Info Tva Noutati Aparute in 2022 [PDF]

Zitiervorschau

RAPORT SPECIAL

InfO TVA

Modificări TVA apărute în 2022

TOP

6 studii de caz

Informaţii Specializate

www.rs.ro

Acesta nu este un Raport Special GRATUIT! Dvs. beneficiați GRATUIT de acest raport deoarece faceți parte din comunitatea RENTROP & STRATON.

Info TVA - Modificări TVA apărute in 2022. Top 6 Studii de caz © RENTROP & STRATON (recunoscut CNCSIS conform Deciziei nr. 284/2007) Senior Editor: George Straton Director General: Octavian Breban Manager produs: Georgiana Stoica Manager Departament Editorial: David Trușcă Puteţi consulta şi celelalte lucrări editate de RENTROP & STRATON la: www.rs.ro

Toate drepturile rezervate. Nicio parte din acest material nu poate fi reprodusă, arhivată sau transmisă sub nicio formă şi prin niciun fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare audio sau video, fără permisiunea în scris din partea editorului. Autorii sau editorii nu sunt responsabili pentru nicio pierdere provocată vreunei persoane fizice sau juridice care acţionează sau se abţine de la acţiuni ca urmare a citirii materialelor publicate în această lucrare.

Informaţii Specializate Bdul Națiunile Unite nr. 4, bloc 107A, etajul 1, sector 5, București Telefon Serviciul Clienți: 021.209.45.45

Info TVA - Modificări TVA apărute in 2022. Top 6 Studii de caz

CUPRINS

Servicii arhitectură bun imobil din Franţa. TVA..........................................................4 Fundaţie. Achiziţie materiale din Germania. Obligaţii TVA........................................8 Achiziţie spaţiu. TVA........................................................................................................9 Prestare servicii de către neplătitor de TVA către client din Marea Britanie...........11 Servicii colectare telefonică de date facturate de prestatori din Ucraina şi Rusia. Tratament TVA în România..........................................................................................12 6. Achiziţie din Ungaria. TVA............................................................................................13 1. 2. 3. 4. 5.

© RENTROP & STRATON

3

www.rs.ro

Info TVA - Modificări TVA apărute in 2022. Top 6 Studii de caz

1. Servicii arhitectură bun imobil din Franţa. TVA

ÎNTREBARE: O societate neplătitoare de TVA facturează servicii de arhitectură de interior către un partener din Franţa. Societatea are cod de TVA luat pentru tranzacţii intracomunitare. Cum se emite factura pentru partenerul din Franţa? Pe factură trebuie trecut codul de TVA intracomunitar? Cum se întocmește factura? Fără TVA? În ce declaraţii se include această factura? Cine plăteşte TVA aferentă prestărilor de servicii? SOLUȚIE FISCAL – CONTABILĂ: În situaţia în care arhitectura de interior are în vedere proiectarea unor scări interioare, mansarde, stâlpi, stucaturi, înglobare diverse echipamente tehnice în pereţi (sistem centralizat de aerisire/ventilare), operaţiunea reprezintă un serviciu legat direct de un bun imobil din Franţa. În acest caz, locul prestării se consideră a fi în Franţa, fără a fi relevant faptul că beneficiarul din Franţa este persoană impozabilă din punctul de vedere al TVA care comunică prestatorului un cod valid de TVA în sistemul VIES. Astfel, serviciul este neimpozabil în România, fiind impozabil în statul pe teritoriul căruia este situat bunul imobil (Franţa), deoarece este legat direct de un bun imobil, fiind aplicabile prevederile excepţiei de la regula generală de taxare de la art. 278 alin. (2) şi alin. (3), excepţie reglementată prin art. 278 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal „(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (2) şi (3), pentru următoarele prestări de servicii, locul prestării este considerat a fi: - locul unde sunt situate bunurile imobile, pentru prestările de servicii efectuate în legătură cu bunurile imobile, ………. pentru servicii de pregătire şi coordonare a lucrărilor de construcţii, precum serviciile prestate de arhitecţi şi de societăţile care asigură supravegherea pe şantier; ” Prevederile art. 278 alin. (4) lit. a) se completează cu cele de la pct. 16 alin. (2) şi alin. (3) din Normele de aplicare a art. 278 alin. (4) lit. a) conform cărora: „alin. (2) Serviciile legate de bunuri imobile prevăzute la art. 278 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal includ numai acele servicii care au o legătură suficient de directă cu bunul imobil în cauză. Serviciile sunt considerate ca având o legătură suficient de directă cu bunul imobil în următoarele cazuri: a) sunt derivate dintr-un bun imobil, iar respectivul bun imobil este un element constitutiv al serviciului şi este central şi esenţial pentru serviciile prestate; b) sunt furnizate în beneficiul unui bun imobil sau vizează un bun imobil şi au drept obiectiv modificarea caracteristicilor fizice sau a statutului juridic al respectivului bun.” alin. (3) lit. a): © RENTROP & STRATON

4

www.rs.ro

Info TVA - Modificări TVA apărute in 2022. Top 6 Studii de caz

„Prevederile alin. (2) se aplică în special pentru următoarele: … a) elaborarea de planuri pentru o construcţie sau părţi ale unei construcţii destinate să fie edificata pe un anumit lot de teren, indiferent dacă construcţia este sau nu edificată;”. Aşa cum se poate constata, în cazul lucrărilor de construcţii efectuate asupra unui bun imobil, excepţia prevalează regula generală de taxare de la art. 278 alin. (2) în relaţia cu persoane juridice plătitoare de TVA. Acest aspect este reglementat, în mod expres, la pct. 15 alin. (1) din Normele de aplicare a acestui articol: „15. (1) Regulile prevăzute la art. 278 alin. (2) sau (3) din Codul fiscal se aplică numai în situaţia în care serviciile nu se pot încadra în niciuna dintre excepţiile prevăzute la art. 278 alin. (4) - (7) din Codul fiscal. Dacă serviciile pot fi încadrate în una dintre excepţiile prevăzute la art. 278 alin. (4) - (7) din Codul fiscal, întotdeauna excepţia prevalează, nemaifiind aplicabile regulile generale stabilite la art. 278 alin. (2) şi (3) din Codul fiscal.” Deci, pentru aceste servicii, neimpozabile în România, prestatorul din România nu este obligat să colecteze TVA pentru autoritatea fiscală din România din două motive:  prestatorul se află în regimul special de scutire conform prevederilor art. 310;  locul prestării serviciului nu este în România, fiind pe teritoriul statului unde este situat bunul imobil, conform prevederilor art. 278 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal. Totuşi, de reţinut este faptul că nu sunt servicii legate de un bun imobil din Franţa, serviciile de amenajare interioară şi/sau serviciile de design interior care se limitează doar la personalizarea interiorului unui bun imobil prin întocmirea de proiecte de decorare a camerelor, holurilor şi băilor cu obiecte mobile diverse tip statuete, canapele, mese, tablouri, oglinzi, picturi, grafică etc. În acest caz, arhitectul din România efectuează o prestare intracomunitară de servicii pentru care aplică regula generală de la art. 278 alin. (2) conform căreia locul prestării se consideră a fi locul unde este stabilit beneficiarul serviciilor respective, persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA în statul său membru, care comunică prestatorului din România un cod valid de TVA în sistemul VIES. Înainte de începerea derulării contractului, prestatorul din România este obligat să se înregistreze în scopuri de TVA în regim special conform prevederilor art. 317 „Înregistrarea în scopuri de TVA a altor persoane care efectuează achiziţii intracomunitare sau pentru servicii” la autoritatea fiscală din România: „(1) Are obligaţia să solicite înregistrarea în scopuri de TVA, conform prezentului articol: ........... b) persoana impozabilă care are sediul activităţii economice în România, neînregistrată şi care nu are obligaţia să se înregistreze conform art. 316 şi care nu este deja înregistrată conform lit. a), c) sau d) ori a alin. (2), dacă prestează servicii care au locul în alt stat membru, pentru care beneficiarul serviciului este persoana obligată la plata taxei conform echivalentului din legislaţia altui stat membru al art. 307 alin. (2), înainte de prestarea serviciului;”

© RENTROP & STRATON

5

www.rs.ro

Info TVA - Modificări TVA apărute in 2022. Top 6 Studii de caz

Această înregistrare în scopuri de TVA nu îl transformă pe prestator în plătitor de TVA, dar îi impune raportarea valorii facturii emise prin declaraţia recapitulativă cod 390 VIES cu simbolul P. Pentru aceste servicii neimpozabile în România, firma din România are următoarele obligaţii fiscale şi contabile: 

să emită factura în valută negociată, cu toate informaţiile impuse prin art. 319 alin. (20) din Codul fiscal. În factura emisă se înscrie codul de TVA atribuit de către autoritatea fiscală conform prevederilor art. 317, precedat de simbolul RO, fără a se înscrie codul unic de înregistrare. Acest aspect este reglementat prin art. 319 „Facturarea” alin. (20) lit. d): „(20) Factura cuprinde în mod obligatoriu următoarele informaţii: a) numărul de ordine, în baza uneia sau a mai multor serii, care identifică factura în mod

unic; b) data emiterii facturii; c) dată la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data încasării unui avans, în măsura în care această dată este anterioară datei emiterii facturii; d) denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA sau, după caz, codul de identificare fiscală ale persoanei impozabile care a livrat bunurile sau a prestat serviciile;”. De altfel, codul RO se înscrie şi în declaraţia recapitulativă cod 390 VIES. Acest aspect este reglementat prin O.M.F.P. nr. 705 din 11 martie 2020 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului (390 VIES) „Declaraţie recapitulativă privind livrările/achiziţiile/prestările intracomunitare” în care se regăseşte, chiar în formular, spaţiul alocat pentru „Cod de identificare fiscală RO”. De asemenea, prin ANEXA 2 INSTRUCŢIUNI pentru completarea formularului (390 VIES) „Declaraţie recapitulativă privind livrările/achiziţiile/prestările intracomunitare”, la subsecţiunea „Modul de completare a declaraţiei recapitulative” se precizează: „Cartuşul „Date de identificare” conţine: 1. „Cod de identificare fiscală” – se înscrie codul de înregistrare în scopuri de TVA al persoanei impozabile din România, atribuit potrivit art. 316 sau 317 din Codul fiscal.”; 

să înscrie pe factură menţiunea „neimpozabil în România conform art. 278 alin. (2) din Codul fiscal” sau „neimpozabil în România conform art. 44 din Directiva CEE nr. 112/2006”, obligaţie reglementată prin articolul 319 alineatul 20 litera l): „l) în cazul în care este aplicabilă o scutire de taxă, trimiterea la dispoziţiile aplicabile din prezentul titlu ori din Directiva 112 sau orice altă menţiune din care să rezulte că livrarea de bunuri ori prestarea de servicii face obiectul unei scutiri;” şi „regim special de scutire conform art. 310 din Legea nr. 227/2015”.

© RENTROP & STRATON

6

www.rs.ro

Info TVA - Modificări TVA apărute in 2022. Top 6 Studii de caz

Deci, în situaţia prezentată, prestatorul aplică şi regimul special de scutire reglementat prin art. 310 „Regimul special de scutire pentru întreprinderile mici” din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal aplicabil din 2016 deoarece prestatorul din România este o întreprindere mică, aşa cum este definită la pct. 16 al art. 266 „Semnificaţia unor termeni şi expresii” alin. (1): „În sensul prezentului titlu, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:……16. întreprindere mică reprezintă o persoană impozabilă care aplică regimul special de scutire prevăzut la art. 310”. Obligat la plata TVA pentru acest serviciu este beneficiarul din Franţa care şi-a asumat responsabilitatea plății TVA în Franţa prin comunicare unui cod valid de TVA atribuit de către autoritatea fiscală din Franţa.  să înregistreze factura în evidenţa contabilă la cursul valutar din data emiterii;  să evidenţieze factura emisă în jurnalul pentru vânzări la o bază de impozitare în lei determinată prin utilizarea cursului valutar în vigoare la data emiterii facturii. Valoarea facturii astfel emise se evidenţiază în jurnalul pentru vânzări în coloana alocată operaţiunilor neimpozabile în România pentru care locul prestării este în afara României;  să raporteze valoarea facturii emise prin declaraţia recapitulativă cod 390 VIES cu simbolul P. În concluzie, având în vedere că societatea pe care o reprezentaţi are ca obiect de activitate cod CAEN 7410 „Activităţi de design specializat”, consider că, în baza argumentelor prezentate, trebuie să analizaţi dacă operaţiunea este o prestare intracomunitară de servicii (amenajări interioare, design) sau o prestare de servicii legată direct de un bun imobil din Franţa. În altă ordine de idei, de reţinut este faptul că, deşi aplică regimul special de scutire reglementat prin art. 310 „Regimul special de scutire pentru întreprinderile mici”, persoana impozabilă este obligată să organizeze, în scop TVA, evidența fiscală a operaţiunilor realizate, facturate, în baza jurnalului pentru vânzări, ca document de stabilire a momentului depăşirii plafonului de scutire de 300.000 lei/an din operaţiuni taxabile. Obligaţia organizării evidenței fiscale este reglementată prin art. 321 „Evidența operaţiunilor” alin. (1): „Persoanele impozabile stabilite în România trebuie să ţină evidențe corecte şi complete ale tuturor operaţiunilor efectuate în desfăşurarea activităţii lor economice.” În plafonul de scutire de 300.000 lei/an calendaristic se include atât valoarea serviciilor neimpozabile în România, facturate, cât şi valoarea facturilor de avans emise în legătură cu aceste operaţiuni. La depăşirea acestui plafon într-un an calendaristic, persoana impozabilă este obligată să se înregistreze în scopuri de TVA. La depăşirea plafonului de scutire, prestatorul ar fi obligat să se înregistreze în scopuri de TVA în România, în regim normal, conform prevederilor art. 316 alin. (1) lit. b).

© RENTROP & STRATON

7

www.rs.ro

Info TVA - Modificări TVA apărute in 2022. Top 6 Studii de caz

2. Fundaţie. Achiziţie materiale din Germania. Obligaţii TVA

ÎNTREBARE: Dacă o fundaţie face achiziţie de materiale din Germania trebuie să se declare plătitoare de TVA? SOLUȚIE FISCAL – CONTABILĂ: În cazul achiziţiei de materiale din Germania este vorba de o achiziţie intracomunitară de bunuri, iar conform art. 268 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal, sunt impozabile în România şi achiziţiile intracomunitare de bunuri efectuate de o persoană impozabilă ce acţionează ca atare sau de o persoană juridică neimpozabilă, care nu beneficiază de excepţia prevăzută la art. 268 alin. (4), care urmează unei livrări intracomunitare efectuate în afara României de către o persoană impozabilă ce acţionează ca atare şi care nu este considerată întreprindere mică în statul său membru, şi căreia nu i se aplică prevederile art. 275 alin. (1) lit. b) cu privire la livrările de bunuri care fac obiectul unei instalări sau unui montaj sau ale art. 275 alin. (2) cu privire la vânzările la distanţă. Prin excepţie, conform art. 268 alin. (4)-(5) din Codul fiscal, nu sunt considerate operaţiuni impozabile în România achiziţiile intracomunitare de bunuri care sunt efectuate de o persoană impozabilă care efectuează numai livrări de bunuri sau prestări de servicii pentru care taxa nu este deductibilă sau de o persoană juridică neimpozabilă, dacă valoarea totală a acestor achiziţii intracomunitare nu depăşeşte pe parcursul anului calendaristic curent sau nu a depăşit pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul de 10.000 euro (34.000 lei). Pentru calculul plafonului de achiziţii intracomunitare de bunuri se ia în considerare valoarea tranzacţiei ce conduce la depăşirea plafonului. Detalii privind stabilirea plafonului se regăsesc la pct. 3 alin. (5)-(8) din Normele metodologice de aplicare. Prin urmare, în cazul achiziţiei intracomunitare de bunuri (AIC) din Germania, se pot distinge, în genere, mai multe situaţii, şi anume: - dacă furnizorul din Germania este întreprindere mică (adică nu este plătitor de TVA în Germania) şi/sau valoarea achiziţiei de bunuri este sub plafonul de 34.000 lei, atunci AIC nu este impozabilă în România, iar fundaţia nu are nicio obligaţie pe linie de TVA; - dacă bunurile sunt achiziţionate în regim de second-hand, atunci AIC nu este impozabilă în România conform art. 268 alin. (8) lit. c) din Codul fiscal, iar fundaţia nu are nicio obligaţie pe linie de TVA; - dacă furnizorul din Germania aplică regimul special cu privire la vânzările la distanţă (adică livrează bunurile colectând TVA din România), atunci fundaţia nu are nicio obligaţie pe linie de TVA, având în vedere excepţia de la art. 307 alin. (6) din Codul fiscal potrivit căreia

© RENTROP & STRATON

8

www.rs.ro

Info TVA - Modificări TVA apărute in 2022. Top 6 Studii de caz

persoana impozabilă ori persoana juridică neimpozabilă, stabilită în România şi neînregistrată în scopuri de TVA conform art. 316 sau 317, care este beneficiar al unor vânzări de bunuri la distanţă prevăzute la art. 275 alin. (2)-(4), nu este persoană obligată la plata TVA, dacă furnizorul din alt stat membru UE aplică unul dintre regimurile speciale prevăzute la art. 314, 315 sau 3152 din Codul fiscal; - dacă furnizorul din Germania este înregistrat în scopuri de TVA în statul său membru (nu este considerat întreprindere mică în Germania), iar valoarea achiziţiei de bunuri depăşeşte plafonul de 34.000 lei, atunci AIC este impozabilă în România, iar fundaţia trebuie să solicite înregistrarea specială în scopuri de TVA conform art. 317 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal înaintea efectuării achiziţiei, înregistrare care va rămâne valabilă pentru perioada până la sfârşitul anului calendaristic în care a fost depăşit plafonul de achiziţii şi cel puţin pentru anul calendaristic următor (a se vedea în acest sens pct. 3 alin. (8) din Normele metodologice). Înregistrarea specială în scopuri de TVA se face cu ajutorul formularului 091 Declaraţie de înregistrare în scopuri de TVA/Declaraţie de menţiuni a altor persoane care efectuează achiziţii intracomunitare sau pentru servicii. Fundaţia care realizează o AIC impozabilă în România va fi obligată la plata TVA conform art. 308 alin. (1) din Codul fiscal, pe care o va achita până la data de 25 inclusiv a lunii următoare realizării AIC pe baza decontului special de TVA D301, în conformitate cu prevederile art. 324 alin. (1) lit. a) şi art. 326 alin. (1) din Codul fiscal. După cum se poate observa, este nevoie de mult mai multe informaţii cu privire la circumstanţele realizării achiziţiei de materiale de la furnizorul din Germania pentru a putea concluziona că fundaţia este obligată sau nu să se înregistreze în scopuri de TVA. De asemenea, mai poate fi menţionat că valoarea AIC în valută se va transforma în lei nu pe baza cursului de schimb utilizat la determinarea plafonului de 10.000 euro = 34.000 lei (cursul de la data aderării), ci pe baza cursului BNR din data exigibilităţii TVA aferente AIC, adică ultimul curs comunicat în ziua bancară anterioară emiterii facturii de către furnizorul din Germania, după cum reiese din prevederile pct. 35 alin. (1) şi alin. (4) din Normele metodologice date în aplicarea art. 290 alin. (2) din Codul fiscal şi art. 284 alin. (2) din Codul fiscal. Valoarea AIC transformată în lei se va compara cu plafonul de 34.000 lei şi se va proceda în consecinţă, conform celor menţionate anterior.

3. Achiziţie spaţiu. TVA

ÎNTREBARE: O societate este neplătitoare de TVA. Achiziţionează în decembrie 2021 un spaţiu în valoare de 250.000 lei cu TVA. Dacă în ianuarie 2021 devine plătitoare de TVA, poate atunci să deducă TVA de la achiziţia construcţiei din decembrie 2021? Dacă se depune documentaţia în cursul lunii ianuarie, cu ce dată va deveni plătitoare de TVA? Cu data ieşirii certificatului sau cu data de 1 ale lunii următoare?

© RENTROP & STRATON

9

www.rs.ro

Info TVA - Modificări TVA apărute in 2022. Top 6 Studii de caz

SOLUȚIE FISCAL – CONTABILĂ: Pct. 83 alin (11) din Codul fiscal prevede că în sensul art. 310 alin. (11) din Codul fiscal, persoanele impozabile care solicită înregistrarea în scopuri de taxă prin opţiune conform prevederilor art. 310 alin. (3), coroborate cu prevederile art. 316 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, şi persoanele impozabile care solicită înregistrarea în scopuri de taxă în cazul depăşirii plafonului de scutire în termenul stabilit la art. 310 alin. (6) din Codul fiscal au dreptul la ajustarea taxei deductibile aferente: a) bunurilor aflate în stoc, serviciilor neutilizate şi activelor corporale fixe în curs de execuţie, constatate pe bază de inventariere, în momentul trecerii la regimul normal de taxare, în conformitate cu prevederile art. 304 din Codul fiscal; b) bunurilor de capital pentru care perioada de ajustare a deducerii nu a expirat, aflate în proprietatea sa în momentul trecerii la regimul normal de taxă, în conformitate cu prevederile art. 305 din Codul fiscal; Ajustările efectuate se înscriu în primul decont de taxă depus după înregistrarea în scopuri de taxă conform art. 316 din Codul fiscal a persoanei impozabile sau, după caz, într-un decont ulterior. Pentru ajustarea taxei, persoana impozabilă trebuie să îndeplinească condiţiile şi formalităţile prevăzute la art. 297 - 306 din Codul fiscal pentru exercitarea dreptului de deducere. Prin excepţie de la prevederile art. 319 alin. (20) din Codul fiscal, factura pentru achiziţii de bunuri/servicii efectuate înainte de înregistrarea în scopuri de TVA a persoanei impozabile nu trebuie să conţină menţiunea referitoare la codul de înregistrare în scopuri de TVA atribuit persoanei impozabile conform art. 316 din Codul fiscal. Persoanele impozabile care trec de la regimul de scutire la cel de taxare au dreptul sau, după caz, obligaţia de a efectua ajustările de taxă prevăzute la art. 270 alin. (4), art. 304, 305, 306 sau 332 din Codul fiscal, dacă intervin evenimente care generează ajustarea taxei ulterior înregistrării în scopuri de TVA a persoanei impozabile, conform art. 316 din Codul fiscal. La data achiziţiei imobilizării, valoarea TVA a fost inclusă în costul de achiziţie a acesteia, având în vedere că societatea era neplătitoare de TVA. La data înregistrării ca plătitor de TVA se calculează TVA utilizând procedeul sutei mărite. 250.000 lei x 19%/1,19 = 39.916 lei Având în vedere că imobilizarea nu este pusă în funcţiune şi amortizată la momentul înregistrării ca plătitor de TVA, ajustarea se va face pentru valoarea de achiziţie integrală. 4426 = 212 39.916 lei

© RENTROP & STRATON

10

www.rs.ro

Info TVA - Modificări TVA apărute in 2022. Top 6 Studii de caz

Potrivit art. 310 din Codul fiscal, persoana impozabilă care aplică regimul special de scutire şi a cărei cifră de afaceri, prevăzută la alin. (2), este mai mare sau egală cu plafonul de scutire prevăzut la alin. (1) trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA, conform art. 316, în termen de 10 zile de la data atingerii ori depăşirii plafonului. Data atingerii sau depăşirii plafonului se consideră a fi prima zi a lunii calendaristice următoare celei în care plafonul a fost atins ori depăşit. Regimul special de scutire se aplică până la data înregistrării în scopuri de TVA, conform art. 316. Regimul normal se aplică de la data înregistrată în certificat.

4. Prestare servicii de către neplătitor de TVA către client din Marea Britanie

ÎNTREBARE: O PFA neînregistrată nici normal şi nici special în scopuri de TVA, prestează servicii către o persoană juridică din Marea Britanie (GB). Clientul pune la dispoziţia PFA codul său de TVA. În aceste condiţii, există obligaţia ca la emiterea facturii către client să se facă specificaţia de: taxare inversă la beneficiar? Lipsa acestei specificaţii pe facturile deja emise ce consecinţe poate avea? Dacă o factură emisă de o persoană juridică romană nu conţine toate elementele minime obligatorii conform Codului fiscal, ce consecinţe poate avea asupra emitentului (sau chiar şi asupra beneficiarului)? SOLUȚIE FISCAL – CONTABILĂ: Din cele prezentate reiese că este vorba de o prestare de servicii obişnuită, pentru care se aplică regula B2B de la art. 278 alin. (2) din Codul fiscal conform căreia locul prestării este considerat a fi locul unde îşi are sediul beneficiarul (adică în Marea Britanie). Ca atare, prestarea de servicii este o operaţiune neimpozabilă în România, prin neîndeplinirea condiţiei cumulative de la art. 268 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal. În ceea ce priveşte menţiunile din factura emisă de client, elementele obligatorii ce trebuie înscrise într-o factură sunt prevăzute la art. 319 alin. (20) din Codul fiscal. În cazul prezentat se va înscrie menţiunea taxare inversă la beneficiar şi/sau neimpozabilă în România. În situaţia în care factura nu conţine elementele minime obligatorii de la art. 319 alin. (20) din Codul fiscal, se aplică jurisprudenţa CJUE în materie de TVA potrivit căreia încălcarea cerinţelor formale (inclusiv cele referitoare la completarea facturilor) poate fi luată în considerare la stabilirea tratamentului de TVA doar atunci când încălcarea acestor cerinţe are ca efect © RENTROP & STRATON

11

www.rs.ro

Info TVA - Modificări TVA apărute in 2022. Top 6 Studii de caz

împiedicarea probării cu certitudine a îndeplinirii cerinţelor de fond (a se vedea, spre exemplu, pct. 42 din Hotărârea CJUE din cauza C-21/16 Euro Tyre BV). Dacă factura emisă de prestatorul roman nu conţine menţiunea taxare inversă la beneficiar şi/sau neimpozabilă în România, nu există nicio consecinţă fiscală pentru emitentul facturii. În schimb, factura va trebui să conţină obligatoriu codul de TVA al clientului din Marea Britanie, deoarece pe baza acestui cod se poate certifica dacă clientul este persoană impozabilă şi, în consecinţă, că tranzacţiei i se aplică regulă B2B de la art. 278 alin. (2) din Codul fiscal, iar prestarea de servicii este neimpozabilă în România. În cazul în care factura nu ar conţine codul de TVA al clientului din Marea Britanie, există riscul considerării clientului ca persoană neimpozabilă şi stabilirii locului prestării pe baza regulii B2C de la art. 278 alin. (3) din Codul fiscal, astfel că prestarea de servicii poate deveni impozabilă în România, unde este sediul prestatorului (dacă nu este vorba de o prestare de servicii pentru care se aplică vreo excepţie dintre cele prevăzute la art. 278 alin. (4) sau (5) din Codul fiscal). Acest risc este minim având în vedere că prestatorul nu este încă plătitor de TVA (aplică regimul special de scutire pentru întreprinderi mici), însă dacă ar fi plătitor de TVA, prestarea sa de servicii către un client extern persoană neimpozabilă ar fi taxabilă şi ar trebui să colecteze TVA. Iată cum nementionarea unui element anume în factură (condiţie de formă) poate împiedica sau poate influenţa stabilirea unui tratament cert al operaţiunii din punct de vedere al TVA (condiţie de fond). Consecinţele fiscale asupra beneficiarului nu le putem comenta, având în vedere că Marea Britanie nu mai e stat membru UE şi nu i se aplică sistemul comun de TVA de la nivel comunitar. Cel mai probabil, faptul că prestatorul nu a înscris menţiunea taxare inversă la beneficiar nu va impieta în niciun fel asupra obligaţiilor fiscale ale beneficiarului din statul său de stabilire (Marea Britanie).

5. Servicii colectare telefonică de date facturate de prestatori din Ucraina şi Rusia. Tratament TVA în România

ÎNTREBARE: Avem de prestat un proiect pentru un client (multinaţională) în 6 ţări, printre care Ucraina şi Rusia. Proiectul constă în apelarea telefonică a unor medici din ţările respective cu scopul de a le obţine consimţământul în vederea contactării ulterioare de către client în scopuri de marketing şi scopuri comerciale. În fiecare ţară vom colabora cu o companie locală care să dea telefoanele respective, datele colectându-se pe platforma noastră. 1. Partenerii din Ucraina şi Rusia trebuie să ne factureze cu TVA sau fără TVA, ei fiind plătitori de taxă în statele respective? © RENTROP & STRATON

12

www.rs.ro

Info TVA - Modificări TVA apărute in 2022. Top 6 Studii de caz

2. Dacă ne facturează cu TVA, există vreo variantă de a evita facturarea cu TVA (noi nu am prevăzut TVA în oferta către clientul nostru şi preţul nu este suficient de mare ca să acopere costurile)? SOLUȚIE FISCAL – CONTABILĂ: Din cele prezentate reiese că serviciile suport oferite de partenerii din Ucraina şi Rusia (colectare telefonică de date) sunt servicii cu caracter general, cu locul prestării la sediul beneficiarului, adică în România conform art. 278 alin. (2) din Codul fiscal. Ca atare, aceste servicii vor fi impozabile în România prin îndeplinirea condiţiilor cumulative de la art. 268 alin. (1) din Codul fiscal (inclusiv condiţia referitoare la locul prestării de la art. 268 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal). Persoana obligată la plata TVA este societatea beneficiară din România conform art. 307 alin. (2) din Codul fiscal, care o va achita prin taxare inversă 4426 = 4427 evidenţiată în decontul de TVA potrivit art. 326 alin. (2) din Codul fiscal. În ceea ce priveşte faptul că prestatorii din Ucraina şi Rusia vor factura serviciile cu TVA către societatea beneficiară din România nu ne putem pronunţa întrucât nu se cunosc prevederile legislaţiilor fiscale din cele două ţări referitoare la condiţiile în care se aplică sau nu TVA pentru serviciile de această natură. În principiu, dacă legislaţiile fiscale din Ucraina şi Rusia conţin prevederi asemănătoare legislaţiei UE (şi, implicit, celei româneşti) în materie de TVA, atunci prestatorii din cele două state ar trebui să emită facturile de servicii către beneficiarul roman fără TVA. În ipoteza în care facturile sunt emise cu TVA străin (din Ucraina/Rusia), acest TVA va intra obligatoriu în baza de impozitare a serviciilor în România, la care se aplică taxarea inversă (este componentă nerecuperabilă inclusă în preţul serviciilor facturate de prestatorii străini). În orice caz, este indicat ca societatea beneficiară din România să încheie contracte/acorduri scrise cu prestatorii din Ucraina şi Rusia, prin care să stabilească cu exactitate atât preţul serviciilor, cât şi grevarea sau negrevarea lui cu anumite sarcini fiscale, cum este TVA pentru a stabili oferta de preţ către propriul client (multinaţionala) în cunoştinţă de cauză. Astfel, prin clauzele contractuale convenite societatea beneficiara se va asigura că evită primirea facturilor cu TVA de la prestatorii din cele două state.

6. Achiziţie din Ungaria. TVA

ÎNTREBARE: Societatea noastră a cumpărat un produs de la o societate din Ungaria. Societatea din Ungaria are număr valid de TVA. Pe factura este trecut „Scutit de TVA” şi este facturat cu TVA zero, atât produsul cumpărat, cât şi contravaloarea transportului.

© RENTROP & STRATON

13

www.rs.ro

Info TVA - Modificări TVA apărute in 2022. Top 6 Studii de caz

Se aplică taxare inversă pentru produs şi pentru transport? Pentru această achiziţie trebuie declaraţia 390? Pentru acest transport nu am primit CMR. Este obligatoriu să îl primesc? Dacă este obligatoriu, cum se procedează în cazul în care nu îl primesc nici după ce îl solicit? Produsul l-am achiziţionat pentru revânzarea lui. SOLUȚIE FISCAL – CONTABILĂ: Prin definiţie (art. 273 din Codul fiscal), achiziţia intracomunitară de bunuri reprezintă obţinerea dreptului de a dispune, ca şi un proprietar, de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinaţia indicată de cumpărător, de către furnizor, de către cumpărător sau de către altă persoană, în contul furnizorului sau al cumpărătorului, către un stat membru, altul decât cel de plecare a transportului sau de expediere a bunurilor. Legislaţia nu prevede obligativitatea deţinerii documentului de transport în cazul achiziţiei intracomunitare de bunuri, însă pentru încadrarea achiziţiei drept achiziţie intracomunitară societatea trebuie să facă dovada prin orice mijloc de probă că bunul achiziţionat este transportat în România din alt stat membru. Conform art. 268 alin. (3) din Codul fiscal: Sunt, de asemenea, operaţiuni impozabile şi următoarele operaţiuni efectuate cu plată, pentru care locul este considerat a fi în România, potrivit art. 276: a) o achiziţie intracomunitară de bunuri, altele decât mijloace de transport noi sau produse accizabile, efectuată de o persoană impozabilă ce acţionează ca atare sau de o persoană juridică neimpozabilă, care nu beneficiază de excepţia prevăzută la alin. (4), care urmează unei livrări intracomunitare efectuate în afara României de către o persoană impozabilă ce acţionează ca atare şi care nu este considerată întreprindere mică în statul sau membru, şi căreia nu i se aplică prevederile art. 275 alin. (1) lit. b) cu privire la livrările de bunuri care fac obiectul unei instalări sau unui montaj sau ale art. 275 alin. (2) cu privire la vânzările la distanţă; Astfel, dacă bunurile sunt transportate din alt stat membru în România aceasta achiziţie urmează unei livrări intracomunitare scutită de TVA în statul membru din care bunurile sunt transportate şi este impozabilă în România. Societatea din România este persoană obligată la plata TVA în România, prin taxare inversă întrucât este înregistrată în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal. În ceea ce priveşte modalitatea de declarare a transportului, dacă transportul cade în sarcina vânzătorului conform prevederilor contractuale acesta este o cheltuială accesorie livrării intracomunitare şi cumpărătorul o va include în baza de impozitare a achiziţiei intracomunitare achiziţia şi transportul se declară în declarația 390 pe cod A ACHIZIŢII INTRACOMUNITARE DE BUNURI. Dacă transportul este în sarcina cumpărătorului dar este organizat de vânzător în contul acestuia şi refacturat, atunci transportul reprezintă o achiziţie de servicii intracomunitare şi se declară în 390 pe cod S ACHIZIŢII INTRACOMUNITARE DE SERVICII.

© RENTROP & STRATON

14

www.rs.ro

Info TVA - Modificări TVA apărute in 2022. Top 6 Studii de caz

În acest sens este reprezentativ exemplul nr. 1 de la alin. (6) al pct. 31 din Titlul VII al normelor de aplicare a Codului fiscal: Exemplul nr. 1: Un furnizor A din România realizează o livrare intracomunitară de bunuri către beneficiarul B din Ungaria. Condiţia de livrare este ex-works, prin urmare transportul este în sarcina cumpărătorului, a lui B. Totuşi, B îl mandatează pe A să angajeze o firmă de transport, urmând să îi achite costul transportului. Transportatorul C facturează lui A serviciul de transport din România în Ungaria, iar A, aplicând structura de comisionar, va refactura costul exact al serviciul lui B. Din perspectiva stabilirii naturii serviciului prestat, se consideră că A a primit şi a prestat el însuşi serviciul de transport, dar nu este tratat ca şi un cumpărător revânzător, ci ca o persoană care refacturează cheltuieli, deoarece persoana impozabilă nu recuperează o cheltuială mai mare decât cea efectuată. Acest serviciu de transport se facturează de către C către A cu TVA, locul prestării fiind în România, conform art. 278 alin. (2) din Codul fiscal. A refacturează transportul către B fără TVA, serviciul fiind neimpozabil în România conform art. 278 alin. (2) din Codul fiscal.

© RENTROP & STRATON

15

www.rs.ro

V-ar mai putea interesa: Bugete, cash flow, rentabilitate, risc – ghid practic www.bugete-cashflow.contabilul.ro

Consilierul Verde al CONTABILULUI www.consilierconta.contabilul.ro

Monitorul Contabil www.monitorul.contabilul.ro

Revista Română de Contabilitate și Monografii Contabile www.revista-monografii.contabilul.ro

Ghid practic. Saga pentru PFA www.saga-pfa.contabilul.ro

Telefon Serviciul Clienți: 021.209.45.45 E-mail: [email protected]