma curbei a curentului este mai putin deformat decât curba tensiunii aplicate. Bobina în regim deformant îmbunatateste caracterul deformant al circuitului.

mai puţin deformat decât tensiunea care i-a dat naştere mult mai deformat decît tensiunea care ia dat naştere

sinusoidal 70

31. Curentul rezultat prin aplicarea unei tensiuni nesinusoidale la bornele unui condensator este: Printre problemele deosebite care se pun în legtura cu exploatarea bateriilor de condensatori, privind sigurana lor în funcionare, un loc important îl ocupa aceea referitoare la efectele regimului deformant asupra condensatorilor. Condensatorul constituie un element deformant de speta a doua, caracterizat prin aceea ca, într-un regim deformant, înrautateste caracterul deformant al regimului, în sensul creterii coeficientului de distorsiune al curentului în raport cu distorsiunea tensiunii de alimentare.

mult mai deformat decât tensiunea care i-a dat naştere sinusoidal

mai puţin deformat decât tensiune care ia dat naştere 71

32. Dacă două conductoare parcurse de curenţi în acelaşi sens sunt aşezate paralel, unul lângă altul:

Intrebarea se referă la efectul de proximitate care se manifestă în cazul conductoarelor parcurse de curenţi electrici, apropiate între ele, situaţie în care unul se află în câmpul celuilalt. Efectul final constă în modificarea densităţii de curent în aria secţiunii transversale. Acum dacă ne referim la cazul nostru şi anume: 2 conductoare parcurse de curenţi de acelaşi sens, aşezate paralel unul lângă altul, rezultă: “o densitate de curent diminuată spre laturile apropiate şi o densitate sporită spre laturile depărtate ale conductoarelor”. Ipoteza se poate verifica în cartea “Aparate Electrice”_Gh. Hortopan_ Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

densitatea de curent scade în părţile apropiate ale conductoarelor densitatea de curent creşte în părţile mai depărtate ale conductoarelor densitatea de curent este uniformă pe ambele părţi ale conductoarelor

72

33. Daca la un circuit al unei staţii de 6 sau 20 kV care funcţioneaza cu neutrul izolat apare o punere monofazată netă la pamânt, tensiunea faţă de pamânt a celorlalte două faze: scade de 1,41 ori Pentru o retea cu neutrul izolat În regim de avarie, când una din faze este este pusă la pământ: • tensiunea dintre faze şi curenţii de sarcină nu sunt afectaţi; •tensiunea fazelor sănătoase creşte cu 1,73 ; •tensiunea pe faza avariată devine zero (s-a presupus rezistenţa arcului R = 0).

ramane constanta

creste de 1,73 ori 73

34. Dacă o f.e.m. E, montată în latura AB a unei reţele pasive,produce în latura CD a reţelei un curent I, montarea f.e.m. E în latura CD va produce: un curent - (minus) I

un curent I

un curent I/2 74

35. Dacă printr-un condensator circulă un curent alternativ sinusoidal, la bornele sale se produce o cădere de tensiune: defazată cu 90 de grade în urma curentului defazată cu 90 de grade înaintea curentului

în fază cu curentul 75

36. Delimitarile prin pereti intre celule unei statii electrice de interior se utilizeaza in principal in scopul:

Asigurarii unui acces mai comod la aparataj

Limitarii zgomotului in corpul de conexiuni

Evitarii extinderii avariilor 76

37. Descarcatoarele cu oxid de zinc protejeaza echipamentele din retele împotriva:

supratensiunilor

supracurenţilor

solicitarilor mecanice 77

38. Diferenţa de potenţial la bornele a n baterii de condensatoare montate în serie este egală cu:

Tensiunea electrica reprezinta diferenta de potential dintre doua puncte ale unui camp electric.

U 12  V1  V2

suma diferenţelor de potenţial la bornele fiecărui condensator diferenţa de potenţial la bornele fiecărui condensator în parte diferenţa de potenţial a unui condensator împărţită la n 78

39. Două funcţii periodice sinusoidale sunt armonice între ele dacă:

raportul perioadelor lor este un număr întreg oarecare

au aceeaşi perioadă

raportul perioadelor lor este egal cu 1/2 79

40. Două sisteme de fazori trifazaţi oarecare, care au vârfuri comune şi origini diferite care se descompun în componente simetrice: au aceleşi componete directe

au aceleaşi componente inverse

au aceleaşi componente homopolare 80

41. Durata de viata a lampilor cu incandescenta:

creste odata cu cresterea frecventei

scade odata cu scaderea tensiunii

scade odata cu cresterea tensiunii 81

EFECTUL PELICULAR Efectul pelicular este fenomenul care apare la trecerea undelor electromagnetice prin medii conductoare şi care se manifestă prin apariţia simultană a absorbţiei şi dispersiei undelor care trec prin astfel de medii, având ca urmare creşterea densităţii de curent în straturile superficiale.  Efectul pelicular este baza încălzirii inductive 

82

42. Efectul pelicular al curentului este utilizat în:

încălzirea materialelor prin inducţie

eliminarea dezechilibrelor din reţeaua electrică

eliminarea distordiunilor undelor de curent 83

43. Efectul pelicular al unui curent care străbate un conductor masiv se datorează:

unor curenţi simetrici paraziţi induşi în conductor

unor forţe electromotoare induse datorită variaţiei curentului

capacităţii conductorului faţă de pământ 84

44. Energia electrica reactiva:

este o energie electrică complementară, care serveşte la magnetizarea bobinajelor

se poate transforma în energie mecanică

se poate transforma în energie luminoasă 85

45. Energia electromagnetică produsă de curentul i care parcurge un circuit care conţine o inductanţă L este egală cu:

1/2 L i

1/2 Li^2

Li 86

46. Energia electrostatică a unui conductor izolat în spaţiu, încărcat cu o sarcină q şi aflat la un potenţial V este egală cu:

1/2 q V

1 W  * q *V 2

qV

2qV 87

47. Energia transmisă de undele electromagnetice cu intensitatea câmpului electric E şi intensitatea câmpului magnetic H se propagă după un vector: S=E+H

S=HxE

S=ExH 88

48. Enunţul "sarcinile electrice nu pot fi create şi nici distruse, ci doar mutate" reprezintă: Legea conservării energiei electrice Într-un sistem izolat (ce nu schimbă energie sau substanță cu mediul exterior), sarcina totală se conservă.

Legea conservării energiei electrice

Legea lui Coulomb

Legea lui Laplace 89

49. Enunţul "suma algebrică a forţelor electromotoare dintr-o buclă a unei reţele electrice este egală cu suma algebrică a căderilor de tensiune din buclă" reprezintă: Prima lege a lui Kirchhoff

A doua lege a lui Kirchhoff

Legea Joule -Lenz 90

50. Expresia B x i x l , unde i este intensitatea curentului care străbate un conductor de lungime l, situat perpendicular pe câmpul de inducţie magnetică de mărime B, reprezintă: Un câmp magnetic realizează o forţă asupra unui conductor parcurs de un curent electric cu intensitatea I, datorită interacţiunii dintre câmpul existent şi câmpul creat de curentul electric ce străbate conductorul, numită forţă electromagnetică

o forţă

o tensiune

o rezistenţă

F  BxIxl

91

51. Expresia matematica a legii lui Ohm pentru o portiune de circuit este:

I=U/R

I = UxR

I=U-R 92

52. Extinderea domeniului de masurare la ampermetre se realizeaza cu: Extinderea domeniului de masurare în c.c. pâna la niveluri de ordinul 104 A se poate face cu ajutorul sunturilor. Daca rezistenta ampermentrului este Ra si Ia este curentul nominal, atunci valoarea rezistentei suntului, Rs necesar pentru masurarea unui curent I, este data de relatia:

RS 

rezistente aditionale

shunturi

Ra n 1

unde I n Ia

bobine înseriate 93

53. Extinderea domeniului de masurare la voltmetre se realizeaza cu: Extinderea domeniului de masurare se face conectând rezistente aditionale în serie cu dispozitivul voltmetrul V, cu tensiunea nominala, U0 si rezistenta interioara, Rv, este înseriat cu rezistenta aditionala, Ra pentru extinderea domeniului de masurare pâna la tensiunea, U. În acest caz, rezistenta aditionala se poate calcula cu relatia:

Ra  Rv ( n  1) unde n  U /U0

shunturi

rezistente aditionale

condesatoare montate în paralel 94

54. Factorul de atenuare al unui circuit format dintr-un rezistor de rezistenţă R înseriat cu o bobină de inductanţă L, alimentate de o forţă electromotoare constantă este egal cu:

Pentru un circuit serie L/R, constanta de timp (factorul de atenuare) este egală cu raportul dintre inductanţa totală în Henry şi rezistenţa totală în ohmi.

L  R

R/L

L/R

1 95

55. Fluxul electric total, emis de o sarcină electrică de valoare q printr-o suprafaţă închisă care o înconjoară, este egal cu:

valoarea numerică 2q

valoarea numerică q

valoarea numerică q/2 96

56. Folosirea conductoarelor jumelate în constructia LEA are ca scop principal:

Efectul Corona este o descărcare electrică autonomă, incompletă ce se produce la suprafaţa conductorului sub forma unei coroane luminoase, fiind însoţită de un zgomot caracteristic. Această descărcare electrică apare atunci când intensitatea cumuli electric la suprafaţa conductoarelor depăşeşte valoarea critică de 21.1KV/cm. Influenţa descărcării corona se manifestă prin: creşterea pierderilor de putere şi energie în reţelele electrice; scurtarea duratei de viaţă a conductoarelor, armăturilor, clemelor prin corodarea acestora; producerea de perturbaţii de înaltă frecvenţă, puternice, care deranjează emisiunile radio, TV etc., precum şi zgomote acustice. Pentru evitarea apariţiei fenomenelor corona este necesar a: •mării raza conductorului, măsură care însă conduce la dificultăţi de montare şi în exploatarea liniilor; •folosii conductoarelor jumelate (fasciculate), obţinându-se în felul acesta o mărire a suprafeţei aparente a grupului de subconductoare şi scăzând intensitatea câmpului critic la suprafaţa conductorului; aceasta este metoda cea mai eficace, fiind cea mai răspândită.

reducerea pierderilor Corona reducerea solicitarilor mecanice ale stalpilor

reducerea curenţilor de scurtcircuit 97

57. Formula de calcul a frecventei produsa în sistemul electroenergetic de un generator cu n [rot/min] si p perechi de poli este: f =n p / 60

n* p f  60

f = 60 n / p

f = 60 p / n 98

58. Formula e = B l v, unde e este forta electromotoare, B este inductia magnetica, l este lungimea unui conductor, v este viteza de deplasare a acestuia, reprezinta o forma particulara a: Legea inducției electromagnetice formulată în 1831 de Faraday este una din cele mai importante legi ale electromagnetismului. Fenomenul numit inducție electromagnetică constă în apariția (unei) tensiunii electromotoare induse de un flux magnetic variabil în timp. Acest fenomen permite conversia diferitelor forme de energie în energie electrică.

teoremelor Biot-Savart

legii inductiei electromagnetice

legii circuitului magnetic 99

59. Forţa care se exercită asupra unui conductor rectiliniu, parcurs de curentul i, aflat în câmpul de inducţie magnetică B se numeşte: forţă electromagnetică (Laplace)

forţă electrodinamică

F  BxIxl forţă magnetomotoare 100

60. Forţa care se exercită între două conductoare străbătute de curenţi electrici se numeşte:

forţă electrocinetică

forţă electrodinamică

forţă magnetomotoare 101

61. Forţa electrodinamică exercitată între două conductoare filiforme, paralele, lungi,aflate la distanţa r, străbătute de câte un curent: Doi conductori parcurşi de curenţi electrici I1 şi I2, situaţi la distanţa d, interacţionează între ei prin intermediul câmpurilor magnetice create de fiecare.

este direct proporţională cu distanţa r dintre conductoare este invers proporţională cu distanţa r dintre conductoare

nu depinde de distanţa dintre conductoare 102

62. Forţa electomotoare de inducţie care apare într-un circuit închis, prin variaţia fluxului magnetic, este:

Tensiunea electromotoare indusă întrun circuit este egală cu viteza de variaţie a fluxului magnetic prin acel circuit.

direct proporţională cu variaţia în timp a fluxului magnetic invers proporţională cu variaţia în timp a fluxului magnetic dependentă de modul în care este produs fluxul magnetic 103

63. Forţa F care se exercită asupra unei sarcini electrice q aflată într-un câmp electric de intensitate E are expresia:

F=E/q

F=qE

F=q/E 104

64. Frecvenţa unei mărimi periodice este inversul:

Amplitudinii O frecvenţă de 1 Hz corespunde unei perioade de repetare de o secundă. De exemplu, putem spune că o ciocănitoare care bate cu ciocul în scoarţa unui copac de 10 ori pe secundă produce un sunet cu o frecvenţă de 10 Hz.

1 f  T

Perioadei

Fazei 105

65. Functionarea contoarelor de inductie are la bazã: Curentul electric ce intra in locuinta trece printr-o pereche de 'inele' ce genereaza un camp magnetic. Campurile magnetice pot fi create astfel incat sa produca un curent Eddy-curent turbionar (fenomen electric ce apare atunci cand un conductor este expus unui camp magnetic schimbator ca urmare a unei miscari relative a campului sursa si conductorului sau ca urmare a diverselor modificari in camp de-a lungul timpului. Acest lucru determina un flux circulant de electroni, sau curent, in corpul conductorului) in discul de aluminiu determinand rotirea discului la o viteza proportionala cantitatii de energie consumate. 

curentii turbionari

efectul termic al curentului electric

forta electrostatica 106

66. Functionarea în doua faze a unui transformator trifazat are ca efect:

supraîncalzirea acestuia

suprasarcina

reducerea puterii tranzitate 107

67. Functionarea în suprasarcinã a unui transformator reprezintã:

un regim de avarie

un regim temporar admisibil

un regim inadmisibil 108

TRANSFORMATORUL Un transformator este un dispozitiv construit din două sau mai multe bobine, una dintre ele alimentată în curent alternativ ce induce o tensiune alternativă în cealaltă bobină. Dacă a doua bobină este conectată la o sarcină, puterea sursei de tensiune a primei bobine este cuplată electromagnetic la sarcina celei de a doua  Bobina transformatorului alimentată în curent alternativ se numeşte înfăşurare primară. Bobina ne-alimentată a transformatorului se numeşte înfăşurare secundară 

109

68. Functionarea transformatoarelor electrice are la bază:

fenomenul inductiei electromagnetice

efectul termic al curentului electric

curentii turbionari 110

69. Henry este unitatea de măsură pentru:

fluxul magnetic

inductanţă

inducţia magnetică 111

REZONANTA Un condensator şi o bobină conectate împreună formează un circuit oscilator, ce rezonează (oscilează) pe o anumită frecvenţă. La această frecvenţă, energia este transferată de la condensator spre bobină şi invers sub formă de tensiune şi curent alternativ defazate între ele cu 90o  Rezonanţa are loc atunci când reactanţa capacitivă este egală cu reactanţa inductivă 

112

70. În cazul apariţiei fenomenului de rezonanţă într-un circuit de curent alternativ, alimentat de la o sursă, aceasta furnizează circuitului: numai energie activă

X=0 deci Q=0, ceea ce duce la S=P

energie activă şi reactivă

numai energie reactivă 113

71. În cazul circuitelor de curent alternativ, teoremele lui Kirchhoff sunt întotdeuna satisfăcute pentru:

valorile instantanee ale tensiunilor şi curenţilor

valorile efective ale tensiunilor şi curenţilor

modulele fazorilor asociaţi tensiunilor şi curenţilor 114

72. În cazul conexiunii în stea la transformator:

tensiunea de linie este egala cu tensiunea de faza

curentul de linie este egal cu 1,73 x curentul de faza

tensiunea de linie este egala cu 1,73 x tensiunea de faza 115

73. În cazul în care rezultanta unui sistem de fazori (de tensiune sau de curent) este nulă:

sistemul nu are componentă simetrică inversă

sistemul nu are componentă simetrică homopolară

sistemul are componentă simetrică inversă 116

74. În cazul pornirii stea triunghi a motoarelor asincrone, curentul de pornire la conexiunea stea este:

1/3 din curentul de pornire la conexiunea triunghi

de 3 ori curentul de pornire la conexiunea triunghi

de 2 ori curentul de pornire la conexiunea triunghi 117

75. În cazul producerii unui scurtcircuit într-o instalatie, are loc urmatorul fenomen:

creste tensiunea de alimentare a instalatiei

creste impedanta echivalenta a instalatiei

creste curentul de alimentare a instalatiei 118

76. În cazul punerii nete la pamânt a fazei S într-o retea de 20 kV cu neutrul izolat: tensiunea pe fazele R si T ramâne neschimbata , iar tensiunea fazei defecte S se apropie de 0 tensiunea pe fazele R si T creste la valoarea tensiunii de linie iar pe faza S se apropie de 0

cresc tensiunile pe fazele R si T, iar pe faza defecta S ramâne neschimbata 119

77. În cazul scăderii sau întreruperii tensiunii de alimentare, motoarele asincrone se pot opri, iar la restabilirea tensiunii: ele autopornesc, indiferent de tipul constructiv al rotorului în scurtcircuit

pentru a reporni necesită dispozitiv de pornire

numai motoarele asincrone cu rotor în dublă colivie autopornesc 120

78. În echipamentul electric, uleiul electroizolant are urmatoarele functii:

izoleaza partile sub tensiune între ele si fatã de masã

stinge arcul electric care apare în întrerupatoare

asigura ungerea mecanismelor de acţionare 121

79. În instalaţiile de joasă tensiune, legarea la pamânt este justificată:

din motive economice

pentru diminuarea suprasolicitărilor echipamentelor electrice

pentru securitatea muncii 122

80. În tubul de portelan al unei sigurante de înalta tensiune, nisipul are rolul:

de a consolida elementele fuzibile

de a mari puterea de rupere a sigurantei

de a mentine temperatura constanta a sigurantei 123

81. Încălzirea înfăşurărilor statorice ale generatoarelor electrice este determinată în principal de:

temperatura mediului ambiant

tensiunea între faze

pierderile Joule-Lenz 124

82. Inductanţa de serviciu (lineica) a unei linii electrice lungi este definită prin: Inductanta uniforma raspandita l, definita prin puterea reactivă absorbită într-un element de linie infinit mic Inductanta uniforma raspandita l, definita prin puterea reactivă produsă de un element de linie infinit mic

pierderile Joule disipate într-un element de linie infinit mic 125

83. Inductanţa proprie a unei bobine prin care trece un curent de intensitate i este raportul între....... şi acest curent:

fluxul propriu al bobinei

 L I

inducţia magnetică

forţa electromotoare 126

84. Intensitatea câmpului electric într-un anumit punct se măsoară prin: I ntensitatea câmpului electric este numeric egală cu forţa electrică ce acţionează asupra unui corp punctiform încărcat cu o sarcină de 1C, plasat în acel punct al câmpului:

raportul dintre forţa exercitată asupra unei sarcini electrice în acel punct şi mărimea sarcinii derivata în raport cu spatiul cu semn schimbat a potentialului în acel punct raportul dintre tensiunea aplicata unui conductor si rezistenta acestuia 127

85. Intensitatea câmpului magnetic într-un punct exterior unui conductor rectiliniu străbătut de curentul continuu de intensitate i, aflat la distanţă r de conductor : invers proporţinală cu r

N *I N *I H  l 2r

direct proporţională cu patratul lui r

direct proporţională cu r 128

86. Într-o retea cu neutrul legat la pamânt, valoarea cea mai mare a intensitatii curentului de scurtcircuit, pentru acelasi punct de defect, corespunde, de regulã, defectului: monofazat

trifazat

bifazat 129

87. Într-un circuit de curent alternativ în care puterea activa absorbita este 4 kw iar puterea reactiva este de 3 kvar, factorul de putere este: 0.8

P cos    S

P P Q 2

2

0,75

4/3 130

88. Într-un circuit electric monofazat cu caracter inductiv tensiunea este defazata fata de curent: înainte cu 90 de grade cu zero grade (sunt în faza)

cu 90 de grade în urma 131

RĂSPUNSUL TRANZITORIU AL BOBINEI Circuit L/R simplu 



O bobină complet descărcată se comportă iniţial precum un circuit deschis atunci când la bornele sale este aplicată o tensiune. După ce se încarcă, curentul prin ea este maxim, iar tensiunea zero, comportamentul fiind asemenea unui scurtcircuit. Într-un circuit rezistor-bobină, curentul bobinei trece de la zero la valoarea maximă, iar tensiunea de la valoarea maximă la zero; ambele variabile au 132 o variaţie puternică la început.

89. Într-un circuit format dintr-un rezistor de rezistenta R în serie cu o bobina de inductanta L, în momentul alimentarii de o sursa de curent continuu cu tensiune U: curentul creste instantaneu la valoarea U/R

curentul nu circula prin acest circuit

curentul ajunge la valoarea U/R dupa un timp 133

90. Într-un circuit R-L serie de curent altenativ, tensiunea la bornele rezistorului este de 100 V, iar tensiunea la bornele bobinei este de 70 V. Tensiunea la bornele circuitului R-L este: Tensiunea pe rezistenta cu tensiunea pe bobina sunt decalate cu 90 de grade. De aceea adunarea nu se face liniar, ci asemanator cu ipotenuza unui triunghi dreptunghic.

U R  L  U R2  U L2

170V

30 V

122 V 134

91. Într-un circuit serie format dintr-un rezistor de rezistenţă R, o bobină de inductanţă L şi un condensator de capacitate C, curentul din circuit este defazat în urma tensiunii la borne dacă: reactanţa totală a circuitului X este > 0

reactanţa totală a circuitului X este