Hazarde Naturale Power Point [PDF]

Zitiervorschau

HAZARDURILE NATURALE EL ABORAT: SAMOILOV SILVESTRU VERIFICAT: VIOREL TURCANU

HAZARDELE NATURALE SI ANTROPOGENE Hazardele naturale = sunt manifestări extreme ale unor fenomene naturale, precum cutremurele, furtunile, inundaţiile, secetele, care au o influenta directa asupra vieţii fiecărei persoane, asupra societăţii si a mediului înconjurător. Atunci când hazardele produc distrugeri de mare amploare si pierderi de vieţi omeneşti, ele sunt denumite dezastre sau catastrofe naturale. Vulnerabilitatea = pune in evidenta gradul de expunere a omului si a bunurilor sale fata de diferite hazarde, indicând nivelul pagubelor pe care le produce un anumit fenomen. Riscul = reprezintă nivelul probabil al pierderilor de vieţi omeneşti, al numărului de răniţi, al pagubelor aduse proprietăţilor si activităţilor economice de către un anumit fenomen natural sau grup de fenomene intr-un anumit loc şi intr-o anumită perioadă.

CLASIFICAREA HAZARDELOR Hazarde naturale si antropice pot fi clasificate in funcţie de diferite criterii, în funcţie de geneză, hazardele naturale se diferenţiază in: Hazarde endogene, a căror acţiune este generată de energia provenită din interiorul planetei, in această categorie fiind incluse cutremurele si erupţiile vulcanice. Hazarde exogene, generate de factorii climatici, hidrologici, biologici etc., de unde categoriile de: hazarde climtice, hazarde hidrologice, hazarde geomorfologice, hazarde oceanografice, hazarde biologice, hazarde biofizice si hazarde astrofizice.

CUTREMURELE DE PAMANT SAU SEISMELE Cutremur sau seism sunt termenii folosiți pentru mișcările pământului, ce constau în vibrații originate în zonele interne ale Terrei, propagate în formă de unde prin roci. Aceste vibrații rezultă din mișcările plăcilor tectonice, fiind des cauzate de o activitate vulcanică. În unele țări, cuvântul cutremur este folosit doar pentru acele mișcări ale plăcilor tectonice care provoacă daune majore și seism sau mișcări seismice pentru cele care trec neobservate. Scara seismologică a lui Richter este o scală logaritmică, care este folosită pentru a evalua intensitatea cutremurelor.

CUTREMURUL DIN 4 MARTIE1977

Prin studiul cutremurelor, la observatoarele seismice răspândite pe glob, cu ajutorul unui aparat de înregistrare a cutremurului s-a constatat că aceste mișcări ale scoarței pământului au un centru în adâncime de propagare circulară a 1. undelor seismice. Punctul de la suprafață, (situat deasupra hipocentrului), în care se măsoară intensitatea cutremurului este numit 2.epicentru. De aceea intensitatea cutremurului este definită nu numai de intensitatea și direcția de propagare a undelor, ci și de profunzimea 3.hipocentrului (adâncimi măsurate până la 700 km). Intensitatea cutremurului, măsurată în epicentru, va fi cu atât mai mare cu cât hipocentrul este mai aproape de suprafață. La un cutremur se pot deosebi mișcări orizontale, verticale și de torsiune. În funcție de cauzele care le produc, se deosebesc: cutremure tectonice, cutremure vulcanice și cutremure de prăbușire.

CUTREMUR IN BULGARIA

SCHEMA CUTREMULUI

DURATA SI FORTA CUTREMURELOR Un cutremur nu dureaza niciodata mai mult de cateva secunde.Cand simtim zguduiturile pe o perioada mai indelungata e vorba de fapt, de un lant de cutremure.De obicei, in acest lant de zguduituri, prima e cea mai puternica. Din cele peste 100 000 de cutremure care au loc annual, nu toate sunt la fel de puternice.Unele sunt simtite doar de aparate speciale de masura.

Ceretatori precum: Marcalli sau Richter le-au clasificat in functie de forta lor.Astfel exista cutremure imperceptibile,foarte slabe sau slabe pana la cele foarte tari,distrugatoare,nimicitoare sau catastrofale.

CUTREMUR SI ELEMENTELE SALE

CLASIFICAREA CUTREMURELOR PE SCARA MERCALLI I - Instrumental (cutremurul nu este simtit, pasarile si animalele sunt nelinistite. Inregistrat doar de seismografe) - intre 1 si 2 grade pe scara Richter. II - Slab sesizabil (seismul este simtit numai de catre putine persoane care se gasesc in repaus, in special la etajele superioare) - intre 2 si 3 grade pe scara Richter. III - Perceptibil (seism simtit de catre unele persoane din interiorul cladirilor) - intre 3 si 4 grade pe scara Richter. IV - Moderat (cutremurul este simtit de catre mai multe persoane din interiorul cladirilor si de unele aflate in exterior) - 4 grade pe scara Richter. V - Serios (seismul este simtit de catre aproape de toata lumea, multi sunt sculati din somn) - intre 4 si 5 grade pe scara Richter.

VI - Puternic (cutremurul este simtit de catre toata lumea, multi se sperie si fug din locuinte, unele mobile grele se deplaseaza) - intre 5 si 6 grade pe scara Richter. VII - Foarte puternic (cei mai multi oameni parasesc locuintele, fiind simtit si de persoanele aflate la volan. Stricaciuni considerabile in cladiri prost construite) - 6 grade pe scara Richter. VIII - Distructiv (casele se deplaseaza pe fundatiile lor, peretii usori sunt aruncati in afara, unii pereti de caramida se prabusesc) - intre 6 si 7 grade pe scara Richter. IX - Ruinator (seismul creeaza panica generala, stricaciuni considerabile si in structuri special construite, dar si crapaturi mari in teren) - 7 grade pe scara Richter. X - Dezastruos (sunt distruse cele mai multe structuri din caramida si se produc mari alunecari de teren) - intre 7 si 8 grade pe scara Richter. XI - Foarte dezastruos (putine cladiri din caramida raman in picioare. Sunt distruse poduri. Sinele de cale ferata sunt indoite puternic) - 8 grade pe scara Richter. XII - Catastrofic (distrugerea este aproape totala. Obiectele sunt azvarlite in sus. Au loc modificari ale reliefului) - mai mare de 8 grade pe scara Richter.

INTENSITATEA SI MAGNITUDINEA Intensitatea seismică descrie efectele destructive pe care un cutremur le are asupra construcțiilor, modificările de la suprafața liberă a terenului și impactul asupra comportamentului oamenilor, iar magnitudinea seismică măsoara energia eliberată în focar în momentul declanșării cutremurului. Cei doi parametri măsoară severitatea unui cutremur din perspective diferite, cu toate acestea magnitudinea este frecvent confundată cu intensitatea. În consecință mărimea magnitudinii pentru un eveniment seismic este unică, în schimb mărimea intensității este variabilă pentru același eveniment, fiind exprimată în funcție de efectele pe diferite amplasamente.

CUTREMUR CATASTROFAL IN VRANCEA