Guvernanta Corporativa [PDF]

Zitiervorschau

PROIECT GUVERNANȚĂ CORPORATIVĂ

Coordonator ştiinţific,

Student,

Dudici Raul Dragoș

Lector Dr. Boghean Florin

Anul I, AGC

SUCEAVA 2013

Guvernanța corporativă

CAPITOLUL I INTRODUCERE ȘI CARACTERISTICI PRIVIND GUVERNANȚA CORPORATIVĂ

Conceptul de Guvernanță Corporativă a apărut și s-a dezvoltat în secolul trecut, fiind influențat pe rând de medii economice bazate pe proprietate familială, capital bancar, investitori instituționali sau societăți anonime, medii dinamizate de scandalurile de răsunet care au avut loc în timp. În mod surprinzător, aceleași momente de criză au avut un efect benefic în privința identificării căilor de îmbunătățire a conceptului de guvernanță corporativă, care să corespundă noii etape în evoluția economiei. La acest proces și-au adus contribuția specialiști din țări ca Statele Unite ale Americii, Anglia, Franța sau Italia, specialiști care spre sfârșitul secolului trecut, au concluzionat în „rapoartele“ lor cu privire la o parte din problemele esențiale ce trebuie avute în vedere atunci când analizam mecanismul de conducere a unei companii. Substratul tipurilor de guvernanță îl formează ingineriile juridico-financiare care în ciuda aproprierii lor rămân încă apreciabil deosebite între ele. În măsură în care dominanțele naționale se concentrează asupra controlului conducerii firmei, putem distinge: 

Guvernanța în care controlul se exercită prin mecanismele pieței ( Anglia ). Fundamente: mișcarea cu ușurință a capitalului, împotrivirea la adoptarea măsurii de interdicție a OPC, prezervarea dispersiei capitalului, controlul societății pe baza multipolara;



Guvernanța în care controlul aparține blocurilor de acționari dominanți ( Germania );



Guvernanța în care controlul se exercită atât prin acționari cât și prin piața ( cea mai mare parte a țărilor din Europa );

În Europa, modelul guvernanței de firmă nu este încă unificat decât tendențial pentru că Uniunea Europeana continuă să fie în mare masură o Europă a națiunilor sau patriilor.

Page 2

Guvernanța corporativă

Cu toată diversitatea, dacă avem în vedere caracteristicile predominante ale guvernanței de firmă din țările membre ale Uniunii Europene și cele care ar putea deveni membre în următorii 2-3 ani, distingem: 

Modelul anglo-saxon în stare „pură” în Marea Britanie ( neoliberal sau liberal ), împrumutat cu anumite adaptări de Olanda, Danemarca, Belgia și Luxemburg;



Modelul Europei Continentale de tip partenerial; formă sa reprezentativă este în Germania. Rolul piețelor bursiere este mai modest, relațiile între bănci și industrie sunt foarte strânse, partenerial (cu participarea salariaților la cogestiune ). Denumit frecvent, modelul „renan”. A mai fost adaptat de Austria și Elveția. România este mai aproape de acesta;



Celelalte țări din Europa centrală se confruntă cu problemă guvernanței de firmă, fără să fi avut antecedentele capitaliste imediate. Sunt încă marcate de administrare de către stat a economiei. Guvernanță de firmă are două tendințe: înlăturarea prelungirilor sistemelor de stat care au lăsat locul unor rețele interpersonale sau mafiotice și emergență unui nou model de guvernanță a firmei în curs de perfecționare care corespunde cu unul dintre cele mai vechi și răspândite modele care au existat, cel „retil”, nu prea vizibil în publicații pentru că este eclipsat de celelalte două;



Modelul reticular a€ “ reglat prin rețelele interpersonale și sociale. Foarte aplicabil la orice tip de firmă este „o incastrare a activității economice în societate” pentru că orice act economic este o legătură între oameni ( socială ). În context, guvernantă firmei este expresia sistemului de relații la care iau parte toți cei implicați în actul economic respectiv, iar în cadrul acestora redescoperim importanța unor factori precum: încrederea, reputația, respectul etc., ce evocă într-un anumit fel modelul partenerial. Modelul reticular tinde să-l substituie pe cel administrativ decăzut.



Modelul mediteraneean a€ “ atribuit țărilor din nordul Mării Mediterane ( Italia, Frântă, Spania ), o creație complexă adaptată relațiilor din zonă, nu venită de peste Atlantic. Culturile de întreprindere, prin forță lucrurilor, sunt diferite sub multiple aspecte: localizarea și componentele geografice deosebesc evident zonă țărmurilor nord-mediteraneene de interiorul țărilor respective.

Page 3

Guvernanța corporativă

Modelul francez susținut de câțiva specialiști din această țară, dar care nici între ei nu s-a pus încă de acord. Toți remarcă existența unui asemenea model până la sfârșitul secolului XX bazat pe stat în jurul căruia s-a constituit sistemul politic, de educație, de sănătate, cultură etc. În ultima treime a secolului trecut, economia Franței s-a deschis mult spre exterior și a suferit profunde influențe externe care au schimbat modul de a pune problema guvernanței de firmă: numeroase reglementări ale societătților comerciale și modul lor de a funcționa; conducătorii firmelor și cadrele din sectorul public au urmat același sistem de formare; naționalizarile repetate au accentuat rolul statului ca interlocutor pentru administratorii de firme. Modelele și modalitățile de guvernanță a firmei în general, dar și cele ale țărilor din UE relevă că această instituție poate avea un impact deosebit nu numai în cadrul firmei, ci și în dezvoltarea țărilor. De aceea se resimte puternic tendința de a îmbogăți analiza sistemelor de guvernare a firmelor prin renunțarea la abordarea lor exclusiv economică și integrarea în acest demers a dimensiunii legalității, politice, istorice și culturale. Se impune astfel promovarea ideii de cultură de guvernanță care, în cele din urmă, într-o țară se traduce prin instituționalizarea unui sistem de guvernanță a firmei. Guvernanța firmei are numeroase interferențe de importanță majoră cu guvernanța publică, întrucât aceasta din urmă modifică structura incitațiilor și informațiilor în jocul intereselor private în ideea de a satisface interesul public. Cele două filiere de guvernanță trebuie ca impreuna să rezolve două mari probleme: 

Formarea și identificarea unui „interes comun” lor, ceea ce implică existența unor instituții adecvate pentru deliberare și consultare în funcție de nivelul guvernanței;



guvernanța bazată pe reguli impersonale și explicite pentru a asigura un nivel ridicat de încredere, de putere și informare. Regulile orientează comportamentul fiecaruia și permit anticiparea comportamentului celorlalți. Pentru succesul sistemului în dezvoltarea economiei sunt foarte importante: aplicarea regulilor, credibilitatea și popularizarea lor, circulația informațiilor. Arbitrajul il fac: statul și tribunalele. Prin integrare regională și globalizare se extind relațiile proprii guvernanței de firma

si apar tendinte: de a profita de contactul cu sisteme de guvernanta impersonala in vederea obtinerii de avantaje personale, de a renunta la fidelitatea specifica relatiilor interpersonale, cresc cheltuielile pentru tranzactii, ceea ce induce ideea trecerii la sistemul informal.

Page 4

Guvernanța corporativă

Noile reglementari adoptate de tarile membre ale UE referitoare la guvernanta firmelor nu anihileaza total si dintr-o data modelele zonale sau nationale, dar le aproprie foarte mult. In plus, societatea europeana deschide calea unui model cvasi-unic spre care se aluneca concomitent pe doua cai: prin adoptarea unor prevederi punctuale unice peste tot si prin erodarea unor deosebiri legislative nationale sau/si aproprierea acestora. Conceptul de Guvernanta Corporativa continua sa fie intr-un proces de adaptare la cerintele unei economii moderne, la globalizarea tot mai evidenta a vietii sociale si totodata la necesitatile de informare a investitorilor si a tertelor parti interesate in activitatea companiilor. Guvernanta corporativa este sistemul prin care firmele sunt conduse si controlate. Guvernanta corporativa implica un set de relatii intre conducerea unei unitati, Consiliul de Administratie, actionari si alte parti interesate. De asemenea, guvernanta corporative pune la dispozitie structura prin care sunt stabilite obiectivele firmei, precum si mijloacele de atingere a obiectivelor respective si de monitorizare a performantelor obtinute. O buna guvernanta corporativa ar trebui sa ofere motivatia necesara pentru realizarea obiectivelor care sunt in interesul firmei si al actionarilor, si ar trebui sa faciliteze o monitorizare eficienta, incurajand astfel firmele sa utilizeze resursele in mod eficient. Un element cheie pentru imbunatatirea eficientei economice il reprezinta o buna guvernanta corporativa. Guvernanta corporativa este deja pe deplin recunoscuta ca fiind esentiala pentru stabilirea unui climat de investitii atractiv, caracterizat prin existent unor firme competitive si a unor piete financiare eficiente. Exista o mare cantitate de probe empirice care arata ca anumite aspecte fundamnetale privind guvernanta corporativa joaca un rol cheie in imbunatatirea performantelor, prin usurarea accesului firmelor la pietele de capital, imbunatatind increderea investitorilor si contribuind la cresterea competitivitatii firmelor.

Page 5

Guvernanța corporativă

CAPITOLUL II GUVERNANTA CORPORATIVA IN CADRUL PETROM S.A. Guvernanta corporativa Guvernanta corporativa isi propune sa asigurare acuratetea si transparenta in ce priveste rezultatele companiei si, in acelasi timp, sa asigure accesul egal al tuturor actionarilor la informatiile relevante despre Petrom. Guvernanta corporativa respecta legislatia romana in vigoare si reglementarile grupului OMV.

Directoratul Directoratul este numit de Consiliul de Supraveghere si gestioneaza activitatea curenta a Companiei si supervizeaza gestionarea companiilor din cadrul Grupului in conformitate cu prevederile legale, a Actului Constitutiv al Companiei, regulamentului intern si procedurilor si totodata a hotararilor Consiliului de Supraveghere. Directoratul aduce la indeplinire hotararile Adunarii Generale a Actionarilor, deciziile Consiliului de Supraveghere, precum si propriile decizii, implementand totodata si procedurile interne in conformitate cu prevederile legale. Deciziile esentiale trebuie adoptate de catre intreg Directoratul. Directoratul aproba strategia companiei impreuna cu Consiliul de Supraveghere si discuta periodic despre stadiul implementarii strategiei. Directoratul furnizeaza periodic si la timp Consiliului de Supraveghere informatii complete cu referire la aspectele relevante ale desfasurarii activitatii, inclusiv o evaluare a riscurilor importante si a managementului riscurilor efectuat la nivelul companiei si la nivelul companiilor din cadrul Grupului la care aceasta detine pachetul majoritar. Mandatul membrilor Directoratului este de 4 ani, incepand cu 17 aprilie 2007.

Consiliul de Supraveghere / Comitet Consiliul de Supraveghere este format din noua persoane numite in functie pentru doi ani de catre Adunarea Generala a Actionarilor din 17 aprilie 2007. Membrii acestuia poseda

Page 6

Guvernanța corporativă

o experienta relevanta in mai multe domenii. Mai mult chiar, reprezentantii angajatilor sunt invitati sa ia parte la sedintele Consiliului de Supraveghere, conform legislatiei romane. Consiliul de Supraveghere numeste Directoratul si supervizeaza conduita in afaceri a conducerii. Directoratul asigura conducerea companiei pe propria raspundere. Este organismul care reprezinta si conduce compania. Regulamentul intern al Consiliul de Supraveghere stipuleaza responsabilitatile si procedurile acestuia; documentatia scrisa va fi transmisa la timp [cu cel putin o saptamana inainte de intalnire]; se considera cvorum indeplinit daca toti membrii Consiliului de Supraveghere au fost invitati conform procedurii si daca cel putin 5 membri participa la intalnire; proceduri scrise pentru adoptarea unei hotarari in caz de urgenta; sunt stabilite regulile aplicabile in cazul conflictelor de interese. Hotararile au nevoie de o majoritate simpla de voturi pentru a fi aprobate. Petrom deleaga competente multiple membrilor Consiliului de Supraveghere, avand doar un numar limitat de alte comitete. In plus fata de Consiliului de Supraveghere, exista si un Comitet de audit.

Comitetul de audit Printre alte indatoriri, Comitetul de audit este responsabil sa revizuiasca si sa pregateasca adoptarea situatiilor financiare anuale, sa propuna modul de distribuire a profitului, sa intocmeasca rapoarte de situatie, situatii financiare consolidate, politici de management al riscului, scrisori catre conducerea companiei si programul de audit intern, si sa faca recomandari Consiliului de Supraveghere, in colaborare cu auditorii externi si Auditul Intern al companiei. Membrii comitetului detin expertiza financiara necesara acestor activitati. Membrii Comitetului de audit sunt : Dl. David C. Davies, Dl. Gerhard Roiss, Dl. Emanoil Negut si Dl. Kevin Bortz. Infiintarea Comitetului de audit a fost aprobata conform prevederilor legii societatilor comerciale nr. 31/1990.

Page 7

Guvernanța corporativă

Independenta membrilor Consiliului de Supraveghere Actul Constitutiv al companiei si legislatia romana pentru companii prevad criteriile de independenta a membrilor Consiliului de Supraveghere fata de actionarul principal, acest lucru reflectandu-se in structura Consiliului de Supraveghere.

Conflicte de interese Petrom a definit reguli clare cu privire la conflictele de interese. Acceptarea unei functii in afara Petrom Grup de catre membrii Directoratului necesita acordul prealabil al Consiliului de Supraveghere. Membrii Directoratului trebuie sa comunice urgent Consiliului de Supraveghere interese patrimoniale personale in tranzactii ale companiei sau alte conflicte de interese si sa le raporteze Directoratului. Membrii Consiliului de Supraveghere nu pot detine functii in companii terte care sunt concurente ale companiei sau ale actionarului majoritar. Se interzice acordarea de imprumuturi membrilor Consiliului de Supraveghere de catre companie. Contractele incheiate cu membrii Consiliului de Supraveghere sau cu companii administrate sau conduse de acestia au nevoie de acordul unanim al Consiliului. Toate conflictele de interese trebuie aduse urgent la cunostinta Presedintelui Consiliului de Supraveghere.

Adunarea Generala a Actionarilor Adunarea Generala a Actionarilor se desfasoara in orasul de resedinta al companiei Bucuresti. Conform legislatiei romane, Adunarea Generala este convocata prin anunt public, cu 30 de zile inainte de data desfasurarii sedintei. Participarea la Adunare este conditionata de detinerea statutului de actionar la data de referinta prestabilita. Nu exista limita de timp pentru cei ce iau cuvantul in cadrul Adunarii Generale a Actionarilor. Adunarea decide distribuirea profitului, alege si numeste Consiliului de Supraveghere, numeste auditorii hotaraste compensatiile materiale pentru membrii Consiliului de Supraveghere, etc. Petrom respecta principiul “o actiune, un vot, un dividend”. Nu exista actiuni fara drept de vot, actiuni care sa confere dreptul la mai multe voturi sau actiuni privilegiate.

Page 8

Guvernanța corporativă

Actionarii ce detin cel putin 5% din capitalul social pot solicita convocarea Adunarii Generale a Actionarilor. Documentele prezentate sunt postate pe site-ul companiei, la rubrica Relatia cu Investitorii, fiind astfel disponibile pentru toti utilizatorii.

Adunarea Generala a Actionarilor 2012 Adunarea Generala a Actionarilor 27 aprilie 2012 10.00 p.m. Hotel CROWNE PLAZA, Sala de confrințe “ CROWNE PLAZA” Bulevardul Poligrafiei, nr. 1, sector 1, Bucuresti, ROMANIA

Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor 27 aprilie 2012 10.00 p.m. Hotel CROWNE PLAZA, Sala de confrințe “ CROWNE PLAZA” Bulevardul Poligrafiei, nr. 1, sector 1, Bucuresti, ROMANIA

Structura actionariat 51,01% OMV AG (OMV Aktiengesellschaft) 20,64% Ministerul Economiei 20,11% Fondul Proprietatea S.A. (fond ce administreaza diverse participatii in cadrul mai multor companii din Romania, creat de Statul Roman pentru a despagubi persoanele expropriate abuziv in urma nationalizarilor din perioada regimului comunist) 1.62% BERD (Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare) 6,62% Alti actionari (aproximativ 500.000 de persoane fizice si juridice din Romania si din strainatate) Nr. Actionari

Numar de actiuni Capital social (lei) Procent [%]

1. OMV AKTIENGESELLSCHAFT 28.894.467.414 2. Ministerul Economiei 11.690.694.418 3. Fondul Proprietatea S.A. 11.391.130.186 Europeana pentru 4. Banca 1.147.770.061 Reconstructie si Dezvoltare

Page 9

2.889.446.741,40

51,011

1.169.069.441,80

20,639

1.139.113.018,60

20,110

114.777.006,10

1,621

Guvernanța corporativă

5. Persoane Fizice si Juridice TOTAL

3.520.046.256

352,004,625.60

6,619

56.644.108.335

5.664.410.833,50

100

Istoricul cotarii la bursa si al privatizarii Petrom 2001: Petrom este listata la Bursa de Valori Bucuresti. Prima data de tranzactionare a actiunilor Petrom a fost 3 septembrie iar pretul de inchidere din ziua respectiva a fost de 0,0720 lei.

2004: Pe 23 iulie, Ministerul Economiei si Finantelor (MEC) si OMV au semnat Contractul de Privatizare prin care OMV achizitiona 51% din actiunile Petrom printr-o combinatie de cumparare directa a 33,34% din actiuni (669 mil. euro) si o crestere simultana de capital in Petrom (831 mil. euro). La 7 decembrie OMV a platit 1,5 mld. euro pentru 51% din capitalul social al Petrom si pe 14 decembrie a avut loc finalizarea privatizarii. Prin urmare, OMV a devenit actionar majoritar al Petrom iar capitalul social la 31 decembrie a crescut la 5.600.050.607,8 lei, cu o valoare nominala de 0,1 lei pe actiune. BERD a convertit 73 de mil. USD din Contractul de Imprumut incheiat cu Petrom in 2002, in cota de 2,03% din capitalul social al Companiei.

2005: In 22 noiembrie, Adunarea Generala a Actionarilor a aprobat majorarea capitalului social, acordand actionarilor existenti dreptul de a subscrie noi actiuni, cu o valoare nominala de 0,1 lei, pentru a-si putea pastra detinerea in companie. Ministerul Economiei si Comertului (MEC) a primit 266.977.088 actiuni, reprezentand valoarea terenurilor pentru care compania a obtinut titlurile de proprietate in perioada 16 decembrie 2004-10 octombrie 2005. Perioada de tranzactionare a drepturilor de preferinta a inceput pe 14 decembrie 2005 si s-a incheiat la 23 decembrie 2005. In decursul acestei perioade, aproape 198 mil. drepturi de preferinta Petrom au fost tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti, volumul zilnic fiind intre 12 si 58 mil. de drepturi. Pretul a fluctuat intre 0.0040 RON si 0.0046 RON. In timpul perioadei de subscriere (9 ianuarie – 9 februarie 2006), OMV a subscris 334.209.314 de actiuni, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) a

Page 10

Guvernanța corporativă

subscris 13.275.740 de actiuni, si 3.924 de actionari, persoane fizice si juridice, au subscris 29.140.115 de actiuni.

2006: In 27 februarie, la cererea societatii Fondului Proprietatea S.A., au fost transferate 5.600.050.608 actiuni Petrom din contul Ministerului Economiei si Comertului in contul Fondului Proprietatea. Fondul Proprietatea este un fond creat de Statul Roman pentru a despagubi persoanele expropriate abuziv in urma nationalizarilor din perioada regimului comunist. In urma transferului de actiuni si a majorarii capitalului social, Ministerul Economiei si Comertului detinea 17.481.773.996 actiuni reprezentand 30,862% din capitalul social iar Fondul Proprietatea detinea 5.600.050.608 actiuni, reprezentand 9,887% din capitalul social.

2007: In 26 februarie, Depozitarul Central S.A. a transferat actiunile Petrom detinute de Ministerul Economiei si Comertului in contul Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), in urma preluarii Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI) de catre AVAS. Dupa efectuarea transferului, AVAS detinea 17.481.773.996 de actiuni reprezentand 30,862% din capitalul social al Petrom. In 11 iulie, Depozitarul Central S.A. a transferat 5.791.079.578 de actiuni, reprezentand 10,223% din capitalul social al Petrom S.A., detinute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), in contul S.C. Fondul Proprietatea S.A., in conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 81/2007. In urma transferului, AVAS detine 11.690.694.418 de actiuni reprezentand 20,64% din capitalul social, iar S.C. Fondul Proprietatea S.A. detine 11.391.130.186 de actiuni, reprezentand 20,11% din capitalul social.

2009: In 15 ianuarie, Depozitarul Central S.A. a transferat actiunile detinute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) la Petrom SA, in contul Ministerului Economiei, in

Page 11

Guvernanța corporativă

conformitate cu prevederile Legii nr. 308/30.12.2008, de respingere a Ordonantei de Urgenta nr. 101/2006 a Guvernului. In urma transferului, Ministerul Economiei detine 11.690.694.418 de actiuni, reprezentand 20,64% din capitalul social al Petrom.

Prezentarea rezultatelor pentru trimestrul al patrulea si ianuarie - decembrie 2008 Petrom, cel mai mare producator de petrol si gaze din Europa de Sud-Est, a facut publice rezultatele pentru trimestrul al treilea si perioada ianuarie - septembrie 2012, in data de 7 noiembrie 2012, la ora 8:30 (ora locala): 

T3/12 fata de T3/11: EBIT CCA excl. elementele speciale au crescut cu 2% in principal datorita efectului cursului de schimb valutar, iar profitul net CCA atribuibil actionarilor OMV Petrom S.A. excl. elementele speciale a scazut cu 20%, din cauza rezultatului financiar semnificativ mai mic



Valoarea investitiilor din E&P a crescut cu 10% fata de T3/11, in timp ce nivelul total al investitiilor a fost de 1.178 mil lei, cu 6% mai scazut fata de T3/11, ca efect al investitiilor mai mici in R&M si G&P



In E&P, productia a fost stabila comparativ cu T2/12, inregistrand o usoara scadere fata de T3/11



Comparativ cu T3/11, EBIT excl. elementele speciale generat de segmentul G&E a beneficiat de contributia pozitiva a activitatii de energie electrica (centrala Brazi si parcul eolian Dorobantu) si de rezultatul imbunatatit al activitatii de gaze



Repunere treptata in functiune a rafinariei Petrobrazi dupa oprirea programata, cu durata de sase saptamani; activitatea de marketing a continuat sa fie afectata

Mariana Gheorghe, Director General Executiv Petrom "In T3/11 am continuat sa beneficiem de mediul favorabil al pretului la titei precum si de efectele pozitive ale programelor de management strict al costurilor si de imbunatatire a performantei operationale. Productia totalade hidrocarburi a Grupului a crescut usor fata de T3/10. Reluarea cresterii in mai multe sectoare economice din Romania a impulsionat vanzarile noastre de carburanti si gaze. Cu toate acestea, pretul ridicat al titeiului a afectat, in

Page 12

Guvernanța corporativă

continuare, marjele din segmentul vanzarilor cu amanuntul, in special, dar si marjele din rafinare, din cauza costurilor mai mari pentru titei. In ultima parte a anului 2011 ne vom concentra pe progresul initiativelor cheie in activitatea de explorare, pe descoperirea potential semnificativa de gaze de la Totea precum si pe lucrarile ce urmeaza a fi executate in parteneriat cu ExxonMobil in cadrul blocului Neptun din zona de apa adanca a Marii Negre si in cadrul licentelor de explorare reinnoite recent. Dupa intrarea in activitatea de electricitate prin inceperea, pe 1 octombrie, a operatiunilor comerciale la parcul eolian Dorobantu, ne concentram, in continuare, pe centrala Brazi, care ne asteptam sa fie disponibila pentru inceperea operarii comerciale spre sfarsitul T4/11. Intr-un mediu economic inca dificil, vom continua initiativele de management al costurilor si disciplina financiara pentru a asigura o performanta operationala solida si o pozitie imbunatatita a costurilor chiar si in conditii de piata potential nefavorabile."

T2/11 T3/11

T3/10

∆% Indicatori principali (mil lei)

1-9/11 1-9/10 ∆% 2010

1.224 1.338

336 298 EBIT

3.754 2.012 87 2.986

1.310 1.357

789

72 EBIT excluzand elementele speciale

3.966 2.451 62 3.537

1.266 1.306

760

72 EBIT CCA excluzand elementele speciale 2

3.765 2.354 60 3.325

903 1.175

935 1.148

(100) n.m. Profit net atribuibil actionarilor societatii-mama 3

226 408

2.919 1.421 105 2.201

Profit net CCA atribuibil actionarilor societatii-mama excluzand elementele speciale 2, 3

2.925 1.678 74 2.457

0,0159 0,0207 (0,0018) n.m. Castig pe actiune (lei) 0,0165 0,0203 2.016 1.477

0,0515 0,0251 105 0,0389

0,0040 408 Castig pe actiune CCA excluzand elementele speciale (lei) 352 320 Flux de numerar din exploatare

Page 13

2

0,0516 0,0296 74 0,0434 4.759 2.565 86 4.630

Guvernanța corporativă

BIBLIOGRAFIE

1. Paul Tanase Ghita, Marilena Ghita, 2007, Firma in economia europeana, Ed. Economica, Bucuresti; 2. Ghiță Marcel, Hlaciuc Elena, Boghean Florin, Ghiță Răzvan 2010, Guvernanță corporativă și audit intern, Ed. Tipo Moldova, Iași; 3. Viorel Avram, 2003, Managementul procesului de creare a valorii in contextul guvernarii intreprinderii, Ed. Economica, Bucuresti; 4. www.petrom.com/portal/01/petromcom; 5. www.bvb.ro

Page 14