Instrumentar Chirurgical [PDF]

  • 0 0 0
  • Gefällt Ihnen dieses papier und der download? Sie können Ihre eigene PDF-Datei in wenigen Minuten kostenlos online veröffentlichen! Anmelden
Datei wird geladen, bitte warten...
Zitiervorschau

Instrumentar chirurgical Definitie Reprezinta totalitatea instrumentelor pe care chirurgul le foloseste in sala de operatie sau in ambulator cu scopul de a efectua o interventie chirurgicala.

Clasificare 1.

De unica folosinta – in general instrumentar din plastic sau din materiale care nu se pot steriliza; 2. Resterilizabil – instrumentar din otel incoxidabil si are se sterilizeaza dupa fiecare interventie chirurgicala cu ajutorul pupinelului sau autoclavului.  Instrumentarul folosit in laparoscopie si endoscopie ar fi distrus de caldura, e extrem de costisitor ca sa fie de unica folosinta, deci se sterilizeaza la rece prin imersia instrumentelor in solutii puternic aseptice si antiseptice.

Tipul de chirurgie     

Clasica Laparoscopica Vasculara Microchirurgie ORL, urologie, oftalmologie

Chirurgia clasica – subgrupe 1. 2. 3. 4. 5.

Instrumente taioase si de disectie Instrumente pentru prinderea tesuturilor Instrumentar pentru sutura Departatoare Instrumente pentru explorare chirurgicala

1. Instrumente taioase si de disectie 1.

Bisturiul cu lama de unica folosinta cu varf:  Ascutit  Drept  Curbat 2. Bisturiul electric – foloseste curent:  Unipolar – pentru sectiunea tesutului  Bipolar – pentru hemostaza cu ajutorul pensei bipolare

3.

4.

5.

6.

2

i. Pentru electrodul unipolar se foloseste o placa metalica neutra, care se pune in contact cu tegumentul paciuentului; aceste placi sunt de unica folosinta; de aemenea, capatul manual (PENUL) e de unica folosinta. ii. Pensa bipolara face hemostaza in mod direct la nivelul tesutului fiind actionata cu ajutorul unei pedale. Dispozitivul de tip LIGASURE – pe baza de curent, care realizeaza disectia si hemostaza vaselor de sange pana la 0,8 cm.  Avantaje: hemostaza e sigura, nu distruge tesuturile din jur;  Dezavantaje: aparatul e destul de scump. CUSA/disectorul cu ultrasunete/disectorul cu radiofrecventa – realizeaza hemostaza vaselor de sange pana la 0,8 cm.  Avantaje: nu lasa escara termica;  Dezavantaje: foarte scump. Disectorul cu Argon – realizeaza hemostaza in cazul hemoragiilor difuze (organe parenchimatoase cu hemoragie in panza; ficat, splina). Foarfecele  Curbe (model COOPER) – boante, varf neascutit, pentru disectie;  Drepte – ascutite, pentru taierea firelor de sutura.

7. Cutitul de amputatie LISTON  Nu se mai foloseste  Pentru sectionarea muschilor. 8. Fierastrau de tip GIGLI  Pentru sectionarea oaselor, in special DIAFIZA FEMURALA in cazul amputatiilor de la nivelul coapsei;  Se fixeaza zona in care se sectioneaza osul; se protejeaza muschiul cu ajutorul unor protectii metalice si cu manevre de translatie stanga-dreapta, se sectioneaza diafiza osoasa. 9. Dermatoamele – electric; mecanic.  Folosite in special in chirurgia plastica cu scopul de recolta tegument in autotransplantul de piele.

10. Pense

 

i. Kelly ii. Jacobson-Adson iii. Mosquito Pense autostatice, curbe, atraumatice cu varf ascutit; Mici, medii, mari

Mosquito Kelly

2. Instrumente pentru prinderea tesuturilor 1.

3

Pense anatomice

Jacobson Adson



2.

3.

4.

5.

6.

7.

4

Simple  Nu sunt autostatice  Atraumatice  Pentru tesuturi moi (muschi, intestin, vase de sange)  Cu dinti  Nu e autostatica  Traumatica – datorita dintilor de la capatul distal  Pentru prinderea si fixarea in timpul suturii a tesuturilor dure (piele, aponevroze, peritoneu) Pensa CHAPUT  la capatul distal – dinti sub forma de fierastrau  autostatica  traumatica  pentru tractiunea tesuturilor dure (tegumente, aponevroze) Pensa „AN COEUR” – COLLIN  Autostatica  Atraumatica  Pentru tractiune pe organele cavitare (stomac, intestin, colecist, apendice) Pensa de tip BACKHAUS  Pentru fixarea campurilor operatorii  Nu se folosesc pe tesuturi  Extrem de traumatice  Autostatice Pensa PEAN  Pentru disectie si hemostaza  Autostatica  Atraumatica  Dreapta/curba  Lungi/medii/scurte Pensa KOCHER  Traumatica – dinti la capatul distal  Autostatica  Lungi/medii/scurte  Drepte/curbe  Pentru tractiune (aponevroze, peritoneu)  Nu pe tegumente Pensa de pedicul renal de tip GUYON  Utila in hemorsgii masive  Pentru hemostaza in bloc

8. Pensa de tip DIEFFENBACH (BULLDOG)  Atraumatica  Autostatica  Pentru hemostaza provizorie la nivelul vaselor de sange. 9. Pensa in T  Pentru hemostaza provizorie  Autostatica  Atraumatica 10. Pensa SATINSKY  Hemostatica provizorie  Se foloseste in hemoragii masive de la nivelul vaselor mari.

3. Instrumente de sutura 1.

Ace a. Curbe de tip HAGEDORN i. Rotunde – suturi atraumatice pentru tesuturi moi (vase de sange, muschi, intestine) ii. Triunghiulare – 3 muchii taioase, care au rolul de a facilita patrunderea prin tesuturi dure, traumatice b. Acul/portacul de tip REVERDIN  Fixarea plaselor chirurgicale la nivelul peretelui abdominal.

c. Ace atraumatice  Au firul fixat in interiorul acului  E de unica folosinta 2. Portacele – folosite pentru sutura a. Portacul HEGAR  Brate lungi  Capat ingust  Autostatic  Sutura tesuturilor moi cu ace atraumatice – sutura vasculara/viscerala

5

b. Portacul MATHIEU  Dur  Autostatic  Sutura tesuturilor dure cu ace triunghiulare – piele 3. Agrafele de tip MICHEL  Numai la sutura tegumentelor  Se aplica cu dispozitive speciale de unica folosinta  Avantaje: rapiditate, cicatrice mult mai putin vizibila, nu necesita ajutor  Dezavantaje: costisitor 4. Fire de sutura  Sintetice/naturale  Resorbabile/lent resorbabile/neresorbabile 1. Resorbabile  Se autodistrug dupa 7-10 zile  Suturi tegumentare, musculare  Nu se folosesc in hemostaza 2. Lent resorbabile  Se absorb la 3 saptamani  Fixarea materialului aloplastic 3. Neresorbabile  Fire monofilament  Hemostaza, sutura aponevrozei si peritoneului, suturi ale tegumentului  se indeparteaza in 7-10 zile in functie de zona de sutura 5. Staplerele   

Dispozitive moderne care se folosesc pentru anastomoze mecanice din chirurgia digestiva Avantaje: evitarea greselii umane, o mai buna etansitate, o mai buna vascularizare a capetelor anastomozei Tipuri: o TA – inchid un capat intestinal o Circulare – anastomoza de tip termino-terminal o GIA – anastomoze latero-laterale

4. Departatoarele 

6

Folosite de chirurgul ajutor pentru a oferi vizibilitate chirurgului principal. 1. Departator VOLKMAN  Departarea tegumentului si tesutului subcutanat, pentru plagile superficiale  Traumatic

2. Departator FARABOEUF  2 capete incurbate, unul mai lung, unul mai scurt  Pentru tegument, tesut subcutanat, muschi, aponevroze 3. Valve abdominale  Pentru profunzime i. VALVA DUODENALA ii. VALVA TIP POLLOSON – chirurgia micului bazin, departarea vezicii urinare iii. VALVA KELLY 4. Departatoare autostatice (FINOCHIETTO)  Se fixeaza la nivelul tesuturilor care trebuie departate si raman singure in aceeasi pozitie

5. Instrumente pentru explorare chirurgicala 

Ne arata profunzimea sau traiectul unei plagi 1. Sonda metalica canelata  Suport pentru sectionarea unor tesuturi in chirurgia rectala

2. Stiletul butonat  Tija metalica boanta la ambele capete  pentru explorarea plagilor traumatice sau prin arme albe

3. dilatatoare de tip HEGAR  chirurgia ginecologica pentru dilatarea proresiva a colului uterin  chirurgia cailor biliare pentru explorarea canalului coledoc si a jonctiunilor sale cu duodenul.

7