Institutii Privind Protectia Mediului in Romania [PDF]

Zitiervorschau

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

Facultatea de Inginerie Electrica IPMI

INSTITUȚII CU ATRIBUȚII PRIVIND PROTECȚIA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

Profesor Îndrumător :

Student :

Conf.dr. Liviu Cristian

Ilie Mariana Florentina

Mărăcineanu

An universitar 2015 - 2016 1

CUPRINS

1. Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

2. Garda Naţională de Mediu

3. Administraţia Naţională "Apele Române"

4. Administraţia Naţională de Meteorologie

5. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului

6. Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării

7. Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor

2

1.

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM)

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului este instituţia de specialitate a administraţiei publice centrale, aflată în subordinea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor cu competenţe în implementarea politicilor şi legislaţiei din domeniul protecţiei mediului, conferite în baza Hotărârii de Guvern Nr. 1000 din 17 octombrie 2012 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi a instituţiilor publice aflate în subordinea acesteia. Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a fost înfiinţată în anul 2004 într-o perioada de reforme instituţionale majore în domeniul protecţiei mediului. Aderarea României la Uniunea Europeană a constituit pentru societatea românească un obiectiv strategic fundamenta. În baza Hotărârii de Guvern Nr. 459 din 19 mai 2005 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului au fost redefinite funcţiile şi atribuţiile astfel încât să se asigure cadrul legal necesar îndeplinirii obligaţiilor prevăzute în Capitolul 22 din Documentul de poziţie. MISIUNE Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului este menită să acţioneze pentru a asigura populaţiei un mediu sănătos în armonie cu dezvoltarea economică şi cu progresul social al României. Misiunea agenţiei noastre, că de altfel şi a celor 42 de agenţii judeţene, aflate în subordine directă este de a asigura un mediu mai bun în România pentru generaţiile prezente şi viitoare şi realizarea unor îmbunătăţiri majore şi continue ale calităţii aerului, solului şi apelor. Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului îşi îndeplineşte misiunea prin exercitarea următoarelor atribuţii:  planificarea strategică de mediu; 3

   

monitorizarea factorilor de mediu; autorizarea activităţilor cu impact asupra mediului; implementarea legislaţiei şi politicilor de mediu la nivel naţional şi local; raportările către Agenţia Europeană de Mediu, pe următoarele domenii: calitatea aerului, schimbări climatice, arii protejate, contaminarea solului, apă. RESPONSABILITĂŢI:

 asigurarea suportului tehnic pentru fundamentarea actelor cu caracter normativ, a strategiilor şi politicilor sectoriale de mediu armonizate cu acquis-ul comunitar şi bazate pe conceptul de dezvoltare durabilă;  implementarea legislaţiei din domeniul protecţiei mediului;  coordonarea activităţilor de implementare a strategiilor şi politicilor de mediu la nivel naţional, regional şi local;  reprezentarea în domeniul protecţiei mediului în relaţiile interne şi externe, conform mandatului acordat de către Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor;  autorizarea activităţilor cu impact potenţial asupra mediului şi asigurarea conformării cu prevederile legale;  asigurarea funcţionarii laboratoarelor naţionale de referinţă pentru aer, deşeuri, zgomot şi vibraţii, precum şi pentru radioactivitate;  coordonarea realizării planurilor de acţiune sectoriale şi a planului naţional de acţiune pentru protecţia mediului.

2. Garda Naţională de Mediu

4

Atribuţiile principale ale Gărzii Naţionale de Mediu în domeniul protecţiei mediului sunt:  controlează activităţile cu impact asupra mediului înconjurător, şi aplică sancţiuni contravenţionale prevăzute de legislaţia în domeniul protecţiei mediului;  controlează modul în care sunt respectate prevederile actelor de reglementare privind protecţia mediului, inclusiv măsurile stabilite prin programele de conformare pentru activităţile economico-sociale şi respectarea procedurilor legale în emiterea actelor de reglementare;  exercită controlul cu privire la desfăşurarea acţiunilor de import-export a produselor, bunurilor şi altor materiale, cu regim special de comercializare;  exercită controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore şi/sau impact semnificativ transfrontalier asupra mediului, în vederea prevenirii şi limitării riscurilor de poluare;  participa la intervenţiile pentru eliminarea sau diminuarea efectelor majore ale poluărilor asupra factorilor de mediu, şi la stabilirea cauzelor acestora şi aplică sancţiunile prevăzute de lege;  controlează investiţiile în domeniul mediului în toate fazele de execuţie şi are acces la întreagă documentaţie;  propune organului emitent suspendarea şi/sau anularea actelor de reglementare emise cu nerespectarea prevederilor legale;  constată faptele ce constituie contravenţii şi aplică

sancţiunile

contravenţionale în domeniul protecţiei mediului, sesizează organele de cercetare penală şi colaborează cu acestea la constatarea faptelor care, potrivit legislaţiei de mediu, constituie infracţiuni;  verifică sesizările cu privire la încălcarea legislaţiei în vigoare în domeniul protecţiei mediului;  cooperează cu celelalte autorităţi şi organisme internaţionale de mediu şi participa la proiecte şi programe derulate în domeniul protecţiei mediului;  controlează realizarea exportului şi tranzitului de deşeuri periculoase în conformitate cu prevederile convenţiilor internaţionale la care România este 5

parte precum şi importul unor categorii de deşeuri permise la import conform legii;  verifică la obiectivele controlate stadiul achitării obligaţiilor financiare la Administraţia Fondului de Mediu, conform prevederilor actelor normative privind Fondul de Mediu;  pune la dispoziţia publicului date privind starea mediului în conformitate cu legislaţia privind accesul publicului la informaţia de mediu.

3. Administraţia Naţională «Apele Române» Administraţia Naţională «Apele Române» este operator unic pentru resursele de apă de suprafaţă naturale sau amenajate, indiferent de deţinătorul cu orice titlu al amenajării, şi pentru resursele de apă subterană, indiferent de natură lor şi a instalaţiilor aferente, scop în care alocă dreptul de utilizare a resurselor de apă cu potenţialele lor naturale, în condiţiile legii, cu excepţia celor prevăzute expres în reglementările specifice în vigoare. Odată cu aderarea României la UE, a trebuit să se pună în aplicare Directiva Europeană 2000/60/CE prin care se statuteaza că principii de baza în gospodărirea apelor următoarele:  Recuperarea integrală a costurilor managementului apei (cantitate şi calitate);  Utilizatorii finali de apă plătesc (operatori de gospodărire comunală, operatori economici industriali, operatori economici producători de energie electrică, irigaţii, acvacultură-piscicultură);  Poluatorii apei (sub orice formă de poluare) plătesc;  Stimularea beneficiarilor de resursă de apă în vederea protecţiei acesteia. Administraţia Naţională «Apele Române» aplică sistemul de contribuţii, plăti, bonificaţii, tarife şi penalităţi specifice de gospodărire a resurselor de apă,

6

tuturor utilizatorilor de apă, indiferent de deţinătorii cu orice titlu ai amenajărilor şi instalaţiilor. Sistemul de contribuţii, plăti, bonificaţii şi penalităţi se bazează pe principiile beneficiarul, respectiv poluatorul plăteşte, în funcţie de activităţile prestate, precum şi pe principiul privind folosirea raţională a resurselor de apă. În funcţie de modul de folosire a resurselor de apă, se pot acordă bonificaţii utilizatorilor care demonstrează grijă pentru folosirea şi protecţia calităţii apei sau penalităţi pentru utilizatorii la care se constată abateri de la prevederile contractuale. În conformitate cu Legea Apelor nr. 107/2002, cu completările şi modificările ulterioare, Administraţia Naţională “Apele Române“ este singură instituţie în drept să aplice sistemul de contribuţii, plăti, bonificaţii şi penalităţi pentru activităţile specifice de gospodărire a apelor tuturor utilizatorilor, indiferent de deţinătorul cu orice titlu al amenajării, precum şi din sursele subterane, cu excepţia apelor geotermale. Conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale „Apele Române”, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 404/2003, cu modificările şi completările ulterioare, se prevăd următoarele contribuţii specifice:  Contribuţia pentru utilizarea resurselor de apă pe categorii de resursă şi utilizatori;  Contribuţia pentru primirea apelor uzate în resursele de apă;  Contribuţia pentru potenţialul hidroenergetic asigurat prin barajele lacurilor de acumulare din administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române”;  Contribuţia pentru exploatarea agregatelor minerale din albiile şi malurile cursurilor de apă. 4. Administraţia Naţională de Meteorologie 7

Administraţia Naţională de Meteorologie (Meteo România) este singură instituţie română de meteorologie, membră fondatoare a Organizaţiei Meteorologice Mondiale (World Meteorological Organization - WMO), iar din decembrie 2003, membră a Centrului European de Prognoza (European Centre for Medium-Range Weather Forecasts - ECMWF). Pricipalul domeniu de activitate al agenţiei îl constituie observaţiile meteorologice şi climatologie necesare dezvoltării social-economice a României şi integrării acestei activităţi în sistemul de convenţii şi relaţii internaţionale. Meteo România, în formă actuală, a fost înfiinţată prin hotărârea Guvernului României

dispunând

de

un

regim

juridic

de

importantă

naţională.

Admininstratia funcţionează pe baza de gestiune economică şi autonomie financiară, sub autoritatea Ministerului Mediului, preluând întreg patrimoniul şi forţă de muncă de la Compania Naţională "Institutul Naţional de Meteorologie, Hidrologie şi Gospodărire a Apelor" - S.A.. 5. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului În prezent activitatea de cercetare ştiinţifică şi tehnologică din domeniul protecţiei mediului are misiunea de a răspunde necesităţilor societăţii legate de protecţia mediului, dezvoltarea durabilă și schimbările climatice, atât la nivel naţional, cât şi internaţional. Misiunea institutului este susţinută de către specialişti cu o bogată experienţă profesională, precum și de o infrastructură adecvată, care pot oferi în orice moment soluții competente la diferite provocări din domeniu. INCDPM desfăşoară activităţi complexe în domenii care vizează atât cercetarea fundamentală cât şi aplicată, la diferite scări temporale şi spaţiale.  Obiectivele specifice ce guvernează activitatea INCDPM sunt următoarele:

8

 Realizarea în condiții optime a solicităriilor ministerului coordonator . Reprezinta un obiectiv strategic de importanță majoră, a cărui îndeplinire asigură cadrul de stabilitate a Institutului.  Participarea la proiecte de cercetare internaționale . Realizarea acestui obiectiv are rezultate

complexe,

semnificative

pentru

dezvoltarea

Institutului: creșterea competenței personalului în diferite domenii; formarea unor rețele de cercetare internaționale; stabilitate financiară; asigurarea pregătirii tinerilor cercetători.  Participarea la proiecte de cercetare naționale. Completează și susține rezultatele obținute pe plan internațional.  Publicații științifice. Având în vedere criteriile tot mai severe de evaluare a activității de cercetare, INCDPM trebuie să aibă în vedere publicarea constantă a rezultatelor cercetării în publicații de valoare.  Atingerea unui nivel foarte ridicat în câteva domenii de interes pentru mediul economic și societate. Acest obiectiv strategic vizează impunerea INCDPM ca instituție-cheie în câteva domenii de cercetare a mediuiui, asigurând astfel stabilitatea economică și științifică a Institutului.  Dezvoltarea relațiilor de colaborare cu alte instituții de profil și cu beneficiarii. Prin aceasta, Institutul se înscrie în rețelele de cercetare europene și naționale, urmărindu-se participarea la fluxurile profesionale specifice; de asemenea, se urmărește și menținerea si dezvoltarea relațiilor cu beneficiarii.  Promovarea competențelor profesionale, cu precădere a tinerilor . Dezvoltarea consistentă a INCDPM pe termen mediu si lung depinde în cel mai înalt grad de promovarea tinerilor și a experților de valoare, iar strategia Institutului este de a sprijini constant activitatea acestora. 9

 INCDPM va putea valorifica rezultatele cercetării prin înființarea de startup-uri si spin-off-uri. 6. Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării este instituţie publică, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor şi a cărei activitate se desfăşoară în baza prevederilor Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, modificată şi completată prin Legea nr. 136/2011. Principalele activităţi desfăşurate de Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării au ca scop realizarea obiectivelor din Programul de guvernare privind protecţia mediului înconjurător care prin magementul durabil al resurselor naturale şi conservarea biodiversităţii are în atenţie: - biodiversitatea şi ariile protejate; - conservarea patrimoniului natural; - păstrarea tradiţiilor locale şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării; - măsuri de reconstrucţie ecologică în zona Deltei Dunării, pe baza promovării unor principii moderne de management durabil; - promovarea unor campanii naţionale de educare şi sensibilizare pentru ecologie şi dezvoltare durabilă; - participarea şi colaborarea la nivel european şi internaţional la elaborarea politicilor de mediu. 7. Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor

10

Principalul obiectiv pe care îl realizează în permanentă Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA) este de a furniza servicii în domeniul hidrologiei şi managementului resurselor de apă pentru a susţine activităţile şi deciziile legate de gestionarea eficientă a resurselor de apă, atât în situaţii de evenimente hidrologice deosebite (inundaţii, secete), cât şi în situaţii normale, de către factorii decizionali în domeniu : Administraţia Naţională „Apele Române" şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. Este vorba de activitãţi de cercetare şi servicii operaţionale publice de interes naţional şi internaţional pentru :   

Protecţia populaţiei şi a bunurilor materiale Îmbunãtãtirea călitãţii vieţii Protecţia mediului.

Totodată Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor răspunde de realizarea obiectivelor de cercetare şi dezvoltare a activităţii de hidrologie, hidrogeologie şi gospodărire a apelor la nivel naţional, de realizarea programelor şi acordurilor internaţionale în care este angrenat (O.M.M., PHIUNESCO, MAB-UNESCO, U.E., etc.), de schimbul de date, informaţii şi prognoze hidrologice, implementarea produselor de hidrologie în activitatea de gospodărire a apelor şi protecţia vieţii şi bunurilor în caz de fenomene hidrologice periculoase (inundaţii, secete, îngheţ, etc.), constituirea şi actualizarea Fondului Naţional de Date Hidrologice şi Hidrogeologice. BIBLIOGRAFIE

1. 2. 3. 4. 5. 6.

***http://www.ddbra.ro/ *** http://www.anpm.ro/ ***http://www.gnm.ro ***http://www.rowater.ro ***http://www.inhga.ro ***www.incdpm.ro/ 11

12