Ghid 2012-2013 [PDF]

Zitiervorschau

„Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului „UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE „ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAŞI “A University of Applied Life Sciences and Environment”

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi Facultatea de Agricultură

Ghidul studentului 2012 – 2013

Iaşi - 2012

Cuprins Prezentare generală a Facultăţii de Agricultură

Capitolul 1

- Scurt istoric - Misiunea şi obiectivele facultăţii - Conducerea facultăţii - Oferta educaţională - Departamente şi personal didactic

Specializări, planuri de învăţământ, discipline

Capitolul 2

- Agricultură şi Montanologie - Inginerie economică în agricultură - Tehnologia prelucrării produselor agricole - Biologie

7 7 8 9 10

15 45 76 97

Informaţii academice

Capitolul 3

- Structura instituţională a USAMV - Proceduri de înmatriculare - Reguli de organizare a procesului de învăţământ în sistemul de credite transferabile - Terminologie utilizată - Burse - Activitate ştiinţifică - Activitate culturală şi sportivă - Activitate după absolvire - Structura activităţii didactice în anul univ. 2012/2013

121 121 123 124 131 137 137 138 139

Facilităţi USAMV

Capitolul 4

- Bază materială - Cazare - Cantină - Bibliotecă - Asistenţă medicală - Bază sportivă - Bază hipică - Activităţi culturale

143 143 143 143 143 143 144 144

Cuvânt înainte Bine aţi venit la Facultatea de Agricultură în anul centenarului Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Iaşi! Sub influenţa numeroaselor transformări socio - economice care au avut loc în ultimii 20 de ani în România, precum şi a multiplelor reglementări europene în materie, învăţământul universitar, în general, şi cel agronomic, în special, au făcut obiectul unor schimbări majore. Un proces complex şi profund de reformă a condus la modificarea totală a curriculumului universitar, la apariţia unor noi structuri organizaţionale şi academice, toate acestea contribuind, pe cale de consecinţă, la creşterea calitativă a actului didactic. În aceasta idee, în concordanţă cu cererea de specialişti pe piaţa muncii, Facultatea de Agricultură din Iaşi a căutat cele mai adecvate soluţii pentru îmbunătăţirea ofertei educaţionale. Astfel, pe lângă specializarea de bază, în cadrul facultăţii au fost înfiinţate specializări noi din care, cel puţin unele, vor deveni, în curând, facultăţi de sine stătătoare. La toate cele cinci specializări existente (Agricultură, Montanologie, Biologie, Inginerie Economică în Agricultură, Tehnologia Prelucrării Produselor Agricole) se caută soluţii pentru creşterea calităţii programelor educaţionale, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a practicii de specialitate, precum şi pentru dezvoltarea activităţii de cercetare ştiinţifică. Aşa cum veţi constata după lecturarea acestui ghid de studii, învăţământul superior agronomic se desfăşoară pe trei cicluri distincte. Ciclul de licenţă are durata de patru ani iar la final absolvenţii primesc Diploma de licenţă. Specializarea Biologie se derulează pe parcursul a trei ani. Ciclul de masterat se desfăşoară pe durata a patru semestre după absolvirea căruia conduce la obţinerea Diplome de Master în următoarele specializări : Expertiza si evaluarea fondului funciar, Producerea de sămânţă şi material de plantat, Tehnologii alternative în agricultură, Tehnologii agricole moderne, Expertiză pe filiera produselor alimentare, Management în agricultură, Administrarea afacerilor agricole, Management în alimentaţie publică şi agroturism, Conservarea si utilizarea resurselor genetice vegetale. În sfârşit, al treilea ciclu, intitulat Studii universitare de doctorat, se desfăşoară pe durata a trei ani şi se finalizează cu obţinerea Diplomei de Doctor la următoarele specializări : Agrochimie, Fitotehnie, Agrotehnică, Producerea şi păstrarea furajelor, Management şi marketing în agricultură, Exploatarea sistemelor de îmbunătăţiri funciare, Fiziologia plantelor, Fitopatologie, Mecanizarea agriculturii. Corpul profesoral al facultăţii va încerca, împreună cu Dumneavoastră, dragi studenţi, să găsească cele mai potrivite metode pentru a vă asigura o pregătire corespunzătoare, astfel încât să puteţi aborda cu seninătate şi curaj orice oportunitate care va apărea pe aceste segmente de activitate şi, în acelaşi timp, să fiţi recunoscuţi de potenţialii angajatori pentru pregătirea profesională de excepţie. Şi, mai presus de orice, să fiţi Oameni ai viitorului!

Prof. dr. Teodor ROBU Decanul Facultăţii de Agricultură

Capitolul 1

Prezentare generală a Facultăţii de Agricultură • Scurt istoric • Misiunea şi obiectivele facultăţii • Conducerea facultăţii • Oferta educaţională • Departamente şi personal didactic

Capitolul 1 Prezentare generală a Facultăţii de Agricultură

Misiunea de bază a facultăţii este aceea de formare a specialiştilor pentru unul din cele mai complexe domenii ale economiei naţionale-agricultura. Aceştia vor avea o bogată pregătire teoretică şi practică, fiind capabili să gestioneze problemele tot mai complexe din agricultura românească. De asemenea, prin cunoştinţele dobândite vor putea exercita funcţii de management şi marketing, exploatare a utilajelor specifice, protecţia plantelor etc.

1.1. Scurt istoric 1912 Învăţământul superior agronomic din Iaşi funcţionează din anul 1912 când a fost înfiinţată Secţia de Ştiinţe Agricole în cadrul Facultăţii de Ştiinţe a Universităţii „Al. I. Cuza“ Iaşi, durata studiilor fiind de 3 ani. 1933 Începând cu anul 1933, Secţia de Ştiinţe Agricole devine Facultatea de Ştiinţe Agricole a Universităţii din Iaşi, cu sediul la Chişinău, facultate care se desfiinţează odată cu ocuparea Basarabiei în 1940 de către fosta URSS. 1941 Facultatea este reînfiinţată în 1941 la Iaşi, iar prin reforma învăţământului superior din anul 1948 se înfiinţează Institutul Agronomic Iaşi. 1956 Prin Hotărârea Consiliului de Miniştri se înfiinţează, începând cu anul 1951, Facultatea de Horticultură având două secţii: Horticultură şi Viticultură, iar din anul 1956 denumirea instituţiei devine Institutul Agronomic "Ion Ionescu de la Brad"; din acelaşi an durata studiilor se măreşte la cinci ani. 1999 În anul 1992 Institutul se transformă în Universitatea Agronomică şi de Medicină Veterinară, iar din 1999 se numeşte Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară. Facultatea de Agricultură funcţionează în cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Iaşi, are sediul în Iaşi, Aleea Mihail Sadoveanu nr. 3, este persoană juridică română şi este integrată învăţământului superior de stat, funcţionând conform Constituţiei României, a legilor specifice şi a Cartei Universitare. 1.2. Misiunea şi obiectivele facultăţii Misiunea de bază a facultăţii este aceea de formare a specialiştilor pentru unul din cele mai complexe domenii ale economiei naţionale. Aceştia vor avea o bogată pregătire teoretică şi practică, fiind capabili să gestioneze problemele tot mai complexe din agricultura românească. De asemenea, prin cunoştinţele dobândite vor putea exercita funcţii de management şi marketing, exploatare a utilajelor specifice, protecţia plantelor etc. Toate acestea în conformitate cu noile legi specifice din agricultură, cu dinamica fondului funciar, cu noile cerinţe europene. Totodată, viitorii absolvenţi ai facultăţii sunt instruiţi pentru activitatea de cercetare, pedagogie şi metodică pentru a deveni cadre didactice în învăţământul preuniversitar şi universitar. O altă misiune a facultăţii este şi aceea de pregătire continuă a absolvenţilor prin masterat, doctorat sau alte specializări postuniversitare.

Realizarea misiunii se bazează pe îndeplinirea următoarelor obiective: - asigurarea numărului de studenţi corespunzător bazei tehnico - materiale şi nivelului de absorbţie al pieţei cu forţă de muncă; - dezvoltarea şi modernizarea bazei tehnico - materiale pentru învăţământ şi cercetare; - creşterea calităţii procesului de învăţământ şi a cercetării ştiinţifice, prin asigurarea spaţiilor de învăţământ, laboratoare de cercetare, ateliere de proiectare, câmpuri şi loturi experimentale, mijloace de informatizare, biblioteci, cât şi generalizarea sistemului concurenţial privind licitarea unor programe de cercetare pe plan local, naţional şi internaţional; - conservarea, dezvoltarea, aplicarea şi răspândirea creaţiei ştiinţifice în domeniul agricol, inginerie alimentara, ştiinţe economice, biologie; - specializarea postuniversitară a absolvenţilor prin masterat şi doctorat; - perfecţionarea activităţii didactico-metodice a absolvenţilor noştri care vor deveni cadre didactice în gimnazii şi licee agroindustriale, licee de cultură generală, universităţi; - actualizarea instruirii absolvenţilor din zona de influenţă a Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Iaşi, prin cursuri de specializare; - acordarea de consultanţă agenţilor economici în domeniul producţiei agricole şi a celei colaterale; - ameliorarea continuă a activităţilor şi performanţelor prin valorificarea experienţei universităţilor şi centrelor de cercetare de referinţă din ţară şi străinătate în domeniul producţiei agricole. 1.3. Conducerea Facultăţii de Agricultură DECAN Prof. dr. Teodor ROBU Este titularul disciplinelor Fitotehnie, Plante medicinale şi aromatice, Materii prime vegetale, Managementul proiectelor la Departamentul Ştiinţa plantelor. Telefon: 0232 407 505; e-mail: [email protected] PRODECAN Conf. dr. Costel SAMUIL Este titularul disciplinelor Tehnologia producerii şi conservării furajelor, Pratologie şi pratotehnică, Tehnologii generale vegetale la Departamentul Ştiinţa plantelor. Telefon: 0232 407 490; e-mail: [email protected] PRODECAN Conf. dr. Mihai STANCIU Este titularul disciplinelor Pedagogie, Psihologia educaţiei, Comunicare educaţională, Psihopedagogia adolescenţilor la Departamentul Agroeconomie. Telefon: 0232 407 465; e-mail: [email protected]

Conducerea facultăţii se realizează de către Consiliul Facultăţii de Agricultură, format din 17 cadre didactice, un doctorand şi 4 studenţi. Conducerea operativă este asigurată de Biroul Executiv al Consiliului, format din: Decan, Prodecani, Directori de departamente, Reprezentantul studenţilor. Corpul didactic al Facultăţii de Agricultură este format din: 11 profesori, 12 conferenţiari, 23 şefi de lucrări, 11 asistenţi, 1 preparator, 22 profesori consultanţi. SECRETARIAT-program de lucru cu studenţii: 13,00-15,00 Tel/fax: 0232 219 175; e-mail: [email protected]; Mihaela NEICĂ-0232 407 424; Florentina SCAFARIU-0232 407 503 1.4. Oferta educaţională a Facultăţii de Agricultură Ciclul I - Învăţământ universitar de licenţă Domeniul

Specializarea

Durata

Agricultură

4 ani

Montanologie

4 ani

Inginerie şi management în agricultură

Inginerie economică în agricultură

4 ani

Ingineria produselor alimentare

Tehnologia prelucrării produselor agricole

4 ani

Biologie

Biologie

3 ani

Agronomie

Ciclul II - Masterat Domeniul

Specializarea

Durata

Expertiza si evaluarea fondului funciar

2 ani

Producerea de sămânţă şi material de plantat

2 ani

Tehnologii alternative în agricultură Tehnologii agricole moderne

2 ani

Management în agricultură Administrarea afacerilor agricole

2 ani

Management în alimentaţie publică şi agroturism

2 ani

Ingineria produselor alimentare

Expertiză pe filiera produselor alimentare

2 ani

Biologie

Conservarea şi utilizarea resurselor genetice vegetale

2 ani

Agronomie

Inginerie şi management în agricultură

Ciclul III – Doctorat (Specializări şi conducători ştiinţifici) Nr. de locuri

Specializare

Conducător doctorat

Agrotehnică

Prof. dr. dr. H.c. Gerard JITĂREANU

1

Exploatarea sistemelor de îmbunătăţiri funciare

Prof. dr. Daniel BUCUR

3

Fitopatologie

Prof. dr. Eugen ULEA

2

Fitotehnie

Prof. dr. Teodor ROBU

2

Fiziologia plantelor

Prof. dr. Doina Carmenica JITĂREANU

1

Mecanizarea agriculturii

Prof. dr. Ioan ŢENU

1

Producerea şi păstrarea furajelor

Prof. dr. Vasile VÎNTU

2

Total Domeniul Agronomie

12

Floricultură

Prof. dr. Lucia DRAGHIA

2

Genetică şi ameliorarea plantelor

Prof. dr. Constantin LEONTE

1

Legumicultură

Prof. dr. Neculai MUNTEANU

1

Pomicultură

Prof. dr. Gică GRĂDINARIU

1

Protecţia plantelor

Prof. dr. Mihai TALMACIU

2

Prof. dr. Valeriu V. COTEA

2

Prof. dr. Liliana ROTARU

1

Viticultură şi oenologie Total Domeniul Horticultură

10

1.5. Departamente şi personal didactic Departamentul de PEDOTEHNICĂ Director departament: Conf. dr. Costică AILINCĂI Profesori

Disciplina

Telefon E-mail

Agrotehnică; Prof. dr. Gerard Jităreanu

Tehnică experimentală; Ingineria conservării solului şi apei

407401

[email protected]

Îmbunătăţiri funciare; Prof. dr. Daniel Bucur

Geniu rural;

407508

[email protected]

Maşini horticole; Operatii şi aparate în industria alimentară. Utilaje în industria alimentară.

407558

[email protected]

Instalaţii frigorifice şi de climatizare; Prof. dr. Radu Roşca Expl. maşinilor şi instalaţiilor zootehnice; Elemente de ingineria frigului.

407561

[email protected]

Conf. dr. Costică Ailincăi

Agrotehnică; Agrotehnica zonelor de deal şi de munte; Gestionarea fertilităţii solului.

407535

[email protected]

Conf. dr. Feodor Filipov

Pedologie; Geologie şi pedologie.

407450

[email protected]

Conf. dr. Eugen Teodorescu Soare

Pedologie agricolă; Ştiinţa solului în producţia horticolă ecologică.

407450

[email protected] o

Şef lucr. dr. Costin Budui

Maşini, utilaje şi instalaţii piscicole; Utilaje în industria alimentară; Mecanizarea protecţiei plantelor; 407557 Operaţii şi aparate în industria alimentară.

[email protected]

Şef lucr. dr. Dan Cazacu

Baza energetică; Maşini agricole; Mecanizare.

407563

[email protected]

Şef lucr. dr. Petru Cârlescu

Electrotehnică; Utilaje şi instalaţii în industria alimentară.

407560

[email protected] m

407355

[email protected] o

Irigarea culturilor; Hidrologie şi hidrogeologie.

Prof. dr. Ioan Ţenu

Şef lucr. dr. Îmbunătăţiri funciare; Esmeralda Chiorescu Regularizarea cursurilor de apă.

Şef lucr. dr. Constantin Chirilă

Rezistenţa materialelor şi organe de maşini; Automatizarea proceselor 407560 tehnologice în industria alimentară; Expl. maşinilor şi instalaţiilor zootehnice.

[email protected]

Cadastru agricol; Şef lucr. Radu Oprea Topografie şi cartografie; Bonitarea terenurilor agricole.

407511

[email protected]

Şef lucr. dr. Lucian Răus

Tehnică experimentală; Combaterea integrată a buruienilor.

407425

[email protected]

Şef lucr. dr. Mariana Volf

Agrochimie

407548

mariana.volf@ hotmail.com

Şef lucr. dr. Violeta Simioniuc

Ameliorarea plantelor

407536

[email protected]

Asist. drd. Cristian Huţanu

Topografie, cadastru şi desen tehnic; Evaluarea terenurilor agricole.

407512

[email protected]

Asist. dr. Virgil Vlahidis

Mecanizare

407557

[email protected]

Departamentul de ŞTIINŢA PLANTELOR Director departament: Prof. dr. Eugen ULEA Profesori

Disciplina

Telefon

E-mail

Cultura pajiştilor şi a plantelor furajere; Prof. dr. Vasile Vîntu Pratologie şi pratotehnică; Peluze în parcuri şi grădini.

407459

[email protected]

Prof. dr. Constantin Leonte

Ameliorarea plantelor

407413

[email protected]

Prof. dr. Gheorghe Ţîrdea

Genetică

407538

[email protected]

Prof. dr. Teodor Robu

Fitotehnie; Materii prime vegetale; Plante medicinale şi aromatice; Politică agricolă comună; Managementul proiectelor.

407349

[email protected]

Prof. dr. Carmen Doina Jităreanu

Fiziologie vegetală

407350

[email protected]

Prof. dr. Eugen Ulea

Fitopatologie; Protecţia plantelor.

407426

[email protected]

Conf. dr. Aglaia Mogârzan

Procesarea produselor de origine animală şi vegetală; Materii prime vegetale; Fitotehnie.

407523

[email protected]

Conf. dr. Silvica Pădureanu

Citologie Genetica populaţiilor

407364

[email protected]

Conf. dr. Costel Samuil

Tehnologia producerii şi conservării furajelor; Pratologie şi pratotehnică; Tehnologii generale vegetale.

407490

[email protected]

Conf. dr. Culiţă Sîrbu Botanică

407436

[email protected]

Şef. lucr. dr Lucian Creţu

Genetică

407 537

[email protected]

Şef. lucr. dr. Mariana Huţanu

Botanică

407533

mariana_hutanu @yahoo.com

Şef lucr. dr. Luminiţa Paraschiv

Botanică

407436

luminico2003@ yahoo.com

Şef lucr. dr. Steluţa Radu

Tehnologia prelucrării produselor vegetale.

407524

r_stela_222@ yahoo.com

Şef. lucr. dr. Dănuţ Simioniuc

Ameliorarea plantelor

407536

[email protected]

Şef lucr. dr. Cristina Slabu

Ecologie

407349

[email protected]

Sef. lucr. dr. Nela Talmaciu

Entomologie

407542

ntalmaciu@ yahoo.com

Fitotehnie; Tehnologia de cultivare a Şef lucr. dr. plantelor; Marius Sorin Zaharia Tehnologii ecologice la cultura plantelor.

407523

[email protected]

Asist. dr. Florin Daniel Lipşa

407526

[email protected]

407348

alinamarta_fiziologi [email protected]

iulian_vici@ yahoo.com

Microbiologie; Fitopatologie.

Asist. dr. Alina Marta Fiziologie vegetală Asist. dr. Iulian Popovici

Tehnologii vegetale; Producerea şi conservarea furajelor.

407403

Prof. cons. dr. Mihai Axinte

Fitotehnie

407524

Prof. cons. dr. Viorica Iacob

Fitopatologie

407426

Prof. cons. dr. Adrian Ionel

Culturi furajere

407490

Prof. cons. dr. Constantin Vasilică

Fitotehnie

407522

Prof. cons. dr. Teodor Iacob

Culturi furajere

407502

Prof. cons. dr. Constantin Milică

Fiziologie vegetală

407468

Prof. cons. dr. Neculai Dumitrescu

Culturi furajere

407502

Departamentul de AGROECONOMIE Director departament: Conf. dr. Stejărel BREZULEANU Profesori

Disciplina

Telefon

E-mail

Conf. dr. Stejărel Brezuleanu

Management; Consultanţă managerială Cercetare operaţională Sisteme de producţie agricolă

407516

[email protected]

Prof. cons. dr. Aurel Chiran

Burse; Marketing; Costuri şi preţuri în agricultură; Zooeconomie.

407420

[email protected]

Conf. dr. Mihai Stanciu

Pedagogie; Psihologia educaţiei;

407465

[email protected]

Prof. dr. Cecilia Pop

Managementul calităţii; Calitatea şi siguranţa alimentelor.

407514

[email protected]

Conf. dr. Elena Gîndu

Marketing; Economia şi piaţa produselor ecologice; 407420 Comerţ internaţional; Management; Marketing şi gestiune economică.

[email protected]

Conf. dr. Gavril Ştefan

Economie rurală; Analiză tehnico-economică; 407515 Economie şi politici agroalimentare; Politici agricole

[email protected]

Conf. dr. Constantin Iaţco

Control financiar şi expertiză; Gestiunea fermei; 407516 Asigurări şi reasigurări în agricultură.

iatco_constantin@ yahoo.com

Şef lucr. dr. George Ungureanu

Management; Dezvoltare regională; Planificarea activităţilor în exploataţiile agricole.

407535

[email protected]

Lector dr. Dan Donosa

Statistică economică; Economie politică; Finanţele firmei; Finanţare în agricultură.

407535

[email protected]

Şef lucr. Gabriela Ignat

Contabilitate; Pieţe financiare.

407514

[email protected]

407517

[email protected]

Şef lucr. Dan Bodescu

Economie agrară; Sociologie rurală; 407518 Economie şi politici agroalimentare.

[email protected]

Lector dr. Olga Pânzaru

Limba engleză

407332

[email protected]

Asist. dr. Roxana Mihalache

Limba engleză; Limba italiană.

407332

[email protected]

Asist. dr. Elena Petrea

Limba franceză

407332

elenapetrea@uaiasi .ro

Asist. drd. SimonaCatrinel Avarvarei

Limba engleză Limba spaniolă.

407422

[email protected]

Asist. dr. Eduard Boghiţă

Economie politică; Economie rurală.

407517

[email protected]

407 441

av_carmen_diaconu @yahoo.com

Agroturism; Managementul mediului; Şef lucr. Management şi planificarea Radu Adrian Moraru afacerilor; Turism rural.

Drept comercial şi legislaţie agrară; Asist. dr. Carmen Mihalache

Legislaţie şi protecţia consumatorului; Economia serviciilor.

Asist. Cornel Gorban

Educaţie fizică şi sport

407 566 [email protected]

Asist. Florin Murariu Educaţie fizică şi sport

407 460 [email protected]

Prep. drd. Elena Velescu

- Limba franceză; - Limba germană.

407332

Cadru did asoc. Carmen Luiza Costuleanu

Bazele economiei, contabilitate

407 514

Cadru did. asoc. Doina Cojoc

Contabilitate şi gestiune economică

407514

Cadru did. asoc. Diego Begalli

- Managementul proiectelor; - Managementul mediului.

+390456 diego begalli 835622 univr it

elena.velescu@uaia si.ro

Capitolul 2

Specializări, planuri de învăţământ, discipline de studiu • Agricultură • Montanologie • Inginerie economică în agricultură • Tehnologia prelucrării produselor agricole • Biologie

Capitolul 2 Specializări, planuri de învăţământ, discipline de studiu 2012-2013

Prezentarea planurilor de învăţământ şi descrierea sintetică a disciplinelor de studiu, pe ani, pentru fiecare din cele cinci specializări ale Facultăţii de Agricultură în parte: Agricultură, Montanologie, Inginerie economică în agricultură, Tehnologia prelucrării produselor agricole şi Biologie.

2.1. Agricultură şi Montanologie 2. 1.1. Prezentarea sintetică a planurilor de învăţământ Anul I Discipline obligatorii: Matematică; Chimie generală; Biochimie; Baza energetică şi maşini agricole; Botanică;Topografie şi desen tehnic; Informatică; Construcţii; Biofizică şi agrometeorologie ; Economie politică ; Practică tehnologică în domeniu; Ed. Fizică. Opţionale (la alegere): Limba străină (engleză, franceză, germană, spaniolă, italiană) Facultative: A doua limbă străină; Botanică tropicală. Pregătire psihopedagogică(opţional): Psihologia educaţiei; Pedagogie I. Anul II Discipline obligatorii: Agrotehnică; Agrochimie;Genetică; Cadastru agricol; Îmbunătăţiri funciare ;Pedologie ;Fiziologiaplantelor ;Ecologie şi protecţia mediului; Microbiologie ;Tehnică experimental; Practică tehnologică în domeniu; Ed. fizică. Opţionale (la alegere): Limba străină(engleză, franceză, germană, spaniolă, italiană) Facultative: Conducerea autovehiculelor Anul III Agricultură Discipline obligatorii: Agrotehnică; Ameliorareaplantelor; Fitopatologie; Entomologie; Cultura pajiştilor şi a plantelor furajere; Fitotehnie; Irigarea culturilor; Tehnologii horticole; Zootehnie generală; Cultivarea plantelor medicinale şi aromatice;Practică tehnologică de specialitate. Facultative: Limba străină; Cultura plantelor de câmp tropicale Pregătire psihopedagogică (opţional): Instruire asistată de calculator; Managementul clasei de elevi; Practică pedagogică în învăţământul preuniversitar (1;2); Examen de absolvire: nivelul 1. Montanologie Discipline obligatorii: Agrotehnica zonelor de deal şi munte; Ameliorarea plantelor; Fitopatologie; Entomologie; Pratologie şi pratotehnică; Fitotehnie; Silvicultură; Combaterea eroziunii solului şi regularizarea cursurilor de apă; Cultura pomilor şi a arbuştilor fructiferi; Agroturism; Zootehnie generală; Plante medicinale, aromatice si condimentare; Practică tehnologică de specialitate. Facultative: Limba străină Pregătire psihopedagogică (opţional): Instruire asistată de calculator; Managementul clasei de elevi; Practică pedagogică în învăţământul preuniversitar (1;2); Examen de absolvire: nivelul 1. Anul IV Agricultură Discipline obligatorii: Ameliorarea plantelor; Cultura pajiştilor şi a plantelor furajere; Economie rurală; Management; Fitotehnie; Nutriţie animală; Contabilitate şi gestiune economică; Marketing; Drept şi legislaţie agrară; Tehnologii horticole; Producerea de sămânţă şi material de plantat; Condiţionarea şi păstrarea produselor agricole; Practică proiect. Facultative: Limba străină.

Montanologie Discipline obligatorii: Ameliorarea plantelor; Pratologie şi pratotehnică; Economia serviciilor agroturistice; Management; Marketing; Economie rurală; Contabilitate şi gestiune economică; Drept şi legislaţie; Nutriţia animalelor; Piscicultură; Condiţionarea şi păstrarea produselor agricole; Cultura plantelor furajere; Practică proiect. Facultative: Limba străină. 2.1.2. Descrierea sintetică a disciplinelor de studiu ANUL I DISCIPLINE OBLIGATORII Matematică şi statistică/Mathematics and statistics Cod. A.A.F 101 Număr de ore: semestrul I, 2/2 Nr. de credite acumulate prin promovare: 4 Procedura de evaluare a cunostinţelor: examen Cerinţe de cunoaştere: matematică nivel liceu Conţinut: Mulţimi. Relaţii. Funcţii; Elemente de teoria probabilităţilor; Statistică matematică; Elemente de algebră abstractă; Elemente de algebră liniară; Elemente de programare liniară; Grafuri şi reţele. Bibliografie minimală: Burdujan I. - Matematici cu aplicaţii în Biologie, Ed. PIM, Iasi, 2002 Ion D. Ion, s.a. - Elemente de algebră liniară şi programare liniară, E.D.P.Bucureşti, 1973 Chimie generală/General Chemistry Cod. A.A.F.102 Număr de ore: semestrul I – 2/2 Număr de credite acumulate: 4 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Cerinţe: cunoştinţe generale de chimie, fizică şi matematică Cunoştinţe şi competenţe pe care le dobândesc studenţii: însuşirea noţiunilor teoretice necesare aprofundării disciplinelor de specialitate ulterioare; folosirea raţionamentului chimic în vederea înţelegerii proceselor fiziologice şi biochimice din sol şi plantă; dobândirea abilităţilor practice necesare analizelor uzuale de laborator. Conţinut: Legături chimice; Termodinamica; Cinetica chimica; Sisteme disperse omogene-soluţii; Reacţia chimică; Sisteme disperse eterogene; Sisteme coloidale. Bibliografie minimă: Afusoae Iulia, Trofin Alina – Chimie, curs, U.S.A.M.V. Iaşi, 2001 Afusoae Iulia – Chimie, curs C.M. Universitatea Agronomică Iaşi 1994 Trofin Alina, Ungureanu Elena – Chimie anorganica si analitica, lucrari practice, PIM, 2011

Biochimie/Biochemistry Cod. A.A.F. 103 Număr de ore: semestrul II – 2/2 Număr de credite acumulate: 4 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Cerinţe: cunoştinţe generale de chimie, fizică şi matematică Cunoştinţe şi competenţe pe care le dobândesc studenţii: însuşirea noţiunilor fundamentale de biochimie privind transformările substanţelor în plante în cadrul proceselor metabolice; corelarea noţiunilor de biochimie cu cele de fiziologie, oenologie, genetică, ameliorare; însuşirea tehnicilor de laborator şi interpretarea analizelor biochimice. Conţinut: Relaţia între conţinut, formă şi funcţii în organizarea materiei vii; Glucide; Lipide; Protide; Pigmenţi vegetali; Biocatalizatori; Substanţe vegetale de origine secundară; Consideraţii generale asupra metabolismului; Metabolismul intermediar al glucidelor; Metabolismul intermediar al lipidelor; Metabolismul intermediar al protidelor. Bibliografie: Maria Savu - Biochimie vegetală , curs litografiat U.A.I 1994 Gh. Neamţu - Biochimie vegetală, Ed. Did. şi Ped.,Regia autonomă 1995, vol. I şi II Savu Maria, Afusoae Iulia, Patraş Antoanela, Trofin Alina, Marcu I. - Biochimie vegetală (lucrări practice) C.M. ,UAMV Iaşi. 2000. Baza energetică şi maşini agricole Cod. A.A.D.104 Număr de ore: semestrul I – 2/2 ore; semestrul II 2/2 Număr de credite acumulate: 9 Procedura de evaluare: examen Obiectivele disciplinei (curs şi aplicaţii) -deprinderea de cunoştinţe strict necesare pentru exploatarea şi întreţinerea tractoarelor agricole. - familiarizarea viitorilor ingineri agronomi cu exploatarea şi reglarea maşinilor agricole utilizate în diferite fluxuri tehnologice agricole. Conţinutul disciplinei Consideraţii generale. Caracteristici tehnice ale motoarelor cu ardere internă; Mecanismul de distribuţie. Sistemul de alimentare; Sistemul de ungere şi sistemul de răcire. Instalaţia electrică şi sistemul de pornire; Transmisia tractoarelor. Echipamentul de lucru al tractoarelor; Combustibili şi lubrifianţi.Verificări şi întreţineri periodice ale tractoarelor; Agregate agricole. Rezistenţa la tracţiune a agregatelor agricole. Capacitatea de lucru a agregatelor agricole; Pluguri. Maşini pentru afânarea adâncă a solului ; Grape, sape rotative,cultivatoare, tăvălugi, combinatoare; Maşini de săpat gropi, de săpat solul. Maşini de modelat solul; Maşini de semănat. Maşini de plantat ; Aparate şi maşini pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor. Maşini pentru administrarea îngrăşămintelor şi a amendamentelor; Maşini pentru recoltat,cereale păioase, plante textile, leguminoase pentru boabe, tuberculi, sfecla de zahăr ; Maşini şi instalaţii pentru condiţionarea produselor agricole.

Bibliografie Cazacu D. şi colab. – Tractorul pe înţelesul tuturor. Edit. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi, 2004. Neagu Tr., Cojocariu P. - Maşini agricole. Edit. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi, 1998. Toma Dr., Neagu Tr. şi colab. - Tractoare şi maşini agricole. Edit. Did. şi Ped., Bucureşti, 1981. Vâlcu V. şi colab. – Baza energetică. Edit. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi, 2002. Botanică I-II /Botany Cod. A.A.F.105 Număr de ore: semestrul I - 2/2; semestrul II 2/2 Număr de credite: 9 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Cerinţe de cunoaştere, promovare prealabilă a unor discipline Competenţe profesionale specifice conferite de parcurgerea disciplinei 1. Cunoştinţe teoretice - Cunoaştere şi înţelegere: -Cunoaşterea particularităţilor structurale şi funcţionale ale celulelor, ţesuturilor şi organelor vegetale; -Înţelegerea proceselor biologice implicate în înmulţirea plantelor; -Înţelegerea principiilor de nomenclatură, sistematizare şi descriere a taxonilor; 2. Deprinderi dobândite - Explicare şi interpretare: -Folosirea cunoştinţelor privind caracteristicile morfo-anatomice ale plantelor în diferite aplicaţii practice din agricultură, în valorificarea producţiei agricole, precum şi în cercetarea ştiinţifică; -Valorificarea modalităţilor adecvate de înmulţire vegetativă, asexuată şi sexuată în vederea înfiinţării culturilor agricole, precum şi în procesul de ameliorare a plantelor agricole -Evaluarea resurselor vegetale din flora spontană şi cea cultivată, utilizabile în alimentaţie, agricultură şi alte ramuri ale economiei. 3. Abilităţi dobândite - Instrumental-aplicative: -Determinarea speciilor de plante cu ajutorul cheilor dichotomice; -Întocmirea, conservarea şi valorificarea colecţiilor de plante (herbare) utilizate ca material documentar; -Recunoaşterea principalelor buruieni din culturi şi locuri ruderale; -Recunoaşterea principalelor specii de plante de interes alimentar, ornamental, furajer, forestier, medicinal sau industrial din flora României; -Recunoaşterea principalelor specii de plante rare, protejate sau periclitate din flora ţării noastre în vederea protejării acestora; -Utilizarea corespunzătoare a instrumentelor, reactivilor, aparaturii de laborator (microscop, lupă, microtom etc.) şi a tehnicilor de investigaţie morfo-anatomică; 4. Atitudinale: - Însuşirea respectului faţă de mediu şi înţelegerea necesităţii protejării acestuia; - Conştientizarea riscurilor privind introducerea plantelor exotice cu potenţial invaziv; Conţinutul disciplinei Introducere ; Citologia. Părţile componente ale celulei vegetale. Diviziunea celulară;

Histologia. Clasificarea şi descrierea ţesuturilor vegetale; Morfologia şi anatomia organelor vegetative ale plantelor; Înmulţirea plantelor. Floarea la Magnoliophyta. Fructul şi sămânţa ; Noţiuni generale de taxonomie. Nomenclatura binară. Regnurile vegetale Monera: Bacteriophyta, Cyanophyta; Protista: Euglenophyta, Chrysophyta, Chlorophyta, Phaeophyta, Rhodophyta; Fungi: Myxomycota, Eumycota, Lichenomycota ; Plante: Bryophyta ; Polypodiophyta (Pteridophyta) Pinophyta (Gymnospermatophyta) Magnoliophyta (Angiospermatophyta). Bibliografie Ciocârlan V., 2000 – Flora ilustrată a României, Ed. Ceres, Bucureşti. Săvulescu T. (ed.), 1952-1976 – Flora R.P.Române (R.S. România) (I-XIII), Edit. Acad. R.P.Române (R.S. România), Bucureşti. Sîrbu C., Paraschiv Nicoleta-Luminiţa, 2005 – Botanică sistematică, Edit. “Ion Ionescu de la Brad” Iaşi. Sîrbu C., Oprea A., 2011 – Plante adventive în flora României. Edit. “Ion Ionescu de la Brad” Iaşi. Turenschi E., Sîrbu C., Paraschiv Luminiţa-Nicoleta, 1998 - Curs de Botanică. Partea a II-a, Taxonomie. Univ. Agron. Iaşi. Turenschi E., Pascal P., Sîrbu C., Paraschiv Luminiţa-Nicoleta, 1998 - Lucrări practice Botanică. Univ. Agron. Iaşi. Turenschi E., Sîrbu C., Paraschiv Luminiţa-Nicoleta, 1999 - Plante medicinale şi toxice (curs). Topografie şi desen tehnic / Topography and mechanical drawing Cod. A.A.D.106 Numărul de ore: semestrul II- 2/1/1 (proiect) Numărul de credite: 6 Procedura de evaluarea cunoştinţelor: examen/proiect. Cerinţe de cunoaştere: Noţiuni de matematică, fizică, informatică Competenţe profesionale specifice conferite de parcurgerea disciplinei 1. Cunoştinţe teoretice - Cunoaştere şi înţelegere: Operaţiile tehnice folosite în măsurătorile topografice clasice şi moderne 2. Deprinderi dobândite - Explicare şi interpretare: Modul de folosire al instrumentelor moderne: staţii totale, nivele digitale, receptoare GPS. 3. Abilităţi dobândite - Instrumental-aplicative: Tehnologia automatizată a ridicărilor topografice şi utilizarea practică a planurilor cadastrale. 4. Atitudinale: Dezvoltarea unor atitudini pozitive faţă de utilizarea instrumentelor şi aparatelor topografice moderne. Identificarea si dezvoltarea aptitudinilor de operare cu noţiunile tehnice folosite în tehnologiile de măsurare a terenurilor agricole. Precondiţii de accesare a disciplinei : Matematică , Informatică şi Programarea Calculatorului Conţinutul disciplinei: Introducere; Noţiuni fundamentale; Elemente de geodezie şi cartografie; Planimetria; Nivelmentul;Tahimetria; Elemente de desen tehnic şi cartografic. Bibliografie Boş, N., Iacobescu, O., – Topografie modernă. Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2007. Leu I. N., Budiu V., Moca V., Ritt C., Ciolac Valeria, Ciotlăuş Ana, Negoescu I.Topografie generală şi aplicată – Cadastru. Editura Universul, Bucureşti, 2003 .

Moca V., Ilioi D. – Cadastrul funciar general. Lucrări şi calcule topografice. Ed. Nona, Piatra Neamţ, 1998. Moca V. – Îndrumător pentru lucrări practice şi proiect topografie. Uz intern, U.S.A.M.V., Iaşi , 2010. Informatică /Information Technology Cod. A.A.F1.107 Număr ore: semestrul I – 1/2 Numărul de credite acumulate prin promovare: 4 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Cerinţe de cunoaştere, promovarea prealabila a disciplinelor: nu sunt necesare cunoştinţe anterioare Conţinut (capitole principale): Noţiuni de hardware; Software ; Sistem informaţional; Sistem informatic; WINDOWS 2000/XP ; Reţele de calculatoare; Internet Explorer. Bibliografie minimală obligatorie: Călin, M., - Informatică. Bazele utilizării calculatoarelor, Sakura, 2001 Sanders, H.D., - Computers Today, McGraw-Hill, 1985. Winter, R., Winter, P., - Utilizare Microsoft Office, Teora, 1995. Construcţii / Buillding Cod. A.A.D. 108 Număr de ore:semestrul II – 2/1/1 Număr de credite acumulate: 4 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Cerinţe de cunoaştere, promovare prealabilă a disciplinelor de: matematică, fizică Competenţe: 1. Cunoştinţe teoretice - Cunoaştere şi înţelegere: • Cunoaşterea caracteristicilor generale ale materialelor de construcţii; • Cunoaşterea structurilor de rezistenţă specifice mediilor agresive în grupa construcţiilor agrozootehnice; 2. Deprinderi dobândite - Explicare şi interpretare: • Explicarea alcătuirii funcţionale a unei clădiri, determinarea componentelor principale şi a elementelor asociate; • Explicarea modalităţilor de dispunere reciprocă a unor tipuri şi categorii de clădiri; 3. Abilităţi dobândite - Instrumental-aplicative: • Proiectarea planului general al unei unităţi cu profil agricol. • Proiectarea planurilor şi secţiunilor transversale ale unor construcţii agricole existente pe teritoriul unităţii agricole proiectate. • Proiectarea higrotermică a elementelor perimetrale ale construcţiilor luate în studiu. • Calculul tehnico-economic al unor categorii de lucrări de construcţii. 4. Atitudinale: • Dezvoltarea unor atitudini pozitive faţă de activităţile de realizare a unor construcţii de tip agricol, respectând normele de protecţie a mediului; • Dezvoltarea abilităţilor de prezentare publică a unor proiecte construcţii de tip agricol;

Conţinut (capitole principale): Noţiuni introductive în construcţii; Caracteristici generale ale materialelor de construcţii; Elemente de construcţii şi structuri de rezistenţă ; Lucrări de finisaje; Construcţii agricole; Elemente specifice de tehnologie. Bibliografie minimală: Alecu I. şi colab., 2001 - Managementul exploataţiilor agricole, Editura Ceres, Bucureşti. Berar T., Tudor,D., Mihai,D., 2005 - Elemente de constructii civile industriale agricole si forestiere, Editura Orizonturi Universitare, Timisoara. Bucur Roxana Dana, 2011. Construcţii horticole, Editura „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi, Peştişanu C. şi colab., 1995 - Construcţii, Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti. Rusoaie D., 2000 - Constructii zootehnice, Editura Mirton, Timisoara. Ştef I., Roşu I., 2000 - Construcţii zootehnice şi desen tehnic. Îndrumător de lucrări practice, Centrul de Multiplicare, U.Ş.A.M.V. Bucureşti. Biofizică şi Agrometeorologie/Biophysics and agrometeorology Cod: A.A.F.109 Număr de ore: semestrul I – 2/1 Număr de credite: 4 Procedura de evaluare: colocviu Cerinţe de cunoaştere: fizică, matematică, geografie fizică, studiate în liceu, la nivel mediu de dificultate. Conţinut: Noţiuni de mecanică; Noţiuni de fizica fluidelor, Noţiuni de termodinamică, Noţiuni de electricitate, Noţiuni de optică, Noţiuni de radioactivitate. Bibliografie: Cojocaru, N. 2000, Fizică şi Agrometeorologie, Ed. PIM, Iasi. Erhan E. 1999, Meteorologie şi climatologie practică, Ed. Univ. “Al.I.Cuza”, Iaşi Pop, Gh. 1988, Introducere în meteorologie şi climatologie, Ed.Şt.Encicl., Bucureşti. Economie politică / Economics Cod. A.A.C. 110 Număr de ore: semestrul II – 2/1 Număr de credite: 4 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu Cerinţe de cunoaştere: Economie manual cl. XII Competenţe profesionale specifice conferite de parcurgerea disciplinei 1. Cunoştinţe teoretice - Cunoaştere şi înţelegere: - Aprofundarea cunoştinţelor economice la nivelul firmelor, în condiţiile concurenţei de pe piaţă. - Modelarea comportamentului firmelor, în funcţie de modificarea mediului economic în care acestea acţionează. 2. Deprinderi dobândite - Explicare şi interpretare: -Implementarea noţiunilor necesare pentru pregătirea viitorilor manageri. Introducerea,

la nivel elevat, a elementelor necesare abordării teoriei economice din perspectiva macro. Însuşirea unor noţiuni noi, performante. -Orientarea pregătirii studenţilor spre conceptele şcolii economice anglo-americane. 3. Abilităţi dobândite - Instrumental-aplicative: -Valorificarea optimă şi creativă a propriului potenţial în activităţile ştiinţifice. 4.Atitudinale: -Manifestarea unor atitudini pozitive şi responsabile faţă de domeniul ştiinţific. Conţinutul disciplinei : 1. Obiectul şi Metoda Economiei Politice ; 2. Economia de piaţă; 3. Proprietatea în economie; 4 Factorii de producţie; 5. Întreprinderea şi întreprinzătorul; 6. Costurile; 7. Venituri primare; 8. Piaţa şi Preţurile; 9. Echilibrul economic; 10. Venit, consum, economisire, investiţii; 11. Ocuparea şi şomajul; 12. Piaţa monetară; 13. Inflaţia; 14. Bugetul de stat. Politica fiscală Bibliografie Adam Smith – „Opere alese“, Ed. Academiei, Bucureşti, vol. I şi II, Bucureşti, 1962. David Ricardo – „Opere alese“, Ed. Academiei, vol. I şi II, Bucureşti, 1961. Ion Ionescu de la Brad – „Opere agricole“, vol. I şi II, Ed. Academiei, Bucureşti, 1968. John Maynard Keynes – „Teoria folosirii mâinii de lucru, a dobânzii şi a banilor“, Bucureşti, 1970. Biales M., Leurion R., Rivaud J.L. – „Economie générale. Les editions Foucher“, Paris, 1993. Hausman D. – "Filozofia ştiinţei economice", Editura Humanias, Bucureşti, 1993. Samuleson P.A. – "Economics", twelth edition, Mc GrawHill, 1987. Practică Cod: A.A.S. 111 Număr ore: Semestrul II – 60 Număr credite: 4 Ed. fizică Cod. A.A.C.112 Număr de ore: Semestrul I+II 1 oră seminar Număr de credite: 2 Procedura de evaluare a cunoştinţelor – Colocviu OPŢIONALE (LA ALEGERE) Limba străină – fişa disciplinelor se regăseşte la final FACULTATIVE A doua limbă străină: Cod. A.A.C.114 Număr de ore: Semestrul I - /2; semestrul II /2; Număr de credite:4 Procedura de evaluare a cunoştinţelor – Colocviu

Botanică tropicală Cod. A.A.C.115 Număr de ore: Semestrul II: 1/1 Număr de credite: 3 Procedura de evaluare a cunoştinţelor – Colocviu Pregătire psihopedagogică(opţional) Psihologia educaţiei/Psychology of education– fişa disciplinelor se regăseşte la final Cod. A.A.C.116 Număr de ore: Semestrul I: 2/2 Număr de credite: 5 Procedura de evaluare a cunoştinţelor – Examen Pedagogie I/Pedagogy– fişa disciplinelor se regăseşte la final Cod. A.A.C.117 Număr de ore: semestrul II – 2/2 Număr de credite: 5 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen ANUL II DISCIPLINE OBLIGATORII Agrotehnica / Soil management Anul II /semestrul III; Anul III/ semestrul IV Specializarea: Agricultura, Agromontanologie Cod. A.A.D. 201 Număr de ore: semestrul II – 2/ 2 Numărul de credite acumulate prin promovare: 4 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen. Cerinte anterioare: Pedologie, Botanică, Agrochimie, Microbiologia solului, Fiziologie vegetală, Meteorologie Competente - cunoasterea măsurilor generale de executare a experienţelor; - cunoasterea modului de executare a experienţelor de camp şi în casa de vegetaţie; - cunoasterea modului de interpretare şi valorificare a datelor experimentale Conţinut (principalele capitole ale disciplinei): Locul şi definiţia agrotehnici; Lumina ca factor de vegetaţie; Căldura ca factor de vegetaţie; Aerul ca factor de vegetaţie; Apa ca factor de vegetaţie; Solul ca mediu pentru creşterea şi dezvoltarea plantelor; Substanţe nutritive ca factor de vegetaţie; Lucrările solului. Importanţă. Influeţa lucrărilor asupra proprietăţilor solului. Procese tehnologice ce au loc în sol prin efectuarea lucrărilor ; Condiţiile care determină calitatea arăturii; Afânarea adâncă prin scarificare; Lucrările superficiale ale solului ; Sisteme de lucrare ; Lucrările solului după semănat. Bibliografia minimala Onisie T., Jităreanu G., 2000 “Agrotehnica” Ed. “Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi. Budoi Gh., Penescu A., 1996, “Agrotehnica”, Ed. Ceres, Bucureşti Onisie T., Jităreanu G., 1991, “Agrotehnica”, lucrări practice C.M., Institutul Agronimic Iaşi.

Agrochimie /Agrochemistry Cod. A.A.D. 202 Număr de ore: semestrul I – 2/2; semestrul II – 2/1/1 Număr de credite: 9 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Cerinţe de cunoaştere: Botanică, Chimie, Pedologie, Fiziologie vegetală Competenţe profesionale specifice conferite de parcurgerea disciplinei 1. Cunoştinţe teoretice - Se insista pe cunoasterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice din domeniu , respectiv notiuni legate de insusirile fizico-chimice ale ingrasamintelor si amendamentelor , utilizarea acestora in doze si rapoarte optime , functie de potentialul agroproductiv al solurilor si potentialul genetic al plantelor de cultura . 2. Deprinderi dobândite - Capabilitati de recunoastere a mijloacelor agrochimice folosite in agricultura 3. Abilităţi dobândite – Capabilitati de utilizare a mijloacelor agrochimice in agricultura 4. Atitudinale: Se urmareste promovarea unei atitudini pozitive in domeniul cunosterii acestei discipline,in sensul atragerii studentilor pentru un nivel de studiu la standarde ridicate, aplicand cele mai noi informatii si echipamente in domeniu : in aceeasi masura se preconizeaza stimularea participarii la cercuri stiintifice in domeniu si initierea unor parteneriate,cu colectivele studentesti din alte universitati din tara si strainatate . Conţinutul disciplinei: I. Introducere în Agrochimie II Bazele agrochimice ale fertilizării în raport cu cerinţele plantelor III Caracterizarea sistemului sol, ca sursă de elemente necesare nutriţiei plantelor. IV Corectarea reacţiei chimice a solurilor prin amendare. Îngrăşămintele ca mijloc de sporire a fertilităţii solului Controlul stării de fertilitate a solului, mijloc de folosire raţională a îngrăşămintelor VII Principiile folosirii raţionale şi economice a îngrăşămintelor V Îngrăşămintele ca mijloc de sporire a fertilităţii solului VI Controlul stării de fertilitate a solului, mijloc de folosire raţională a îngrăşămintelor VII Principiile folosirii raţionale şi economice a îngrăşămintelor VIII Pesticidele şi utilizarea lor în agricultură IX chimizarea şi problemele poluării mediului înconjurător. Bibliografie Avarvarei, I., Volf Mariana 2006, Metodologia recunoaşterii amendamentelor de sol şi a îngrăşămintelor chimice, Editura „Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi. Budoi, Gh., 2000, Agrochimie, Solul şi planta, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti. Davidescu, D., Davidescu, Velicica, 1994, Agrochimie horticolă, Editura Academiei, Bucureşti. Lixandru, Gh., 2006, Sisteme integrate de fertilizare în agricultură, Editura Pim, Iaşi. Lăcătuşu, R., 2000, Agrochimie, Editura Helicon, Timişoara. Rusu. M. şi colab., 2005, Tratat de Agrochimie, Editura Ceres, Bucureşti. Volf Mariana , 2008, Agrochimie , Editura Renaissance , Bucuresti GENETICA Specializarea: Agricultură + Montanologie Codul disciplinei – A.A.D.203 Număr de ore: semestrul I – 2/2; semestrul II – 2/2

Număr de credite: 9 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Discipline promovate anterior (pre-requisites): Botanica; Biochimie si chimie organic. Conţinut: Genetica: obiectul de studiu; Bazele celulare ale eredităţii; Bazele moleculare ale eredităţii; Ingineria genetică; Legile mendeliene ale eredităţii; Abaterile de la raporturile mendeliene de segregare; Teoria cromozomică a eredităţii; Determinismul genetic al sexelor; Ereditatea extranucleară; Ereditatea în cadrul unor sisteme de reproducere a plantelor; Mutaţiile genetice; Elemente de genetică cantitativă; Elemente de genetica populaţiilor. Bibliografie Ţîrdea, Gh., 2002 – Genetica vegetală, Editura “Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi Ţîrdea, Gh., Leonte, C., 2002 – Citogenetică vegetală, Editura “Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi Crăciun, T. şi colab., 1978 - Genetica, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti Crăciun, T., 1981 - Genetica plantelor horticole, Editura Ceres, Bucureşti. Raicu, P., 1980 - Genetica, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti Raicu, P., 1997 - Genetică generală şi umană, Editura Humanitas Antohi, St., Gavrilă, L., 1981 - Progrese în genetica moleculară, Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti Ţîrdea, Gh., Creţu, L., 1998 - Genetica, lucrări practice, U.S.A.M.V. Iaşi Cadastru agricol/Agricultural cadastre Cod. A.A.D. 204 Număr de ore: semestrul I – 1/1 Număr de credite: 3 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu Cunoştinţe anterioare: Noţiuni de matematică, informatică, pedologie şi topografie. Competenţe profesionale specifice conferite de parcurgerea disciplinei 1. Cunoştinţe teoretice - Cunoaştere şi înţelegere: Cunoaşterea etapelor de introducere şi exploatare a lucrărilor de cadastru, precum şi însuşirea bonitării cadastrale a terenurilor agricole. 2. Deprinderi dobândite - Explicare şi interpretare: Dobândirea cunoştinţelor privind numerotarea cadastrală în cadrul unităţilor administrative teritoriale. 3. Abilităţi dobândite - Instrumental-aplicative: Dezvoltarea capacităţii şi aptitudinilor de lucru privind metodele şi instrumentele de elaborare a planurilor şi registrelor cadastrale. 4. Atitudinale: Dezvoltarea unor atitudini pozitive faţă de stabilirea taxelor şi impozitelor asupra terenurilor agricole în funcţie de bonitarea cadastrală. Conţinutul disciplinei: Noţiuni generale de cadastru; Cadastru tehnic; Cadastru economic ; Cadastru agricol tehnic şi economic ; Întreţinerea lucrărilor de cadastru. Bibliografie Leu I. N., Budiu V., Moca V., Ritt C., Ciolac Valeria, Ciotlăuş Ana, Negoescu I., 2003 – Topografie generală şi aplicată – Cadastru. Editura Universul, Bucureşti. Moca V., Ilioi D., 1998 – Cadastrul funciar general. Lucrări şi calcule topografice. Editura Nona, Piatra Neamţ. Dragomir, P., Haret,C., Moraru, N., Neuner, I., Săvulescu,C. – Lucrări topografice în cadastru. Ghid. Editura Matrix Rom, Bucureşti, 2000.

Îmbunătăţiri funciare / Land Improvemement. Cod. A.A.D. 205 Numărul de ore: Semestreul I – 2/1/1 Numărul de credite acumulate prin promovare: 4 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen/proiect Cerinţe de cunoaştere: Matematică, Topografie, Pedologie, Agrometeorologie, Agrotehnică, Agrochimie, Maşini agricole şi terasiere. Conţinut: Noţiuni generale de hidraulică, hidrologie, hidrografie, hidrogeologie şi hidrometrie. Sistemul de irigaţie. Surse de apă şi calitatea apei de irigaţie. Prize de apă pentru irigaţie. Tipuri de amenajare pentru irigaţie (cu canale, cu conducte îngropate). Automatizarea sistemelor de irigaţie. Metode de udare. Nivelarea terenului pentru irigaţie. Exploatarea şi întreţinerea sistemelor de irigaţie. Desecarea terenurilor agricole. Drenajul subteran. Exploatarea şi întreţinerea lucrărilor de desecare-drenaj.Procesul de eroziune a solului. Prevenirea şi combaterea eroziunii solului pe terenurile agricole (arabil, plantaţii vitipomicole, păşuni). Combaterea eroziunii în adâncime. Întreţinerea lucrărilor de combatere a eroziunii solului. Alunecările de teren. Bibliografie minimală: Mureşan D., Pleşa I., Onu N., Savu P., Nagy Z., Jinga I., Teodoroiu Al., Păltineanu I., Toma I., Vasilescu I., 1992 - Irigaţii, desecări şi combaterea eroziunii solului (cap. VI XII), Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. Savu P., Bucur D., 2002 - Organizarea şi amenajarea teritoriului agricol cu lucrări de îmbunătăţiri funciare, Editura Ion Ionescu de la Brad, Iaşi. Savu P., Bucur D., Jităreanu S., I., 2005 - Îmbunătăţiri funciare şi irigarea culturilor lucrări practice, Editura Ion Ionescu de la Brad, Iaşi. Surd V., Bold I., Zotic V., Chira Carmen, 2005 - Amenajarea teritoriului şi infrastructuri tehnice, Editura Presa Universitară Clujeană. Pedologie /Soil Science Cod. A.A.D. 206 Număr de ore: semestrul I – 2/2, semestrul II – 2/2 Numarul de credite: 7 Procedee de evaluare a cunoştinţelor: examen Cerinţe de cunoaştere: Botanică şi Agrometeorologie. Competenţe profesionale specifice conferite de parcurgerea disciplinei 1. Cunoştinţe teoretice - Cunoaştere şi înţelegere: Cunoasterea constituienţilor de baza aflaţi în stare solidă, lichidă şi gazoasă ale solului ca sistem heterogen, polifazic şi polidispers; Cunoasterea proprietăţilor şi caracteristicilor diagnostice ale orizonturilor pedogenetice; Cunoaşterea caracteristicilor diagnostice şi a unor proprietăţi de bază ale unităţilor taxonomice de sol de rang superior (clasa şi tip de sol). 2. Deprinderi dobândite - Explicare şi interpretare: Delimitarea orizonturilor pedogenetice în cadrul profilului de sol şi diagnosticarea acestora; Diagnosticarea solurilor la nivelul unităţilor taxonomice de sol de rang superior

(clasa, tip de sol); Stabilirea principalilor factori limitativi ai fertilităţii solurilor. 3. Abilităţi dobândite - Instrumental-aplicative: Recunoaşterea orientativă în teren a unor minerale specifice unor unităţi taxonomice de sol; Determinarea în laborator a unor proprietăţi ale solului (conţinutul de argilă, praf şi nisip, conţinutul de carbonat de calciu şi de săruri uşor solubile, pH-ul solului etc) şi interpretarea rezultatelor obţinute. Diagnosticarea principalelor orizonturi pedogenetice şi a unităţilor taxonomice de sol de rang superior. 4. Atitudinale: ¾ dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de resursele de sol, ca principală componentă a mediului; ¾ dezvoltarea unor atitudini de implicare în realizarea unor activităţi de teren. Conţinut (enumerarea principalelor capitole): Pedologia- ştiinţa solului; Factorii pedogenetici; Constituienţii minerali şi organici ai solului şi formarea lor; Formarea şi alcătuirea solului ; Proprietăţile morfologice, fizice şi chimice ale solului; Apa şi aerul din sol; Proprietăţile termice şi regimul de temperatură al solului ; Clasificarea solurilor şi cadrul natural de formare a acestora în România ; Descrierea cadrului natural şi caracterizare proprietăţilor morfologice, fizice şi chimice, a fertilităţii şi a măsurilor ameliorative recomandate a tipurilor de sol din clasele Protisoluri, Cernisoluri, Luvisoluri, Cmbisoluri, Spodisoluri, Salsodisoluri, Umbrisoluri, Pelisoluri, Andisoluri, Histisoluri, Hidrisoluri şi Antrisoluri. Bibliografie Blaga Gh. Filipov F., Rusu I., Udrescu S., Vasile D. - Pedologie. Ed. ACADEMIC PRESS, Cluj – Napoca, 2005. Filipov F., Lupascu Ghe. -Pedologie. Alcatuirea geneza si clasificarea solurilor.Editura. Terra nostra, Iasi, 2003. Filipov F., - Pedologie. Ed. “Ion Ionescu de la Brad” Iaşi. 2005. Teşu C., Avarvarei I., - Lucrări practice Pedologie. Atelierul de Multiplicare, Universitatea Agronomică Iaşi,1990. Teodorescu Soare Eugen, 2012- Pedologie. Minerale şi roci. Îndrumător practic. Fiziologia plantelor / Plant physiology Cod. A.A.F. 207 Număr de ore: semestrul I – 2/2; semestrul II – 2/2 Număr credite: 8 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Cerinţe anterioare: Botanică, Biochimie, Biofizică, Agrometeorologie, Microbiologie. Competenţe: 1. Cunoştinţe teoretice - Cunoaştere şi înţelegere: -Cunoaşterea conceptelor de bază în Fiziologia plantelor; -Cunoaşterea funcţiile fiziologice ale componentelor celulare; 2. Deprinderi dobândite – Explicare şi interpretare -Definirea conceptelor de bază în Fiziologia plantelor; -Utilizarea corectă a termenilor de specialitate utilizaţi în Fiziologia plantelor; 3. Abilităţi dobândite – Instrumental – aplicative - Recunoaşterea proceselor şi fenomenelor specifice Fiziologiei plantelor;

- Capacitatea de a transpune în practică informaţiile dobândite la curs şi lucrările practice; 4. Atitudinale: - Capacitatea de a avea un comportament etic; - Abilitatea de a colabora cu specialişti din alte domenii. Conţinutul disciplinei: Introducere în fiziologia plantelor; Fiziologia celulei vegetale; Regimul de apă al plantelor; Nutriţia minerală a plantelor;Fotosinteza; Transformarea, circulaţia şi depunerea substanţelor organice în plante; Respiraţia; Creşterea plantelor; Mişcările plantelor; Dezvoltarea plantelor; Fiziologia rezistenţei la factori nefavorabili. Bibliografie Jităreanu Carmenica Doina, 2002 - Fiziologie vegetală. Edit. "Ion Ionescu de la Brad", Iasi. Jităreanu Carmenica Doina, 2007 – Fiziologia plantelor. Edit. "Ion Ionescu de la Brad", Iasi. Milică C. I. şi colab., 1982 - Fiziologie vegetală. Edit. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. Jităreanu Carmenica Doina, Toma Liana-Doina, Slabu Cristina, Marta Alina Elena, 2011- Lucrări practice de Fiziologia plantelor - Edit. Ion Ionescu de la Brad, Iasi. Milică C. I., Stan Sabina, Toma Liana Doina, 1983 - Substanţe bioactive în horticultură. Edit. "Ceres", Bucureşti. Toma Liana Doina, Robu T., 2000 - Fiziologie vegetală. Edit. "Ion Ionescu de la Brad", Iasi. Toma Liana Doina, Jităreanu Carmenica Doina, 2000 – Fiziologia plantelor. Edit. "Ion Ionescu de la Brad", Iasi. Toma Liana Doina, Jităreanu Carmenica Doina, 2007 – Fiziologie vegetală. Edit. "Ion Ionescu de la Brad", Iasi. Ecologie şi protecţia mediului /Ecology and Environement Protection Cod. A.A.F. 208 Număr ore: semestrul II – 2/1 Număr credite: 3 Procedura de evaluare: colocviu Cerințe anterioare – Fizica şi Agrometeorologie, Botanica, Chimie generală. Competenţe - însuşirea terminologiei specifice disciplinei, identificarea şi descrierea particularităţilor ecologice ale diferitelor tipuri de ecosisteme, analiza calitativă și cantitativă a ecosistemelor, identificarea surselor de poluare și a principalilor poluanți, utilizarea de mijloace, metode şi criterii adecvate pentru a evalua efectele poluării, oferirea de soluții la problemele ridicate de poluare, organizarea activităţii de cercetare ştiinţifică pe teren şi în laborator precum şi utilizarea aparaturii de laborator specifice domeniului, formarea de deprinderi şi convingeri juste cu privire la protecţia şi conservarea mediului ambiant. Conţinut: Ecologia ca ştiinţă biologică. Ecosistemul: concept, structură, funcţii, dinamică. Organismele şi mediul de viaţă. Tipuri de ecosisteme (Ecosistemul agricol). Acţiunea negativă ale omului în ecosisteme (poluarea); Gospodărirea resurselor naturale. Dezvoltarea durabilă. Protecţia mediului.

Bibliografie minimală: Liana Doina Toma, 2009 – Ecologie şi protecţia mediului. Edit. Pim, Iaşi Şchiopu Dan, Vasile Vîntu (coord.) – Ecologie şi protecţia mediului. Ed. “Ion Ionescu de la Brad” Iaşi, 2002. Vîntu Vasile - Ecologie şi protecţia mediului. Ed. “Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi, 2000. Microbiologie / Microbiology Cod.A.A.D. 209 Număr de ore: semestrul I – 2/2 Număr de credite: 4 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Cerinte anterioare - Botanică, Biochimie. Competente 1. Cunoştinţe teoretice - Cunoaştere şi înţelegere: Asimilarea cunoştinţelor teoretice privind rolul microorganismelor în formarea şi evoluţia materiei organice. Dezvoltarea capacităţii de analiză, sinteză şi modelare a proceselor microbiologice specifice agriculturii moderne. 2. Deprinderi dobândite - Explicare şi interpretare: Dobândirea cunoştinţelor necesare pentru aprofundarea conceptelor şi a principiilor privind implicarea microorganismelor în circuitul elementelor în natură. Dobândirea cunoştinţelor necesare pentru a înţelege influenţa substanţelor xenobiotice asupra microorganismelor. 3. Abilităţi dobândite - Instrumental-aplicative: Dezvoltarea capacităţii şi aptitudinilor de lucru în laboratoarele de microbiologie privind evidenţierea microflorei solului, dar şi studiul microorganismelor fermentative. 4. Atitudinale: Dezvoltarea unor atitudini pozitive faţă de utilizarea tehnicilor microbiologice la stabilirea stării de fertilitate a solului sau la stabilirea influenţei substanţelor xenobiotice asupra microflorei solului. Continut (capitole): Obiectul de studiu. Istoric. Relaţii cu alte ştiinţe; Caracterele generale ale virusurilor; Caracterele generale ale bacteriilor; Caracterele generale ale ciupercilor; Caracterele generale ale algelor şi protozoarelor; Rolul microorganismelor în formarea şi evoluţia materiei organice; Circuitul azotului; Circuitul carbonului; Circuitul sulfului, fierului, manganului, potasiului, calciului; Comportarea microorganismelor la acţiunea factorilor de mediu; Influenţa principalelor lucrări ale solului asupra microorganismelor; Influenţa substanţelor xenobiotice asupra microorganismelor; Fermentaţia alcoolică; Fermentaţia lactică, pectică, acetică. Bibliografia minimală Ulea E., Lipşa F.D. - Microbiologie, Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi, 2011. Ulea E., Lipşa F.D. - Îndrumător practic de microbiologie, Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi, 2011. Zarnea Gh. - Tratat de microbiologie generală, Ed. Academiei Române, Bucureşti, Vol. I - 1983, Vol. II - 1984, Vol. III - 1986, Vol. IV - 1990,Vol.V – 1994.

Tehnică experimentală /Eperimental Design Cod. A.A.S. 210 Număr de ore: semestrul II – 1/1/1 Numărul de credite acumulate prin promovare: 3 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu Cerinţe de cunoaştere: Matematică şi statistică biologică. Conţinut. Principalele capitole ale disciplinei sunt: Noţiuni introductive; Noţiuni fundamentale; Măsuri generale de executare a experienţelor; Executarea experienţelor pe culturi; Experienţe cu tratamente şi metode culturale; Cercetări în casa de vegetaţie. Bibliografie minimă: N. Săulescu, 1967 – Câmpul de experienţe, Editura Ceres, Bucureşti. G. Jităreanu, 1994 – Tehnică experimentală, Curs multiplicat U.A.M.V., Iaşi, G. Jităreanu, 1999 – Tehnică experimentală agricolă, Editura “Ion Ionescu de la Brad” Iaşi. Practică tehnologică Cod: A.A.S. 211 Număr ore: Semestrul II – 120 ore Număr credite: 4 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu OPŢIONALE Limba străină - se regăseşte la final Cod: A.A.S. 213 Număr ore: Semestrul I-II – 1 seminar; Număr credite: 2 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu FACULTATIVE Conducerea autovehiculelor A.A.C 213 Sem I –1/2 Numar credite: 3 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu ANUL III DISCIPLINE OBLIGATORII Agrotehnica / Soil management Cod. A.A.D. 301 Număr de ore: Semestrul I: 2/1/1 Numărul de credite acumulate: 5 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Cerinţe de cunoaştere: Pedologie, Botanică, Agrochimie, Microbiologia solului, Fiziologie vegetală, Meteorologie.

Competenţe: • Cunoaşterea relaţiilor între factorii de vegetaţie – sol – plante cultivate; • Stabilirea tehnologiilor agricole de cultivare a plantelor; • Elemente de agrotehnică diferenţiată pe zone climatice. Conţinut (principalele capitole ale disciplinei): Buruienile şi combaterea lor (probleme generale); Metode chimice de combatere a buruienilor; Translocarea erbicidelor în plante; Selectivitatea erbicidelor; Metabolizarea erbicidelor în plante; Erbicidele în sol ; Metode de aplicare a erbicidelor. Stabilirea dozei şi prepararea amestecului pentru stropit. Măsuri de protecţia muncii; Combaterea buruienilor pe cale chimică din culturile de cereale păioase, orz şi porumb; Combaterea chimică a buruienilor din culturile de leguminoase pentru boabe, plante uleioase, textile, rădăcinoase şi tuberculifere; Asolamente; Agrotehnica diferenţiată în zona de stepă şi silvostepă; Agrotehnica diferenţiată în zona forestieră; Agrotehnica antierozională; Agrotehnica terenurilor nisipoase şi sărăturoase. Bibliografie minimală: Onisie Teodor, Jităreanu Gerard, 2000 – Agrotehnica, Ed.”Ion Ionescu de la Brad” Iaşi. Budoi Gh., Penescu Aurelian., 1996 – Agrotehnica, Ed.Ceres, Bucureşti. Onisie Teodor,Jităreanu Gerard, 1991 - Agrotehnica, lucrări practice.C.M. Institutul Agronomic Iaşi. Ameliorarea plantelor/ Plant Breeding Cod A.A.S.302 Număr de ore: semestrul II – 2/2 Număr de credite: 5 Procedura de evaluare a cunoştiinţelor: examen Cerinţe de cunoaştere: Botanica, Genetica, Fiziologia, Tehnica experimentală, Fitotehnia, Fitopatologia, Entomologia Competenţe profesionale: 1. Cunoştinţe teoretice - Cunoaştere şi înţelegere: - sursele de gene (germoplasma sau material iniţial) existente ce pot fi utilizate pentru crearea de cultivare noi, precum şi modalităţile de colectare, organizare, studiere şi conservare a germoplasmei; metodele de ameliorare, clasice şi neconvenţionale, ce pot fi aplicate pentru crearea de noi cultivare; modalităţile de examinare în câmp şi laborator a materialului biologic utilizat de-a lungul verigilor de ameliorare. 2. Deprinderi dobândite - Explicare şi interpretare: - Capacitatea de sintetizare a cunoştinţelor şi de prelucrare statistică a datelor experimentale; - Elaborarea unor concluzii corecte şi clare legate de investigaţiile şi experienţele de ameliorare din câmp sau laborator; - Înţelegerea şi utilizarea corectă a terminologiei specifice proceselor de ameliorare a plantelor. 3. Abilităţi dobândite - Instrumental-aplicative: Organizarea şi transpunerea în teren a experienţelor de câmp specifice ameliorării plantelor; Efectuarea de observaţii şi determinări biometrice în câmp asupra plantelor şi caracterelor

cantitative/calitative ale acestora, în scopul evaluării potenţialului biologic şi ameliorativ al acestora; Prelevarea probelor de analiză pentru determinarea: productivităţii, aspectelor legate de calitatea producţiei, rezistenţei la boli, dăunători, secetă sau temperaturi scăzute; Efectuarea cu uşurinţă a operaţiunilor specifice hibridării forţate (izolare, castrare, polenizare) la principalele culturi agricole (cereale păioase, porumb, leguminoase pentru boabe, floarea soarelui); Aplicarea metodelor de laborator pentru analiza productivităţii, calităţii producţiei (determinarea conţinutului de amidon la cartof, determinarea conţinutului de gluten umed la grâu, determinarea coeficientului de fierbere la boabele de leguminoase etc.) şi a rezistenţei la boli, dăunători, secetă, temperaturi scăzute etc. 4. Atitudinale: Conştientizarea importanţei acumulării cunoştinţelor de specialitate şi a diseminării lor către mediul caracteristic profesiei; Conştientizarea şi recunoaşterea importanţei apartenenţei la profesia de inginer agronom Conţinutul disciplinei: Noţiuni introductive; Organizarea procesului de ameliorare; Variabilitatea materialului biologic; Obiectivele ameliorării plantelor; Germoplasma utilizată în ameliorarea plantelor; Metode convenţionale utilizate în ameliorarea plantelor; Metode neconvenţionale utilizate în ameliorarea plantelor. Bibliografie: CREŢU A., SIMIONIUC D., CREŢU L., 2000 – Ameliorarea plantelor, producerea şi multiplicarea seminţelor şi materialului săditor. Editura Ion Ionescu de la Brad, Iaşi. CREŢU A., 1990 – Ameliorarea plantelor şi producerea de sămânţă, Caiet de lucrări practice, lito, Institutul Agronomic “Ion Ionescu de la Brad” Iaşi. LEONTE C., 2011 – Tratat de ameliorarea plantelor, Editura Academiei Române, Bucureşti. LEONTE C., 2003 – Ameliorarea plantelor. Ed. “Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi. SAVATTI M. şi colab., 2004 – Tratat de ameliorarea plantelor. Ed. Marineasa, Timişoara. Fitopatologie / Phytopahology 1 Cod. A.M.S. 303 Număr de ore: semestrul I – 2/2; semestrul II – 2/2 Număr de credite: 9 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Cerinte anterioare: Botanică, Biochimie, Fitotehnie, Pedologie, Maşini şi utilaje agricole. Competente 1. Cunoştinţe teoretice - Cunoaştere şi înţelegere: Asimilarea cunoştinţelor teoretice privind etiologia, simptomatologia, epidemiologia şi măsurile de prevenire şi combatere a bolilor la plante. Dezvoltarea capacităţii de analiză, sinteză şi modelare a utilizării produselor de protecţie a plantelor în agricultura modernă. 2. Deprinderi dobândite - Explicare şi interpretare: Dobândirea cunoştinţelor necesare pentru aprofundarea conceptelor şi a principiilor privind recunoaşterea bolilor 3. Abilităţi dobândite - Instrumental-aplicative: Dezvoltarea capacităţii şi aptitudinilor de

lucru în laboratoarele de protecţia plantelor, şi în recunoaşterea bolilor. 4. Aptitudinale: Dezvoltarea unor atitudini pozitive faţă de elaborarea strategiilor de protecţie a plantelor şi gestionarea pesticidelor în agricultură; Dezvoltarea unur aptitudini de înţelegere, însuşire rapidă şi implementare a noutăţilor din domeniul produselor pesticide în cadrul exploataţiilor agricole. Conţinut (capitole) Fitopatologia ca ştiinţă; Noţiuni generale despre bolile plantelor; Generalităţi despre agenţii fitopatogeni infecţioşi; Agenţii fitopatogeni; Patogeneza bolilor infecţioase; Epidemiologia bolilor parazitare ale plantelor; Rezistenţa plantelor faţă de bolile parazitare; Combaterea bolilor plantelor; Măsuri pentru prevenirea intoxicaţiilor şi a poluării în lucrările fitosanitare; Bolile cerealelor; Bolile leguminoaselor pentru boabe; Bolile plantelor tuberculifere şi rădăcinoase; Bolile plantelor uleioase; Bolile plantelor de nutreţ; Bolile plantelor textile şi industriale; Bolile plantelor medicinale şi aromatice; Boli ale arborilor. Bibliografia minimală Baicu, T. şi colab.: Sisteme de combatere integrată a bolilor şi dăunătorilor pe culturi. Ed. CERES, Bucureşti, 1986. Hatman, M. şi colab.: Protecţia plantelor. Ed. CERES, Bucureşti, 1986. Iacob, Viorica: Fitopatologie. Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi, 2003. Pop, I. - Virusurile plantelor şi combaterea lor. Ed. CERES, Bucureşti, 1986. Ulea, E.: Fitopatologie. Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi, 2003. Fitopatologie / Phytopahology 2 Cerinte anterioare - Botanică, Biochimie, Fitotehnie, Pedologie, Maşini şi utilaje agricole Competenţe 1. Cunoştinţe teoretice - Cunoaştere şi înţelegere: Asimilarea cunoştinţelor teoretice privind etiologia, simptomatologia, epidemiologia şi măsurile de prevenire şi combatere a bolilor la plante. Dezvoltarea capacităţii de analiză, sinteză şi modelare a utilizării produselor de protecţie a plantelor în agricultura modernă. 2. Deprinderi dobândite - Explicare şi interpretare: Dobândirea cunoştinţelor necesare pentru aprofundarea conceptelor şi a principiilor privind recunoaşterea bolilor 3. Abilităţi dobândite - Instrumental-aplicative: Dezvoltarea capacităţii şi aptitudinilor de lucru în laboratoarele de protecţia plantelor, şi în recunoaşterea bolilor. 4. Aptitudinale: Dezvoltarea unor atitudini pozitive faţă de elaborarea strategiilor de protecţie a plantelor şi gestionarea pesticidelor în agricultură; Dezvoltarea unur aptitudini de înţelegere, însuşire rapidă şi implementare a noutăţilor din domeniul produselor pesticide în cadrul exploataţiilor agricole. Continut (capitole) Noţiuni generale. Definiţia bolii. Clasificareaşi caracterul bolilor plantelor. Modul de nutriţie al agenţilor patogeni. Origineaşi evoluţia parazitismului. Însuşirile agenţilor patogeni. Epidemiologia agenţilor fitopatogeni. Patogeneza bolilor infecţioase. Rezistenţa plantelor la boli. Măsuri culturale, mijloace mecaniceşi fizice de combatere. Măsuri biologiceşi biotehnice de combatere. Mijloace chimice de combatere a bolilor plantelor. Măsuri de protecţia muncii la lucrările de combaterea bolilor plantelor. Caracterele generale ale virusurilor, micoplasmelor şi bacteriilor fitopatogene. Caracterele generale ale ciupercilor fitopatogene. Clasificarea ciupercilor fitopatogene. Antofitozele

plantelor horticole. Boli fiziologice şi carenţe nutritive. Bolile cerealelor, leguminoaselor pentru boabe şi plantelor tehnice. Bolile plantelor uleioase. Bolile legumelor. Bolile pomilor şi arbuştilor fructiferi. Bolile plantelor tuberculifere şi rădăcinoase. Bolile viţei de vie. Bolile plantelor medicinale şi aromatice. Bibliografia minimală Baicu, T. şi colab.: Sisteme de combatere integrată a bolilor şi dăunătorilor pe culturi. Ed. CERES, Bucureşti, 1986. Hatman, M. şi colab.: Protecţia plantelor. Ed. CERES, Bucureşti, 1986. Iacob, Viorica: Fitopatologie. Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi, 2003. Pop, I. - Virusurile plantelor şi combaterea lor. Ed. CERES, Bucureşti, 1986. Ulea, E.: Fitopatologie. Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi, 2003. Entomologie / Entomology Cod. A.M.S. 304 Numărul de ore: semestrul I – 2/1; semestrul II – 1/2 Numărul de credite: 7 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Cerinţe de cunoaştere: Botanică, Fiziologie, Agrochimie, Pedologie Competenţe: Recunoaşterea principalilor dăunători ai plantelor de cultură şi însuşirea noţiunilor de prognoză şi avertizare a tratamentelor preventive şi curative Conţinut (principalele capitole): Caracterele generale ale insectelor: morfologia şi anatomia insectelor. Biologia insectelor: şi Ecologia insectelor. Depistarea şi prognoza dăunătorilor: metode de depistare a dăunătorilor; metode ale prognozei. Metode utilizate în combaterea dăunătorilor: metode preventive; măsuri curative. Răspândirea, descrierea, biologia, ecologia, plantele atacate şi modul de dăunare, măsurile de prevenire şi combatere a principlalilor dăunători din culturile de plante cerealiere, de nutreţ, leguminoase anuale, plante tehnice, plante legumicole din sere, din plantaţiile de viţă de vie şi pomi fructiferi. Bibliografie minimă obligatorie: Tălmaciu M., 2005 – Entomologie agricolă. Editura "Ion Ionescu de la Brad" Iasi. Ghizdavu I., Paşol P., Pălăgeşiu I., Bobîrnac B., Filipescu C., Matei Iulia, Georgescu T., Baicu T., Bărbulescu Al., 1997 -Entomologie agricolă. E.D.P., Bucureşti. Cultura pajiştilor şi plantelor furajere Cod. A.A.S. 305 Număr ore: semestrul II 2/2 Număr credite: 4 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Cerinţe de cunoaştere: Botanică, Agrotehnică, Agrochimie Conţinut: Producerea furajelor pe plan mondial şi în ţara noastră; Pajiştile: clasificare, însuşiri, importanţă, structură floristică ; Principalele tipuri de pajişti din România ; Lucrări de îmbunătăţire a apajiştilor ; Tehnologia înfiinţării pajiştilor temporare ; Folosirea pajiştilor prin păşunat ; Folosirea pajiştilor prin cosit ; Depozitarea şi păstrarea fânului.

Bibliografie obligatorie: Iacob T., Vîntu V., Samuil C., 2000 - Tehnologia producerii şi conservării furajelor, Editura “Ion Ionescu de la Brad” Iaşi. Motcă Gh. şi colab., 1994 - Pajiştile României - tipologie şi tehnologie, Editura Tehnica Agricolă, Bucureşti. Vîntu Vasile, Al. Moisuc, Gh. Motcă, I. Rotar, 2004 – Cultura pajiştilor şi aplantelor furajere, Ed. “Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi. Fitotehnie I+II / Field Crop Production Cod. A.A.S. 306 Număr de ore: semestrul I – 2/2; II – 2/2 Număr de credite : 9 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Cerinţe de cunoaştere: Botanică, Fiziologia plantelor, Agrotehnică, Fitopatologie, Entomologie, Agrochimie Competenţe: 1. Cunoştinţe teoretice - Cunoaştere şi înţelegere: Biologia şi ecologia plantelor cultivate (cerealelor), tehnologia de cultivare 2. Deprinderi dobândite – Explicare şi interpretare: - să stabilească rotaţia optimă la o anumită specie, să întocmească un plan de fertilizare; - să stabilească norma de sămânţă la ha la cereale, şi să aplice cele mai eficiente lucrări de îngrijire la cereale; - să estimeze corect producţia la cereale, să regleze maşinile de semănat, stropit, recoltat. 3. Abilităţi dobândite - Instrumental-aplicative: să cunoască modul de certificare a seminţelor, determinarea calităţii seminţelor. 4. Atitudinale:capacitatea studenţilor de acumulare a cunoştintelor teoretice şi practice cât şi de a lua decizii când va deveni inginer. Conţinut: Noţiuni introductive; Cereale (Generalităţi, Grâu, Secară, Triticale, Orzul şi orzoaica, Ovăzul, Porumbul, Sorgul, Orezul, Hrişca, Meiul) ; Plante textile (Inul pentru fibre, Cânepa pentru fibre, Prelucrarea inului şi cânepei în topitorii, Bumbacul); Alte plante textile (teişor,iută, zămoşiţă); Plante producătoare de tuberculi şi rădăcini (Cartoful, Sfecla, Cicoarea); Tutunul, Hameiul. Bibliografie minimală: Axinte M., Roman Gh.V., Borcean I., Muntean L.S., 2006 – Fitotehnie, Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi. Roman Gh., V. Robu T. ş.a. 2011 – FITOTEHNIE, Vol. I, Cereale şi leguminoase pentru boabe, Ed. Universitară, Bucureşti Mogârzan Algaia, 2010 – FITOTEHNIE, Indrumător pentru lucrări, Editura Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi Mogârzan Aglaia, 2012 – Fitotehhnie – Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi.

Irigarea culturilor / Crops irrigation Cod. A.A.S.307 Număr de ore: semestrul I – 2/1/1 Numărul de credite: 4 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen/proiect Cerinţe (cunoaştere, promovare prealabilă a unor discipline): matematică, fizică, meteorologie, pedologie, agrotehnică, fitotehnie, agrochimie, mecanizare. Competenţe: - stabilirea elementelor regimului de irigare a culturilor; - administrarea apei de irigaţie la plante prin diverse tehnici de udare; - adaptarea tehnologiilor agricole la particularităţile agriculturii irigate. Conţinut: Introducere; Umiditatea solului în agricultura irigată; Consumul de apă al culturilor irigate; Regimul de irigare a culturilor; Prognoza şi avertizarea udărilor tehnica irigaţiei prin scurgere la suprafaţă; Tehnica irigaţiei prin aspersiune; Tehnica irigaţiei prin submersiune; Tehnica irigaţiei localizate; Tehnica aplicării irigaţiei în condiţii speciale de teren; Particularităţile exploatării agricole în amenajările de irigaţii; Irigarea principalelor culturi de câmp; Irigarea culturilor horticole şi a pajiştilor. Bibliografie minimală: Fazakaş P., 2005 - Irigarea culturilor, Editura Solness, Timişoara. Popescu Ch., Bucur D., 1999 - Apa şi producţia vegetală, Editura Gheorghe Asachi, Iaşi. Rieul L., Ruelle P., 2003 - Irrigation - guide pratique, Cemagref, Paris. Savu P., 1993 - Irigarea culturilor, A.M.D., Universitatea Agronomică, Iaşi. Savu P., Bucur D., Jităreanu S. I., 2005 - Îmbunătăţiri funciare şi irigarea culturilor lucrări practice, Editura Ion Ionescu de la Brad, Iaşi. Tehnologii horticole – Horticultural Technology Cod. A.A.D. 308 Număr de ore: semestrul I – 2/2; semestrul II – 2/2 Număr de credite: 6 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu Cerinţe de cunoaştere: promovarea prealabilă a unor alte discipline: mecanizare, fitopatologie, entomologie Conţinut: Bazele biologice ale cultivării plantelor legumicole; Înmulţirea plantelor legumicole; Ecologia plantelor legumicole; Bazele intensivizării legumiculturii; Bazele tehnologiei cultivării plantelor legumicole şi particularităţile ecologice şi tehnologice ale următoarelor grupe de plante legumicole; Specii legumicole pentru frunze, legume pentru păstăi, seminţe şi capsule, solanaceele, plantele condimentare şi aromatice, plantele perene legumicole, porumbul zaharat şi ciupercile cultivate. Bibliografie Stan N.,Stan T. - Legumicultură, vol. I, Ed. „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi,1999 Stan N., Munteanu N. - Legumicultură, vol. II, Ed. „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi, 2001

Zootehnie generală Cod. A.A.D. 309 Număr de ore: semestrul I - 2/1; semestrul II 2/1 Număr de credite: 7 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu Cerinţe de cunoaştere: Conţinut: Tehnologia creşterii bovinelor; Tehnologia creşterii cabalinelor; Tehnologia creşterii suinelor; Tehnologia creşterii ovinelor; Tehnologia creşterii păsărilor domestice; Tehnologia creşterii iepurilor şi animalelor de blană. Bibliografie: Dinu I. – Tendinţe şi perspective în zootehnia mondială, Ed. Ceres, Bucureşti, 1989. Gîlcă I., 2001 – Zootehnie specială. Curs, Edit. Vasiliana 98, Iaşi. Tărăboanţă Gh. şi col. – Zootehnie, Ed. Did. Şi Pedag., Bucureşti, 1981. Cultivarea plantelor medicinale şi aromatice Cod. A.A.D4. 310 Număr de ore: semestrul II - 2/2; Specialzarea: agricultură Număr de credite: 4 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Cerinţe anterioare: disciplinele care trebuesc studiate anterior sunt Botanica, Biochimia, Fiziologia plantelor, Conservarea produselor agricole, Fitotehnie Competenţe: 1. Cunoştinţe teoretice - Cunoaştere şi înţelegere: -însuşirea de câtre studenţi a biologiei plantelor medicinale şi aromatice, a principiilor active, a importanţei economice. 2. Deprinderi dobândite - Explicare şi interpretare: - să stabilească tehnologia de cultivare a plantelor studiate, privind rotaţia culturilor, fertilizarea, lucrările solului, înfiinţarea culturilor, îngrijirea şi recoltarea în funcţie de condiţiile concrete ale anului şi zonei. 3. Abilităţi dobândite - Instrumental-aplicative: -să poată stabili în funcţie de specificul zonei, culturile cele mai rentabile, iar la fiecare cultură, după recoltare să aibă abilitatea de a valorifica superior producţia. -dezvoltarea interesului pentru cultivarea plantelor medicinale care nu pot fi recoltate din flora spontană în cantitate suficientă -utilizarea de planşe şi ierbare pentru recunoaşterea plantelor medicinale -cunoaşterea modului practic de utilizare a plantelor medicinale 4. Atitudinale: -manifestarea unor atitudini pozitive şi responsabile faţă de domeniul culturii plantelor medicinale şi aromatice -valorificarea creativă a potenţialului propriu în activităţile ştiinţifice privind cultura plantelor medicinale şi utilizarea principiilor active Conţinutul disciplinei: Istoric; Principiile active vegetale; Proprietăţile terapeutice ale plantelor medicinale,

aromatice şi condimentare; Clasificarea plantelor medicinale, aromatice şi condimentare; Modul de utilizare a plantelor medicinale, aromatice şi condimentare; Plantele medicinale şi aromatice din flora spontana; Modul de utilizare a plantelor medicinale şi aromatice şi condimentare. Bibliografie minimală: Verzea Maria şi alţii, 2002 – Tehnologia de cultura la plantele medicinale si aromatice, Editura Orizonturi Bucuresti. Robu T., Milică C. 2004 – Plante medicinale autohtone, Ed. Institutul European Iasi. Agroturism Specializarea: Montanologie Cod. A.A.D. 310 Număr de ore: semestrul I - 2/2; Număr de credite: 4 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu Cerinte anterioare: Economie agrară, Economia serviciilor, Management, Marketing, Dezvoltare regională Competente: -cognitive: înţelegerea importanţei agroturismului pentru economia locală şi naţională; rolul turismului rural în dezvoltarea rurală; modul de organizare a turismului şi agroturismului în diferite ţări; infrastructura turismului şi agroturismului; resursele de forţă de muncă din turismul rural şi agroturism; structura serviciilor turistice şi particularităţile serviciilor în agroturism; piaţa turistică şi agroturistică; publicitatea în turism şi agroturism; eficienţa activităţii în turism şi agroturism. -profesionale: însuşirea cerinţelor şi a metodologiei de clasificare a pensiunilor agroturistice; analize, criterii şi studii ce trebuie efectuate în cazul implementării unor proiecte agroturistice; căile de obţinere a unor produse turistice viabile şi a unor oferte competitive; analiza potenţialului turistic şi a bazei materiale a agroturismului din zone de interes; elaborarea unor proiecte economice privind dezvoltarea turistică în spaţiul rural; modernizarea unor pensiuni existente; deprinderea abilităţii căutării şi utilizării informaţiei; dobândirea de abilităţi pentru efectuarea unor studii de caz; formarea de specialişti capabili să îmbine cunoştinţele economico-financiare cu cele specifice turismului rural. -afectiv valorice: manifestare unor atitudini pozitive şi responsabile faţă de domeniul ştiinţific, bazat pe cunoaşterea proceselor a conexiunilor practice; valorificarea optimă şi creativă a propriului potenţial în activităţile ştiinţifice; participarea la propria dezvoltare ştiinţifică; capacitatea de a transpune în pratică cunoştinţele dobândite Continut (capitole): Agroturismul – consideraţii generale; Cadrul legislativ pentru promovarea şi dezvoltarea agroturismului; Organizarea turismului rural şi a agroturismului în România; Forme de turism rural şi agroturism în unele ţări europene; Ecoturismul – principala formă de manifestare a turismului durabil; Marketingul agroturistic; Organizarea unei pensiuni agroturistice; Managementul şi eficienţa activităţii agroturistice. Bibliografia minimala: Alecu I. N., Constantin M. – 2006 - Agroturism şi marketing agroturistic, Editura Ceres, Bucureşti.

Crăciun Şt. – 1997 – Agroturism, organizare-eficienţă, Ed. Mirton, Timişoara. Csoz I. – 1996 – Agroturism montan, Ed. Mirton, Timişoara. Gheres Marinela, Culda Sidonia -2000 - Turism rural, Editura Ceres, Cluj – Napoca. Matei Daniela – 2005 – Turismul rural – teorie şi realitate, Editura Terra Nostra, Iaşi. Mitrache Şt. şi colab. – 1996 – Agroturism şi turism rural, Ed. Fax Press, Bucureşti. Practică tehnologică de specialitate Cod: A.A.S. 311 Număr ore: Semestrul II – 120 ore Număr credite: 4 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu Facultative Limba străină - se regăseşte la final Cod. A.A.C. 312 Număr de ore: semestrul I-II – 1 seminar; Număr de credite: 2 Procedura de evaluare: colocviu Cultura plantelor de câmp tropicale Cod. A.A.C. 313 Număr de ore: semestrul I – 1/1 Număr de credite: 3 Procedura de evaluare: colocviu Pregătire psihopedagogică (opţional) Instruire asistată de calculator- se regăseşte la final Cod. A.A.C. 315 Număr de ore: semestrul I –1/1 Număr de credite: 2 Procedura de evaluare: colocviu Managementul clasei de elevi- se regăseşte la final Cod. A.A.C. 316 Număr de ore: semestrul II – 1/1 Număr de credite: 3 Procedura de evaluare: colocviu Practică pedagogică în învăţământul preuniversitar obligatoriu/Pedagogical practice- se regăseşte la final Cod. A.A.C. 317 Număr de ore: semestrul I – 3 ore seminar; semestrul II – 3 ore seminar Număr de credite: 5 Procedura de evaluare: colocviu Examen de absolvire: nivelul 1 Numar credite: 5

ANUL IV DISCIPLINE OBLIGATORII Ameliorarea plantelor/ Plant Breeding Specializare:Agricultură Cod. A.A.S.. 401 Număr de ore: semestrul I – 2/2 Număr de credite: 5 Procedura de evaluare a cunoştiinţelor: examen Cerinţe anterioare: Botanica, Genetica, Fiziologia, Tehnica experimentală, Fitotehnia, Fitopatologia, Entomologia, Ameliorarea plantelor – partea generală. Competenţe profesionale: a. Cunoştinţe teoretice - Cunoaştere şi înţelegere: identificarea obiectivelor generale şi specifice de ameliorare a principalelor specii agricole; metodele de ameliorare, clasice şi neconvenţionale, ce pot fi aplicate pentru crearea de noi cultivare, în acord cu particularităţile biologice şi genetice ale fiecărei specii de interes în agricultură; modalităţile de examinare în câmp şi laborator a materialului biologic utilizat de-a lungul verigilor de ameliorare şi în timpul procesului de omologare a viitoarelor cultivare. 2.Deprinderi dobândite - Explicare şi interpretare: Asimilarea informaţiilor specifice disciplinei în corelaţie cu cunoştinţele dobândite de la celelalte discipline fundamentale şi de specialitate; Capacitatea de sintetizare a cunoştinţelor şi de prelucrare statistică a datelor experimentale; Elaborarea unor concluzii corecte şi clare legate de investigaţiile şi experienţele de ameliorare din câmp sau laborator; Înţelegerea şi utilizarea corectă a terminologiei specifice proceselor de ameliorare a plantelor. 3.Abilităţi dobândite - Instrumental-aplicative: Organizarea şi transpunerea în teren a experienţelor de câmp specifice ameliorării plantelor; Efectuarea de observaţii şi determinări biometrice în câmp asupra plantelor şi caracterelor cantitative/calitative ale acestora, în scopul evaluării potenţialului biologic şi ameliorativ al acestora; Prelevarea probelor de analiză pentru determinarea: productivităţii, aspectelor legate de calitatea producţiei, rezistenţei la boli, dăunători, secetă sau temperaturi scăzute; Efectuarea cu uşurinţă a operaţiunilor specifice hibridării forţate (izolare, castrare, polenizare) la principalele culturi agricole (cereale păioase, porumb, leguminoase pentru boabe, floarea soarelui); Aplicarea metodelor de laborator pentru analiza productivităţii, calităţii producţiei (determinarea conţinutului de amidon la cartof, determinarea conţinutului de gluten umed la grâu, determinarea coeficientului de fierbere la boabele de leguminoase etc.) şi a rezistenţei la boli, dăunători, secetă, temperaturi scăzute etc. Capacitatea de concepere şi elaborare a unui program de ameliorare pentru o anumită specie agricolă.

4.Atitudinale: Conştientizarea importanţei acumulării cunoştinţelor de specialitate şi a diseminării lor către mediul caracteristic profesiei; Conştientizarea şi recunoaşterea importanţei apartenenţei la profesia de inginer agronom. Conţinutul disciplinei: Ameliorarea plantelor autogame; Ameliorarea plantelor alogame; Ameliorarea plantelor cu înmulţire vegetativă; Aspecte privind potenţialul ameliorativ, productiv şi economic al unor specii vegetale mai puţin utilizate. Bibliografie: CREŢU A., SIMIONIUC D., CREŢU L., 2000 – Ameliorarea plantelor, producerea şi multiplicarea seminţelor şi materialului săditor. Editura Ion Ionescu de la Brad, Iaşi. CREŢU A., 1990 – Ameliorarea plantelor şi producerea de sămânţă, Caiet de lucrări practice, lito, Institutul Agronomic “Ion Ionescu de la Brad” Iaşi LEONTE C., 2011 – Tratat de ameliorarea plantelor, Editura Academiei Române, Bucureşti. LEONTE C., 2003 – Ameliorarea plantelor. Ed. “Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi. SAVATTI M. şi colab., 2004 – Tratat de ameliorarea plantelor. Ed. Marineasa, Timişoara. Cultura pajiştilor şi plantelor furajere Cod. A.A.S. 402 Număr de ore: semestrul I - 2/1/1 Număr credite: 5 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Cerinţe de cunoaştere: Botanică, Agrotehnică, Agrochimie. Conţinut: Graminee anuale furajere (Porumb, Iarbă de Sudan, Sorg, Raigras aristat, Mei; Dughie şi ciumiză); Graminee perene furajere; Leguminoase anuale furajere (Mazărea furajeră; Măzărichile; Bobul; Latirul şi lupinul); Leguminoase perene furajere (Lucerna, Trifoiul roşu, Sparceta, Ghizdeiul, Sulfina); Rădăcinoase şi tuberculifere furajere; Cucurbitacee şi alte plante furajere; Conveierul verde; Însilozarea furajelor. Bibliogarfie obligatorie: Iacob T., Vîntu V., Samuil C., 1997 - Plante furajere - tehnologii de cultivare, Ed. Junimea, Iaşi. Iacob T., Vîntu V., Samuil C., 2000 - Tehnologia producerii şi conservării furajelor, Editura “Ion Ionescu de la Brad” Iaşi. Vîntu Vasile, Al. Moisuc, Gh. Motcă, I. Rotar, 2004 – Cultura pajiştilor şi aplantelor furajere, Ed. “Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi. Economie rurală Cod. A.A.S. 406 Număr de ore: semestrul I – 2/2 Număr de credite: 5 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Cerinte anterioare: Economie politica, fitotehnie, agrotehnica

Competente: • să explice indicatorii ce definesc locul si rolul agriculturii in cadrul economiei naţionale; • să descrie din punct de vedere economic tipurile şi particularităţile activităţilor din agricultură; • să cunoască in termeni economici factorii de producţie (pământul, munca, capitalul) si principiile care stau la baza utilizării optime a acestora; • să cunoască efectul variabilelor naturale, tehnice, economice, organizatorice si conjuncturale prezente in mediul agricol asupra modului de utilizare a resurselor, respectiv asupra rezultatelor tehnico-economice obtinute. • să utilizeze metodele de analiza economica a activitatilor agricole (de investitii, de productie si de servicii) • să elaboreze diagnosticuleconomic în foi de calcul tabelar; • să elaboreze indicatori tehnico-economici în funcţie de necesităţile diagnosticului realizat. Continut (capitole) Economie agrara – concept, delimitări, particularităţi in cadrul economiei naţionale ; Particularitatile agriculturii si influenta acestora asupra organizarii si eficientei activitatilor din exploatatiile agricole ; Factorii de productie – pamantul, munca si capitalul ; Principiile care stau la baza utilizarii optime a factorilor de productie ; Productia marfa si preturile produselor agricole ; Eficienta economica a productiei agricole ; Factorii care influenteaza marimea, dimensiunea si structura de productie a exploatatiilor agricole. Bibliografia minimala Caia A. si colab., 1998, - Economie agrara. Ed.’Ion Ionescu de la Brad’ Ia[i Gradinaru M., 1994, - Instrumente de analiza economico-financiara a intrepriderii agricole. Ed. ‘Al. I.Cuza’ Ia[i Hanly I. and Spash C.L., 1993, - Cost – benefit analysis and the environment. Edward Elgar, London Otiman P.I., 1999 – Economie rurala. Ed. Agroprint Timişoara Ştefan G., şi colab., 2000- Economie agrară – indicatori de analiză a utilizării factorilor de producţie în agricultură Economia serviciilor agroturistice Cod. A.A.S. 403 Număr de ore: semestrul II – 2/2 Număr de credite: 4 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Specializarea Montanologie Cerinte anterioare: Economie politica Competente: • să descrie din punct de vedere economic tipurile şi particularităţile serviciilor turistice; • să determine efectul variabilelor tehnice, economice, organizatorice si conjuncturale prezente in mediul agricol asupra modului de utilizare a resurselor, respectiv asupra rezultatelor tehnico-economice obţinute; • să analizeze conceptele şi funcţiile economiei serviciilor turistice; • să explice indicatorii ce definesc locul si rolul economiei serviciilor turistice in cadrul economiei naţionale;

Continut (capitole) Conţinutul, caracteristicile şi sfera de cuprindere a serviciilor; Tipologia serviciilor în economia modernă; Piaţa serviciilor; Serviciile pentru producţie; Serviciile pentru populaţie; Tendinţe privind tipologia firmelor din sectorul serviciilor şi evoluţia procesului de integrare rurală; Instrumente de creştere a performanţelor tehnico-economice în economia serviciilor. Bibliografia minimala Bodescu D. – 2011 - Economia serviciilor – suport de curs, Editura Terra Nostra, Iaşi; Maria Ioncică, 2006, - Economia serviciilor – abordări teoretice şi implicaţii practice, Ed. Uranus, Bucureşti Maria Ioncică, 2006, - Economia serviciilor – probleme aplicative, Ed. Uranus, Bucureşti Hanly I. and Spash C.L., 1993, - Cost – benefit analysis and the environment. Edward Elgar, London Fitotehnie III / Field Crop Production Cod. A.A.D. 405 Specializarea : Agricultură Număr de ore: semestrul I – 2/1/1 Număr de credite : 5 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Competenţe: 1. Cunoştinţe teoretice - Cunoaştere şi înţelegere: - să poată alege cele mai potrivite cultivare în funcţie de condiţiile ecologice, din zona în care îşi desfăşoară activitatea ; - să poată aplica tehnologiilr optime pentru a obţine producţii performante cantitativ şi calitativ. 2. Deprinderi dobândite - Explicare şi interpretare: -să stabilească tehnologia de cultivare a plantelor studiate, privind rotaţia culturilor, fertilizarea, lucrările solului, înfiinţarea culturilor, îngrijirea şi recoltarea. 3. Abilităţi dobândite - Instrumental-aplicative: - să stabilească în funcţie de specificul zonei culturile cele mai rentabile, iar la fiecare cultură după recoltare să valorifice superior producţia. 4. Atitudinale: - să ţină cont de realizarea profitului la culturile respective şi să protejeze mediul înconjurător. Cerinţe de cunoaştere: Botanică, Fiziologia plantelor, Agrotehnică, Fitopatologie, Entomologie, Agrochimie Conţinut: Leguminoase pentru boabe; Plante producătoare de grăsimi. Bibliografie minimală: Axinte M., Roman Gh.V., Borcean I., Muntean L.S., 2006 –Fitotehnie, Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi. Roman Gh., V. Robu T. ş.a. 2011 – FITOTEHNIE, Vol. I, Cereale şi leguminoase pentru boabe,Ed. Universitară, Bucureşti Mogârzan Aglaia, 2012 – Fitotehhnie – Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi. Zaharia Marius şi colab., 2011 – Fitotehnie, Lucrări de laborator, Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi.

Condiţionarea şi păstrarea produselor agricole vegetale Specializarea : Montanologie Cod. A.A.D. 411 Număr de ore: semestrul I – 2/1; semestrul II – 2/1; Număr de credite : 9 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu Cerinţe anterioare : Biochimie, Fiziologia plantelor, Agrochimie, Entomologie, Fitopatologie, Maşini agricole, Construcţii agricole, Marketing, Fitotehnie. Competenţe: - Însuşirea teoretică şi practică a cunoştinţelor legate de : - Însuşirile fizice şi fiziologice a seminţelor şi a masei de seminţe ; - Metode de condiţionare şi uscarea produselor. - Metode de procesare şi păstrarea produselor Conţinut (capitole) : Noţiuni introductive ; Insuşirile masei seminţelor; Condiţiile necesare depozitării produselor ; Utilaje şi instalaţii utilizate în conservarea şi păstrarea produselor agricole ; Recepţionarea şi cântărirea produselor agricole; Compartimentarea şi depozitarea produselor agricole ; Curăţirea şi sortarea produselor agricole ;Metode de conservare ale produselor agricole; Particularităţile păstrării şi conservării produselor agricole ; Controlul produselor în timpul păstrării ;Pierderi din masa produselor în timpul transportului, manipulării, conservării şi păstrării. Bibiografie Mogârzan Algaia, Robu Teodor, 2002– Tehnologia păstrării produselor agricole vegetale, Ed. „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi. Mogârzan Aglaia, Robu Teodor, Zaharia Marius – Fitotehnie, Indrumător pentru lucrări practice, Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi. Zaharia Marius şi colab., 2011 – FITOTEHNIE – Lucrări de laborator, Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi. Thierer Volf – Determinarea calităţii produselor agricole vegetale, Ed. Ceres, Bucureşti, 1971. Cultivarea plantelor medicinale si aromatice Cod. A.A.S. 406 Numar de ore: semestru II 2/2 Numar de credite: 4 Procedura de evaluare a cunostintelor: examen Cerinţe anterioare: disciplinele care trebuesc studiate anterior sunt Botanica, Biochimia, Fiziologia plantelor, Conservarea produselor agricole, Fitotehnie Competenţe: 1. Cunoştinţe teoretice - Cunoaştere şi înţelegere: • să poată alege cele mai potrivite cultivare de plante medicinale în funcţie de condiţiile ecologice, din zona în care îşi desfăşoară activitatea; • sa cunoască tehnologiile optime pentru a obţine producţii performante cantitativ şi calitativ. -însuşirea de câtre studenţi a biologiei plantelor medicinale şi aromatice, a principiilor active, a importanţei economice. 2. Deprinderi dobândite - Explicare şi interpretare:

- să stabilească tehnologia de cultivare a plantelor studiate, privind rotaţia culturilor, fertilizarea, lucrările solului, înfiinţarea culturilor, îngrijirea şi recoltarea în funcţie de condiţiile concrete ale anului şi zonei. 3. Abilităţi dobândite - Instrumental-aplicative: -să poată stabili în funcţie de specificul zonei, culturile cele mai rentabile, iar la fiecare cultură, după recoltare să aibă abilitatea de a valorifica superior producţia. -dezvoltarea interesului pentru cultivarea plantelor medicinale care nu pot fi recoltate din flora spontană în cantitate suficientă -utilizarea de planşe şi ierbare pentru recunoaşterea plantelor medicinale -cunoaşterea modului practic de utilizare a plantelor medicinale 4. Atitudinale: - să recunoască speciile medicinale din flora spontană -să ţină cont de realizarea profitului la speciile cultivate şi să aplice tehnologii prietenoase cu mediul înconjurător. Să ştie care sunt tehonogiile care permit obţinerea de produse care nu afectează sănătatea omului. -manifestarea unor atitudini pozitive şi responsabile faţă de domeniul culturii plantelor medicinale şi aromatice -valorificarea creativă a potenţialului propriu în activităţile ştiinţifice privind cultura plantelor medicinale şi utilizarea principiilor active Conţinutul disciplinei: Istoric; Principiile active vegetale; Proprietăţile terapeutice ale plantelor medicinale, aromatice şi condimentare; Clasificarea plantelor medicinale, aromatice şi condimentare; Modul de utilizare a plantelor medicinale, aromatice şi condimentare; Plantele medicinale şi aromatice din flora spontana; Modul de utilizare a plantelor medicinale şi aromatice şi condimentare. Bibliografie minimală: Verzea Maria şi alţii, 2002 – Tehnologia de cultura la plantele medicinale si aromatice, Editura Orizonturi Bucuresti. Robu T., Milică C. 2004 – Plante medicinale autohtone, Ed. Institutul European Iasi. Contabilitate şi gestiune economică Cod. A.A.D. 407 Număr de ore: semestru II 2/2 Numar de credite: 4 Procedura de evaluare a cunostintelor: examen Cerinţe de cunoaştere: Economie politică; Economie agrară. Conţinut (enumerarea principalelor capitole): Bilanţul contabil; Contul contabil; Gestiunea şi inventarierea mijloacelor patrimoniale; Documentaţia pentru fermele agricole; Calcularea costurilor de producţie pentru principalele produse agricole; Stabilirea rezultatelor economico-financiare ale fermei, asociaţiei şi societăţii agricole. Bibliografie minimală: Doina Cojoc – Elemente de contabilitate agricolă, Editura „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi, 1999.

Doina Cojoc, V. Conţiu – Contabilitate agricolă – culegere de exerciţii contabile, Editura „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi, 1999. Doina Cojoc, Gabriela Ignat – Contabilitate – lucrări practice, Editura „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi, 2003. Management Specializarea: Agricultura, Montanologie. Cod. A.A.D. 404 Număr de ore: semestru I 2/1/1 Numar de credite: 4 Procedura de evaluare a cunostintelor: examen Cerinte anterioare: Economie rurală, Marketing Competente: 1. Cunoştinţe teoretice - Cunoaştere şi înţelegere: Pregătirea superioară în domeniul afacerilor care să asigure absolvenţilor competenţele cognitive, profesionale şi afectiv-valorice în: proiectarea, realizarea, planurilor de afaceri. Cursul este anume venit să completeze cunoştinţele legate de afaceri necesare înţelegerii mecanismelor economiei de piaţă. 2. Deprinderi dobândite - Explicare şi interpretare: Analiza problemelor abordate este sintetică dar cuprinzătoare şi temeinică pentru a oferi studenţilor elementele necesare cunoaşterii fenomenelor economice în toată complexitatea lor. • capacitatea de a prezenta în mod coerent probleme specifice domeniului afacerilor; • capacitatea de analiză şi sinteză a unor modele consacrate din consultanţă şi afaceri, interpretări specifice fenomenelor economice şi de afaceri; • capacitatea de a gândi creativ, de a acţiona independent şi de a lucra în echipă; • capacitatea de a corela activităţi din domenii interdisciplinare; • capacitatea de a identifica soluţii la problemele apărute în cadrul programelor de consultanţă. 3.Abilităţi dobândite - Instrumental-aplicative: • abilitatea de a utiliza cunoştinţele economice şi capacităţile dezvoltate în cadrul firmelor de consultanţă, companiilor multinaţionale, întreprinderilor mici şi mijlocii; • abilitatea de a evalua contextele de afaceri şi de a realiza o consultanţă eficientă; • capacitatea de a dezvolta şi realiza programe de consultanţă corespunzător interesului şi nevoilor firmelor sau a altor tipuri de organizaţii; 4. Atitudinale: capacitatea de a evalua critic contexte de afaceri şi de a propune măsuri de eficientizare a activităţilor firmelor; • capacitatea de a construi ipoteze de lucru prin care să faciliteze găsirea unor soluţii la problemele identificate în cadrul programelor de consultanţă; • abilităţi de comunicare şi negociere; Continut (capitole): Introducere in management; Mediul extern al firmei; Organizarea managerială; Sistemul decizional al firmei; Manageri, întreprinzatori si lideri; Managementul resurselor umane ; Negocierea – activitate de management ; Gestiunea economica a firmei ; Managementul •

asigurarii si utilizarii eficiente a mijloacelor tehnico-materiale; Bibliografia minimala: Ungureanu George. Management. Editura Terra Nostra. 2008. ISBN 978 973 8432 91 8. Ungureanu George. Managementul procesarii si conservarii productiei. Editura Alfa. 2008. ISBN (10) 973 8953 53 7 Virgiliu Anghelescu, Al. Deteşan, Ervin Hutira, „Contractele Comerciale Internaţionale”, Ed. Academiei, Bucureşti, 1980. Ungureanu George. Management. Editura TipoMoldova. 2009. Marketing Cod. A.A.D. 408 Numar de ore: semestru I -2/1/1 Numar de credite: 5 Procedura de evaluare a cunostintelor: examen Cerinţe de cunoaştere: Matematica, Informatica, Sociologie rurala Competenţe profesionale specifice : 1.Cunoştinţe teoretice – Cunoaştere şi înţelegere: însuşirea teoretică şi practică a noţiunilor de bază ale marketingului, cu accent deosebit pe marketingul produselor agricole, în scopul adaptării la cerinţele pieţei libere, concurenţiale. 2. Deprinderi dobândite - Explicare şi interpretare: însuşirea unor tehnici şi metode specifice marketingului produselor agricole, formarea unor abilităţi de analiză şi interpretare a mix-ului de marketing, însuşirea metodologiei de elaborare a planurilor de marketing şi de proiectare a strategiilor de produs, de preţ, de distribuţie şi de promovare. 3. Abilităţi dobândite - Instrumental-aplicative: utilizarea unor programe informatice specifice marketingului, rezolvarea pe calculator, recomandarea unor variante cu aplicabilitate în cadrul firmelor orientate spre marketing. 4. Atitudinale: formarea unor abilităţi privind comunicarea individuală şi organizaţională, în scopul adaptării activităţii agenţilor economici la cerinţele consumatorilor de pe piaţa internă şi externă; implicarea studenţilor în cercetarea ştiinţifică specifică marketingului, includerea în echipele de cercetare ale disciplinei şi în parteneriate cu universităţi şi unităţi de cercetare din ţară şi străinătate. Precondiţii de accesare a disciplinei: Informatică aplicată în agricultură, Economie agrară, Management. Conţinutul disciplinei: Conceptul, rolul şi funcţiile marketingului în practica şi teoria economică; Mediul extern al firmei agricole; Piaţa firmei agricole; Studiul nevoilor de consum, a cererii de consum şi a consumului produselor agricole; Studiul ofertei de produse agricole ; Distribuţia produselor agricole; Promovarea produselor agricole; Organizarea activităţii de marketing. Bibliografie Chiran A. şi colab., 1999 – Agromarketing, Ed. Evrica, Chişinău, Republica Moldova. Chiran A., Gîndu Elena, Banu A., Ciobotaru Elena-Adina, 2002 – Marketing agroalimentar – teorie şi practică. Ed. “Orizonturi”, Bucureşti.

Chiran A., Gîndu Elena, Ciobotaru Elena-Adina, 2004 – Marketing – îndrumător pentru aplicaţii practice – ediţia a II-a. Ed. PIM, Iaşi. Chiran A., Gîndu Elena, Banu A., 2004 – Piaţa produselor agricole şi agroalimentare – abordare teoretică şi practică, Ed. CERES, Bucureşti. Chiran A., Dima F.-M., Gîndu Elena, 2007 – Marketing în agricultură, Ed. Alma Print, Galaţi. Drept şi legislaţie agrară Specializarea Agricultură şi Montanologie Cod. A.A.D. 409 Număr de ore: semestrul- II 2/2 Numar de credite: 3 Procedura de evaluare a cunostintelor: colocviu Cerinţe de cunoaştere: Economie, Management, Contabilitate Competenţe profesionale specifice conferite de parcurgerea disciplinei 1. Cunoştinţe teoretice - Cunoaştere şi înţelegere: Însuşirea teoretică şi practică a instituţiilor juridice specifice, relaţiilor sociale din domeniul agriculturii 2. Deprinderi dobândite - Explicare şi interpretare: Interpretarea textelor de lege raportat la metoda gramaticală cât şi interpretarea normelor juridice în sensul producerii efectelor juridice pozitive, legiuitorul nepromulgând texte de lege lipsite de finalitate şi aplicabilitate juridică 3. Abilităţi dobândite - Instrumental-aplicative: dezbaterile colective, studiu de caz, explicaţii analogice 4. Atitudinale: dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de rolul legislaţiei în viitoarea carieră de inginer agronom Conţinut: Notiuni generale; Regimul juridic al proprietatii; Obligatiile civile; Regimul juridic al constituirii si functionarii intreprinderilor agricole; Regimul juridic al terenurilor agricole; Notiuni generale despre contracte ; Regimul juridic al arendarii si concesionarii. Bibliografie minimală Beleiu Gh., – Drept civil roman, Editura „Şansa“ S.R.L., Bucureşti, 1993. Cărpenaru S. – Drept comercial român, ediţia III, Editura All Beck, Bucureşti, 2000. Cucu C., Gavriş M. – Contractele comerciale. Practica judiciară, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2006. Filip C. - Drept si legislatie agrara, Editura “Ion Ionescu de la Brad”, Iasi, 2001. Lupu Gh., Avornic Gh. – Teoria generală a dreptului, Editura Lumina, Chişinău, 1997. Pop L. - Drept civil- Teoria generală a obligaţiilor, vol.I şi vol.II, Editura Fundaţiei „Chemarea“, Iaşi, 1993. Rusu A. – Publicitate imobiliară. Cărţile funciare. Practică judiciară, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2006. Zamşa C. – Teoria impreviziunii. Studiu de doctrină şi jurisprudenţă, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2006.

Tehnologii horticole – Horticultural Technology Cod. A.A.D. 410 Număr de ore: semestrul II – 2/2 Număr de credite: 4 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu Cerinţe de cunoaştere (promovarea prealabilă a unor alte discipline): mecanizare, fitopatologie, entomologie Conţinut: Bazele biologice ale cultivării plantelor legumicole; Înmulţirea plantelor legumicole; Ecologia plantelor legumicole; Bazele intensivizării legumiculturii, bazele tehnologiei cultivării plantelor legumicole şi particularităţile ecologice şi tehnologice ale următoarelor grupe de plante legumicole; Specii legumicole pentru frunze, legume pentru păstăi, seminţe şi capsule, solanaceele, plantele condimentare şi aromatice, plantele perene legumicole, porumbul zaharat şi ciupercile cultivate. Bibliografie : Stan N.,Stan T. - Legumicultură, vol.I, Ed. “Ion Ionescu de la Brad” Iaşi,1999 Stan N., Munteanu N. - Legumicultură, vol.II, Ed. “Ion Ionescu de la Brad” Iaşi, 2001 Condiţionarea şi păstrarea produselor agricole vegetale Specializarea : AGRICULTURA Cod. A.A.D. 412 Număr de ore: semestru II 2/2 Numar de credite: 4 Procedura de evaluare a cunostintelor: examen Cerinţe anterioare : Biochimie, Fiziologia plantelor, Agrochimie, Entomologie, Fitopatologie, Maşini agricole, Construcţii agricole, Marketing, Fitotehnie. Competenţe: - Însuşirile fizice şi fiziologice a seminţelor şi a masei de seminţe ; - Metode de condiţionare şi uscarea produselor. - Metode de procesare şi păstrarea produselor Conţinut (capitole) : Noţiuni introductive ; Insuşirile masei seminţelor; Condiţiile necesare depozitării produselor ; Utilaje şi instalaţii utilizate în conservarea şi păstrarea produselor agricole ; Recepţionarea şi cântărirea produselor agricole ; Compartimentarea şi depozitarea produselor agricole ; Curăţirea şi sortarea produselor agricole; Metode de conservare ale produselor agricole; Particularităţile păstrării şi conservării produselor agricole ; Controlul produselor în timpul păstrării; Pierderi din masa produselor în timpul transportului, manipulării, conservării şi păstrării. Bibiografie Mogârzan Algaia, Robu Teodor, 2002– Tehnologia păstrării produselor agricole vegetale, Ed. „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi. Mogârzan Aglaia, Robu Teodor, Zaharia Marius – Fitotehnie, Indrumător pentru lucrări practice, Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi. Zaharia Marius şi colab., 2011 – FITOTEHNIE – Lucrări de laborator, Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi.

Thierer Volf – Determinarea calităţii produselor agricole vegetale, Ed. Ceres, Bucureşti, 1971. Producerea de sămânţă şi material de plantat Cod. A.A.D. 411 Număr de ore: semestrul II – 2/2 Număr de credite: 4 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Specializare: Agricultură Cerinţe anterioare: Botanica, Genetica, Fiziologia, Tehnica experimentală, Fitotehnia, Fitopatologia, Entomologia, Ameliorarea plantelor. Competenţe profesionale: 1.Cunoştinţe teoretice conştientizarea nevoii constante a utilizării în agricultura performantă a unor seminţe cu valoare biologică corespunzătoare pentru sortimentul de soiuri şi hibrizi aparţinând speciilor agricole; bazele genetice ale producerii şi multiplicării seminţelor; mecanismele implicate în procesul de producere de sămânţă şi material de plantat; metodologia specifică procesului de producere de sămânţă pentru diferitele tipuri de cultivare existente (soiuri, hibrizi) la speciile autogame, alogame şi cu înmulţire vegetativă; modalităţile de examinare şi certificare în câmp şi laboratoare specializate a loturilor de producere de sămânţă; reglementările de bază, actuale, în domeniul circulaţiei şi comercializării seminţelor şi materialului de plantat. 2.Deprinderi dobândite - Explicare şi interpretare: asimilarea informaţiilor specifice disciplinei în corelaţie cu cunoştinţele dobândite de la celelalte discipline fundamentale şi de specialitate; expunerea corectă a cunoştinţelor asimilate; capacitatea de sintetizare şi interpretare a informaţiilor disponibile; elaborarea unor concluzii corecte şi clare; înţelegerea şi utilizarea corectă a terminologiei specifice proceselor de ameliorare a plantelor 3.Abilităţi dobândite - Instrumental-aplicative: capacitatea de a elabora planuri concrete de producere de sămânţă la speciile agricole; efectuarea de observaţii în câmp asupra plantelor, în scopul evaluării unor parametri obligatorii în procesul de producere de sămânţă (puritate biologică, prezenţa unor agenţi fitopatogeni, uniformitate etc.); transpunerea în câmp a planurilor pentru loturi demonstrative de producere de sămânţă; prelevarea probelor de seminţe necesare pentru efectuarea unor analize, ca: puritatea fizică, vigoarea seminţelor, calitatea seminţelor etc.; efectuarea cu uşurinţă a unor operaţiunilor specifice în loturile semincere: purificare biologică, castrare, izolare, polenizare suplimentară etc.;

4.Atitudinale: - conştientizarea importanţei acumulării cunoştinţelor de specialitate şi a diseminării lor către mediul caracteristic profesiei; - Realizarea de conexiuni logice interdisciplinare; - aplicarea corectă, cu spirit de răspundere, a metodelor specifice de studiu şi lucru în câmp şi în laborator; - utilizarea şi diseminarea cunoştinţelor teoretice şi practice dobândite, prin implicarea în proiecte de cercetare, în organizaţii profesionale, cercuri, workshopuri, activităţi de demonstraţii practice etc.; - documentarea şi schimbul constant de informaţii de specialitate, ca urmare a evoluţiei foarte rapide a metodelor şi mijloacelor utilizate în domenii conexe, ca: ameliorarea plantelor, mecanizarea, chimizarea, biotehnologiile şi ingineria genetică, informatizarea; - recunoaşterea importanţei procesului de producere de sămânţă sau material de plantat din categorii biologice superioare, ca activitate necesară şi continuă la nivelul unităţilor de cercetare din agricultură; - conştientizarea şi recunoaşterea importanţei apartenenţei la profesia de inginer agronom. Conţinutul disciplinei: Bazele genetice ale producerii şi multiplicării seminţelor şi materialului de plantat; Concepte de bază în producerea de sămânţă şi material de plantat; Structura genetică a cultivarelor şi factorii modificatori ai acesteia; Mecanisme implicate în procesul de producere de sămânţă şi material de plantat; Aspecte privind metodologia specifică procesului de producere de sămânţă şi material de plantat; Aspecte privind tehnologiile specifice aplicate în loturile de producere de sămânţă şi material de plantat; Aspecte privind controlul, certificarea şi comercializareaseminţelor şi materialului de plantat. Bibliografie: Creţu A., 2000 – Ameliorarea plantelor, producerea şi multiplicarea seminţelor şi materialului săditor, Ed. Ion Ionescu de la Brad Iaşi. Leonte C., 2003 – Ameliorarea plantelor, Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi. Munteanu N., 2000 – Ameliorarea plantelor ornamentale, Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi. Practică proiect Cod: A.A.S 413 Număr ore: Semestrul II – 60 Număr credite: 10 Forma de examinare: colocviu Facultative Limbi străine Cod. A.A.C. 414 Număr de ore: semestrul I-II -1 oră seminar; Număr de credite: 2 Procedura de evaluare: colocviu

Limba franceză Anul I Agricultură Cod. A.A.C. 113 Număr de ore: semestrul I-II -1/1 ; Număr de credite: 4 Procedura de evaluare: colocviu Cerinţe anterioare: Limba franceză nivel A2 (CECR) Competenţe: 1. Cunoaştere, înţelegere, explicare şi interpretare - însuşirea şi utilizarea adecvată a terminologiei de specialitate, precum şi a structurilor gramaticale aplicate si aplicabile limbajului de specialitate. - dobândirea competenţelor lingvistice implicate în procesul de interpretare şi traducere a textului de specialitate. 2. Instrumental-aplicative - comunicarea orală pe teme uzuale şi de specialitate; - folosirea diverselor modalităţi de comunicare adecvate unor potenţiale situaţii reale din domeniu; - stăpânirea tehnicilor de lucru cu instrumentele auxiliare: ghid de verbe, dicţionare etc.; - deprinderea tehnicilor de redactare a textelor funcţionale (CV, scrisoare de intenţie, documente oficiale); -deprinderea abilităţii de documentare în limba franceză, în domeniul de specialitate. 3. Atitudinale - manifestarea unor atitudini pozitive faţă de domeniul agronomic prin promovarea unui sistem de valori culturale, morale si civice; - încurajarea dezvoltării profesionale prin accesul la circuitul informaţional internaţional; - valorificarea optimă şi creativă a propriului potenţial în activităţile de specialitate. Conţinut (capitole): Elemente de fonetică a limbii franceze (actualizarea cunoştinţelor). Elemente de morfosintaxă a limbii franceze (actualizarea cunoştinţelor). Textele funcţionale (formule tip, structură, redactare). Texte de specialitate şi filme documentare cu tematică adecvată profilului: botanică şi fiziologie vegetală, agrometeorologie, pedologie, ecologie şi protecţia mediului, microbiologie. Bibliografie minimală: Grégoire, Maïa, Grammaire progressive du français, niveau intermédiaire, Clé International, 1995. Miquel, Claire, Communication progressive du français, Clé International, 2004. Paris, Danièle, Foltète-Paris, Bruno, Environnement.com, Clé International, 2009. Penfornis, Jean-Luc, Danilo, Michel, Le français de la communication professionnelle, Clé International, 1993. Petrea, Elena, Le français à l’usage des agronomes, Editura „Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi, 2011.

Limba franceză Anul II Agricultură Cod. A.A.C. 213 Număr de ore: semestrul I-II -/1 ; Număr de credite: 2 Procedura de evaluare: colocviu Cerinţe anterioare: Limba franceză nivel A2 (CECR) Competenţe: 1. Cunoaştere, înţelegere, explicare şi interpretare - însuşirea şi utilizarea adecvată a terminologiei de specialitate, precum şi a structurilor gramaticale aplicate si aplicabile limbajului de specialitate. - dobândirea competenţelor lingvistice implicate în procesul de interpretare şi traducere a textului de specialitate. 2. Instrumental-aplicative - comunicarea orală pe teme uzuale şi de specialitate; - folosirea diverselor modalităţi de comunicare adecvate unor potenţiale situaţii reale din domeniu; - stăpânirea tehnicilor de lucru cu instrumentele auxiliare: ghid de verbe, dicţionare etc.; -deprinderea abilităţii de documentare în limba franceză, în domeniul de specialitate. 3. Atitudinale - manifestarea unor atitudini pozitive faţă de domeniul agronomic prin promovarea unui sistem de valori culturale, morale si civice; - încurajarea dezvoltării profesionale prin accesul la circuitul informaţional internaţional; - valorificarea optimă şi creativă a propriului potenţial în activităţile de specialitate. Conţinut (capitole): Elemente de lexicologie. Formarea cuvintelor. Limbajele de specialitate. Noţiuni de tehnica traducerii. Sintaxa textelor de specialitate. Comunicare şi prezentare orală. Funcţii de limbaj / formule tip. Texte de specialitate şi filme documentare cu tematică adecvată profilului: entomologie, fitopatologie, fitotehnie, cultura pajiştilor, ameliorarea plantelor, management, marketing. Bibliografie minimală: Cherifi, S., Girardeau, B., Mistichelli, M., Travailler en français en entreprise, Didier, 2009. Grégoire, Maïa, Grammaire progressive du français, niveau intermédiaire, Clé International, 1995. Penfornis, Jean-Luc, Danilo, Michel, Le français de l’entreprise, Clé International, 1991 Petrea, Elena, Le français à l’usage des agronomes, Editura „Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi, 2011. Limba franceză Anul I Montanologie Cod. A.A.C. 113 Număr de ore: semestrul I-II -1/1 ;

Număr de credite: 4 Procedura de evaluare: colocviu Cerinţe anterioare: Limba franceză nivel A2 (CECR) Competenţe: 1. Cunoaştere, înţelegere, explicare şi interpretare - însuşirea şi utilizarea adecvată a terminologiei de specialitate, precum şi a structurilor gramaticale aplicate si aplicabile limbajului de specialitate. - dobândirea competenţelor lingvistice implicate în procesul de interpretare şi traducere a textului de specialitate. 2. Instrumental-aplicative - comunicarea orală pe teme uzuale şi de specialitate; - folosirea diverselor modalităţi de comunicare adecvate unor potenţiale situaţii reale din domeniu; - stăpânirea tehnicilor de lucru cu instrumentele auxiliare: ghid de verbe, dicţionare etc.; - deprinderea tehnicilor de redactare a textelor funcţionale (CV, scrisoare de intenţie, documente oficiale); -deprinderea abilităţii de documentare în limba franceză, în domeniul de specialitate. 3. Atitudinale - manifestarea unor atitudini pozitive faţă de domeniul agronomic prin promovarea unui sistem de valori culturale, morale si civice; - încurajarea dezvoltării profesionale prin accesul la circuitul informaţional internaţional; - valorificarea optimă şi creativă a propriului potenţial în activităţile de specialitate. Conţinut (capitole): Elemente de fonetică a limbii franceze (actualizarea cunoştinţelor). Elemente de morfosintaxă a limbii franceze (actualizarea cunoştinţelor). Textele funcţionale (formule tip, structură, redactare). Texte de specialitate şi filme documentare cu tematică adecvată profilului: botanică şi fiziologie vegetală, agrometeorologie, pedologie, ecologie şi protecţia mediului, microbiologie. Bibliografie minimală: Grégoire, Maïa, Grammaire progressive du français, niveau intermédiaire, Clé International, 1995. Miquel, Claire, Communication progressive du français, Clé International, 2004. Paris, Danièle, Foltète-Paris, Bruno, Environnement.com, Clé International, 2009. Penfornis, Jean-Luc, Danilo, Michel, Le français de la communication professionnelle, Clé International, 1993. Petrea, Elena, Le français à l’usage des agronomes, Editura „Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi, 2011. Limba franceză Anul II Montanologie Cod. A.A.C. 213 Număr de ore: semestrul I-II -/1 ; Număr de credite: 2 Procedura de evaluare: colocviu

Cerinţe anterioare: Limba franceză nivel A2 (CECR) Competenţe: 1. Cunoaştere, înţelegere, explicare şi interpretare - însuşirea şi utilizarea adecvată a terminologiei de specialitate, precum şi a structurilor gramaticale aplicate si aplicabile limbajului de specialitate. - dobândirea competenţelor lingvistice implicate în procesul de interpretare şi traducere a textului de specialitate. 2. Instrumental-aplicative - comunicarea orală pe teme uzuale şi de specialitate; - folosirea diverselor modalităţi de comunicare adecvate unor potenţiale situaţii reale din domeniu; - stăpânirea tehnicilor de lucru cu instrumentele auxiliare: ghid de verbe, dicţionare etc.; -deprinderea abilităţii de documentare în limba franceză, în domeniul de specialitate. 3. Atitudinale - manifestarea unor atitudini pozitive faţă de domeniul agronomic prin promovarea unui sistem de valori culturale, morale si civice; - încurajarea dezvoltării profesionale prin accesul la circuitul informaţional internaţional; - valorificarea optimă şi creativă a propriului potenţial în activităţile de specialitate. Conţinut (capitole): Elemente de lexicologie. Formarea cuvintelor. Limbajele de specialitate. Noţiuni de tehnica traducerii. Sintaxa textelor de specialitate. Comunicare şi prezentare orală. Funcţii de limbaj / formule tip. Texte de specialitate şi filme documentare cu tematică adecvată profilului: entomologie, fitopatologie, fitotehnie, cultura pajiştilor, ameliorarea plantelor, management, marketing. Bibliografie minimală: Cherifi, S., Girardeau, B., Mistichelli, M., Travailler en français en entreprise, Didier, 2009. Grégoire, Maïa, Grammaire progressive du français, niveau intermédiaire, Clé International, 1995. Penfornis, Jean-Luc, Danilo, Michel, Le français de l’entreprise, Clé International, 1991. Petrea, Elena, Le français à l’usage des agronomes, Editura „Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi, 2011. Limba engleză/English, as a first language Cod. A.A.C. 413 Numar de ore: Anul I – 2 semestre: 1 oră curs, 1 oră seminar – 4 credite Anul IV – 1 semestru: 1 ore seminar – 2 credite Număr de credite: 2 Procedura de evaluarea a cunoştinţelor: colocviu Cerinţe de cunoaştere: Limba engleză Competenţe profesionale specifice conferite de parcurgerea disciplinei 1. Cunoştinţe teoretice - Cunoaştere şi înţelegere: Dobândirea şi însuşirea de noţiuni esenţiale despre comunicare în limba engleză, cu aplicare in domeniul englezei de afaceri, cu accent pe noţiunile de lexic specifice acestuia circumscrise ştiinţelor vieţii. 2. Deprinderi dobândite - Explicare şi interpretare: Prin activităţile de seminar se

facilitează asimilarea şi consolidarea de către studenţi a structurilor gramaticale ale limbii engleze 3. Abilităţi dobândite - Instrumental-aplicative: Articularea şi lărgirea capacităţii de comunicare eficientă, firească, operativă şi creatoare în limba engleză precum şi dezvoltarea şi utilizarea unor stiluri de negociere specifice 4. Atitudinale: Dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de rolul educaţiei în modelarea personalităţii umane; cultivarea unor atitudini pozitive faţă de semeni, de activităţile umane, de lume, etc; Dezvoltarea unor atitudini de comunicare eficientă şi de implicare în realizarea unor activităţi de grup Conţinut: Limbaje de specialitate. Sintaxa textelor ştiinţifice. Dicţionare de specialitate. Topica textelor ştiinţifice; Aplicaţii practice pe texte de specialitate Bibliografie minimală: G. Veres, Anca Cehan, Iuliana Andriescu – A student’s companion to English Grammar, Editura Universitatii “Al. Ioan Cuza” – Iasi, 1996. *** – UK 2003, The official yearbook of the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland, London: TSO. *** – UK 2004, The official yearbook of the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland, London: TSO. Limba engleză/English, as a second language Cod. A.A.C. 413 Statutul disciplinei: opţional an II + III Nr. ore curs/seminarii/lucrări practice/proiect: Anul II – 2 semestre: 1 oră seminar – 2 credite Anul III – 2 semestre: 2 ore seminar – 2 credite Total credite: 4 Procedura de evaluare a cunoştinţelor : colocviu Cerinţe de cunoaştere: Limba engleză Competenţe profesionale specifice conferite de parcurgerea disciplinei 1. Cunoştinţe teoretice - Cunoaştere şi înţelegere: Dobândirea şi însuşirea de noţiuni esenţiale despre comunicare în limba engleză, cu aplicare la domeniul agricol, cu accent pe noţiunile de lexic specifice acestuia circumscrise ştiinţelor vieţii. 2. Deprinderi dobândite - Explicare şi interpretare: Prin activităţile de seminar se facilitează asimilarea şi consolidarea de către studenţi a structurilor gramaticale ale limbii engleze 3. Abilităţi dobândite - Instrumental-aplicative: Articularea şi lărgirea capacităţii de comunicare eficientă, firească, operativă şi creatoare în limba engleză precum şi dezvoltarea şi utilizarea unor stiluri de negociere specifice specializării sunt obiective majore ale seminarului de limba engleză 4. Atitudinale: Dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de rolul educaţiei în modelarea personalităţii umane; cultivarea unor atitudini pozitive faţă de semeni, de activităţile umane, de lume, etc; Dezvoltarea unor atitudini de comunicare eficientă şi de implicare în realizarea unor activităţi de grup Conţinut: Practical applications on texts related to the main field of study – biology, plant

breeding; Grammar and vocabulary exercises

Bibliografie minimală: Raymond Murphy, Essential Grammar in Use, Cambridge University Press, 2006. Norman Coe – Oxford Living Grammar, Intermediate, Oxford University Press, 2009. Jeremy Harmer, Carol Lethaby – Just Listening and Speaking, Marshall Cavendish Education, 2005. Martin Hewings, Grammar for CAE and Proficiency, Cambridge University Press, 2009 Charles Osborne, Carol Nuttall, CAE Practice Tests, Heinle, 2009. **** Agriculture, Oxford University Press, 1999. Norman Coe – Oxford Living Grammar, Intermediate, Oxford University Press, 2009. **** Agriculture, Oxford University Press, 1999. Norman Coe – Oxford Living Grammar, Intermediate, Oxford University Press, 2009. Jeremy Harmer, Carol Lethaby – Just Listening and Speaking, Marshall Cavendish Education, 2005. Limba spaniolă/Spanish, as a first language Cod. A.A.C. 414 Număr de ore: Anul I – 1 semestru: 1 oră curs, 1 oră seminar – 4 credite Anul IV – 1 semestru: 2 ore seminar – 2 credite Total credite : 6 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu Cerinţe de cunoaştere (promovarea prealabilă a unor alte discipline): Competenţe 1. Însuşirea elementelor fundamentale ale morfosintaxei limbii spaniole; 2. Însuşirea lexicului fundamental al limbii spaniole şi a lexicului de bază în specialitatea economie si agronomie. 3. Aplicaţii practice de ordin lingvistic. Continut: Noţiuni de fonetică şi ortoepie ; Articolul; Substantivul; Adjectivul; Pronumele; Numeralul; Verbul. Bibliografie Pablo Valencia, M. Weissenreider - En contacto, Houghton Miffin Company, Boston, 1988. Constantin Duhăneanu şi Elena Bălan Osiac - Limba spaniolă, vol.I şi II, Ed. Sylvi, 1994. Helene Hernandez, Spaniola Vorbită, Teora, 2003. Cristina Popa, Dragos Cojocaru, Prima ta gramatica – Limba Spaniolă, Polirom, 2005. Limba spaniolă/Spanish, as a second language Număr de ore: Anul I – 2 semestre: 2 ore seminar – 4 credite Anul III – 2 semestre: 2 ore seminar – 4 credite Total credite: 8 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu Cerinţe de cunoaştere (promovarea prealabilă a unor alte discipline): Conţinut (enumerarea principalelor capitole): Elemente de fonetică. Elemente de morfologie. Elemente de sintaxa. Exerciţii lexicogramaticale şi de îmbogăţire a vocabularului general (la fiecare prelegere)

Bibliografie minimală: Pablo Valencia, Franca Merlonghi, Maureen Weissenrieder, En Contacto, Houghton Mifflin Company, Boston, 1988. Helene Hernandez, Spaniola vorbită, Editura Teora, 2002. Limba germană/German Language Număr ore: Anul I (optional): 2 semestre, 1 ora curs, 1 ora seminar, nr. credite: 4 Anul II (facultativ); 2 semestre, 2 ore seminar; nr. credite: 4 Anul III (facultativ); 2 semestre, 2 ore seminar; nr. credite: 4 Anul IV (optional): – 1 semestru, 2 ore seminar; nr. credite 2 Numărul total de credite acumulate prin promovare: 6 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu Limba germană Anul I Agricultură Cod. A.A.C. 113 Număr de ore: semestrul I-II -1/1 ; Număr de credite: 4 Procedura de evaluare: colocviu Cerinţe anterioare: nu sunt necesare cunoştinţe anterioare de germană Competenţe: 1. Cunoaştere, înţelegere, explicare şi interpretare - însuşirea şi utilizarea adecvată a terminologiei de specialitate, precum şi a structurilor gramaticale aplicate si aplicabile limbajului de specialitate. - dobândirea competenţelor lingvistice implicate în procesul de interpretare şi traducere a textului de specialitate. 2. Instrumental-aplicative - comunicarea orală pe teme uzuale şi de specialitate; - folosirea diverselor modalităţi de comunicare adecvate unor potenţiale situaţii reale din domeniu; - stăpânirea tehnicilor de lucru cu instrumentele auxiliare: ghid de verbe, dicţionare etc.; - deprinderea tehnicilor de redactare a textelor funcţionale (CV, scrisoare de intenţie, documente oficiale); -deprinderea abilităţii de documentare în limba germană, în domeniul de specialitate. 3. Atitudinale - manifestarea flexibilităţii în cadrul schimbului de idei şi în cadrul lucrului în echipă în diferite situaţii de comunicare; - conştientizarea rolului limbii germane ca mijloc de acces la piaţa muncii şi la patrimoniul culturii universale; - disponibilitatea pentru acceptarea diferenţelor şi pentru manifestarea toleranţei prin abordarea critică a diferenţelor şi a stereotipurilor culturale. Conţinut (capitole): 1. Elemente de fonetică a limbii germane (actualizarea cunoştinţelor, după caz).

2. Elemente de morfosintaxă a limbii germane (actualizarea cunoştinţelor, după caz). 3. Textele funcţionale (formule tip, structură, redactare). Bibliografie minimală: Helbig, G./Buscha, J.: Deutsche Grammatik. Leipzig 1984. Trad. O. Nicolae, Bucureşti 2000. Octavian Nicolae, Gramatica contrastiva a limbii germane. Morfologia şi Sintaxa. Vol. 2, Iaşi 2001. Curs Themen aktuell 1, Kursbuch/ Arbeitsbuch, Niveaustufe A1 Hueber Verlag, Hartmut Aufderstraße, Heiko Bock u.a, Ismaning, Deutschland, 2003. Raymond-Fred Niemann, Deutsch-französischer Wortschatz nach Sachgruppen, Hachette, Paris, 1997. Limba germană Anul II Agricultură Cod. A.A.C. 213 Număr de ore: semestrul I-II -/1 ; Număr de credite: 2 Procedura de evaluare: colocviu Cerinţe anterioare: Limba germană nivel A1(CECR) Competenţe: 1. Cunoaştere, înţelegere, explicare şi interpretare - însuşirea şi utilizarea adecvată a terminologiei de specialitate, precum şi a structurilor gramaticale aplicate si aplicabile limbajului de specialitate. - dobândirea competenţelor lingvistice implicate în procesul de interpretare şi traducere a textului de specialitate. 2. Instrumental-aplicative - comunicarea orală pe teme uzuale şi de specialitate; - folosirea diverselor modalităţi de comunicare adecvate unor potenţiale situaţii reale din domeniu; - stăpânirea tehnicilor de lucru cu instrumentele auxiliare: ghid de verbe, dicţionare etc.; - deprinderea tehnicilor de redactare a textelor funcţionale (CV, scrisoare de intenţie, documente oficiale); -deprinderea abilităţii de documentare în limba germană, în domeniul de specialitate. 3. Atitudinale - manifestarea flexibilităţii în cadrul schimbului de idei şi în cadrul lucrului în echipă în diferite situaţii de comunicare; - conştientizarea rolului limbii germane ca mijloc de acces la piaţa muncii şi la patrimoniul culturii universale; - disponibilitatea pentru acceptarea diferenţelor şi pentru manifestarea toleranţei prin abordarea critică a diferenţelor şi a stereotipurilor culturale. Conţinut (capitole): Elemente de fonetică a limbii germane (actualizarea cunoştinţelor, după caz). Elemente de morfosintaxă a limbii germane (actualizarea cunoştinţelor, după caz). Textele

funcţionale (formule tip, structură, redactare). Texte de specialitate şi filme documentare cu tematică adecvată profilului: entomologie, fitopatologie, fitotehnie, cultura pajiştilor, ameliorarea plantelor, management, marketing. Bibliografie minimală: Helbig, G./Buscha, J.: Deutsche Grammatik. Leipzig 1984. Trad. O. Nicolae, Bucureşti 2000. Octavian Nicolae, Gramatica contrastiva a limbii germane. Morfologia şi Sintaxa. Vol. 2, Iaşi 2001. Curs Themen aktuell 1, Kursbuch/ Arbeitsbuch, Niveaustufe A2 Hueber Verlag, Hartmut Aufderstraße, Heiko Bock u.a, Ismaning, Deutschland, 2003. Raymond-Fred Niemann, Deutsch-französischer Wortschatz nach Sachgruppen, Hachette, Paris, 1997. Limba germană Anul I Montanologie Cod. A.A.C. 113 Număr de ore: semestrul I-II -1/1 ; Număr de credite: 4 Procedura de evaluare: colocviu Cerinţe anterioare: nu sunt necesare cunoştinţe anterioare de germană Competenţe: 1. Cunoaştere, înţelegere, explicare şi interpretare - însuşirea şi utilizarea adecvată a terminologiei de specialitate, precum şi a structurilor gramaticale aplicate si aplicabile limbajului de specialitate. - dobândirea competenţelor lingvistice implicate în procesul de interpretare şi traducere a textului de specialitate. 2. Instrumental-aplicative - comunicarea orală pe teme uzuale şi de specialitate; - folosirea diverselor modalităţi de comunicare adecvate unor potenţiale situaţii reale din domeniu; - stăpânirea tehnicilor de lucru cu instrumentele auxiliare: ghid de verbe, dicţionare etc.; - deprinderea tehnicilor de redactare a textelor funcţionale (CV, scrisoare de intenţie, documente oficiale); -deprinderea abilităţii de documentare în limba germană, în domeniul de specialitate. 3. Atitudinale - manifestarea flexibilităţii în cadrul schimbului de idei şi în cadrul lucrului în echipă în diferite situaţii de comunicare; - conştientizarea rolului limbii germane ca mijloc de acces la piaţa muncii şi la patrimoniul culturii universale; - disponibilitatea pentru acceptarea diferenţelor şi pentru manifestarea toleranţei prin abordarea critică a diferenţelor şi a stereotipurilor culturale. Conţinut (capitole): Elemente de fonetică a limbii germane (actualizarea cunoştinţelor, după caz). Elemente de morfosintaxă a limbii germane (actualizarea cunoştinţelor, după caz). Textele funcţionale (formule tip, structură, redactare).

Bibliografie minimală: Helbig, G./Buscha, J.: Deutsche Grammatik. Leipzig 1984. Trad. O. Nicolae, Bucureşti 2000. Octavian Nicolae, Gramatica contrastiva a limbii germane. Morfologia şi Sintaxa. Vol. 2, Iaşi 2001. Curs Themen aktuell 1, Kursbuch/ Arbeitsbuch, Niveaustufe A1 Hueber Verlag, Hartmut Aufderstraße, Heiko Bock u.a, Ismaning, Deutschland, 2003. Raymond-Fred Niemann, Deutsch-französischer Wortschatz nach Sachgruppen, Hachette, Paris, 1997. Limba germană Anul II Montanologie Cod. A.A.C. 213 Număr de ore: semestrul I-II -/1 ; Număr de credite: 2 Procedura de evaluare: colocviu Cerinţe anterioare: Limba germană nivel A1(CECR) Competenţe: 1. Cunoaştere, înţelegere, explicare şi interpretare - însuşirea şi utilizarea adecvată a terminologiei de specialitate, precum şi a structurilor gramaticale aplicate si aplicabile limbajului de specialitate. - dobândirea competenţelor lingvistice implicate în procesul de interpretare şi traducere a textului de specialitate. 2. Instrumental-aplicative - comunicarea orală pe teme uzuale şi de specialitate; - folosirea diverselor modalităţi de comunicare adecvate unor potenţiale situaţii reale din domeniu; - stăpânirea tehnicilor de lucru cu instrumentele auxiliare: ghid de verbe, dicţionare etc.; - deprinderea tehnicilor de redactare a textelor funcţionale (CV, scrisoare de intenţie, documente oficiale); -deprinderea abilităţii de documentare în limba germană, în domeniul de specialitate. 3. Atitudinale - manifestarea flexibilităţii în cadrul schimbului de idei şi în cadrul lucrului în echipă în diferite situaţii de comunicare; - conştientizarea rolului limbii franceze ca mijloc de acces la piaţa muncii şi la patrimoniul culturii universale; - disponibilitatea pentru acceptarea diferenţelor şi pentru manifestarea toleranţei prin abordarea critică a diferenţelor şi a stereotipurilor culturale. Conţinut (capitole): Elemente de fonetică a limbii germane (actualizarea cunoştinţelor, după caz). Elemente de morfosintaxă a limbii germane (actualizarea cunoştinţelor, după caz). Textele funcţionale (formule tip, structură, redactare). Texte de specialitate şi filme documentare cu tematică adecvată profilului: entomologie, fitopatologie, fitotehnie, cultura pajiştilor, ameliorarea plantelor, management, marketing.

Bibliografie minimală: Helbig, G./Buscha, J.: Deutsche Grammatik. Leipzig 1984. Trad. O. Nicolae, Bucureşti 2000. Octavian Nicolae, Gramatica contrastiva a limbii germane. Morfologia şi Sintaxa. Vol. 2, Iaşi 2001. Curs Themen aktuell 1, Kursbuch/ Arbeitsbuch, Niveaustufe A2 Hueber Verlag, Hartmut Aufderstraße, Heiko Bock u.a, Ismaning, Deutschland, 2003. Raymond-Fred Niemann, Deutsch-französischer Wortschatz nach Sachgruppen, Hachette, Paris, 1997. Limba italiană (nivel începător) Anul: I Specializarea: Agricultură, IEA, TPPA, Biologie Cod. A.A.C. 113 Număr de ore: semestrul I-II -1/1 ; Număr de credite: 4 Procedura de evaluare: colocviu Cerinţe anterioare: Competente: ¾ Îmbogăţirea cunoştinţelor de limbă italiană cu elemente de construcţie a comunicării noi, cu accent pe: lexic de specialitate, organizarea discursului profesional; ¾ Identificarea, în mesaje orale şi texte scrise de profil, a ideilor principale şi a informaţiilor / detaliilor specifice, şi corelarea lor, în mod coerent, pentru a rezolva o sarcină de lucru; ¾ Conştientizarea rolului limbii italiene ca mijloc de acces la piaţa muncii Conţinut (capitole): forme di saluto, ordinare al ristorante, presentarsi, chiedere e fornire informazioni su come raggiungere un luogo; raccontare, informarsi, accettare un invito, Bibliografia minimala Conforti, Corrado& Linda Cusimano: Linea diretta. Corso d’italiano per principianti. 1a & 1 b, Guerra Edizioni, Perugia, 2005. Serriani, Luca, Valeria della valle, Guiseppe Patota: L’italiano parlato e scritto, Archimede Edizioni, Mondadori, 2003. Săndulescu, Mariana: Gramatica limbii italiene prin exerciţii cu cheie, Meteor Press, Bucureşti, 2002. Limba italiană (nivel mediu) Anul: II Specializarea: Agricultură, IEA, TPPA, Biologie Cod. A.A.C. 113 Număr de ore: semestrul I-II -/1 ; Număr de credite: 2 Procedura de evaluare: colocviu Cerinţe anterioare: Limba italiana A1

Competente: ¾ Îmbogăţirea cunoştinţelor de limbă italiană cu elemente de construcţie a comunicării noi, cu accent pe: lexic de specialitate, organizarea discursului profesional; ¾ Identificarea, în mesaje orale şi texte scrise de profil, a ideilor principale şi a informaţiilor / detaliilor specifice, şi corelarea lor, în mod coerent, pentru a rezolva o sarcină de lucru; ¾ Conştientizarea rolului limbii italiene ca mijloc de acces la piaţa muncii Conţinut (capitole): Ricominciamo; Tutte a te capitano!; Volevo chiederLe una cortesia!; Vuole laschiare un messaggio?; Com’e` successo?; Non so che dirLe!; C’e` stato un furto; Se me l’avessi ditto prima Bibliografia minimala Conforti, Corrado& Linda Cusimano: Linea diretta. Corso d’italiano a livello medio. 2, Guerra Edizioni, Perugia, 2010. Serriani, Luca, Valeria della valle, Guiseppe Patota: L’italiano parlato e scritto, Archimede Edizioni, Mondadori, 2003. Săndulescu, Mariana: Gramatica limbii italiene prin exerciţii cu cheie, Meteor Press, Bucureşti, 2002.

2.2. Inginerie economică în agricultură 2. 2.1. Prezentarea sintetică a planurilor de învăţământ Anul I Discipline obligatorii: Matematică; Informatică; Chimie general; Topografie şi desen tehnic; Pedologie; Mecanizare; Botanică şi fiziologia plantelor; Bazele economiei; Biofizică şi agrometeorologie ; Cadastru agricol ; Sociologie rurală; Practică; Educaţie fizică. Opţionale (la alegere): Ergonomie/Legislaţie agrară ; Limba străină (engleză, franceză, germană, spaniolă, italiană) Facultative: A doua limbă străină; Teoria probabilităţilor; Algebră liniară; Doctrine economice. Pregătire psihopedagogică (opţional): Psihologia educaţiei; Pedagogie I Anul II Discipline obligatorii: Economie rurală ; Statistică economică ; Contabilitate generală; Biotehnologii; Protecţia plantelor; Agrochimie;Agrotehnică; Tehnologii agricole ;Ecologie şi protecţia mediului; Practică; Educaţie fizică. Opţionale (la alegere): Dezvoltare rurală/Managementul mediului ; Limba străină. Anul III Discipline obligatorii: Contabilitate financiară ; Finanţele firmei ; Management general; Managementul conservării şi procesării produselor agricole; Geniu rural; Marketing; Control financiar şi expertiză; Sisteme de producţie agricolă; Tehnologia creşterii animalelor; Turism rural; Practica. Opţionale (la alegere): Managementul proiectelor/Management strategic. Facultative: Asigurări şi reasigurări; Ingineria şi managementul calităţii; Limba străină. Pregătire psihopedagogică (opţional): Instruire asistată de calculator; Managementul clasei de elevi; Practică pedagogică în învăţământul preuniversitar (1;2); Examen de absolvire: nivelul 1. Anul IV Discipline obligatorii: Analiza economico-financiară ; Burse de mărfuri şi valori ;Eficienţa investiţiilor ; Managementul resurselor umane ; Drept commercial;Consultanță și expertiză agricolă; Estimaţiuni rurale ; Economia serviciilor ; Cercetare operaţională ;Politici agroalimentare ;Practică proiect. Opţionale: Comunicare şi negociere/ Instituţii şi mecanisme comunitare. Facultative: Limba străină.

2.2.2. Descrierea sintetică a disciplinelor de studiu ANUL I DISCIPLINE OBLIGATORII Matematică si statistică/Mathematics and statistics Cod. A.E.F.101. Număr de ore: semestrul I-2/2 Procedura de evaluare a cunostintelor: examen Număr de credite: 5 Cerinte de cunoaştere, promovarea prealabila a disciplinelor: - obligatorii: - recomandate: matematica nivel liceu. Conţinut (Capitole principale): Mulţimi. Relaţii. Funcţii. Elemente de teoria probabilităţilor. Statistica matematica. Elemente de algebră abstractă. Elemente de algebră liniară. Elemente de programare liniară. Grafuri şi reţele. Bibliografie minimală: Burdujan I. - Matematici cu aplicaţii în biologie, Ed. PIM, Iaşi, 2002. Ion D. Ion, s.a. -Elemente de algebră liniară şi programare liniară, E.D.P.Bucuresti, 1973. Informatică /Information Technology Cod. A.E.F.102 Număr de ore: semestrul I, 1/ 2; semestrul II- 1/2; Număr de credite: 6 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu Cerinţe de cunoaştere: nu sunt necesare cunoştinţe anterioare Conţinut (capitole principale): Partea I. Bazele utilizării calculatoarelor. Partea a II-a. Elemente de tehnologia bazelor de date. Bibliografie minimală obligatorie: Călin, M., - Informatică. Bazele utilizării calculatoarelor, Sakura, 2001. Jennings, R., - Utilizare Microsoft Access, Teora, 1997. Chimie generală/General Chemistry Cod. A.A.F.103 Număr de ore: semestrul I – 2/1 Număr de credite acumulate: 3 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Cerinţe: cunoştinţe generale de chimie, fizică şi matematică Cunoştinţe şi competenţe pe care le dobândesc studenţii: însuşirea noţiunilor teoretice necesare aprofundării disciplinelor de specialitate ulterioare; folosirea raţionamentului chimic în vederea înţelegerii proceselor fiziologice şi biochimice din sol şi plantă; dobândirea abilităţilor practice necesare analizelor uzuale de laborator.

Conţinut: Enumerarea principalelor capitole: Legături chimice; Termodinamica; Cinetica chimica; Sisteme disperse omogene-soluţii; Reacţia chimică; Sisteme disperse eterogene; Sisteme coloidale. Bibliografie minimală: Afusoae Iulia, Trofin Alina – Chimie, curs, U.S.A.M.V. Iaşi, 2001 Afusoae Iulia – Chimie, curs C.M. Universitatea Agronomică Iaşi 1994; Trofin Alina, Ungureanu Elena – Chimie anorganica si analitica, lucrari practice, PIM, 2011 Topografie, cadastru şi desen tehnic/Topography and cadastral survey Cod. A.E.D.104 Număr de ore: semestrul II – 2 ore curs, 1 oră lucrări practice, 1 oră proiect Numărul de credite: 5 credite Procedura de evaluarea cunoştinţelor: examen. Cerinţe de cunoaştere: matematică, fizică, informatică Competenţe profesionale specifice conferite de parcurgerea disciplinei 1. Cunoştinţe teoretice - Cunoaştere şi înţelegere: Operaţiile tehnice folosite în măsurătorile topografice clasice şi moderne 2. Deprinderi dobândite - Explicare şi interpretare: Modul de folosire al instrumentelor moderne: staţii totale, nivele digitale, receptoare GPS. 3. Abilităţi dobândite - Instrumental-aplicative: Tehnologia automatizată a ridicărilor topografice şi utilizarea practică a planurilor cadastrale. 4. Atitudinale: Dezvoltarea unor atitudini pozitive faţă de utilizarea instrumentelor şi aparatelor topografice moderne. Identificarea si dezvoltarea aptitudinilor de operare cu noţiunile tehnice folosite în tehnologiile de măsurare a terenurilor agricole. Conţinut (enumerarea principalelor capitole ale disciplinei): Introducere Noţiuni fundamentale Elemente de geodezie şi cartografie Planimetria Nivelmentul Tahimetria Elemente de desen tehnic şi cartografic Bibliografie minimală: Boş N. – Topografie . Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993. Băduţ, M. –GIS Sisteme informatice Geografice, fundamente practice. Ed. Albastră, Cluj-Napoca, 2004. Boş, N., Iacobescu, O., – Topografie modernă. Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2007. Dragomir, P., Haret,C., Moraru, N., Neuner, I., Săvulescu,C. – Lucrări topografice în cadastru. Ghid. Editura Matrix Rom, Bucureşti, 2000 . Leu I. N., Ionescu P., Rădulescu M.–Măsurători terestre pentru agricultură. Ed. Ceres, Bucureşti, 1990. Leu I. N., Budiu V., Moca V., Ritt C., Ciolac Valeria, Ciotlăuş Ana, Negoescu I.Topografie generală şi aplicată – Cadastru. Editura Universul, Bucureşti, 2003 . Mihăilă, M., Corcodel, Gh., Chirilov, I. – Cadastrul general şi publicitatea imobiliară bazele şi lucrările componente, Editura Ceres, Bucureşti, 1995. Moca V., Ilioi D. – Cadastrul funciar general. Lucrări şi calcule topografice. Ed. Nona, Piatra Neamţ, 1998. Moca V. – Îndrumător pentru lucrări practice şi proiect topografie. Uz intern, U.S.A.M.V., Iaşi , 2010.

Pedologie /Pedology Cod. A.E.D.105 Număr de ore: semestrul I - 2 ore curs + 2 ore lucrări practice Număr de credite: 5 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Cerinţe de cunoaştere: Pedologie, Botanică, Fiziologie vegetală, Agrotehnică, Chimie, Biochimie, Geologie, Îmbunătăţiri funciare, Matematică, Agrochimie Competenţe: 1. Cunoştinţe teoretice - Cunoaştere şi înţelegere: • Cunoasterea constituienţilor de baza aflaţi în stare solidă, lichidă şi gazoasă ale sistemelor heterogen, polifazic şi polidispers ale solulului; • Cunosterea semnificaţiei practice a unor proprietăţi de bază ale solului; • Cunoasterea proprietăţilor şi caracteristicilor diagnostice ale orizonturilor pedogenetice; • Cunoasterea proceselor de formare a orizonturilor pedogenetice; 2. Deprinderi dobândite - Explicare şi interpretare: • Recunoaşterea orientativă a mineralelor şi a rocilor; • Recunoaşterea şi diagnosticarea orizonturilor pedogenetice ale solului; Diagnosticarea unităţilor taxonomice de sol de rang superior (clasa, tip de sol) • Explicarea alcătuirii părţii minerale şi organice a solului; • Explicarea proprietăţilor şi funcţiiilor solului; • Caracterizarea profilului de sol şi diagnosticarea unităţilor taxonomice de sol de rang superior (clasa şi tip de sol); 3 Abilităţi dobândite - Instrumental-aplicative: •

Recunoaşterea orientativă în teren a unor minerale reprezentative ale solurilor;

• Aprecierea orientativă în teren a unor proprietăţi ale solului; Determinarea în laborator a unor proprietăţi ale solului (conţinutul de argilă, praf şi nisip, conţinutul de carbonat de calciu şi de săruri uşor solubile, pH-ul solului etc) şi interpretarea rezultatelor obţinute. 4. Atitudinale: • dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de resursele de sol, ca principală resursă naturală în agricultură şi ca o componentă esenţială a mediului. Conţinutul disciplinei: Pedologia – ştiinţa solului; Factorii pedogenetici; Constituenţii minerali ai solului şi formarea lor; Constituenţii organici ai solului şi formarea lor; Formarea şi alcătuirea solului; Proprietăţi morfologice; Proprietăţile fizice ale solului; Proprietăţi chimice ale solului; Apa şi aerul din sol; Proprietăţile termice şi regimul de temperatură al solului; Clasificarea solurilor şi cadrul natural de formare a acestora în România; Clasa Protisoluri; Clasa Cernisoluri; Clasa Umbrisoluri; Clasa Cambisoluri; Clasa Luvisoluri; Clasa Spodisoluri; Clasa pelisoluri; Clasa Andisoluri; Clasa Hidrisoluri; Clasa Salsodisoluri. Bibliografie minimală Blaga Gh. Filipov F., Rusu I., Udrescu S., Vasile D. - Pedologie. Ed. ACADEMIC PRESS, Cluj – Napoca, 2005.

Filipov F., Lupascu Gh. -Pedologie. Alcatuirea, geneza si clasificarea solurilor.Editura. Terra nostra, Iasi, 2003 Filipov F., - Pedologie. Ed. “Ion Ionescu de la Brad” Iaşi. 2005. Merlescu Er., - Solurile României. Curs litografiat, IAI Iaşi. Teşu C. - Pedologie, Atelierul de Multiplicare, Universitatea Agronomică IaşI 1994. Teşu C., Avarvarei I., - Lucrări practice Pedologie. Atelierul de Multiplicare, Universitatea Agronomică Iaşi,1990. Teodorescu Soare Eugen, 2012- Pedologie. Minerale şi roci. Îndrumător practic. Mecanizare Cod: A.E.D 106 Număr ore: Semestrul II – 2/2 Număr credite: 4 Forma de examinare: examen Competenţe: 1. Cunoştinţe teoretice - Cunoaştere şi înţelegere: asimilarea cunoştinţelor teoretice şi practice privind construcţia, funcţionarea şi exploatarea tractoarelor, maşinilor şi instalaţiilor destinate executării lucrarilor agricole specifice domeniului de agricultura . 2. Deprinderi dobândite - Explicare şi interpretare: Dobandirea cunostintelor necesare pentru aprofundarea conceptelor şi a principiilor privind construcţia şi funcţionarea tractoarelor, maşinilor si echipamentelor agricole; Dobandirea cunostintelor necesare exploatării optime a parcului de tractoare şi maşini horticole folosite în cadrul fermelor agricole; Dobandirea cunostintelor necesare intelegerii tehnologiilor de mecanizare a lucrărilor pentru înfiinţarea şi exploatarea amenajărilor agricole. 3. Abilităţi dobândite - Instrumental-aplicative: Dezvoltarea capacităţii şi aptitudinilor de lucru privind cunoasterea construcţiei şi a funcţionării tractoarelor şi maşinilor agricole folosite în agricultura. Dezvoltarea capacităţii şi aptitudinilor de lucru privind exploatarea tractoarelor şi maşinilor agricole folosite în cadrul fermelor agricole; Dezvoltarea capacităţii şi aptitudinilor de lucru privind formarea şi optimizarea agregatelor agricole pentru executatrea lucrărilor de înfiinţare şi exploatare a amenajărilor agricole. 4. Atitudinale: Dezvoltarea unor atitudini pozitive faţă de utilizarea agregatelor agricole la executarea mecanizată a lucrărilor agricole specifice fermelor din horticultură şi amenajărilor peisagere; Identificarea si dezvoltarea aptitudinilor de operare cu noţiuni tehnice. Conţinutul disciplinei: Consideraţii generale. Descrierea generală şi clasificarea tractoarelor. Motorul termic cu ardere internă în 4 timpi. Elementele componente ale motoarelor MAC. Caracteristici tehnice ale motoarelor cu ardere internă. Mecanismul de distribuţie. Sistemul de alimentare la MAC. Sistemul de ungere şi sistemul de răcire. Instalaţia electrică şi sistemul de pornire. Motorul cu aprindere prin scânteie. MAS. Transmisia tractoarelor Echipamentul de lucru al tractoarelor Verificări şi întreţineri periodice ale tractoarelor. Exploatarea agregatelor agricole. Pluguri. Maşini pentru afânarea adâncă Maşini de nivelat şi de modelat solul. Freze agricole a solului Maşini de săpat solul. Maşini de săpat

gropi. Maşini pentru administrarea îngrăşămintelor şi amendamentelor Maşini de semănat. Maşini de plantat. Aparate şi maşini pentru protecţia plantelor. Combine universale pentru recoltat cereale şi plante tehnice . Maşini pentru furaje Sisteme de agricultura. Bibliografie Cazacu Dan si colab. – ‘Tractorul pe întelesul tuturor” Edit. Pim , Iasi, 2004. Cazacu Dan – „Reducerea consumului de combustibil si tasării solului în agricultura”,Editura Pim.Iasi, 2009. Radu Roşca si colab.- Combustibili neconvenţionali pentru motoare cu ardere internă. Edit.Gh. Asachi Iaşi, 2002. Dăscălescu D. – Motoare termice cu piston-aspecte constructive. Edit. Matrix Rom, Bucureşti, 1998. Huţanu M. şi colab., 1996- Maşini pentru prelucrarea solului. Îndrumător practic. Universitatea Agronomică şi de Medicină Veterinară Iaşi. Neagu Tr., Cojocariu P. – Tractoare agricole. Univ. Agronomică Iaşi, 1995. Neagu Tr. Suditu P– Maşini şi instalaţii horticole. Edit. “Ion Ionescu de la Brad” Iaşi, 2002 Suditu P.– Reglarea maşinilor horticole. Edit. Dosoftei, Iaşi.. 2001. Suditu P. – Maşini horticole. Edit. PIM, Iaşi. 2002. Toma Dr. şi Sin Gh., - Calitatea lucrărilor agricole executate mecanizat pentru cultura plantelor de câmp. Edit.Ceres, Bucureşti. 1987. Tenu I. - Echipamente pentru irigaţii. Edit. Tehnică, Ştiinţifică şi Didactică ”CERMI”, Iaşi, 2004. Tenu I.- Maşini pentru îmbunătăţiri funciare, Edit. ,,Gh. Asachi”, Iaşi, 2004. Botanică şi fiziologia plantelor A.E.D.107 Număr de ore: semestrul I – 2/1, semestrul II - 2/1 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Număr de credite acumulate: 9 Cerinţe de cunoaştere: Botanică, Biochimie, Biofizică Competenţe: 1. Cunoştinţe teoretice - Cunoaştere şi înţelegere: - Cunoaşterea conceptelor de bază în Fiziologia plantelor; - Cunoaşterea funcţiile fiziologice ale componentelor celulare; - Cunoaşterea proprietăţile fiziologice ale materiei vii; -Cunoaşterea rolului apei în viaţa plantelor, a absorbţia apei de către plante, a transportului şi a eliminării apei de către plante; -Cunoaşterea absorbţiei substanţelor minerale de către plante, a factorilor care influenţează pătrunderea elementele minerale în plante şi a rolului fiziologic al elementelor minerale pentru plante; -Cunoaşterea istoricului cercetărilor asupra fotosintezei, a metodelor de studiere a fotosintezei, a organelelor şi organitelor fotosintezei, a mecanismul fotosintezei, a factorilor care influenţează fotosinteza; -Cunoaşterea mecanismul fiziologic al respiraţiei plantelor;

-Cunoaşterea transformării, circulaţiei şi depunerii substanţelor organice în plante; -Cunoaşterea mecanismelor de creştere a plantelor, a substanţele regulatoare de creştere şi a fenomenelor legate de creşterea plantelor agricole; -Cunoaşterea procesului de dezvoltar a plantelor, cu referiri speciale la vernalizare (iarovizare), fotoperiodism şi fiziologia înfloritului şi a fructificării; - Cunoaşterea fiziologiei rezistenţei plantelor la factori nefavorabili de mediu. 2. Deprinderi dobândite – Explicare şi interpretare - Definirea conceptelor de bază în Fiziologia plantelor; - Utilizarea corectă a termenilor de specialitate utilizaţi în Fiziologia plantelor; -Cunoştinţe generale de bază necesare pentru înţelegerea noţiunilor prezentate la disciplina Fiziologia plantelor. 3. Abilităţi dobândite – Instrumental – aplicative - Recunoaşterea proceselor şi fenomenelor specifice Fiziologiei plantelor; - Capacitatea de a transpune în practică informaţiile dobândite la curs şi lucrările practice; - Abilităţi de cercetare; - Capacitatea de a concepe proiecte şi a le derula. 4. Atitudinale: - Reacţia pozitivă la sugestii, cerinţe, sarcini didactice, satisfacţia de a răspunde; - Implicarea în activităţi ştiinţifice în legătură cu disciplina; - Capacitatea de a avea un comportament etic; - Abilitatea de a colabora cu specialişti din alte domenii. Conţinutul disciplinei: Introducere în fiziologia plantelor; Fiziologia celulei vegetale; Regimul de apă al plantelor; Fotosinteza; Transformarea, circulaţia şi depunerea substanţelor organice în plante; Respiraţia; Creşterea plantelor; Dezvoltarea plantelor. Bibliografie Jităreanu Carmenica Doina, 2002 - Fiziologie vegetală. Edit. "Ion Ionescu de la Brad", Iasi. Jităreanu Carmenica Doina, 2007 – Fiziologia plantelor. Edit. "Ion Ionescu de la Brad", Iasi. Jităreanu Carmenica Doina, Toma Liana-Doina, Slabu Cristina, Marta Alina Elena, 2011- Lucrări practice de Fiziologia plantelor - Edit. Ion Ionescu de la Brad, Iasi. Toma Liana Doina, Robu T., 2000 - Fiziologie vegetală. Edit. "Ion Ionescu de la Brad", Iasi. Toma Liana Doina, Jităreanu Carmenica Doina, 2000 – Fiziologia plantelor. Edit. "Ion Ionescu de la Brad", Iasi. Toma Liana Doina, Jităreanu Carmenica Doina, 2007 – Fiziologie vegetală. Edit. "Ion Ionescu de la Brad", Iasi. Bazele economiei Cod. A.E.F.108 Număr de ore: semestrul I – 2/2; semestrul II – 2/2 Număr de credite: 9 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen

Cerinţe de cunoaştere: Economie manual cl. XII Competeţe: 1. Cunoştinţe teoretice - Cunoaştere şi înţelegere: - Aprofundarea cunoştinţelor economice la nivelul firmelor, în condiţiile concurenţei de pe piaţă. Modelarea comportamentului firmelor, în funcţie de modificarea mediului economic în care acestea acţionează. 2. Deprinderi dobândite - Explicare şi interpretare: -Implementarea noţiunilor necesare pentru pregătirea viitorilor manageri. Introducerea, la nivel elevat, a elementelor necesare abordării teoriei economice din perspectiva macro. Însuşirea unor noţiuni noi, performante. Orientarea pregătirii studenţilor spre conceptele şcolii economice anglo-americane. 3. Abilităţi dobândite - Instrumental-aplicative: Valorificarea optimă şi creativă a propriului potenţial în activităţile ştiinţifice. 4. Atitudinale: Manifestarea unor atitudini pozitive şi responsabile faţă de domeniul ştiinţific. Conţinut: 1. Obiectul şi Metoda Economiei Politice ; 2. Economia de piaţă; 3. Proprietatea în economie; 4 Factorii de producţie; 5. Întreprinderea şi întreprinzătorul; 6. Costurile; 7. Venituri primare; 8. Piaţa şi Preţurile; 9. Echilibrul economic; 10. Venit, consum, economisire, investiţii; 11. Ocuparea şi şomajul; 12. Piaţa monetară; 13.Inflaţia; 14. Bugetul de stat. Politica fiscală. Bibliografie selectivă: Adam Smith – „Opere alese“, Ed. Academiei, Bucureşti, vol. I şi II, Bucureşti, 1962. David Ricardo – „Opere alese“, Ed. Academiei, vol. I şi II, Bucureşti, 1961. Ion Ionescu de la Brad – „Opere agricole“, vol. I şi II, Ed. Academiei, Bucureşti, 1968. John Maynard Keynes – „Teoria folosirii mâinii de lucru, a dobânzii şi a banilor“, Bucureşti, 1970. Biales M., Leurion R., Rivaud J.L. – „Economie générale. Les editions Foucher“, Paris, 1993. Hausman D. – "Filozofia ştiinţei economice", Editura Humanias, Bucureşti, 1993. Samuleson P.A. – "Economics", twelth edition, Mc GrawHill, 1987. Sociologie rurală /Rural sociology Cod. A.E.S.112 Număr de ore: semestrul I – 1/1 Număr de credite: 2 Cerinte anterioare: Istoria României, economie politică Competente: să aplice indicatorii ce definesc locul si rolul spaţiului rural in cadrul economiei naţionale; să explice indicatorii ce definesc locul si rolul spaţiului rural in cadrul economiei naţionale; să utilizeze metodele de cercetare sociologică în spaţiul rural. Continut (capitole) Sociologie rurală, concept şi sferă de activitate ; Funcţiile sociologiei şi obiectivele de viitor ale sociologiei româneşti ; Gândirea sociologică din România; Caracteristicile ruralului modern şi viitorul acestuia ; Evoluţia principalilor indicatori demografici ai

populaţiei rurale comparativ cu media naţională ; Prognoza evoluţiei populaţiei rurale şi structura socio-profesională a populaţiei rurale din România ; Metode de cercetare sociologică în spaţiul rural. Bibliografia minimala Caia A. – Condiţiile social-economice şi istorice în care au avut loc reformele agrare din România. Agricultura şi destinele României. Ed. "Ion Ionescu de la Brad" Iaşi, 1999. Axenciuc Victor – Evoluţia economică a României, vol. II – Agricultură. Ed. Academiei Române, Bucureşti, 1996. Bold I., Crăciun A. – Structuri agrare în lume. Ed. Mirton, Timişoara, 1996. Caia A., Magazin P., Ştefan G. – Economie agrară (cap. V şi VI). Ed. "Ion Ionescu de la Brad", Iaşi, 1998. Gusti D. – Elemente de sociologie. Ed. "Cartea României", Bucureşti, 1944. Biofizică şi agrometeorologie / Biophysics and agrometeorology Cod: A.E.F.109 Număr de ore: semestrul II – 2/1 Număr de credite: 2 Procedura de evaluare: colocviu Cerinţe de cunoaştere: fizică, matematică, geografie fizică, studiate în liceu, la nivel mediu de dificultate. Conţinut: Noţiuni de mecanică; Noţiuni de fizica fluidelor, Noţiuni de termodinamică, Noţiuni de electricitate, Noţiuni de optică, Noţiuni de radioactivitate. Agrometeorologia: meteorologie, climatologie, microclimatologie, clima României, agrometeorologie (influenţa elementelor meteorologice principale asupra creşterii şi dezvoltării plantelor, accidente climatice). Bibliografie: Cojocaru, N. 2000, Fizică şi Agrometeorologie, Ed. PIM, Iasi. Erhan E. 1999, Meteorologie şi climatologie practică, Ed. Univ. “Al.I.Cuza”, Iaşi. Mihailovic Dr., Mircov Vl., Lalic Br., Arsenic Il. 2000, Bazele observaţiilor meteorologice şi a prelucrării datelor, Ed. Eurostampa, Timişoara. Cadastru agricol/Agricultural cadastre Cod. A.E.D. 111 Număr de ore: semestrul II – 1/1 proiect Număr de credite: 2 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu Competenţe profesionale specifice conferite de parcurgerea disciplinei 1. Cunoştinţe teoretice - Cunoaştere şi înţelegere: Cunoaşterea etapelor de introducere şi exploatare a lucrărilor de cadastru, precum şi însuşirea bonitării cadastrale a terenurilor agricole. 2. Deprinderi dobândite - Explicare şi interpretare: Dobândirea cunoştinţelor privind numerotarea cadastrală în cadrul unităţilor administrative teritoriale. 3. Abilităţi dobândite - Instrumental-aplicative: Dezvoltarea capacităţii şi aptitudinilor de lucru privind metodele şi instrumentele de elaborare a planurilor şi registrelor cadastrale.

4. Atitudinale: Dezvoltarea unor atitudini pozitive faţă de stabilirea taxelor şi impozitelor asupra terenurilor agricole în funcţie de bonitarea cadastrală. Precondiţii de accesare a disciplinei : Topografie, Pedologie, Matematică, Informatică. Conţinutul disciplinei: Noţiuni generale de cadastru ; Cadastru tehnic ; Cadastru economic ; Cadastru agricol tehnic şi economic ; Întreţinerea lucrărilor de cadastru ; Redactarea planului de amplasament şi delimitare cadastrală; Numerotarea cadastrală; Calculul suprafeţelor; Întocmirea bazei de date tehnice a cadastrului agricol; Întocmirea bazei de date de specialitate a cadastrului agricol; Întocmirea şi redactarea fişei bunului imobil agricol. Bibliografie Leu I. N., Budiu V., Moca V., Ritt C., Ciolac Valeria, Ciotlăuş Ana, Negoescu I., 2003 – Topografie generală şi aplicată – Cadastru. Editura Universul, Bucureşti. Moca V., Ilioi D., 1998 – Cadastrul funciar general. Lucrări şi calcule topografice. Editura Nona, Piatra Neamţ. Dragomir, P., Haret,C., Moraru, N., Neuner, I., Săvulescu,C. – Lucrări topografice în cadastru. Ghid. Editura Matrix Rom, Bucureşti, 2000. Practica Cod: A.E.D 113 Număr ore: Semestrul II – 90 ore Număr credite: 4 Forma de examinare: colocviu Educaţie fizică: Cod: A.E.C. 114 Număr ore: Semestrul I +II 1ora lucrari Număr credite: 2 Forma de examinare: colocviu OPŢIONALE (LA ALEGERE) Ergonomie Cod: A.E.C. 116 Număr ore: Semestrul II 1/1 Număr credite: 2 Forma de examinare: colocviu Legislaţie agrară Cod: A.E.C. 116 Număr ore: Semestrul II 1/1 Număr credite: 2 Forma de examinare: colocviu Discipline promovate anterior: nu este cazul Competenţe: 1. Cunoştinţe teoretice - Cunoaştere şi înţelegere: Însuşirea teoretică şi practică a instituţiilor juridice specifice, relaţiilor sociale din domeniul relaţiilor economie agricole

2. Deprinderi dobândite - Explicare şi interpretare: Interpretarea textelor de lege raportat la metoda gramaticală cât şi interpretarea normelor juridice în sensul producerii efectelor juridice pozitive, legiuitorul nepromulgând texte de lege lipsite de finalitate şi aplicabilitate juridică 3. Abilităţi dobândite - Instrumental-aplicative: dezbaterile colective, studiu de caz, explicaţii analogice 4. Atitudinale: dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de rolul legislaţiei în viitoarea carieră de inginer economist Continutul Notiuni generale; Regimul juridic al constituirii si functionarii intreprinderilor agricole; Relatiile contractuale ale intreprinderii. Bibliografie minimală Cărpenaru S. – Drept comercial român, ediţia III, Editura All Beck, Bucureşti, 2000. Cucu C., Gavriş M. – Contractele comerciale. Practica judiciară, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2006. Filip Constantin - Drept si legislatie agrara, Editura “Ion Ionescu de la Brad”, Iasi, 2001 Rusu A. – Publicitate imobiliară. Cărţile funciare. Practică judiciară, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2006. Limba străină – fişele disciplinelor se regăsesc la final. Cod: A.E.C. 116 Număr ore: Semestrul I 1/1 Număr credite: 4 Forma de examinare: colocviu FACULTATIVE A doua limbă straină Cod: A.E.C. 116 Număr ore: Semestrul I 1/1 Număr credite: 4 Forma de examinare: colocviu Teoria probabilităţilor Cod: A.E.C. 119 Număr ore: Semestrul I 2/2 Număr credite: 4 Forma de examinare: colocviu Doctrine economice/ Economical doctrine Cod.A.E.F.116 Număr de ore: semestrul II – 2/2 Număr de credite: 4 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu Cerinţe de cunoaştere:-

Conţinutul: Analiza ideilor şi doctrinelor, a paradigmelor de gîndire economică, Antichitate şi Evul Mediu, mercantilismul, fiziocraţii, şcoala clasică, neoclasică, şcoala istorică germană, modelul economic al lui J. M. Keynes, curentele moderne, gîndirea economică românească de la începuturi pînă în anul 1940, noua economie a secolului XXI. Bibliografie: Hausman, D. - Filosofia ştiinţei economice, Editura „Humanitas“, Bucureşti, 1993 Macovei, Gheorghe - Fundamentele gândirii economice, Editura „Ion Ionescu de la Brad“, Iaşi, 1999 Discipline psihopedagogice (opţional) Psihologia educaţiei /Psychology of education– fişele disciplinelor se regăsesc la final. Cod. A.E.C. 122 Număr de ore: semestrul I – 2/2 Număr de credite: 5 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Pedagogie I/Pedagogy– fişele disciplinelor se regăsesc la final. Cod. A.E.C.123 Număr de ore: semestrul II – 2/2 Număr de credite: 5 Procedura de evaluare a cunoştinţelor : examen Cerinţe de cunoaştere: Psihologia educaţiei ANUL II DISCIPLINE OBLIGATORII Economie rurală/Rural Economics Cod. A.E.S.201 Număr de ore: Semestrul I - 2/2 ; Semestrul II - 2/1/1 Număr de credite: 10 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Cerinţe de cunoaştere (promovarea prealabilă a unor discipline): Economie politica, Sociologie rurală Conţinut (enumerarea principalelor capitole): Economia rurală – componentă a sistemului ştiinţelor economice; Spaţiul rural şi fundamentele teoretice ale dezvoltării rurale; Resursele şi factorii dezvoltării rurale; Actorii economiei rurale; Economia consumului; Economia producţiei; Sistemul rural de producţie; Determinanţii creşterii rurale; Modele de creştere economică (Ricardian, Heckscher-Ohlin, Porter); Zonarea economică a spaţiului rural; Strategiile, politicile, programele şi proiectele de dezvoltare rurală. Bibliografie minimală: Davidovici I. Şi colab., 2002 – Economia creşterii agroalimentare. Editura „Expert“ Bucureşti. Ştefan G. şi colab., 2002 – Economie agrară. Editura „Ion Ionescu de la Brad“ Iaşi Ştefan G., 2004 – Economie rurală. Curs I.D. USAMV Iaşi.

Statistica economică/ Economical statistics Cod.E.E.F.202 Număr de ore: Semestrul I – 2/1 Număr de credite: 4 Procedura de evaluare a cunoştinţelor : examen Cerinţe de cunoaştere: Matematică, Economie Conţinut (enumerarea principalelor capitole): Noţiuni fundamentale ale statisticii. Mărimi medii. Dispersia şi asimetria. Cercetarea selectivă. Corelaţia. Indicatorii seriilor cronologice. Bibliografie Biji Elena ş.a. – Statistică teoretică şi economică, E.D.P., Bucureşti, 1991. Baron T. ş.a. – Statistică teoretică şi economică, A.S.E., Bucureşti, 1988. Jaba E., Atudorei V. – Statistică, Ed. Graphix Iaşi, 1993. Contabilitate generală Cod. A.E.S.203 Număr de ore: semestrul II – 2/2 Număr de credite: 4 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Cerinte anterioare : economie Competente 1. Cunoastere si întelegere : cunoasterea conceptelor, principiilor si normelor financiarcontabile din standardele internationale si din reglementarile europene si nationale 2. Explicare si interpretare :explicarea continutului documentelor de raportare contabila, întelegerea si interpretarea informatiilor continute 3. Instrumental – aplicative : folosirea unor metode si indicatori pentru întelegerea situatiei financiare a unitatilor patrimoniale 4. Atitudinale : contribuie la formarea si dezvoltarea gândirii economice si a unei atitudini active, pozitive si responsabile în respectarea legalitatii Continut (capitole) Obiectul si metoda contabilitatii ; Informatia contabila si cerintele practicii sociale. Cadrul juridic al contabilitatii ; Bilantul contabil ; Contul si dubla înregistrare ; Balanta conturilor; Organizarea si conducerea contabilitatii; Analiza principalelor tranzactii economice. Bibliografia minimala Doina Cojoc , Gabriela Ignat - Contabilitate, notiuni de baza, Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iasi, 2003. Doina Cojoc , Gabriela Ignat -Contabilitate, Lucrari practice, Ed.Ion Ionescu de la Brad, Iasi, 2005. Horomnea E - Introducere in contabilitate, Ed. Tipo Moldova, Iasi, 2010. Feleaga N : Tratat de contabilitate. Vol I-II, Ed Economica Bucuresti, 1998. Biotehnologii Cod: A.E.S. 204 Numar ore: Semestrul I- 1/2 Numar credite: 4

Forma de examinare: colocviu Cerinţe anterioare: Fiziologia Competenţe: - Cunoştinţelor de bază privind unele substanţe biotehnologice (proteine, aminoacizi, glucide, acizi organici, enzime, aditivi alimentari, edulcoranţi, aromatizanţi, coloranţi naturali) menite să înlocuiască, treptat, produse agricole şi ale industriilor alimentare şi chimice; - identificarea tehnicilor de obţinere a microorganismelor şi plantelor transgenice; - studiul şi aplicarea unor metode de analiză genetică a genomului. Conţinut: Biotehnologiile moderne în serviciul omenirii; Obtinerea plantelor transgenice; A doua generatie de plante transgenice; A treia generatie de plante transgenice; Producerea enzimelor pe cale biotehnologică. Bibliografie: Badea Elena Marcela, 2003 – Plantele transgenice în cultură, Bucureşti. Banu C. Şi colab., 2000 – Biotehnologii în industria alimentară. Ed. Tehnică, Bucureşti. Beceanu B., 1994 – Tehnologia produselor horticole, vol I. Centrul de multiplicare U:S.A.M.V., Iaşi. Bourgeois C.M., Larpent J.P., 1989 – Microbiologie alimentaire, vol. I-II. Edit. Lavoisier, Paris. Danson M. J., Hough D. W., 1998 – Les enzymes de l` extreme. Biofutur. Fellet P., 1998 – Aliments et industries allimentaires. Versailles, INRA Editions. Milică C.I., 1999 – Biotehnologiile viitorului. Edit. „Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi. Simioniuc D.P., 2009 – Biotehnologii. Ed. „Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi. Protecţia plantelor/Plant protection Cod. A.E.S.205 Număr de ore: semestrul I – 2/1; semestrul II – 2/1 Număr de credite: 7 Procedura de evaluare a cunoţtinţelor: examen Cerinţe de cunoaştere: Botanică, Chimie, Fizică, Agrochimie, Fitotehnie, Tehnologii horticole, Maşini şi utilaje agricole Conţinut (principalele secţiuni ale disciplinei): Noţiuni generale despre bolile plantelor. Însuşirile agenţilor patogeni. Factorii ce influenţează proprietăţile parazitare (interni şi externi). Modul de nutriţie şi de răspândire a agenţilor patogeni. Clasificarea şi caracterele specifice ale agenţilor patogeni.Tehnologii generale de prevenire şi combatere integrată la: cereale, leguminoase pentru boabe, plante industriale, legume, pomi şi arbuşti fructiferi, viţa de vie. Bibliografie Şandru, I., 1996 - Protejarea culturilor agricole cu ajutorul pesticidelor, Timişoara. Ulea E., 2001 – Protecţia plantelor – Fitopatologie, Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi. Agrochimie /Agrochemistry Cod. A.E.D.206 Număr de ore: semestrul I – 2/2 ;

Număr de credite: 5 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Cerinţe de cunoaştere: Chimie şi Biochimie, Pedologie, Botanică, Fiziologie vegetală, Agrotehnică Conţinut (principalele capitole): Bazele agrochimice ale fertilizării în raport cu cerinţele plantei ; Caracterizarea sistemului sol ca sursă de elemente nutritive pentru plantă ; Corectarea reacţiei solurilor prin amendamente ; Agrochimia îngrăşămintelor ; Controlul fertilităţii solului prin procedee agrochimice ; Stabilirea dozelor de îngrăşăminte. Bibliografie minimală: Avarvarei, I., Davidescu, V., Mocanu, R., Goian, M., Caramete, C., Rusu, M., 1997, Agrochimie, Editura Sitech. Ţârdea, C., Avarvarei, I., 1988, Agrochimie, Institutul Agronomic, Iaşi. Agrotehnică /Soil management Cod. A.E.D.207 Număr de ore: semestrul II – 2/2; Număr de credite: 4 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen. Cerinte anterioare: Pedologie, Botanică, Agrochimie, Microbiologia solului, Fiziologie vegetală, Meteorologie Competente - cunoasterea măsurilor generale de executare a experienţelor; - cunoasterea modului de executare a experienţelor de camp şi în casa de vegetaţie; - cunoasterea modului de interpretare şi valorificare a datelor experimentale Continut (capitole) Introducere; Factorii de vegetatie; Lucrarile solului; Compactarea solului; Sisteme de lucrări ale solului; Semanatul si lucrarile de ingrijire; Buruienile din culturile agricole; Metode de combatere a buruienilor; Asolamente; Agrotehnica diferentiata; Sisteme de agricultura. Bibliografia minimala Budoi Gh., Penescu A., 1996 – Agrotehnica. Ed. Ceres. Bucureşti. Guş Petru, Lăzăreanu Aurel, Săndoiu Dumitru, Jităreanu Gerard, Stanca Iancu, 1998 – Agrotehnica. Editura Risoprint, Cluj Napoca. Onisie T., Jităreanu G., 2000 – Agrotehnica. Editura “Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi. Onisie Teodor, Jităreanu Gerard, 1991- “Agrotehnica”, lucrări practice. C.M. Institutul Agronomic Iaşi. Timariu Gh. şi colab., 1985 - "Agrotehnica şi tehnică experimentală". Lucrări practice. Institutul Agronomic Iaşi. Tehnologia culturilor de câmp Cod. A.E.D.208 Număr de ore: semestrul I, 2/2; Număr de credite accumulate: 5 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen

Cerinţe de cunoaştere: Botanică şi fiziologie, Mecanizare. Competenţe: Să dobândească cunoştinţe privind biologia, ecologia şi tehnologia de cultivare a plantelor de câmp. Conţinut (enumerarea principalelor capitole): Cereale: grâu, secară, triticale, orz, ovăz, porumb, sorg; Leguminoase pentru boabe: mazăre, fasole, soia, linte, năut, lupin, bob; Plante oleaginoase: floarea soarelui, in pt. ulei, rapiţă, muştar; Plante textile: in pt. fibre, cânepă; Plante tuberculifere şi rădăcinoase: cartof, sfeclă pt. zahar; Tutunul şi hameiul. Bibliografie minimală: Bîlteanu Gh.,2001, 2003 – FITOTEHNIE, vol.I şi II, Ed.Ceres, Bucureşti. Mogârzan Aglaia, Robu T., Zaharia M., 2010 – Fitotehnie – Îndrumător pentru lucrări practice. Editura „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi. Zaharia M., Mogârzan Aglaia, Robu T., 2011 – Fitotehnie – Lucrări de laborator. Editura „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi. 4. Zaharia M., 2011 – Tehnologia culturilor de câmp. I.S.B.N. 978-973-147-094-8, Editura „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi. Tehnologii horticole/Horticultural Technology Cod. A.E.D.208 Număr de ore: semestrul II –2/2 Număr de credite: 4 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen. Cerinţe de cunoaştere (promovarea prealabilă a unor alte discipline): mecanizare, fitopatologie, entomologie Competenţe dobândite prin însuşirea disciplinei: Descrierea fundamentelor ştiinţifice, teoretice şi practice, care stau la baza aplicării tehnologiilor de producţie horticolă. Explicarea şi interpretarea utilizării diferitelor verigi tehnologice şi a interrelaţiilor dintre sistemele de producţie horticolă şi mediul înconjurător. Conţinut: Noţiuni introductive; Biologia şi ecologia plantelor floricole; Producerea materialului săditor floricol; Tehnolohia de înfiinţare şi de întreţinere a culturilor floricole ; Valorificarea produselor şi subproduselor floricole; Biologia şi ecologia plantelor legumicoleProducerea materialului săditor legumicol; Tehnologia de înfiinţare şi de întreţinere a culturilor legumicole ; Valorificarea produselor legumicole; Biologia şi ecologia plantelor pomicole; Tehnologia de cultură; Recoltarea şi valorificarea fructelorBiologia şi ecologia viţei de vie ; Tehnologia de înfiinţare a unei plantaţii tinere de viţă de vie. Bibliografie Draghia Lucia, Chelariu Elena Liliana, 2011 – Floricultură, Ed. ”Ion Ionescu de la Brad”, Iași. Grădinariu G., 2005 – Tehnologii horticole, Ed. ”Ion Ionescu de la Brad”, Iași. Oșlobeanu M., Oprean M., Alexandrescu I., Georgescu Magdalena, Baniță P., Jianu L., 1980 – Viticultură generală și specială, Ed. Did. și Pedag, București. Stan N., Munteanu N., 2001 – Legumicultură, vol. 2, Ed. ”Ion Ionescu de la Brad”, Iași.

Stan N., 1994 – Tehnologia cultivării legumelor, Ed. ”Ion Ionescu de la Brad”, Iași. Șelaru Elena, 2007 – Cultura florilor de grădină, Ed. Ceres, București. Șelaru Elena, 2007 – Culturi de seră pentru flori tăiate, Ed. Ceres, București. Ecologie şi protecţia mediului /Ecology Cod. A.E.F.209 Număr de ore: semestrul II - 2 ore curs + 1 oră lucrări practice/săpt. Număr credite: 3 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu Conţinut: Ecologia ca ştiinţă biologică; Ecosistemul: concept, structură, funcţii, dinamică; Organismele şi mediul de viaţă; Ecosistemul agricol; Ecosistemul agricol şi alimentaţia omului; Acţiunile negative ale omului în ecosisteme (poluarea); Gospodărirea resurselor naturale; Protecţia mediului. Bibliografie obligatorie: Şchiopu Dan, Vasile Vîntu (coord.) – Ecologie şi protecţia mediului, Ed. “Ion Ionescu de la Brad” Iaşi, 2002. Vişan Sanda şi colab. – Mediul înconjurător – poluare şi protecţie, Ed. Economică, 2000. Vîntu Vasile - Ecologie şi protecţia mediului, Ed. “Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi, 2000. Liana Doina Toma, 2009 – Ecologie şi protecţia mediului, Edit. Pim, Iaşi Practică Cod: A.E.D 210 Număr ore: Semestrul II – 90 Număr credite: 4 Forma de examinare: colocviu OPŢIONALE (LA ALEGERE) Dezvoltare rurală Cod. A.E.S.212 Număr de ore: Semestrul I -2/1; Semestrul II – 1/1; Număr de credite: 4 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu Cerinţe de cunoaştere: Conţinut (enumerarea principalelor capitole): Asigurarea calităţii mediului; Responsabilitatea privind protecţia mediului; Contextul european privind problemele legate de mediu; Întreprinderea şi produsele sale; Întreprinderea şi mediul; Managementul de mediu; Auditul de mediu; Modul de abordare de către organizaţie a managementului de mediu ; Analiză comparativă a standardelor SR EN ISO 9001 şi SR EN ISO 14001. Bibliografie minimală: Profiroiu, a. Racoviceanu, s. Ţarălungă, N. Dezvoltarea economică locală, Bucureşti, Editura Economică, 1998. Profiroiu, M. Managementul strategic al colectivităţilor locale, Bucureşti, Editura Economică, 1998.

Managementul mediului / Environmental management Cod. A.E.S.213 Număr de ore: Semestrul I -2/1; Semestrul II – 1/1; Număr de credite: 4 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu Cerinte anterioare: Ecologie, Management Competente: -cognitive: utilizarea raţională şi cu economicitate maximă a resurselor naturale; prevenirea şi combaterea degradării mediului; agenţii poluanţi şi tipurile de poluare; implicaţiile şi costurile depoluării mediului înconjurător; politici de mediu; cunoaşterea impactului industriei asupra mediului; cunoaşterea direcţiilor de dezvoltare şi perfecţionare în domeniul protecţiei mediului; formarea unei concepţii sistemice asupra conceptului de dezvoltare durabilă; cunoaşterea legislaţiei şi a directivelor de mediu; cunoaşterea sistemelor de management de mediu şi a instrumentelor şi metodelor utilizate în managementul de mediu; cunoştinte privind monitorizarea de mediu; utilizarea corectă a termenilor de specialitate; cunoştinţe generale de bază, precum şi a celor necesare profesiunii/disciplinei. -profesionale: capacitatea de evaluare a stării mediului; determinarea nivelului optim al activităţilor economico-sociale; cunoaşterea instrumentelor economice utilizate în protecţia mediului; implicaţiile agenţilor poluanţi asupra factorilor de mediu; aplicarea directivelor europene de mediu şi a legislatiei naţionale în domeniu, pentru prevenirea poluării; deprinderea abilităţii cautării şi utilizării informaţiei; dobândirea de abilităţi pentru efectuarea unor studii de caz; descrierea unor stări, sisteme, procese, fenomene. -afectiv valorice: manifestarea unor atitudini pozitive şi responsabile faţă de domeniul ştiintific, bazată pe cunoaşterea fenomenelor şi a conexiunilor practice; valorificarea optimă şi creativă a propriului potenţial în activităţile ştiinţifice; participarea la propria dezvoltare ştiinţifică; capacitatea de a transpune în pratică cunoştinţele dobândite. Continut (capitole): Concepte şi abordări teoretice asupra managementului mediului; Standarde, Sisteme, Mecanisme şi Instrumente pentru Managementul mediului; Politici de mediu; Integrarea problemelor privind condiţiile de mediu în practica economică; Auditul de mediu. Bibliografia minimala: Ciurea Aurel ,V.Cartas, C.Stanciu, M.Popescu – Mnagementul mediului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucuresti, 2005. Ciobotaru Virginia, Socolescu Ana Maria – Priorităţi ale managementului mediului, Editura Meteor Press, Bucureşti , 2006. Frăsineanu I., Băloiu L. – Economia şi protecţia mediului înconjurător, Editura ASE, Bucureşti, 2007. Petrescu I. – Managementul mediului, Editura Expert, Bucureşti, 2005. Limba straină Cod. A.E.C.214 Număr de ore: semestrul I- 1 oră seminar, semestrul II- 1 oră seminar Număr de credite: 2 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu

ANUL III DISCIPLINE OBLIGATORII Contabilitate financiară Cod. A.E.D.301 Număr de ore: semestru I - 2 ore curs, 2 ore seminar Număr de credite : 5 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Cerinte anterioare : economie , contabilitate generala, Competente 1.Cunoaştere şi înţelegere : cunoaşterea din punct de vedere ştiinţific a problematicii contabilităţii, inţelegerea noţiunilor de bază şi a fondului principal de cunoştinţe care constituie conţinutul contabilităţii, insuşirea unui mod de gândire contabil 2.Explicare şi interpretare : explicarea conceptelor fundamentale de contabilitate şi a etapelor de desfăşurare a unei monografii contabile, explicarea legăturilor existente dintre contabilitate si fiscalitate, analiza şi interpretarea datelor furnizate de situaţiile financiare. 3.Instrumental – aplicative : evaluarea unei stări economice date prin utilizarea indicatorilor economici, analiza evoluţiei fenomenelor economice prin utilizarea procedeelor metodei contabile 4.Atitudinale : Formarea unei atitudini pozitive faţă de domeniul contabil, dezvoltarea abilităţii de a analiza fenomenele economice prin valorificarea informaţiilor Continut (capitole) 1. Probleme de bază ale contabilităţii financiare ; 2. Contabilitatea principalelor operatiuni privind ciclul de finantare ; 3. Contabilitatea principalelor operatiuni privind ciclul de investitii ; 4. Contabilitatea principalelor operatiuni privind ciclul de exploatare ; 5. Inventarierea patrimoniului ; 6. Situatiile financiare anuale. Bibliografia minimala Colasse B. - Analiza financiara a intreprinderii , Ed.TIPOMOLDOVA, Iasi, 2009. Gabriela Ignat, Doina Cojoc - Bilantul contabil , Ed. PIM Iasi, 2008. Toma C. - Contabilitate financiara, Ed.TIPOMOLDOVA, Iasi , 2011. Finanţele firmei/ Financials firme Cod. A.E.S.302 Număr de ore: semestrul II - 2 ore curs, 2 ore seminar Număr de credite: 5 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Cerinţe de cunoaştere (promovarea prealabilă a unor alte discipline): Management general, contabilitate, economie rurală. Obiective: Familiarizarea cu natura şi scopul managementului financiar ; Întelegerea principiilor contabile fundamentale utilizate pentru evidentierea rezultatelor financiare; Descrierea ciclului de transformare al resurselor în rezultate si atribuirea valorile banesti; Întelegerea structurii si elementelor specifice rapoartelor financiare: bilantul contabil, contul de profit si pierdere, fluxul de numerar; Evaluarea limitelor rapoartelor financiare – diferenta dintre profit si numerar, dintre valoarea neta contabila si valoarea reala; Întelegerea si analiza

informatiilor continute în rapoartele financiare în vederea elaborarii deciziilor; Utilizarea metodelor de analiza financiara în vederea evaluarii performantelor organizatiei si pentru cresterea eficientei si eficacitatii activitatilor. Conţinut (enumerarea principalelor capitole): Analiza echilibrului financiar. Analiza performanţelor întreprinderii. Riscurile întreprinderii. Management financiar pe termen scurt . Management financiar pe termen lung. Politica de investiţii. Decizia de finanţare – Costul mediu ponderat al capitalului. Alte surse de finanţare pe piaţa bursieră Bibliografie minimală: Butanescu R. - Management financiar, ULBS, 2001. Farcas D. - Curs de finante si contabilitate pentru manageri neeconomisti, Editura TODESCO, Cluj-Napoca, 2000. Managementul conservării şi procesării produselor agricole Cod. A.E.D.303 Număr de ore: semestrul II: 2 ore curs, 1 oră seminar, 1 oră proiect Număr de credite: 5 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Cerinţe de cunoaştere (promovarea prealabilă a unor alte discipline): Management, Marketing, Economie rurală, Tehnologii agricole, Fitotehnie. Competenţe specifice: completarea şi înţelegerea bazei de cunoştinţe fundamentale specifice ingineriei mecanice; aplicarea şi interpretarea principiilor ştiinţifice, a regulilor şi regulamentelor specifice industriei agroalimentare, precum şi a Sistemelor de Management; abilitatea de a identifica, formula, explica problematicile din domeniul procesării şi prelucrării produselor agroalimentare şi de a propune şi interpreta coerent soluţii pentru rezolvarea acestora; proiectarea de sisteme de depozitare cu asigurarea calităţii produselor; construcţia, calculul şi procesele de lucru ale utilajelor şi instalaţiilor industriale utilizate în domeniul procesării şi păstrării produselor agroalimentare; abilitatea de a efectua analize de laborator pentru identificarea indicatorilor de calitate a produselor agro-alimentare şi de a interpreta corect rezultatele analizelor, în conformitate cu legislaţia specifică domeniului; perfecţionarea specialistilor în domeniul producţiei agricole şi agroalimentare, care să îmbine cunoştinţele tehnologice cu cele economico-financiare pe întregul flux de aprovizionare (cu materii, materiale etc.), producţie, distribuţie, promovare şi valorificare a produselor agricole şi agroalimentare; formarea unor abilităţi în domeniul procesării produselor agicole şi agroalimentare, cât şi a aprovizionării pieţelor agricole, în scopul satisfacerii cât mai depline a cerinţelor şi exigenţelor consumatorilor, în continuă schimbare; asigurarea indicatorilor de calitate şi performanţă a procesului didactic pentru formarea unor aptitudini practice, cu o importanţă majoră în activitatea viitoare a studenţilor după absolvirea studiilor de licenţă.

utilizarea metodelor de analiza e în vederea evaluarii performantelor organizatiei si pentru cresterea eficientei si eficacitatii activitatilor din itntreprinderile agroalimentare. Continut (capitole): Întreprinderea componentă de bază a unui sistem de producţiei ; Organizarea structurală a unui sistem de producţiei ; Metode şi tehnici de studiu şi analiză a proceselor de producţiei şi organizarea lor; Ingineria si managementul procesarii produselor agricole; Calitatea produselor alimentare şi a serviuciilor industrial; Modernizarea structurii economice; Capacitatea de conservare şi procesarea a unei întreprinderi industriale; Riscul în dezvoltarea tehnologică; Interpretarea cibernetică a activităţii de conservare şi procesare. Bibliografia minimala: Yolanda Eminescu – „Probleme juridice privind transferul de tehnologie”, Ed. Academiei, Bucureşti, 1990. Ungureanu George - Management. Editura Terra Nostra. 2008. Ungureanu George -Managementul procesarii si conservarii productiei. Editura Alfa. 2008. Ungureanu George - Management. Editura TipoMoldova. 2009. Management general / Management Cod. A.E.D.304 Număr de ore: sem. I – 2 ore curs, 2 ore lucrări practice sem. II – 2 ore curs; 1 oră lucrări practice; 1 oră proiect Număr de credite: 9 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen, proiect Cerinţe de cunoaştere : Matematică, Economie, Economie Agrară, Informatică Obiective: Prezentarea rolului diferitelor metode de investigare, analiză şi interpretare a datelor disponibile managerilor pentru a putea lua decizii eficiente în timp util; Utilizarea diferitelor metode şi tehnici de conducere pentru creşterea eficienţei de ansamblu a activităţii manageriale. Îmbunătăţirea rolului managerului în creşterea gradului de utilizare a factorilor şi mijloacelor de producţie în realizarea unor cantităţi sporite de produse agricole. Cunoaşterea tipurilor de exploataţii agricole existente şi a particularităţilor acestora. Familiarizarea cu principalele metode şi tehnici de recrutare şi selecţie a resurselor umane din agricultură. Îmbunătăţirea timpului de muncă a personalului direct productiv şi a managerilor din agricultură. Creşterea veniturilor din mediul rural prin luarea îîn considerare a unor activităţi noi generatoare de profituri suplimentare. Conţinut (enumerarea principalelor capitole): Conceptul, conţinutul şi trăsăturile managementului; Managementul pe plan mondial şi în România; Societăţile comerciale-obiect al managementului; Managementul producţiei agricole; Atributele managementului; Managementul strategic al exploataţiilor agricole; Funcţiunile şi structura organizatorică şi de management a exploataţiilor agricole; Procesul decizional în exploataţiile agricole; Metode sisteme şi tehnici moderne de management ; Managementul afacerilor; Managementul resurselor umane în agricultură; Managerii exploataţiilor agricole;

Bibliografie minimală: Alecu I.,Merce E., Pană D., Sămbotin L., Ciurea I., Bold I., Dobrescu N., 2001Managementul exploataţiilor agricole. Editura Ceres, Bucureşti. Brezuleanu S, 2009 – Management în agricultură . Editura Tehnopres Iaşi. Brezuleanu S, 2004 – Management agricol teorie şi practică. Editura Performantica Iaşi. Ciurea I.,V, Brezuleanu S, Ungureanu G., 2005 –Management. Editura ’’Ion Ionescu de la Brad’’, Iaşi. Geniu rural Cod. A.E.D.305 Număr de ore: semestrul I – 2/2 Număr de credite: 4 Procedura de evaluare a cunoştinţelor : examen Discipline promovate anterior (pre-requisites): matematică, topografie, fizică, agrometeorologie, pedologie, agrochimie, agrotehnică, mecanizare. Obiective/competenţe: Fundamentarea şi optimizarea deciziilor privind: - gestiunea apei în agricultură şi alimentarea cu apă a comunităţilor rurale, - folosirea raţională a fondului funciar aferent tuturor structurilor teritoriale, prin gestiunea responsabilă a resurselor naturale şi protecţia mediului. Conţinut: Introducere; Noţiuni generale de hidraulică şi hidrologie; Alimentări cu apă a exploataţiilor agricole şi comunităţilor rurale; Amenajarea terenurilor cu umiditate deficitară; Amenajarea terenurilor cu exces de umiditate; Amenajarea suprafeţelor agricole înclinate pentru prevenirea şi combaterea eroziunii solului şi a alunecărilor de teren; Apărarea contra inundaţiilor prin îndiguiri; Reabilitarea unor terenuri agricole degradate. Bibliografie minimală: Bucur D., 2007 - Conservarea terenurilor agricole prin lucrări de îmbunătăţiri funciare, Editura “Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi. Fazakaş P., 2005 - Elemente de geniu rural, Editura Eurobit, Timişoara. Popescu Ch., Bucur D., 1999 - Apa şi producţia vegetală, Editura “Gheorghe Asachi”, Iaşi. Popescu Ch., Bucur D., 2004 - Valorificarea unor terenuri agricole expuse poluării şi degradării, Editura Ion Ionescu de la Brad, Iasi. Popescu Ch., Meglei V., Bucur D., 2002 - Protecţia mediului şi valorificarea în agricultură a unor deşeuri, reziduuri şi ape uzate, Editura Tehnopress, Iaşi. Savu P., Bucur D., 2002 - Organizarea şi amenajarea teritoriului agricol cu lucrări de îmbunătăţiri funciare, Editura “Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi. Savu P., Bucur D., Jităreanu S. I., 2005 - Îmbunătăţiri funciare şi irigarea culturilor lucrări practice, Editura Ion Ionescu de la Brad, Iaşi. Marketing/Marketing Cod. A.E.D.306

Număr de ore: semestrul I – 2/2; semestrul II 2/1/1 Număr de credite: 9 Procedura de evaluare a cunoştinţelor : examen Cerinţe de cunoaştere (cunoaşterea/promovarea prealabilă a altor discipline): Matematică, Informatică, Sociologie rurală Competenţe: 1. Cunoştinţe teoretice - Cunoaştere şi înţelegere: • însuşirea teoretică şi practică a noţiunilor de bază ale marketingului, cu accent deosebit pe marketingul produselor alimentare, în scopul adaptării la cerinţele pieţei libere, concurenţiale; 2. Deprinderi dobândite - Explicare şi interpretare: • însuşirea unor tehnici şi metode specifice marketingului produselor alimentare, formarea unor abilităţi de analiză şi interpretare a mix-ului de marketing; însuşirea metodologiei de elaborare a proiectelor de marketing şi de proiectare a strategiilor de produs, de preţ, de distribuţie şi de promovare. 3.Abilităţi dobândite 3.Instrumental-aplicative: • utilizarea unor programe informatice specifice marketingului, rezolvarea pe calculator; • recomandarea unor variante cu aplicabilitate în cadrul firmelor orientate spre marketingul agroalimentar 4. Atitudinale: • formarea unor abilităţi privind comunicarea individuală şi organizaţională, în scopul adaptării activităţii agenţilor economici la cerinţele consumatorilor de pe piaţa internă şi externă; • implicarea studenţilor în cercetarea ştiinţifică specifică marketingului, includerea în echipele de cercetare ale disciplinei şi în parteneriate cu universităţi şi unităţi de cercetare din ţară şi din alte ţări. Conţinutul (capitolele) disciplinei: Conceptul, rolul şi funcţiile marketingului; nevoile, cererea de consum, oferta şi consumul pentru bunuri şi servicii; mediul extern al întreprinderii; piaţa bunurilor şi serviciilor; prospectarea pieţei bunurilor şi serviciilor; previziunea pieţei bunurilor şi serviciilor; preţurile bunurilor şi serviciilor; distribuţia bunurilor şi serviciilor; promovarea bunurilor şi serviciilor; organizarea activităţii de marketing. Bibliografia obligatorie: Chiran A., Gîndu Elena, Banu A., Ciobotaru Elena-Adina, 2003 – Marketing agroalimentar – teorie şi practică. Ed. PIM, Iași. Chiran A., Dima Fl.-M., Gîndu Elena, 2007 – Marketing în agricultură. Ed. AlmaPrint, Galaţi. Constantin M., Chiran A., Gîndu Elena și alții, 2009 - Marketingul producției agroalimentare.Ed. AgroTehnica, București. Control financiar şi expertiză Cod. A.E.S.307 Număr de ore: sem. II – 2 ore curs, 2 ore seminar Număr de credite: 4 Procedura de evaluare a cunoştinţelor : examen

Cerinţe de cunoaştere (promovarea prealabilă a unor discipline): Contabilitate, Management, Marketing. Obiective: Monitorizarea activitatilor de cercetare-dezvoltare privind performantele si eficienta utilizarii resurselor umane, materiale si financiare. Asigurarea transparentei activitatilor de cercetare-dezvoltare atat privind modul de finantare, cât si rezultatele obtinute. Concentrarea mijloacelor alocate de stat si a altor mijloace pe directii prioritare de cercetare-dezvoltare si determinarea riscului motivat in cercetare-dezvoltare. Conţinut (enumerarea principalelor capitole): Controlul de gestiune, Exercitarea controlului de gestiune pe baza informatii privind costurile, Controlul performantei întreprinderii prin sistemul de bugete, Controlul şi expertiza financiară în medii specifice, Analiza situaţiei economico-financiare pe bază de bilanţ. Bibliografie minimală: Allais, M., Pour la reforme fiscale, Paris.1993. Andreica , M., Leasing - calea de finanţare a investiţiei pentru întreprinderi mici şi mijlocii. Bucureşti. Editura Lgj Crimm. 1997. Duma, M. - Amortizare şi fiscalitate, Tribuna economică. 1995-1998. Sisteme de producţie agricolă / Agricultural systems Cod. A.E.F.308 Număr de ore: semestrul I – 2 ore curs, 2 ore lucrări practice Număr de credite: 4 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu Cerinţe de cunoaştere: Tehnologii agricole, Management Economie Agrară, Informatică Obiective: Însuşirea de către studenţi a principalelor cunoştinţe şi tehnici din domeniul sistemelor agricole. Cunoaşterea tipurilor de sisteme agricole existente şi a particularităţilor acestora. Familiarizarea cu principalele metode şi tehnici de analiză şi optimizare a asistemelor. Utilizarea programării liniare pentru pentru îmbunătăţirea performaţelor sistemelor. Utilizarea unor metode practice de optimizare a mărimii potenţialului de producţie a sistemelor agricole. Conținut ( enumerarea principalelor capitole): Sistemele de producţie agricolă – definiţie, obiect de studiu, evoluţii, funcţii ; Sistemul de producţie agricolă; Exploataţia gricolă în concepţie sistemică; Structura şi funcţionalitatea sistemelor economico-tehnologice în producţia vegetală; Sistemul de cultură a plantelor; Sisteme de creştere şi exploatare a animalelor; Sistemul informaţional în exploataţiile agricole. Bibliografie minimală Brezuleanu S, 2008 – Sisteme de producţie în agricultură. Editura Alfa Iaşi. Brian,W.,1994 - Systems: Concepts, Methodologies, and Application, Vol I,John Wiley & Song.

Ciurea I.,V., Brezuleanu S., Ungureanu G., 2005- Management. Editura ’’Ion Ionescu de la Brad’’, Iaşi. Scarlat,E.,1994 - Dinamica sistemelor. A.S.E.,Bucureşti. Tehnologia creşterii animalelor /Animal Husbandry Cod. A.E.D.309 Număr de ore: semestrul I – 2/2 Număr de credite: 5 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu Cerinţe de cunoaştere: Nutriţie şi alimentaţie Conţinutul cursului: Tehnologia creşterii bovinelor; Tehnologia creşterii cabalinelor; Tehnologia creşterii suinelor; Tehnologia creşterii ovinelor; Tehnologia creşterii păsărilor domestice; Tehnologia creşterii iepurilor şi animalelor de blană. Bibliografie: Dinu I. – Tendinţe şi perspective în zootehnia mondială. Ed. Ceres, Bucureşti, 1989. Gîlcă I., 2001 – Zootehnie specială. Curs – Edit. Vasiliana 98, Iaşi. Turism rural Cod. A.E.D.310 Număr de ore: semestrul II – o oră curs, o oră lucrări practice Număr de credite: 2 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu Cerinte anterioare: Economie agrară, Economia serviciilor, Management, Marketing, Dezvoltare regională Competente: -cognitive: înţelegerea importanţei turismului rural pentru economia locală şi naţională; rolul turismului rural în dezvoltarea rurală; modul de organizare a turismului şi agroturismului în diferite ţări; infrastructura turismului rural; resursele de forţă de muncă din turismul rural şi agroturism; structura serviciilor turistice şi particularităţile serviciilor în turismul rural; piaţa turistică; publicitatea în turism şi agroturism; eficienţa activităţii în turism rural. -profesionale: însuşirea cerinţelor şi a metodologiei de clasificare a pensiunilor turistice; analize, criterii şi studii ce trebuie efectuate în cazul implementării unor proiecte agroturistice; căile de obţinere a unor produse turistice viabile şi a unor oferte competitive; analiza potenţialului turistic şi a bazei materiale a agroturismului din zone de interes; elaborarea unor proiecte economice privind dezvoltarea turistică în spaţiul rural; modernizarea unor pensiuni existente; deprinderea abilităţii căutării şi utilizării informaţiei; dobândirea de abilităţi pentru efectuarea unor studii de caz; formarea de specialişti capabili să îmbine cunoştinţele economico-financiare cu cele specifice turismului rural. -afectiv valorice: manifestare unor atitudini pozitive şi responsabile faţă de domeniul ştiinţific, bazat pe cunoaşterea proceselor a conexiunilor practice; valorificarea optimă şi creativă a propriului potenţial în activităţile ştiinţifice; participarea la propria dezvoltare ştiinţifică; capacitatea de a transpune în pratică cunoştinţele dobândite

Continut (capitole): Turismul rural – consideraţii generale; Cadrul legislativ pentru promovarea şi dezvoltarea turismului rural; Organizarea turismului rural şi a agroturismului în România; Forme de turism rural şi agroturism în unele ţări europene; Ecoturismul – principala formă de manifestare a turismului durabil; Marketingul turismului rural; Managementul şi eficienţa activităţii agroturistice. Bibliografia minimala: Alecu I. N., Constantin M. – 2006 - Agroturism şi marketing agroturistic, Editura Ceres, Bucureşti. Gheres Marinela, Culda Sidonia -2000 - Turism rural, Editura Ceres, Cluj – Napoca. Matei Daniela – 2005 – Turismul rural – teorie şi realitate, Editura Terra Nostra, Iaşi. Mitrache Şt. şi colab. – 1996 – Agroturism şi turism rural, Ed. Fax Press, Bucureşti. Petcu Nicoleta – 2005 – Statistică în turism - teorie şi aplicaţii, Editura Albastră, Iaşi. Practică Cod: A.E.S 311 Numar ore: Semestrul II – 90 ore Numar credite: 4 Forma de examinare: colocviu OPŢIONALE Managementul proiectelor/ Project management Cod. A.E.S.313 Număr de ore: semestrul I- II – 1curs/1proiect Număr credite: 4 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu Cerinte anterioare: Matematică, Economie, Managementul mediului, Informatică, dezvoltare rurală Obiective: Să înţeleagă caracteristicile specifice unui proiect Să înţeleagă semnificaţia şi caracteristicile managementului pe proiecte Să înţeleagă obiectivele specifice managementului de proiect Să înţeleagă formele de organizare specifice în managementul pe proiecte Continut (capitole): Definirea proiectului; Definirea managementului de proiect; Rezultatele așteptate de la un proiect; Stabilirea termenelor de realizare a unui proiect; Estimarea resurselor proiectului; Rolul și obligațiilor membrilor echipei de proiect; Cerinţele unui proiect în zona de competenţă a organizaţiei; Eligibilitatea unui proiect. Bibliografia minimala: Cazaubon, C Management de project technique, Ed. Ellipses, Paris, 1997. Danet, A., Managementul proiectelor, Ed. Ditz Tipo, Brasov, 2001. Davidson, F Le nouveau management de project, AFNOR, Paris, 1994. Lowery, G., Microsoft Project 98, Ed. Van Nostrand Reinhold, N.Y., 1998. ***PMI Standards Committee, A Guide to the Project Management Body ot Knowledge, Project Management Institute, Newton Square, 2000.

Management strategic Cod. A.E.S.314 Număr de ore: semestrul I- II – 1/1 Număr credite: 4 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu FACULTATIVE Asigurări şi reasigurări/Insurance and re-insurance Cod. A.E.S.316 Număr de ore: semestru II – 2/1/1 Număr credite: 4 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu Cerinţe de cunoaştere (promovarea prealabilă a unor alte discipline): Finanţe. Conţinut (enumerarea principalelor capitole): Elemente de bază ale asigurărilor. Bazele metodologice în asigurări. Tipuri de asigurări. Eficienţa asigurărilor. Importanţa reasigurărilor Bibliografie minimală Violeta Ciurel – Asigurări şi reasigurări, Editura All, Bucureşti, 2000. Lungu N.C. – Asigurări de viaţă şi modernizarea acestora, Editura Sedcom Libris, 2003 Văcărel I., Bercea F. - Asigurări şi reasigurări, Editura Expert, Bucureşti, 1999. Ingineria şi managementul calităţii Cod. A.E.S.317 Număr de ore: semestrul I – 2/2 Număr de credite: 4 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu Cerinţe de cunoaştere (promovarea prealabilă a unor discipline): Management, Marketing, Merceologie Conţinut (enumerarea principalelor capitole): Coordonatele politicii calităţii în întreprinderea modernă ; Planificarea şi organizarea activităţilor referitoare la calitate; Standardele şi rolul lor în asigurarea calităţii; Auditul calităţii ; Certificarea sistemului de management al calităţii ; Tehnici şi instrumente ale managementului calităţii ; Implementarea sistemului de măsurare a calităţii; Metodele calimetriei. Bibliografie minimală: Olaru Marieta şi colab. – Tehnici şi instrumente utilizate în managementul calităţii, Ed. Economică, Bucureşti, 2000. Pop Cecilia - Managementul calităţii. Concepte, principii, tendinţe. Ed. Tipo Moldova, Iaşi, 2004. Stanciu I. (coord.) – Calimetrie. Ed. Oscar Print, Bucureşti, 2001. Standardele ISO 9000 : 2000 (ISO 9000, ISO 9001, ISO 9004, ISO 19011). Limba străină-fişa disciplinei la sfârşit Cod: A.E.C 315 Numar ore: Semestrul I-II –/1;

Numar credite: 2 Forma de examinare: colocviu Pregătire psihopedagogică (opţional) Instruirea asistată de calculator-fişa disciplinei la sfârşit Cod: A.E.C. 320 Numar ore: Semestrul I – 1/1; Numar credite: 2 Forma de examinare: colocviu Managementul clasei-fişa disciplinei la sfârşit Cod: A.E.C 318 Numar ore: Semestrul II – 1/1; Numar credite: 3 Forma de examinare: colocviu Practică pedagogică/Pedagogical practice-fişa disciplinei la sfârşit Cod. A.A.C.314 Număr de ore: Semestrul I+II 3 ore seminar Număr de credite: 5 Procedura de evaluare: colocviu Examen de absolvire Nivel I- Semestrul II, examen, 5 credite ANUL IV DISCIPLINE OBLIGATORII Analiză tehnico-economică / Technical and economical analysis Cod. A.E.D. 401 Număr de ore: semestrul I – 2/21/1, semestrul II – 2/1/1 Număr de credite: 11 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen/proiect Cerinţe de cunoaştere: - Economics, Finanţe, Contabilitate Obiective: - formarea capacităţii de analiză a viitorului specialist, element central al pregătirii tehnico-economice,de nivel superior; însuşirea şi aplicarea metodelor cantitative şi calitative de analiză pe baza modelelor, matricilor şi analizei de utilitate – cele mai larg utilizate în universităţile americane şi europene. Conţinutul: Metodele cantitative şi calitative de analiză, conceptele şi instrumentele analizei tehnico-economice de tip strategic, analiza internă, analiza externă, şi analiza concurenţială a firmei., matricile, modelele şi tipurile de analiză tehnico-economică strategică, aplicaţii şi studii de caz. Bibliografie selectivă: Gheorghiu, Al.; Mărgulescu, D.; Isfănescu, A. – Analiza activităţii economice a întreprinderii, E.D.P., Bucureşti, 1977.

Jaba, O. – Analiza strategică a întreprinderilor, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 1999. Nicolescu, O. (coordonator) – Management, EDPRA, Bucureşti, 1992. Burse de mărfuri şi valori Cod. A.E.S.402 Număr de ore: semestrul I –2/2 Număr de credite: 5 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Cerinţe de cunoaştere: Matematică, Informatică, Contabilitatea firmei, Management financiar Competenţe profesionale specifice conferite de parcurgerea disciplinei 1. Cunoştinţe teoretice - Cunoaştere şi înţelegere: • însuşirea noţiunilor teoretice specifice sistemului de burse de mărfuri și de valori; • utilizarea adecvată a noţiunilor specifice disciplinei de Burse de mărfuri și de valori în dezbaterile de grup, în comunicarea orală şi scrisă, precum şi în redactarea elementelor componente ale portofoliului individual; 2. Deprinderi dobândite - Explicare şi interpretare: • explicarea noțiunilor psiho-pedagogice implicate în realizarea procesului de învăţare specific disciplinei; • explicarea în perspectivă sistemică a componentelor sistemului de tranzacții bursiere și a pieței de capital: strategii de atragerea clienților, forme şi moduri de organizare sistemului de burse, forme şi metode de evaluare, precum şi a locului şi rolului fiecărei componente în funcţionarea eficientă a sistemului; 3.Abilităţi dobândite Instrumental-aplicative: • operaţionalizarea metodelor de predare-învăţare în crearea unor situaţii de instruire (exerciţii de simulare pe calculator); 4. Atitudinale: • dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de rolul educaţiei în modelarea personalităţii umane; • cultivarea unor atitudini pozitive faţă de semeni, de activităţile umane, de public etc. • dezvoltarea unor atitudini de comunicare eficientă şi de implicare în realizarea unor activităţi de grup – specifice conținutului disciplinei Conţinutul (capitolele) disciplinei: bursa; Bursa de mărfuri; Bursa de valori; Tranzacţiile bursiere; Cotaţiile bursiere şi hedging-ul; Indicii bursieri. Bibliografia obligatorie: Chiran A., Gîndu Elena, 2004 – Burse, Ed. PIM, Iaşi. Funar Sabina, 1998 – Bursa de mărfuri, Ed. CERES, Bucureşti. Micu B., 1997 – Bursa de valori, Ed. Economică, Bucureşti. Eficienţa investiţiilor / Economical efficiency of the investments Cod. A.E.S.403 Număr de ore: semestrul II –2/1/1 Număr de credite: 3 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu/proiect

Cerinţe de cunoaştere: Economie agrară, Finanţe, Analiză tehnico-economică Conţinut (enumerarea principalelor capitole): Elemente teoretice privind investiţiile, Conceptul de eficienţă economică, Eficienţa economică a investiţiilor – indicatori statici, analiza variantelor de proiect prin prisma indicatorului durată de recuperare, factorul timp şi eficienţa economică, decizia de investiţii, criterii de selecţie şi evaluare a proiectelor de investiţii - valoarea actualizată netă, indicele de profitabilitate, termenul de recuperare, rata internă de rentabilitate. Bibliografie: Staicu Fl., Pârvu D., Dimitriu M., Stoian M., Vasilescu I. – Eficienţa economică a investiţiilor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995. Românu I., Vasilescu I., - Eficienţa economică a investiţiilor şi a capitalului fix, EDP, Bucureşti, 1974. Managementul resurselor umane/Management of human resources Cod. A.E.D.404 Număr de ore: semestrul II –2/2/2 Număr de credite: 6 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen/proiect Cerinţe de cunoaştere: Management general, Economie agrară, Sociologie Obiective: Ilustrarea problemelor angajării resurselor umane necesare în cadrul organizaţiilor; Discutarea rolului planificării resurselor umane şi a relaţiei acesteia cu planificarea la nivel organizaţi; Evaluarea rezultatelor cercetărilor cu privire la interviul de angajare; Descrierea modalităţilor de pregătire a interviurilor de angajare de succes; Prezentarea unor modalităţi de orientare şi integrare a noilor angajaţi; Discutarea instruirii şi dezvoltării angajaţilor şi a unor aspecte ale acestor procese; Explicarea obiectivelor evaluării performanţelor, a motivelor pentru care acest proces poate eşua şi a metodelor de depăşire a obstacolelor Conținut ( enumerarea principalelor capitole): Definirea managementului resurselor umane- perspectiva sistemică ; Recrutarea resurselor umane în agricultură ; Proiectarea si reproiectarea postului; Recrutarea resurselor umane; Selecţia profesională; Angajarea, integrarea în muncă şi managementul carierei; Managementul resurselor umane în agricultură. Bibliografie minimală Alecu I.,Merce E., Pană D., Sămbotin L., Ciurea I., Bold I., Dobrescu N., 2001Managementul exploataţiilor agricole. Editura Ceres, Bucureşti. Anghel Constantinescu D. , Dobrin M. Niţă S., Niţă Anca, 1999 – Managementul resurselor umane, Editura Tehnică, Bucureşti. Brezuleanu S, 2009 – Management în agricultură . Editura Tehnopres Iaşi Brezuleanu S, 2004 – Management agricol teorie şi practică. Editura Performantica Iaşi Ciurea, I. V., 2005 − Management .Editura „I. Ionescu de la Brad”, Iaşi.

Russu, C. 1996 – Management, Editura Expert. Lefter V., Manolescu A, 1995 – Managementul resurselor umane; Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucuresti. Consultanţă şi expertiză agricolă Cod. A.E.S.406 Număr de ore: Sem. II: 2 ore curs, 1 oră seminar Număr de credite: 4 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu Cerințe de cunoaștere (promovarea prealabilă a unor discipline): Management general, Economie agrară, Contabilitate, Managementul proiectelor Obiective: Transmiterea de cunoştințe economice şi de management antreprenorial unor specialişti cu pregătire profesională variată. Abordarea într-o viziune sistemică a celor mai importante probleme implicate de organizarea activităților de consultanță în mangement şi afaceri ; Tratarea ansamblului aspectelor referitoare la consultanța în management şi dezvoltarea afacerilor; Evidențierea roulului determinant al consultantului în creşterea eficienței şi eficacității organizațiilor, a caracteristicilor sale şi multiplelor funcții pe care le exercită în întreprinderea contemporană. Conținut (enumerarea principalelor capitole): Consultanţa şi procesul de consultanţă în management şi afaceri; Organizatia si managementul bazate pe cunostinte- ca obiect viitor al consultantei manageriale; Profilul consultantului şi asigurarea competenței profesionale a consultanților în management. etică şi profesionalism în consultanță; Consultanţă pentru managementul schimbărilor; Metode şi tehnici utilizate; Tipologia domeniilor şi produselor de consultanţă în management ; Expertiza agricolă. Bibliografie minimală Brezuleanu S, 2009 – Management în agricultură. Editura Tehnopres Iaşi Brezuleanu S, 2004 – Management agricol teorie şi practică. Editura Performantica Iaşi Ciurea I.,V, Brezuleanu S, Ungureanu G., 2005 –Management. Editura ’’Ion Ionescu de la Brad’’, Iaşi Grenier L.E. 1983–Consultig to management. Eglewood CliffsN.J. Prentince-Hall Nicolescu O., Managementul intreprinderilor mici si mijlocii, , Ed. Economica, 2001 Plesoianu G.,Kubr M., Manualul consultantului in management, Ed , AMCOR, 1992 Drept commercial / Commercial law Cod. A.E.S.405 Număr de ore: Sem. I: 1 oră curs, 1 ore seminar Sem. II: 2 ore curs, 1 oră seminar Număr de credite: 6 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu Cerinţe de cunoaştere (promovarea prealabilă a unor alte discipline): Marketing

Conţinut (enumerarea principalelor capitole): Noţiunea, conţinutul şi natura dreptului comercial ; Faptele de comerţ ; Comerciantul individual; Fondul de comerţ; Constituirea şi funcţionarea societăţilor comerciale ; Procedura de faliment ; Teoria generală a obligaţiilor comerciale ; Contracte comerciale. Bibliografie minimală: Petrescu Raul, 1996 – Drept comercial român, Editura „OSCAR PRINT“, Bucureşti, 1996. Turcu I., 1997 – Dreptul afacerilor, Editura Fundaţiei „Chemarea“, Iaşi Turcu I., Pop Liviu, 1997 – Contractele comerciale, vol. I şi II, Editura „LUMINA LEX“, Bucureşti. * * * – Revista de Drept comercial – colecţie. Estimaţiuni rurale/Rural assessment Cod. A.E.S.407 Număr de ore: semestrul I - 2 ore curs, 2 ore lucrări practice Număr de credite: 5 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Cerinţe de cunoaştere (promovarea prealabilă a unor discipline): Economie rurală, Finanţe, Marketing, Contabilitate Discipline promovate anterior: Economie politică, Economie rurală Competenţe (cognitive, profesionale, afectiv-valorice): • să explice conceptele de dobândă şi capital, de anuităţi, de polianuităţi, de venituri tranzitorii, de venituri permanente şi de valoare a unui bun imobil (potenţială, medie, intermediară); • să reuşească formularea unei valori de estimare în procesul de vânzare-cumpărare a unui bun sau pentru determinarea valorii patrimoniale a întreprinderii; Conţinutul disciplinei Obiectul de studiu şi importanţa estimaţiunilor ; Dobânda şi capitalul ; Anuităţi şi polianuităţi ; Veniturile tranzitorii şi permanente ale unui bun imobil; Valoarea unui bun imobil; Criterii de evaluare a bunurilor economice; Metode de estimare a bunurilor economice. Bibliografie Ştefan, G., 2004 – Estimaţiuni rurale, curs I.D., U.S.A.M.V., Iaşi. Grădinariu, M., 1994 – Estimaţiuni rurale, editura Universităţii „Al.I.Cuza”, Iaşi. Economia serviciilor/ Service and marketing economics Cod. A.E.S.408 Număr de ore: semestrul I - 2/2 Număr de credite: 5 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Cerinte anterioare: Economie politica, sociologie rurală, economie rurala, analiza economica.

Competente: • să explice indicatorii ce definesc locul si rolul economiei serviciilor in cadrul economiei naţionale; • să recunoască particularităţile şi tendinţele de dezvoltare a serviciilor în România şi în lume; • să descrie din punct de vedere economic tipurile şi particularităţile serviciilor; • să utilizeze in termeni economici factorii de producţie specifici economiei serviciilor (pământul, munca, capitalul) si principiile care stau la baza utilizării optime a acestora; • să cuantifice efectul variabilelor tehnice, economice, organizatorice si conjuncturale prezente in mediul agricol asupra modului de utilizare a resurselor, respectiv asupra rezultatelor tehnico-economice obţinute. Continut (capitole): Conţinutul, caracteristicile şi sfera de cuprindere a serviciilor; Tipologia serviciilor în economia modernă ; Piaţa serviciilor ; Serviciile pentru producţie ; Serviciile pentru populaţie; Tendinţe privind tipologia firmelor din sectorul serviciilor şi evoluţia procesului de integrare rurală; Instrumente de creştere a performanţelor tehnico-economice în economia serviciilor. Bibliografia minimala Caia A. – Condiţiile social-economice şi istorice în care au avut loc reformele agrare din România. Agricultura şi destinele României. Ed. "Ion Ionescu de la Brad" Iaşi, 1999. Axenciuc Victor – Evoluţia economică a României, vol. II – Agricultură. Ed. Academiei Române, Bucureşti, 1996. Bold I., Crăciun A. – Structuri agrare în lume. Ed. Mirton, Timişoara, 1996. Caia A., Magazin P., Ştefan G. – Economie agrară (cap. V şi VI). Ed. "Ion Ionescu de la Brad", Iaşi, 1998. Gusti D. – Elemente de sociologie. Ed. "Cartea României", Bucureşti, 1944. Cercetare operaţională A.E.C.408 Număr de ore: semestrul II - 2/1 Număr de credite: 4 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Cerințe de cunoaștere (promovarea prealabilă a unor discipline): Management general, Economie agrară, Statistică, Contabilitate Obiective: Insușirea cunoștințelor necesare pentru realizarea optimizării tuturor proceselor de producție Cunoașterea diferitelor modalități de modelare a activtății de producție Identificarea diferitelor tipuri de stocuri în exploatațiile agricole și gestiunea acestora Cunoașterea modalităților de optimizare a itinerariilor de transport a produselor agricole Conținut ( enumerarea principalelor capitole): Cercetarea operaţională şi disciplinele înrudite; Rolul modelării în cercetarea operaţională; Programarea liniară; Algoritmul simplex; Elemente de teoria grafurilor; Drumuri şi circuite hamiltoniene; Gestiunea stocurilor.

Bibliografie minimală Brezuleanu S, 2009 – Management în agricultură . Editura Tehnopres Iaşi. Baciu, A., Pascu, A., Puscas, E. Aplicatii ale Cercetarii Operationale Editura Militara, Bucuresti 1988. Ionescu, H., Dinescu, C., Savulescu, B. Probleme ale Cercetării Operaţionale Editura Didactică şi Pedagogică, Bucuresti 1972. Nica V., Mustata Floare, Ciobanu Gh., Maracine V. Cercetări operaţionale. Ed. MATRIX ROM, Bucureţti, 1998. Politici agroalimentare / Common agricultural policies Cod. A.E.S.409 Număr de ore: semestrul II – 2/2 Număr de credite: 3 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Cerinţe de cunoaştere: Economie politică, Economie rurală Obiective: - însuşirea politicilor agricole utilizate de statele vest – europene şi UE privind mecanismele de preţ, transport, stocuri, creditare, restructurare, investiţii şi instituţiile adecvate. - analiza comparativă a politicilor agricole ale UE, OECD, TECE, OMC. Conţinut: Politicile economice generale ale statului modern, tipurile de politici agricole pe piaţă, la fermier, creditare, marketing agricol, politici alimentare, organizarea şi funcţionarea Uniunii Europene şi a instituţiilor agrare, politici agrare ale OECD, ale TECE şi acordurile cu OMC. Bibliografie selectivă: Diatcu E., Dobrescu E.M. – Perspectiva actuală a integrării României în Uniunea Europeană, în Probleme economice, nr. 10 – 11, CIEDE, Bucureşti, 1998 Vinze M. – Politici agricole în lume. Presa Univ. Clujene, 1999 Macovei Gh., Donosă D. – Politici agricole. Ed. „Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi, 2000 Practică proiect Cod: A.E.S 411 Numar ore: Semestrul II – 60 Numar credite: 4 Forma de examinare: colocviu OPŢIONALE Comunicare şi negociere/Communication and negotiation Cod. A.E.D. 412 Număr de ore: semestrul I – 2/2 Număr de credite: 3 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu Cerinţe de cunoaştere (promovarea prealabilă a unor alte discipline): -

Competenţe profesionale specifice 1. Cunoştinţe teoretice - Cunoaştere şi înţelegere: Însuşirea noţiunilor specifice Comunicării și negocierii în domeniul afacerilor. Utilizarea adecvată a noţiunilor specifice disciplinei Comunicării și negociere în dezbaterile de grup. 2. Deprinderi dobândite - Explicare şi interpretare: Formarea deprinderilor necesare în realizarea secvențială a negocierii în afaceri; Însușirea elementelor specifice procesului de negociere în afaceri: strategii denegociere, forme de comunicare precum şi a locului şi rolului fiecărei componente în realizarea calitativă a viitoarelor negocieri; 3. Abilităţi dobândite - Instrumental-aplicative: • Utilizarea metodelor de comunicare în simularea negocierii; • Proiectarea unor strategii de negociere. • Elaborarea unor portofolii. 4. Atitudinale: • Dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de rolul comunicării în reușita afacerilor; • Cultivarea unor atitudini pozitive faţă de actul negocierii; • Dezvoltarea unor atitudini de comunicare eficientă şi de implicare în realizarea unor activităţi de grup. Conţinut (enumerarea principalelor capitole): Definiţii ale comunicării umane; Comunicarea în afaceri; Negocierea –formă a comunicării; Strategii,tehnici și tactici de negociere; Comunicare și negociere interculturală-stiluri de comunicare; Tehnici de comunicare științifică. Bibliografie minimală Brezuleanu Carmen Olguta 2009, Comunicare şi negociere, Ed. PIM Iasi. Ducrot O., Schaeffer J.-M., 1996, Noul dicţionar enciclopedic al ştiinţelor limbajului, Ed. Babel, Bucureşti. Luminiţa Iacob “Comunicarea didactică”, în Cucoş C., coord., 1998, Psihopedagogie, Polirom, Iaşi. Miège B., 1998, Gândirea comunicaţională, Cartea Românească, Bucureşti. Munteanu A., 1994, Incursiuni în creatologie, Ed. Augusta, Timişoara. Mircea C., 1979, Inter-comunicare, EŞE. Peretti A. de, Legrand J.-A., Boniface J., 2001, Tehnici de comunicare, Ed, Polirom, Iaşi. Ferréol G., Flageul N.,1998, Metode şi tehnici de exprimare scrisă şi orală, Ed, Polirom, Iaşi. Instituţii şi mecanisme comunitare /Institution and community mechanisms Cod. A.E.D.413 Număr de ore: semestrul I – 2/2 Număr de credite: 3 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu Cerinţe de cunoaştere (promovarea prealabilă a unor alte discipline): Management general, economie internaţională, Competenţe • bazele cunoştinţelor in domeniul relaţiilor internaţionale circumscrise algoritmului

de funcţionare si gestionare a mecanismelor comunitare. cunoaşterea şi înţelegerea scopului şi obiectivelor mecanismelor comunitare, înţelegerea primncipiilor de funcţionare a acestora, a rolului proceselor şi deciziilor economice, sociale, culturale si politice care se iau la nivelul Uniunii Europene. • dezvoltarea capacităţii de interpretare a factorilor de influenţă din cadrul sistemului comunitar, de a relaţiona procesele şi activităţile circumscrise acestuia. Continut capitol Conceptul de integrare economica interstatala; Cei trei piloni ai UE; Sistemul institutional al UE; Consiliul European; Institutiile jurisdictionale; Organele comunitare; Cadrul institutional comunitar si asocierea la UE a tarilor din Europa Centrala si de Est; Cadrul institutional comunitar si asocierea la UE a tarilor din Europa Centrala si de Est. Bibliografie Bărbulescu, Iordan Gheorghe, “De la Comunitatile Europene la Uniunea Europeana”, Editura Trei, Bucuresti, 2001. ***, “Documentele de baza ale Comunitatii si Uniunii Europene”, ed II, Editura Polirom, Iasi, 2002. Darie, Nicolae, “Uniunea Europeana. Constructie. Institutii. Legislatie. Politici commune. Dezvoltare”, Editura Matrix Rom, Bucuresti, 2001. Diaconu Nicoleta, “Sistemul institutional al Uniunii Europene”, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2001. Leicu, Corina, Leicu Ioan, “Instituţiile comunitare”, Editura Lumina Lex, 1996. •

LIMBA STRĂINĂ Limba franceză/ French language Cod. A.E.C. 112 Număr ore: Anul I (opţional): semestrul I 1/1, semestrul II 1/1; Anul II (opţional): 2 semestre, 1 ora seminar, Număr de credite: 4+2 Procedura de evaluare: colocviu Anul I, IEA Cerinţe anterioare: Limba franceză nivel A2 (CECR) Competenţe: 1. Cunoaştere, înţelegere, explicare şi interpretare - însuşirea şi utilizarea adecvată a terminologiei de specialitate, precum şi a structurilor gramaticale aplicate si aplicabile limbajului de specialitate. - dobândirea competenţelor lingvistice implicate în procesul de interpretare şi traducere a textului de specialitate. 2. Instrumental-aplicative - comunicarea orală pe teme uzuale şi de specialitate; - folosirea diverselor modalităţi de comunicare adecvate unor potenţiale situaţii reale din domeniu; - stăpânirea tehnicilor de lucru cu instrumentele auxiliare: ghid de verbe, dicţionare etc.; - deprinderea tehnicilor de redactare a textelor funcţionale (CV, scrisoare de intenţie, documente oficiale);

-deprinderea abilităţii de documentare în limba franceză, în domeniul de specialitate. 3. Atitudinale - manifestarea unor atitudini pozitive faţă de domeniul agronomic prin promovarea unui sistem de valori culturale, morale si civice; - încurajarea dezvoltării profesionale prin accesul la circuitul informaţional internaţional; - valorificarea optimă şi creativă a propriului potenţial în activităţile de specialitate. Conţinut (capitole): 1. Elemente de fonetică a limbii franceze (actualizarea cunoştinţelor). 2. Elemente de morfosintaxă a limbii franceze (actualizarea cunoştinţelor). 3. Textele funcţionale (formule tip, structură, redactare). 4. Texte de specialitate şi filme documentare cu tematică adecvată profilului: botanică şi fiziologie vegetală, economie, sociologie, contabilitate, ecologie şi protecţia mediului. Bibliografie minimală: Miquel, Claire, Communication progressive du français, Clé International, 2004 Grégoire, Maïa, Grammaire progressive du français, niveau intermédiaire, Clé International, 1995 Paris, Danièle, Foltète-Paris, Bruno, Environnement.com, Clé International, 2009 Penfornis, Jean-Luc, Danilo, Michel, Le français de la communication professionnelle, Clé International, 1993 Petrea, Elena, Le français à l’usage des agronomes, Editura „Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi, 2011 Limba franceză Cod. A.E.C.115 Număr de ore: semestrul I – 1/1 Număr de credite: 2 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu Cerinţe anterioare: Limba franceză nivel A2 (CECR) Competenţe: 1. Cunoaştere, înţelegere, explicare şi interpretare - însuşirea şi utilizarea adecvată a terminologiei de specialitate, precum şi a structurilor gramaticale aplicate si aplicabile limbajului de specialitate. - dobândirea competenţelor lingvistice implicate în procesul de interpretare şi traducere a textului de specialitate. 2. Instrumental-aplicative - comunicarea orală pe teme uzuale şi de specialitate; - folosirea diverselor modalităţi de comunicare adecvate unor potenţiale situaţii reale din domeniu; - stăpânirea tehnicilor de lucru cu instrumentele auxiliare: ghid de verbe, dicţionare etc.; -deprinderea abilităţii de documentare în limba franceză, în domeniul de specialitate. 3. Atitudinale - manifestarea unor atitudini pozitive faţă de domeniul agronomic prin promovarea unui sistem de valori culturale, morale si civice; - încurajarea dezvoltării profesionale prin accesul la circuitul informaţional internaţional; - valorificarea optimă şi creativă a propriului potenţial în activităţile de specialitate.

Conţinut (capitole): 1. Elemente de lexicologie. Formarea cuvintelor. Limbajele de specialitate. 2. Noţiuni de tehnica traducerii. Sintaxa textelor de specialitate. 3. Comunicare şi prezentare orală. Funcţii de limbaj / formule tip. 4. Texte de specialitate şi filme documentare cu tematică adecvată profilului: fitotehnie, management, marketing, turism, burse, finanţe. Bibliografie minimală: Cherifi, S., Girardeau, B., Mistichelli, M., Travailler en français en entreprise, Didier, 2009. Grégoire, Maïa, Grammaire progressive du français, niveau intermédiaire, Clé International, 1995. Penfornis, Jean-Luc, Danilo, Michel, Le français de l’entreprise, Clé International, 1991 Petrea, Elena, Le français à l’usage des agronomes, Editura „Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi, 2011. Limba engleză/English, as a second language Cod. A.E.C 115 Număr de ore: semestrul I – 1/1 Număr de credite: 4 Cerinţe de cunoaştere: Limba engleză; Competenţe profesionale specifice conferite de parcurgerea disciplinei 1. Cunoştinţe teoretice - Cunoaştere şi înţelegere: Dobândirea şi însuşirea de noţiuni esenţiale despre comunicare în limba engleză, cu aplicare in domeniul englezei de afaceri, cu accent pe noţiunile de lexic specifice acestuia circumscrise ştiinţelor vieţii. 2. Deprinderi dobândite - Explicare şi interpretare: Prin activităţile de seminar se facilitează asimilarea şi consolidarea de către studenţi a structurilor gramaticale ale limbii engleze 3. Abilităţi dobândite - Instrumental-aplicative: Articularea şi lărgirea capacităţii de comunicare eficientă, firească, operativă şi creatoare în limba engleză precum şi dezvoltarea şi utilizarea unor stiluri de negociere specifice 4. Atitudinale: Dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de rolul educaţiei în modelarea personalităţii umane; cultivarea unor atitudini pozitive faţă de semeni, de activităţile umane, de lume, etc; Dezvoltarea unor atitudini de comunicare eficientă şi de implicare în realizarea unor activităţi de grup Conţinut (enumerarea principalelor capitole): Articolul; Substantivul; Adjectivul; Pronumele; Numeralul; Adverbul; Prepozitia; Conjuncţia; Interjecţia. Bibliografie minimală: **** – Biology, Oxford University Press, 1999. Richard Side, Guy Wellman – Grammar and Vocabulary for Cambridge Advanced and Proficiency , Cambridge University Press, 2002. G. Veres, Anca Cehan, Iuliana Andriescu – A student’s companion to English Grammar, Editura Universităţii “Al. Ioan Cuza” – Iasi, 1996. Jeremy Harmer, Carol Lethaby – Just Listening and Speaking, Marshall Cavendish Education, 2005. Norman Coe – Oxford Living Grammar, Intermediate, Oxford University Press, 2009.

Limba engleză/English, as a second language Anul II – semestrul I-II: 1 oră seminar Agricultura / Biologie Număr de credite: 2 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu Cerinţe de cunoaştere: Limba engleză. Competenţe profesionale specifice conferite de parcurgerea disciplinei 1) Cunoştinţe teoretice - Cunoaştere şi înţelegere: Dobândirea şi însuşirea de noţiuni esenţiale despre comunicare în limba engleză, cu aplicare la domeniul agricol, cu accent pe noţiunile de lexic specifice acestuia circumscrise ştiinţelor vieţii. 2) Deprinderi dobândite - Explicare şi interpretare: Prin activităţile de seminar se facilitează asimilarea şi consolidarea de către studenţi a structurilor gramaticale ale limbii engleze 3) Abilităţi dobândite - Instrumental-aplicative: Articularea şi lărgirea capacităţii de comunicare eficientă, firească, operativă şi creatoare în limba engleză precum şi dezvoltarea şi utilizarea unor stiluri de negociere specifice specializării sunt obiective majore ale seminarului de limba engleză 4) Atitudinale: Dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de rolul educaţiei în modelarea personalităţii umane; cultivarea unor atitudini pozitive faţă de semeni, de activităţile umane, de lume, etc; Dezvoltarea unor atitudini de comunicare eficientă şi de implicare în realizarea unor activităţi de grup Conţinut (enumerarea principalelor capitole): Practical applications on texts related to the main field of study – biology, plant breeding Grammar and vocabulary exercises. Bibliografie Raymond Murphy, Essential Grammar in Use, Cambridge University Press, 2006. Norman Coe – Oxford Living Grammar, Intermediate, Oxford University Press, 2009. Jeremy Harmer, Carol Lethaby – Just Listening and Speaking, Marshall Cavendish Education, 2005. Martin Hewings, Grammar for CAE and Proficiency, Cambridge University Press, 2009. Charles Osborne, Carol Nuttall, CAE Practice Tests, Heinle, 2009. LIMBA ENGLEZA Cod. A.E.C. 214 Număr de ore: semestrul I-II – 1 oră seminar Număr de credite: 2 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu Competenţe profesionale specifice conferite de parcurgerea disciplinei 1. Cunoştinţe teoretice - Cunoaştere şi înţelegere: Dobândirea şi însuşirea de noţiuni esenţiale despre comunicare în limba engleză, cu aplicare in domeniul englezei de afaceri, cu accent pe noţiunile de lexic specifice acestuia circumscrise ştiinţelor vieţii. 2. Deprinderi dobândite - Explicare şi interpretare: Prin activităţile de seminar se facilitează asimilarea şi consolidarea de către studenţi a structurilor gramaticale ale limbii engleze 3. Abilităţi dobândite - Instrumental-aplicative: Articularea şi lărgirea capacităţii de

comunicare eficientă, firească, operativă şi creatoare în limba engleză precum şi dezvoltarea şi utilizarea unor stiluri de negociere specifice specializării sunt obiective majore ale seminarului de limba engleză 4. Atitudinale: Dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de rolul educaţiei în modelarea personalităţii umane; cultivarea unor atitudini pozitive faţă de semeni, de activităţile umane, de lume, etc; Dezvoltarea unor atitudini de comunicare eficientă şi de implicare în realizarea unor activităţi de grup Continut capitol Limbajul economic – introducere si repere; Globalizarea comertului; Globalizarea pietelor financiare; Intreprinderile si globalizarea; Probleme ecologice; Noi sectoare ale economiei ; Transporturile ; Marketing si distributie ; Publicitate; Mijloace de plata ; Export – import ; Bursa ; Asigurari ; Resurse Umane ; Relatiile sociale ; Diferite tipuri de societati comerciale; Concentrarea intreprinderilor; conducerea societatilor; Contabilitate; Aspecte juridice; Comert international; organizatii internationale; Marile blocuri comerciale; Economia, locurile de munca si avantajele sociale; Noul sistem monetar international; Riscul systemic; Explozia franchising-ului international ; Piete si massmedia ; Sindicatele in Regatul Unit si SUA; Infiintarea unei companii. Bibliografie Raymond Murphy, Essential Grammar in Use, Cambridge University Press, 2006; Andrei Bantas – English for Advanced Students, Editura Institutul European, Iasi, 1996; Norman Coe – Oxford Living Grammar, Intermediate, Oxford University Press, 2009; Jeremy Harmer, Carol Lethaby – Just Listening and Speaking, Marshall Cavendish Education, 2005; Martin Hewings, Grammar for CAE and Proficiency, Cambridge University Press, 2009; Charles Osborne, Carol Nuttall, CAE Practice Tests, Heinle, 2009; M. Marcheteau, M. Savio, J. P. Berman, O. Delbard, J.P. Danube, B. Demazet, English – Business & Economics, Pocket, 1994; *** - English for Business and Administration, Cavallioti Publishers, 2002; *** - Economics, Oxford University Press, 1999; Cynthia Beresford, Business Communication, BBC English, 1995. Limba spaniolă/Spanish, as a first language Număr de ore: Anul I – semestrul I-II: 1 oră curs, 1 oră seminar; Număr de credit : 4 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu Cerinţe de cunoaştere (promovarea prealabilă a unor alte discipline): Agricultura/ inginerie economica / TPPA anul I Competenţe 1. Însuşirea elementelor fundamentale ale morfosintaxei limbii spaniole; 2. Însuşirea lexicului fundamental al limbii spaniole şi a lexicului de bază în specialitatea economie si agronomie. 3. Aplicaţii practice de ordin lingvistic. Continut: Noţiuni de fonetică şi ortoepie ; Articolul; Substantivul; Adjectivul; Pronumele; Numeralul; Verbul.

Bibliografie Pablo Valencia, M. Weissenreider - En contacto, Houghton Miffin Company, Boston, 1988; Constantin Duhăneanu şi Elena Bălan Osiac - Limba spaniolă, vol.I şi II, Ed. Sylvi, 1994; Helene Hernandez, Spaniola Vorbită, Teora, 2003; Cristina Popa, Dragos Cojocaru, Prima ta gramatica – Limba Spaniolă, Polirom, 2005. Limba spaniolă/Spanish, as a second language Număr de ore: Anul II – semestrul I-II: 1 oră seminar Număr de credite : 2 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu Cerinţe de cunoaştere (promovarea prealabilă a unor alte discipline): – Enumerarea principalelor capitole: Elemente de fonetică.Elemente de morfologie. Elemente de sintaxa. Exerciţii lexicogramaticale şi de îmbogăţire a vocabularului general (la fiecare prelegere) Bibliografie minimală: Pablo Valencia, Franca Merlonghi, Maureen Weissenrieder, En Contacto, Houghton Mifflin Company, Boston, 1988; Helene Hernandez, Spaniola vorbita, Editura Teora, 2002; Dolores Galvez, Natividad Galvez, Teresa Infante, Isable Lopez, Amelia Montiel, Preparacion para el Diploma Inicial de Espanol Lengua Extranjera, Edelsa, Madrid, 1996. Limba germană/German Language Cod. A.E.C. 115 Număr de ore: Anul I (optional): 2 semestre, 1 ora curs, 1 ora seminar Număr de credite: 4 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu Cerinţe de cunoaştere: – Conţinut (enumerarea principalelor capitole): Elemente de fonetică. Elemente de morfologie. Elemente de sintaxa. Ordinea cuvintelor în propoziţie şi frază. Limbaje de specialitate. Sintaxa textelor ştiinţifice. Noţiuni de tehnica traducerii. Aplicaţii practice pe texte de specialitate adecvate profilului. Bibliografie minimală: Maria Moraru, Limba germană. Curs intensiv pentru începători ( cu şi fără profesor), vol.2, Iaşi, Editura “Ion Ionescu de la Brad”, 2000. Maria Moraru, Limba germană. Introducere în limbajul tehnic agricol, anul I –, 2001, Iaşi. (lito) Limba germană/ as a first language Cod. A.E.C. 214 Număr de ore: Anul II (opţional): 2 semestre, 1 orã seminar

Număr de credite: 2 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu Cerinţe de cunoaştere: Limba germană. Conţinut (enumerarea principalelor capitole): Elemente de fonetică. Elemente de morfologie. Elemente de sintaxa. Ordinea cuvintelor în propoziţie şi frază. Limbaje de specialitate. Sintaxa textelor ştiinţifice. Noţiuni de tehnica traducerii. Aplicaţii practice pe texte de specialitate adecvate profilului. Bibliografie minimala: Maria Moraru, Limba germană. Curs intensiv pentru începători (cu şi fără profesor), vol.2, Iaşi, Editura “Ion Ionescu de la Brad”, 2000. Maria Moraru, Limba germană. Introducere în limbajul tehnic agricol, anul I – 2001, Iaşi. (lito) Limba italiană (nivel începător) Cod. A.E.C. 115 Număr de ore: semestrul I-II – 1/1 Număr de credite: 4 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu Anul: I Specializarea: Agricultură, IEA, TPPA, Biologie Cerinţe anterioare: Competente: ¾ Îmbogăţirea cunoştinţelor de limbă italiană cu elemente de construcţie a comunicării noi, cu accent pe: lexic de specialitate, organizarea discursului profesional; ¾ Identificarea, în mesaje orale şi texte scrise de profil, a ideilor principale şi a informaţiilor / detaliilor specifice, şi corelarea lor, în mod coerent, pentru a rezolva o sarcină de lucru; ¾ Conştientizarea rolului limbii italiene ca mijloc de acces la piaţa muncii Conţinut (capitole): forme di saluto, ordinare al ristorante, presentarsi, chiedere e fornire informazioni su come raggiungere un luogo; raccontare, informarsi, accettare un invito, Bibliografia minimala Conforti, Corrado& Linda Cusimano: Linea diretta. Corso d’italiano per principianti. 1a & 1 b, Guerra Edizioni, Perugia, 2005. Serriani, Luca, Valeria della valle, Guiseppe Patota: L’italiano parlato e scritto, Archimede Edizioni, Mondadori, 2003. Săndulescu, Mariana: Gramatica limbii italiene prin exerciţii cu cheie, Meteor Press, Bucureşti, 2002. Limba italiană (nivel mediu) Cod. A.E.C. 214 Anul: II Număr de ore: semestrul I-II – 1 oră seminar Număr de credite: 2 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu

Specializarea: Agricultură, IEA, TPPA, Biologie Cerinţe anterioare: Limba italiana A1 Competente: ¾ Îmbogăţirea cunoştinţelor de limbă italiană cu elemente de construcţie a comunicării noi, cu accent pe: lexic de specialitate, organizarea discursului profesional; ¾ Identificarea, în mesaje orale şi texte scrise de profil, a ideilor principale şi a informaţiilor / detaliilor specifice, şi corelarea lor, în mod coerent, pentru a rezolva o sarcină de lucru; ¾ Conştientizarea rolului limbii italiene ca mijloc de acces la piaţa muncii Conţinut (capitole): Ricominciamo; Tutte a te capitano!; Volevo chiederLe una cortesia!; Vuole laschiare un messaggio?; Com’e` successo?; Non so che dirLe!; C’e` stato un furto; Se me l’avessi ditto prima Bibliografia minimala Conforti, Corrado& Linda Cusimano: Linea diretta. Corso d’italiano a livello medio. 2, Guerra Edizioni, Perugia, 2010. Serriani, Luca, Valeria della valle, Guiseppe Patota: L’italiano parlato e scritto, Archimede Edizioni, Mondadori, 2003. Săndulescu, Mariana: Gramatica limbii italiene prin exerciţii cu cheie, Meteor Press, Bucureşti, 2002.

2.3. Tehnologia prelucrării produselor agricole 2. 3.1. Prezentarea sintetică a planurilor de învăţământ Anul I Discipline obligatorii: Matematică; Matematică şi statistică; Chimie anorganică şi analitică; Chimie organică; Biochimie; Chimie fizică şi coloidală; Informatică aplicată; Geometrie descriptivă şi Desen tehnic; Biofizică; Fenomene de transfer; Chimia alimentelor; Elemente de inginerie mecanică 1; Practică; Educaţie fizică. Opţionale (la alegere): Limba străină (engleza, franceza, germana); Botanica si Fiziologie vegetala/Ecologie şi protecţia mediului. Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic (DPPD)(opţional) : Psihologia educaţiei; Pedagogie I Anul II Discipline obligatorii: Biochimia alimentelor; Elemente de inginerie electrică 1; Microbiologie generală; Microbiologie specială; Elemente de inginerie mecanică 2; Materii prime vegetale 1; Materii prime vegetale 2; Materii prime animale 1; Materii prime animale 2; Instalaţii frigorifice şi climatizări 1; Operatii unitare în industria alimentară 1; Operatii unitare în industria alimentară 2; Tehnologii generale în industria alimentară; Practică; Educaţie fizică. Opţionale (la alegere): Limba străină. Anul III Discipline obligatorii: Ambalaje şi design în industria alimentară; Utilaje în industria alimentară 1; Utilaje în industria alimentară 2; Instalaţii frigorifice şi climatizări 2; Tehnologie si control in industria vinului; Politici şi strategii globale de securitate alimentară; Principii şi metode de conservare a produselor alimentare; Tehnologia prelucrării produselor vegetale 1; Tehnologia prelucrării produselor vegetale 2; Tehnologia prelucrării legumelor si fructelor; Legislaţie şi protecţia consumatorilor; Elemente de inginerie electrică 2; Practică. Opţionale (la alegere): Psihologia alimentaţiei umane/Biotehnologii alimentare/Analize senzoriale; Plante condimentare si aromatice/ Principiile nutriţiei umane/ Inocuitatea produselor alimentare. Facultative: Limba străină. DPPD(opţional) : Instruire asistată de calculator; Managementul clasei de elevi; Practică pedagogică in invatamantul preuniversitar obligatoriu (1;2); Examen de absolvire : nivelul 1. Anul IV Discipline obligatorii: Tehnologia laptelui şi a produselor derivate 1; Tehnologia laptelui şi a produselor derivate 2; Tehnologia cărnii şi a preparatelor din carne 1; Tehnologia cărnii şi a preparatelor din carne 2;

Tehnologie si control in industria berii si a distilatelor; Controlul calităţii alimentelor de origine animală; Controlul calităţii alimentelor de origine vegetală; Contabilitate; Management; Marketing; Managementul calitatii alimentelor; Economia si filiera produselor alimentare; Practică proiect. Discipline opţionale: Ecotoxicologia produselor alimentare ; Aditivi şi ingrediente în industria alimentară. Facultative: Limba străină, Analiză instrumentală; Elemente de dimensionare mecanică şi tehnologică. 2.3.2. Descrierea sintetică a disciplinelor de studiu ANUL I DISCIPLINE OBLIGATORII Matematică / Mathematics Cod. A.T.F.101 Număr de ore: semestrul I – 2/2 Număr de credite: 4 Procedura de evaluare a cunostintelor: examen Cerinte de cunoastere, promovarea prealabila a disciplinelor: - recomandate: matematica nivel liceu. Conţinut (capitole principale): Mulţimi. Relaţii. Funcţii. Elemente de algebra abstractă. Elemente de algebră liniară. Elemente de programare liniară. Grafuri şi reţele. Bibliografie minimală: Burdujan I. - Matematici cu aplicaţii in biologie, Ed. PIM, Iasi, 2002. Ion D. Ion, s.a. - Elemente de algebră liniară şi programare liniară, E.D.P. Bucureşti, 1973. Matematică si statistică/ Mathematics and statistics Cod. A.T.F.102 Număr de ore: semestrul I – 2/2 Număr de credite: 4 Procedura de evaluare a cunostintelor: examen Cerinte de cunoastere, promovarea prealabila a disciplinelor: - recomandate: matematica nivel liceu. Conţinut (capitole principale): Elemente de teoria probabilităţilor. Statistică matematică. Elemente de statistică descriptivă. Elemente de statistică inferenţială Bibliografie minimală: Burdujan I. - Matematici cu aplicaţii in biologie, Ed. PIM, Iasi, 2002. Ion D. Ion, s.a. - Elemente de algebră liniară şi programare liniară, E.D.P. Bucureşti, 1973. Chimie anorganică şi analitică/ Inorganic and analytical chemistry Cod. A.T.F. 103 Număr de ore: semestrul I – 2/2

Număr de credite: 5 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Cerinţe: Cunoştinţe generale de chimie, fizică şi matematică. Conţinut: Structura atomului, sistemul periodic al elementelor, legături chimice, reacţia chimică, sisteme disperse omogene, elemente şi combinaţi Bibliografie minimală: Trofin Alina - Chimie anorganică, curs, Ed. "Ion Ionescu de la Brad" Iaşi, 2005 Afusoae Iulia, Trofin Alina – Chimie, curs, U.S.A.M.V. Iaşi, Ed. Ion Ionescu de la Brad, 2001 Trofin Alina, Ungureanu Elena – Chimie anorganica si analitica, PIM, 2011. Chimie organică / Organic chemistry Cod. A.T.F. 104 Număr de ore: semestrul I – 2/2 Număr de credite: 5 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Cerinţe: Cunoştinţe generale de chimie, fizică şi matematică. Conţinut: Introducere în studiul chimiei organice. Hidrocarburi. Combinaţii cu funcţiuni monovalente (Compuşi hidroxilici. Eteri şi tioeteri. Amine). Combinaţii cu funcţiuni dişi trivalente - Compuşi carbonilici. Acizi carboxilici. Derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici. (Esteri. Amide). Compuşi organici cu funcţiuni mixte. (Aminoacizi. Hidroxiacizi. Hidroxialdehide şi hidroxicetone). Compuşi heterociclici. (Principalele tipuri de compuşi heterociclici. Reprezentanţi importanţi din punct de vedere biologic) Bibliografie minimală: Maria Savu – Biochimie vegetală, curs, litografiat U.A.M.V. Iaşi, uz intern, 1994. Maria Savu, Iulia Afusoae, Antoanela Nechita Patraş, Alina Trofin, Ioan Marcu – Biochimie vegetală, lucrări practice, litografiat U.Ş.A.M.V. Iaşi, uz intern, 2000. Biochimie / Biochemistry Cod. A.T.F. 105 Număr de ore: semestrul II – 1/1 Număr de credite: 4 Procedura de evaluare a cunostintelor: examen Cerinţe: Chimie generală, chimie organică, fizică, matematică Conţinut (enumerarea principalelor capitole): Introducere în studiul biochimiei. Legături chimice în biomolecule. Biomolecule organice cu rol plastic şi energetic - Glucide, Lipide, Protide. Biomolecule organice cu rol informaţional - Acizi nucleici, Efectori biochimici - Vitamine, Hormoni, Enzime. Biomolecule de origine secundară. Metabolismul- Metabolismul intermediar al glucidelor, lipidelor, protidelor.

Bibliografie minimală: Maria Savu – Biochimie vegetală, curs, litografiat U.A.M.V. Iaşi, uz intern, 1994. Maria Savu, Iulia Afusoae, Antoanela Nechita Patraş, Alina Trofin, Ioan Marcu – Biochimie vegetală, lucrări practice, litografiat U.Ş.A.M.V. Iaşi, uz intern, 2000. Chimie fizică şi coloidală / Physical and colloidal chemistry Cod. A.T.F.106 Număr de ore: semestrul I –2/2 Număr de credite: 4 Procedura de evaluare a cunostintelor: examen Cerinţe: Cunoştinţe generale de chimie, fizică şi matematică. Conţinut (enumerarea principalelor capitole): Stări de agregare, termodinamica chimică, cinetica chimică, sisteme disperse omogene, electrochimie, separarea prin precipitare, procedee cromatografice; fenomene interfazice, sisteme disperse eterogene, sisteme microeterogene. Bibliografie minimală: Trofin Alina – Chimie fizica si coloidala, curs, Ed. PIM, 2011. Trofin Alina – Chimie fizica si coloidala, lucrari practice, Ed. PIM, 2008. Ungureanu Elena, Trofin Alina – Chimia fizica teoretica si aplicativa a sistemelor disperse si a fenomenelor de transport, Ed. PIM, 2012. Informatică aplicată / Applied information technology Cod. A.T.F.107 Număr de ore: semestrul I –1/2 Număr de credite: 4 Procedura de evaluare a cunostintelor: colocviu Cerinţe de cunoaştere, promovarea prealabila a disciplinelor: Conţinut (capitole principale): Prelucrarea electronică a datelor. Hardware. Software. Organizarea informaţiilor pe disc. Procesare de text. Calcul Tabelar. Bibliografie minimală: Călin, M. - Informatică. Bazele utilizării calculatoarelor, Sakura, 2001. Sanders, H.D. - Computers Today, McGraw-Hill, 1985. Winter, R., Winter, P. - Utilizare Microsoft Office, Teora, 1995. Geometrie descriptivă şi desen tehnic / Descriptive geometry and tehnical design Cod. A.T.F.108 Număr de ore: semestrul I –2/1/1 Număr de credite: 5 Procedura de evaluare a cunostintelor: examen/proiect Cerinţe de cunoaştere: Geometrie plana si in spatiu Conţinut (enumerarea principalelor capitole) Sisteme de proiectie. Proprietatile geometrice ale proiectiilor. Reprezentarea punctului. Reprezentarea dreptei. Planul. Metode de transformare a proiectiilor.

Reprezentarea corpurilor geometrice. Desfasurarea suprafetelor corpurilor geometrice. Intersectii de elemente geometrice, suprafete si corpuri. Reprezentarea axonometrica. Norme generate de reprezentare in desenul tehnic. Intocmirea desenului la scara. Cotarea desenului tehnic industrial. Alcatuirea desenelor tehnice. Desenul de ansamblu. Asamblari nedemontabile si demontabile. Reprezentarea si cotarea rotilor dintate si a angrenajelor.Reprezentarea si cotarea lagarelor si a dispozitivelor de ungere.Reprezentarea şi cotarea elementelor de etansare. Tolerante si ajustaje. Reprezentari schematice. Bibliografie minimală: Popa C., Onofrei Ligia, Popa I., 1991 - Geometrie descriptivă. Curs, Institutul Politehnic „Gh. Asachi", laşi. Popa C., Strobel Gh., Romanescu Camelia, Anghel A., Onofrei Ligia, Danila Wanda, Pruna L., Antonescu I., 1996 - Desen tehnic, Universitatea Tehnică, laşi. Biofizica / Biophysics Cod: A.T.F.109 Număr de ore: semestrul I – 2/1 Număr de credite: 4 Procedura de evaluare a cunostintelor: examen Cerinţe de cunoaştere: fizică, matematică, studiate în liceu, la nivel mediu de dificultate. Conţinut: Mecanică. Electricitate şi Magnetism. Agrometeorologia. Bibliografie: Sears, F.W., Zemansky, M.W., Young, H.D. 1983, Fizică, EDP, Bucureşti. Halliday, D., Resnick, R. 1975, Fizică, Ed.Did.Ped., Bucureşti. Cojocaru N. 2003-2005, Note de curs. Fenomene de transfer / Transfer phenomena Cod: A.T.F.110 Număr de ore: semestrul II – 2/2 Număr de credite: 4 Procedura de evaluare a cunostintelor: examen Cerinţe de cunoaştere: fizică, matematică, studiate în liceu, la nivel mediu de dificultate. Conţinut: Noţiuni fundamentale; Principiul întâi;Principiul al II-lea pentru procese cvasistatice – reversibile;-Principiul al III-lea al termodinamicii; Aplicaţii ale termodinamicii ale proceselor cvasistatice – reversibile; Principiul al II-lea pentru procesele nestatice – ireversibile; Tranziţii de fază; Noţiuni de termodinamica proceselor ireversibile. Bibliografie: Sears, F.W., Zemansky, M.W., Young, H.D. 1983, Fizică, EDP, Bucureşti. Halliday, D., Resnick, R. 1975, Fizică, Ed.Did.Ped., Bucureşti. Cojocaru N. 2003-2005, Note de curs.

Chimia alimentelor / Food chemistry Cod: A.T.F: 111 Numar ore: Semestrul II – 2/2 Numar credite: 4 Forma de examinare: colocviu Cerinţe de cunoaştere: chimie anorganică;chimie organică;chimie fizică şi coloidală; biochimie Conţinut: Principalele caracteristici chimice ale legumelor şi fructelor, ale cerealelor şi produselor derivate (de panificaţie şi patiserie), ale zahărului, mierii de albine şi produselor derivate (dulciuri), ale uleiurilor vegetale şi grăsimilor animale, ale peştelui, cărnii şi produselor derivate, ale ouălor, laptelui şi produselor derivate Bibliografie: A.L. C. Banu – Tratat de Chimia Alimentelor,Editura AGIR, 1992. Lucia Trincă- Chimia alimentelor-Manual de lucrări practice, Editura Tehnopress, Iaşi, 2004. Elemente de inginerie mecanică I Cod: A.T.F: 112 Numar ore: Semestrul II – 2/2 Numar credite: 4 Forma de examinare: examen Cerinţe anterioare: Matematică; Fizică; Competenţe: - Cunoaşterea principalelor materiale şi semifabricate, utilizate în construcţia utilajelor din industria alimentară, precum şi a metodelor de prelucrare a acestora; - Aptitudini privind măsurarea dimensiunilor liniare şi unghiulare, în tehnică. - Cunoaşterea metodelor şi sistemelor de ungere, precum şi a principalelor tipuri de lubrifianţi. - Stăpânirea cunoştinţelor de bază privind acţionările hidraulice şi pneumatice. Conţinut (capitole): Materiale şi semifabricate utilizate în construcţia utilajelor pentru procesarea produselor de origine agricolă; Metode de prelucrare a materialelor; Protecţia suprafeţelor împotriva coroziunii; Noţiuni de mecanică teoretică; Noţiuni de toleranţe şi ajustaje; Noţiuni cu privire la măsurarea dimensiunilor în tehnică; Elemente de tribologie; Acţionări hidraulice şi pneumatice. Bibiografie: Stoian L. Şi col. – Tehnologia materialelor - Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980. Dragu D. şi col.,– Toleranţe şi măsurători tehnice - Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980. Gafiţanu M. I col.,– Organe de maşini vol.1 - Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981.

Practică tehnologică în domeniu Cod: A.T.D 113 Numar ore: Semestrul II – 90 ore Numar credite: 4 Forma de examinare: colocviu Educaţie fizică: Cod: A.T.C. 110 Număr de ore: I+II 1 oră lucrări Număr de credite: 3 Forma de examinare: colocviu OPŢIONALE (LA ALEGERE): Limba străină – fişele disciplinelor se regăsesc la final Cod: A.T.C. 115 Număr de ore: I+II- 1/1 Număr de credite: 2 Forma de examinare: colocviu Botanică şi fiziologie generală Cod: A.T.C. 116 Număr de ore: I+II- 2/1 Număr de credite: 3 Forma de examinare: colocviu Ecologie şi protecţia mediului /Ecology and Environement Protection Cod. A.T.C.113 Număr de ore: semestrul II –2/1 Număr de credite: 2 Procedura de evaluare a cunostintelor: examen Cerințe anterioare – Fizica şi Agrometeorologie, Botanica, Chimie generală. Competenţe - însuşirea terminologiei specifice disciplinei, identificarea şi descrierea particularităţilor ecologice ale diferitelor tipuri de ecosisteme, analiza calitativă și cantitativă a ecosistemelor, identificarea surselor de poluare și a principalilor poluanți, utilizarea de mijloace, metode şi criterii adecvate pentru a evalua efectele poluării, oferirea de soluții la problemele ridicate de poluare, organizarea activităţii de cercetare ştiinţifică pe teren şi în laborator precum şi utilizarea aparaturii de laborator specifice domeniului, formarea de deprinderi şi convingeri juste cu privire la protecţia şi conservarea mediului ambiant. Conţinut: Ecologia ca ştiinţă biologică. Ecosistemul: concept, structură, funcţii, dinamică. Organismele şi mediul de viaţă. Tipuri de ecosisteme (Ecosistemul agricol). Acţiunea negativă ale omului în ecosisteme (poluarea); Gospodărirea resurselor naturale. Dezvoltarea durabilă. Protecţia mediului.

Bibliografie minimală: Liana Doina Toma, 2009 – Ecologie şi protecţia mediului. Edit. Pim, Iaşi. Şchiopu Dan, Vasile Vîntu (coord.) – Ecologie şi protecţia mediului. Ed. “Ion Ionescu de la Brad” Iaşi, 2002. Vîntu Vasile - Ecologie şi protecţia mediului. Ed. “Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi, 2000. Pregătire psihopedagogică (opţional) Psihologia educaţiei / Psychology of education-fişa disciplinei la sfârşit Cod. A.A.C.118 Număr de ore: semestrul I –2/2 Număr de credite: 5 Procedura de evaluare a cunostintelor: examen Pedagogie I/Pedagogy-fişa disciplinei la sfârşit Cod. A.A.C.119 Număr de ore: semestrul II – 2/2 Număr de credite: 5 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen ANUL II DISCIPLINE OBLIGATORII Biochimia alimentelor / Food biochemistry Cod: A.T.S: 201 Numar ore: Semestrul II – 2/1 Numar credite: 4 Forma de examinare: colocviu Cerinţe de cunoaştere. Cunoştinţe anterioare necesare: chimie anorganică;chimie organică;chimie fizică şi coloidală;biochimie Conţinut: Procese generale de metabolizare a glucidelor, a lipidelor, a proteinelor, a acizilor nucleici in organism. Bibliografie: C. Banu – Biochimia Produselor Alimentare,Editura Tehnică,Bucureşti,1988. O. Popescu, L.C. Trincă- Biochimie, vol.II, curs lito,UAMV, Iaşi, 1997. L.C. Trincă, E. Ivas, F. Cura -Tehnici de laborator în biochimia animală ISBN 9738490-55-3 Editura Pim, 2003. ELEMENTE DE INGINERIE ELECTRICĂ Cod: A.T.S: 202 Numar ore: Semestrul II – 2/2 Numar credite: 4 Forma de examinare: examen Competențe Înţelegerea şi utilizarea fundamentelor de matematică, fizică, tehnica măsurării. Înţelegerea, utilizarea, proiectarea şi dezvoltarea de aplicaţii pentru dispozitivele

şi

circuitele electronice analogice şi numerice. Înţelegerea, utilizarea şi dezvoltarea de aplicaţii pentru prelucrarea şi analiza semnalelor analogice şi numerice în electronica aplicată. Testarea si utilizarea circuitelor specifice electrotehnicii aplicate. Înţelegerea, utilizarea programelor şi aplicaţiilor specifice ingineriei electrice. Să colecteze şi să interpreteze date relevante din electrotehnica aplicată, să aibă capabilitatea de a detecta, formula şi rezolva o problemă de electrotehnica, cu posibilitatea de comunicare a ideilor, problemelor şi soluţiilor atât unei audienţe specializate cât şi uneia nespecializate, folosind tehnici ce implică informaţii cantitative şi calitative. Conţinutul disciplinei Electrostatica ; Circuite electrice de curent continuu; Circuite electrice de curent alternativ; Circuite trifazate; Magnetism şi electromagnetism. Bibliografie Creţu A. – Electrotehnică şi maşini electrice. – Curs, Rotaprint IP, Iaşi, 1990. Kuzneţov M. I. – Electrotehnică industrială. Ed. Tehnică., Bucuresti. Cristea Gh. si colab. – Elemente fundamentale de fizică. Vol. II, Ed. Dacia, 1985. Vasilache V. - Electrotehnică şi maşini electrice. – Îndrumar de laborator, Rotaprint IP, Iaşi, 1982. Haba P. - Electrotehnică şi maşini electrice. – Îndrumar de laborator, Rotaprint IP, Iaşi, 1985. Microbiologie generală şi specială/Microbiology Cod. A.T.D.203-204 Număr de ore: semestrul I – 2/2; semestrul I – 2/2; Număr de credite: 8 Procedura de evaluare a cunostintelor: examen Cerinţe de cunoaştere: Botanică, Chimie, Biochimie, Fizică, Genetică Conţinut (principalele secţiuni ale disciplinei): Obiectul de studiu. Istoric. Relaţii cu alte ştiinţe.Microorganisme utilizate în industrializarea produselor agricole: bacterii, levuri, mucegaiuri. Compoziţia chimică a microorganismelor, nutriţia, izolarea şi obţinerea de culturi pure, factorii de control al creşterii microorganismelor. Procese metabolice ale microorganismelor şi aplicaţii în industria alimentară (fermentaţiile alcoolică, lactică, propionică, butirică şi fermentaţiile oxidative). Microbiologia alimentelor (lapte, carne, ouă, vin, alcool, bere, produse de panificaţie, produse zaharoase, ulei, fructe, legume, conserve). Controlul microbiologic al produselor alimentare. Bibliografie: Hatman M. - Microbiologie - Lucrări practice, Universitatea Agronomică Iaşi - Centrul de multiplicare, Iaşi, 1990. Hatman M., Ulea E. - Microbiologie - Curs, Universitatea Agronomică Iaşi – Centrul de multiplicare, Iaşi, 1993. Zarnea Gh. - Tratat de microbiologie generală, Ed. Academiei Române, Bucureşti, Vol. I - 1983, Vol. II - 1984, Vol. III - 1986, Vol. IV - 1990,Vol.V - 1994.

Elemente de inginerie mecanică II; Cod. A.T.D.205 Număr de ore: semestrul I – 2/2 Număr de credite: 4 Procedura de evaluare a cunostintelor: examen Cerinţe anterioare: Matematică; Fizică; Desen tehnic; Elemente de inginerie mecanicăI; Competenţe: - Aptitudini privind efectuarea calculelor de dimensionare, verificare şi aflare a forţelor şi momentelor pentru solicitările simple, la care sunt supuse piesele utilajelor şi instalaţiilor pentru prelucrarea produselor de origine agricolă. - Stăpânirea cunoştinţelor privind construcţia şi funcţionarea organelor de maşini şi a unor mecanisme, din componenţa utilajelor şi instalaţiilor pentru prelucrarea produselor de origine agricolă; - Cunoaşterea din punct de vedere constructiv şi funcţional, a organelor pentru circulaţia şi reglarea circulaţiei fluidelor; Conţinut: Noţiuni introductive de rezistenţa materialelor; Solicitarea de întinderecompresiune; Solicitarea de forfecare; Momente statice, Momente de inerţie, Module de rezistenţă; Solicitarea de încovoiere a barelor drepte; Solicitarea de răsucire a (torsiune) barelor drepte; Asamblări nedemontabile; Asamblări demontabile; Aamblări elastice; Organe ale mişcării de rotaţie; Organe pentru transmiterea mişcării de rotaţie. Organe pentru circulaţia şi reglarea circulaţiei fluidelor; Noţiuni de mecanisme. Bibliografie minimală: Buzdugan Gh. – Rezistenţa materialelor. Editura academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1986. Gafiţanu M. I col.– Organe de maşini vol I. Editura Tehnică, Bucureşti, 1981. Gafiţanu M. I col.– Organe de maşini vol. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983. Popovici Gh.A., 2000 - Mecanisme cu legături superioare - Note de curs Universitarea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi. Materii prime vegetale 1 şi 2/Vegetable raw material Cod: A.T.S.206-207 Număr de ore: semestrul I – 2/2; semestrul II – 2/2 Număr de credite: 8 Procedura de evaluare a cunoştintelor: examen Cerinţe de cunoaştere, promovarea prealabilă a unor alte discipline: Botanică, Biofizică, Biochimia, Microbiologie, Matematică Competenţe: 1. Cunoştinţe teoretice - Cunoaştere şi înţelegere: - Asolamentul cunoaşte şi recunoaşte materiile prime după aspectul lor morfologic ; - Este în măsură să aprecieze materiile prime din punct de vedere anatomic. 2. Abilităţi dobândite - Instrumental-aplicative: - În funcţie de clasa de calitate poate hotărî destinaţia materiilor prime vegetale 3. Atitudinale: -Să aibă o atitudine corectă în utilizarea materiilor prime pentru siguranţa şi securitatea

alimentară a populaţiei şi protejarea mediului. 4 Deprinderi dobândite - Explicare şi interpretare: - Este înmăsură să determine indicatorii fizici, chimici şi biochimici ai materiile prime şi să stabilească clasa de calitate. Conţinut (enumerarea principalelor secţiuni/capitole/teme ale disciplinei): Probleme generale: obiectul disciplinei, importanţă. Factorii care determină obţinerea materiilor prime. Materii prime din grupa cerealelor. Importanţă, răspândire, morfologia şi anatomia fructelor. Principalele specii de cereale. Grâul. Morfologia, anatomia şi compoziţia chimică a materiei prime. Materii prime de la plantele leguminoase pentru boabe. Specii cultivate. Suprafeţe şi producţii. Materii prime provenite de la plantele producătoare de grăsimi. Importanţă, suprafeţe, producţii. Materii prime de la plantele textile. Suprafeţe, producţii, indici de calitate. Materii prime de la plantele tuberculifere şi rădăcinoase. Cartoful. Importanţă, morfologie, anatomie. Materii prime obţinute de la tutun, hamei şi plante medicinale. Importanţă, compoziţie chimică. Bibliografie Axinte M., Roman V.G., Borcean I., Muntean L.S. ,2006 – Fitotehnie, Edit I.I.B., Iaşi. Banu C., şi colab.1999 – Manualul inginerului din industria alimentară. Ed. Tehnica, Bucureşti. Bereşiu Ileana, Bendorf Florica, Frumuţelu L., 1993 – Materii prime vegetale pentru prelucrarea industrială şi casnică. Ed. Ceres, Bucureşti. Bîlteanu Gh., 1998 – Fitotehnie, vol. I, Edit. Ceres, Bucureşti. Bîlteanu Gh., 1993 – Fitotehnie, vol. II, Edit. Ceres, Bucureşti. Materii prime animale / Animals row materials Cod. A.T.S. 208-209 Număr de ore: semestrul I – 2/2; semestrul II – 2/1 Număr de credite: 7 Procedura de evaluare a cunostintelor: examen şi colocviu Conţinut: Sistematica zoologică; Însuşirile morfologice şi productive ale animalelor; Fiziologia producţiilor la animale; Reproducţia animalelor; Creşterea tineretului; Ameliorarea genetică a animalelor; Igiena animalelor; Tehnologia creşterii şi exploatării taurinelor pentru lapte; Tehnologia creşterii şi exploatării taurinelor pentru carne; Tehnologia creşterii şi exploatari ovinelor şi caprinelor; Tehnologia creşterii şi exploatării suinelor; Tehnologia creşterii şi exploatării păsărilor; Sisteme de apreciere a calităţii laptelui în UE ; Sisteme de apreciere a calităţii cărnii şi ouălor în UE. Bibliografie Georgescu Gh. şi colab. - Tratat de creşterea bovinelor. Vol. I,II,III, IV. Ed. Ceres, Bucureşti, 1988, 1989, 1995, 1999. Gîlcă I. - Zootehnie. Edit. Vasilana '98, Iaşi, 2001. Gîlcă I. - Zootehnie specială. Edit. Vasiliana '98. Iaşi, 2001. Gîlcă I., Dragotoiu D. - Tehnologii de creştere şi exploatare a animalelor. Edit. ECA Bucureşti, 2003. Gilca I., Dolis M. – Tehnologii de crestere a animalelor. Edit. ALFA, Iasi, 2006. Maciuc V. – Managementul creşterii bovinelor. Edit. Alfa, Iaşi, 2006.

Nistor Gh. – Zootehnie specială. Edit. Mirton, Timişoara, 1995. Pascal C. – Tehnologia creşterii ovinelor. Edit. Corson, Iaşi, 1998. Stan Tr. - Tehnologia creşterii suinelor.Edit. U.A.M.V. Iaşi, 1992. Stoica, I. – Nutriţia şi alimentaţia animalelor. Edit. Coral, Sanivet, Bucureşti, 1997. Taftă V. - Creşterea şi exploatarea intensivă a ovinelor şi caprinelor. Ed. Ceres, Bucureşti, 1993. Usturoi M.G., Păduraru G. – Tehnologii de creştere a păsărilor. Edit. Alfa, Iaşi, 2005. Vacaru-Opriş I. – Tratat de Avicultură, Vol. I, II, Edit. Ceres, Bucureşti, 2002. Instalatii frigorifice şi climatizări 1 Cod: AT.S. 210 Număr ore: Semestrul II – 2/1 Număr credite: 4 Forma de examinare: examen Cerinţe anterioare: matematică, fizică Competenţe: • cunoaşterea notiunilor fundamentale referitoare la sistemele de racire si climatizare; • cunoasterea metodelor de conservare prin frig a produselor alimentare; • cunoasterea comportarii alimentelor în contextul proceselor de refrigerare sau congelare. Conţinut (capitole curs): Noţiuni introductive de termodinamică. Primul principiu al termodinamicii. Principiul al doilea al termodinamicii ; Gaze perfecte. Gaze reale. Vapori. Compresoare ; Transferul de căldură ; Instalaţii frigorifice: introducere, agenţi frigorifici, instalaţii frigorifice cu comprimare mecanică ; Instalaţii de climatizare ; Frigul artificial si produsele alimentare. Proprietăţi termofizice ale produselor alimentare.Refrigerarea. Congelarea. Liofilizarea Bibliografie minimală Chiriac,F. Instalaţii frigorifice, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1981. Iliescu Gh., Vasile C., Caracteristici termofizice ale produselor alimentare, Editura Tehnică, Bucuresti, 1982. Leonăchescu, N., Termotehnica, EDP, Bucuresti, 1981. Porneala, S. s.a Tehnologia utilizării frigului artificial Univ. Galati (1986). Porneală,S., Porneală,D. Instalaţii frigorifice şi climatizări în industria alimentară. Teorie şi aplicaţii numerice Ed. Alma, Galaţi, 1997. Roşca R. Instalaţii frigorifice şi de climatizare. Ed. “Ion Ionescu de la Brad” Iaşi, 2007. Trott A.R., Welch T. Refrigeration and air conditioning. Buterworth –Heinemann, Oxford, 2000. Operaţii unitare şi aparate în industria alimentară 1 şi 2 Cod: A.T.D. 211-212 Număr ore: Semestrul II – 2/2; Semestrul II – 2/2; Număr credite: 5+3 Forma de examinare: examen

Competenţe profesionale specifice 1. Cunoştinţe teoretice - Cunoaştere şi înţelegere: - Cunoasterea şi înţelegerea noţiunilor, tehnicilor si metodelor speficice disciplinei; - Cunoasterea şi înţelegerea operaţiilor unitare, a construcţiei şi funcţionării aparatelor folosite în cadrul tehnologiilor pentru industria alimentară; - Cunoasterea şi exploatarea adecvată a aparatelor şi echipamentelor folosite în cadrul tehnologiilor pentru industria alimentară; - Familiarizarea cu termenii şi noţiunele de specialitate din domeniul ingineriei alimentare; 2. Deprinderi dobândite - Explicare şi interpretare: - Fundamentarea noţiunilor teoretice privind operaţiile unitare specifice proceselor tehnologice din industria alimentară; - Explicarea proceselor de lucru specifice aparatelor şi instalaţiilor din domeniul ingineriei produselor alimentare; - Explicarea construcţiei şi funcţionării aparatelor şi echipamentelor din ingineria alimentară; - Fundamentarea noţiunilor teoretice specifice domeniului; - Interpretarea rezultatelor experimentale obţinute în cadrul lucrărilor de laborator. 3.Abilităţi dobândite - Instrumental-aplicative: - Abilităţi dobândite pentru lucrul cu aparate, echipamente maşini şi sisteme moderne destinate ingineriei alimentare; - Capacitate sporită de învăţare intuitivă, bazată pe analogii, exemple diverse si similitudini; - Folosirea tehnicilor moderne de proiectare a utilajelor şi liniilor tehnologice destinate procesării produselor alimentare. 4. Atitudinale: - Dezvoltarea aptitudinilor de operare cu noţiuni tehnice şi tehnologii pentru industria alimentară. - Dezvoltarea aptitudinilor de a lucra cu aparatura si echipamentele actuale, destinate testării, monitorizării si optimizării exploatării maşinilor din ingineria alimentară; - Dezvoltarea unor aptitudini pozitive faţă de modul de a înţelege logica proceselor de lucru specifice tehnologiilor din industria alimentară; - Dezvoltarea unor aptitudini responsabile, de comunicare eficientă şi de implicare în rezolvarea problemelor specifice sectorul de producţie a produselor alimentare. Conţinutul disciplinei Definirea obiectului de studiu si importanţa operaţiilor tehnologice; Principii privind elaborarea bilanţului de materiale şi energie ; Operaţii unitare şi aparate pentru transportul produselor ; Operaţii unitare şi aparate pentru separarea prin sedimentarea în câmp gravitaţional; Operaţii unitare şi aparate pentru separarea prin sedimentarea în câmp centrifug; Operaţii unitare şi aparate pentru separarea prin filtrare sub presiune; Operaţii unitare şi aparate pentru separarea prin filtrare în câmp centrifug; Operaţii unitare şi aparate pentru separarea amestecurilor eterogene solid-solid; Operaţii unitare şi aparate pentru mărunţirea produselor din industria alimerntară; Operaţii unitare şi aparate pentru concentrarea produselor din industria alimentară; Operaţii unitare şi aparate pentru condensare; Operaţii unitare şi aparate pentru pasteurizare si sterilizare;

Operaţii unitare şi aparate pentru cernerea produselor din industria alimentară; Operaţii şi aparate pentru amestecarea produselor din industria alimentară; Operaţii unitare şi aparate pentru cristalizare; Operaţii unitare şi aparate pentru distilare şi rectificare; Operaţii unitare şi aparate pentru extracţie. Bibliografie Banu C., ş.a. – Manualul inginerului din industria alimentară, vol I şi II , E.T., Bucureşti 1999. Davies B.J., ş.a. –Manulul inginerului mecanic, Ed.Tehnică, Bucureşti, 1988. Gutulescu I. – Procese tehnologice moderne din industria conservelor de legume, fructe, carne şi peşte, E. D. P., Bucureşti 1986. Ioancea L. – Maşini, utilaje şi instalaţii în industria alimentară, Ed. Ceres, Bucureşti 1988. Petculescu E., ş.a. – Maşini şi utilaje din industria alimentară, E. D. P., Bucureşti 1987. Musca M. – Tehnologia produselor alimentare, lit. , Univ. “Dunărea de jos”, Galaţi 1991 Rasenescu A. – Utilaje speciale pentru ind. alimentară, lit., Univ. “Dunărea de jos”, Galaţi 1985. Rasenescu I. – Operaţii şi utilaje în industria alimentară, Ed. Tehnică, Bucureşti 1985. Segal Brad – Tehnologia industrializării fructelor şi legumelor, Ed. Ceres, Bucureşti 1979. Segal Brad – Utilaje tehnologice din industria de prelucrare a produselor horticole, Ed. Ceres, Bucureşti 1982. Ţenu I. – Tehnologii, procedee, maşini şi instalaţii pentru industrializarea produselor vegetale, Partea I: Tehnologii şi procedee, Ed. Junimea, Iaşi 1997. Ţenu I. – Tehnologii, procedee, maşini şi instalaţii pentru industrializarea produselor vegetale, Partea a-II-a: Curăţarea, sortarea, condiţionarea şi spălarea, Ed. Junimea, Iaşi 1999. Ţenu I. – Operaţii şi aparate în industria alimentară, Ed. Ion Ionescu de la Brad Iaşi, 2008. Tehnologii generale în industria alimentară Cod: A.T.D. 213 Număr ore: Semestrul II – 2/2 Număr credite: 4 Forma de examinare: examen Cerinţe anterioare : Materii prime vegetale, Biochimie, Maşini şi utilaje Competenţe : Însuşirea de către studenţi a tehnologiilor de prelucrare a principalelor produse agricole-vegetale. Conţinut (capitole):Tehnologia obţinerii uleiului de fl. soarelui; Tehnologia margarinei ; Tehnologia zahărului; Tehnologia morăritului şi pâinii; Tehnologia halvalei; Tehnologia amidomnului. Bibiografie: Banu C., 2002 – Manualul de industrie alimentară, vol. II. Practică tehnologică Cod: AT.D. 214 Număr ore: Semestrul II – 90 ore

Număr credite: 4 Forma de examinare: colocviu OPŢIONALE (LA ALEGERE) Limba străină- fişa disciplinei la sfîrşit Cod: AT.D. 216 Număr ore: Semestrul I+II – 1 oră seminar Număr credite: Forma de examinare: colocviu ELEMENTE DE INGINERIE ELECTRICĂ II Cerinţe anterioare: Matematică; Fizică; Desen tehnic; Elemente de inginerie mecanicăI; Competenţe: - Aptitudini privind efectuarea calculelor de dimensionare, verificare şi aflare a forţelor şi momentelor pentru solicitările simple, la care sunt supuse piesele utilajelor şi instalaţiilor pentru prelucrarea produselor de origine agricolă. - Stăpânirea cunoştinţelor privind construcţia şi funcţionarea organelor de maşini şi a unor mecanisme, din componenţa utilajelor şi instalaţiilor pentru prelucrarea produselor de origine agricolă; - Cunoaşterea din punct de vedere constructiv şi funcţional, a organelor pentru circulaţia şi reglarea circulaţiei fluidelor; Conţinut: Noţiuni introductive de rezistenţa materialelor; Solicitarea de întinderecompresiune; Solicitarea de forfecare; Momente statice, Momente de inerţie, Module de rezistenţă; Solicitarea de încovoiere a barelor drepte; Solicitarea de răsucire a (torsiune) barelor drepte; Asamblări nedemontabile; Asamblări demontabile; Aamblări elastice; Organe ale mişcării de rotaţie; Organe pentru transmiterea mişcării de rotaţie. Organe pentru circulaţia şi reglarea circulaţiei fluidelor; Noţiuni de mecanisme. Bibliografie minimală: Buzdugan Gh. – Rezistenţa materialelor. Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1986. Gafiţanu M. I col.– Organe de maşini, vol I. Editura Tehnică, Bucureşti, 1981. Gafiţanu M. I col.– Organe de maşini, vol. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983. Popovici Gh.A., 2000 - Mecanisme cu legături superioare - Note de curs Universitarea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi. Electrotehnica Cod: AT.D. 204 Numar ore: Semestrul I – 2/2; Semestrul II – 2/2 Numar credite: 7 Forma de examinare: colocviu/examen

ANUL III DISCIPLINE OBLIGATORII Ambalaje şi design în industria alimentară Cod. A.T.D.301 Număr de ore: semestrul II– 2/2 Număr de credite: 5 Procedura de evaluare a cunostintelor: examen Cerinţe de cunoaştere (promovarea prealabilă a unor discipline): Chimia şi biochimia alimentelor, Microbiologie, Rezistenţa materialelor Competenţe: Cunoaştere şi înţelegere • Însuşirea noţiunilor de bază privind realizarea principalelor tipuri de ambalaje care să asigure un design deosebit diferitelor produse; • Însuşirea standardelor UE privind realizarea unor ambalaje pentru diferite produse; • Însuşirea noţiunilor de bază privind realizarea unor etichete pentru diferite produse; Explicare şi interpretare • Explicarea importanţei ambalajului în procesul de realizare a vânzărilor de produse; • Abordarea sistemică a ambalajului în raport cu consumatorul şi mediul; Instrumental – aplicative • Proiectarea unui ambalaj pentru un produs alimentar ; • Studiu de caz privind relaţia dintre grafica ambalajului şi caracteristicile diferitelor sortimente de produse ; • Studiu de caz privind aplicarea normelor europene pentru ambalajele care intră în contact cu alimentele ; • Aprecierea economică a ambalajelor: calculul indicatorilor spaţiali, de masă, de consum, de productivitate, de cost Atitudinale • dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de calităţile estetice ale unui ambalaj şi ale unei etichete pentru diferite produse; • cultivarea unor atitudini pozitive faţă de standardele UE de realizare a diferitelor ambalaje, contribuind astfel la dezvoltarea economică durabilă. • dezvoltarea unor atitudini de comunicare eficientă şi de implicare în realizarea unor activităţi de grup. Conţinut (Principalele capitole): Estetica produselor, noţiuni generale; Afirmarea ambalajelor; Principalele tipuri de clasificări şi codificări ale mărfurilor utilizate pe plan mondial; Procedura de realizare a componentelor estetice ale produselor; Etichetarea mărfurilor alimentare; Designul şi estetica ambalajelor; Standardizarea şi codificarea ambalajelor; Aspecte specifice ambalării mărfurilor în relaţie cu protecţia consumatorului şi mediul înconjurător; Aprecierea economică a ambalajelor. Bibliografie minimală: Camous, R., - Guide de conception des emballages alimentaires a l’usage des PME., Programmes aliment 2000-II et aliment demain (Syntheses), BETA, France. Kazazian T.ş.a. - Le cycle de l' emballage, Edition Masson, Paris, 1995.

Negruţ C. ş.a. - Marketing. Valorificarea producţiei agricole, Tipografia Universităţii din Timişoara, 1991. Persoana R. - Agricultura:prospettive di marketing, L' informatore AGRARIO, Verona, 1988, Italia. Ungureanu George. Management. Editura Terra Nostra. 2008. Ungureanu George. Managementul procesării şi conservării producţiei. Editura Alfa. 2008. Utilaje în industria alimentară 1 şi 2 Cod A.T.D.302-303 Număr de ore: semestrul I – 2/1/1; semestrul II – 2/1/1 Număr credite: 10 Procedura de examinare: examen şi proiect Precondiţii de accesare a disciplinei: matematică, chimie, fizică, desen tehnic, organe de maşini, rezistenţa materialelor, electrotehnică, operaţii unitare şi aparate în industria alimentară etc. Competenţe profesionale specifice 1. Cunoştinţe teoretice - Cunoaştere şi înţelegere: - Cunoasterea şi înţelegerea noţiunilor, tehnicilor si metodelor speficice disciplinei; - Cunoasterea şi înţelegerea construcţiei şi funcţionării maşinilor şi echipamentelor folosite în cadrul tehnologiilor pentru prelucrarea produselor agricole; - Cunoasterea şi exploatarea adecvată a maşinilor şi echipamentelor folosite în cadrul tehnologiilor pentru industria alimentară; - Familiarizarea cu termenii şi noţiunele de specialitate din domeniul ingineriei alimentare; 2. Deprinderi dobândite - Explicare şi interpretare: - Explicarea proceselor de lucru specifice maşinilor, echipamentelor şi instalaţiilor din domeniul ingineriei produselor alimentare; - Explicarea construcţiei şi funcţionării maşinilor şi echipamentelor din ingineria alimentară; - Fundamentarea noţiunilor teoretice specifice domeniului; - Interpretarea rezultatelor experimentale obţinute în cadrul lucrărilor de laborator. Abilităţi dobândite - Instrumental-aplicative: - Disponibilitate totală în lucrul cu dispozitive, echipamente maţini si sisteme moderne destinate ingineriei alimentare; - Capacitate sporită de învăţare intuitivă, bazată pe analogii, exemple diverse si similitudini; - Folosirea tehnicilor moderne de proiectare a utilajelor şi liniilor tehnologice destinate procesării produselor alimentare. 4. Atitudinale: - Dezvoltarea aptitudinilor de operare cu noţiuni tehnice. - Dezvoltarea aptitudinilor de a lucra cu aparatura si echipamentele actuale, destinate testării, monitorizării si optimizării exploatării maşinilor din ingineria alimentară; - Dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de modul de a înţelege logica proceselor de

lucru specifice utilajelor din industria alimentară; - Dezvoltarea unor atitudini responsabile, de comunicare eficientă şi de implicare în rezolvarea problemelor specifice sectorul de producţie a produselor alimentare. Conţinutul disciplinei Consideraţii generale privind obiectul disciplinei; Utilaje pentru curăţarea şi condiţionarea produse agricole vegetale; Maşini pentru spălarea ambalajelor; Utilaje şi instalaţii pentru prelucrarea primara a produselor horticole ; Utilaje şi instalaţii complexe pentru vinificaţie ; Utilaje şi instalaţii pentru prelucrarea primara a cerealelor ; Utilaje şi instalaţii pentru valorificarea superioară a cerealelor ; Utilaje şi instalaţii specifice industriei de fabricare a berii şi malţului ; Utilaje şi instalaţii complexe pentru morărit şi panificaţie ; Utilaje şi instalaţii pentru extragerea uleiului ; Utilaje şi instalaţii pentru industrializarea sfeclei de zahăr ; Instalaţii complexe de distilare si rectificare ; Utilaje şi instalaţii pentru abatorizare si procesarea carnii; Utilaje şi instalaţii pentru industrializarea laptelui. Bibliografie Banu C., ş.a. – Manualul inginerului din industria alimentară, vol I şi II , E.T., Bucureşti 1999. Davies B.J., ş.a. –Manulul inginerului mecanic, Ed.Tehnică, Bucureşti, 1988. Gutulescu I. – Procese tehnologice moderne din industria conservelor de legume, fructe, carne şi peşte, E. D. P., Bucureşti 1986. Ioancea L. – Maşini, utilaje şi instalaţii în industria alimentară, Ed. Ceres, Bucureşti 1988. Petculescu E., ş.a. – Maşini şi utilaje din industria alimentară, E. D. P., Bucureşti 1987. Musca M. – Tehnologia produselor alimentare, lit. , Univ. “Dunărea de jos”, Galaţi 1991. Rasenescu A. – Utilaje speciale pentru ind. alimentară, lit., Univ. “Dunărea de jos”, Galaţi 1985. Rasenescu I. – Operaţii şi utilaje în industria alimentară, Ed. Tehnică, Bucureşti 1985. Segal Brad – Tehnologia industrializării fructelor şi legumelor, Ed. Ceres, Bucureşti 1979. Segal Brad – Utilaje tehnologice din industria de prelucrare a produselor horticole, Ed. Ceres, Bucureşti 1982. Ţenu I. – Tehnologii, procedee, maşini şi instalaţii pentru industrializarea produselor vegetale, Partea I: Tehnologii şi procedee, Ed. Junimea, Iaşi 1997. Ţenu I. – Tehnologii, procedee, maşini şi instalaţii pentru industrializarea produselor vegetale, Partea a-II-a: Curăţarea, sortarea, condiţionarea şi spălarea, Ed. Junimea, Iaşi 1999. Ţenu I. – Operaţii şi aparate în industria alimentară, Ed. Ion Ionescu de la Brad Iaşi,2008. Instalaţii frigorifice şi de climatizare 2 Cod A.T.S. 304 Număr de ore: semestrul I – 2/1/1 Număr credite: 5 Procedura de examinare: examen Cerinţe anterioare: matematică, fizică

Competenţe: • cunoaşterea notiunilor fundamentale referitoare la sistemele de racire si climatizare; • cunoasterea metodelor de conservare prin frig a produselor alimentare; • cunoasterea comportarii alimentelor în contextul proceselor de refrigerare sau congelare. Conţinut (capitole curs): Noţiuni introductive de termodinamică. Primul principiu al termodinamicii. Principiul al doilea al termodinamicii. Gaze perfecte. Gaze reale. Vapori. Compresoare. Transferul de căldură. Instalaţii frigorifice: introducere, agenţi frigorifici, instalaţii frigorifice cu comprimare mecanică. Instalaţii de climatizare. Frigul artificial si produsele alimentare. Proprietăţi termofizice ale produselor alimentare. Refrigerarea. Congelarea. Liofilizarea Bibliografie minimală Chiriac,F. Instalaţii frigorifice, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1981. Iliescu Gh., Vasile C., Caracteristici termofizice ale produselor alimentare, Editura Tehnică, Bucuresti, 1982. Leonăchescu, N., Termotehnica, EDP, Bucuresti, 1981. Porneala, S. s.a Tehnologia utilizării frigului artificial Univ. Galati (1986). Porneală,S., Porneală,D. Instalaţii frigorifice şi climatizări în industria alimentară. Teorie şi aplicaţii numerice Ed. Alma, Galaţi, 1997. Roşca R. Instalaţii frigorifice şi de climatizare. Ed. “Ion Ionescu de la Brad” Iaşi, 2007. Trott A.R., Welch T. Refrigeration and air conditioning. Buterworth –Heinemann, Oxford, 2000. Tehnologia şi control în industria vinului Cod. A.T.S. 305 Număr de ore: semestrul II – 2/2 Număr de credite: 4 Procedura de evaluare: examen Politici şi strategii globale de securitate agroalimentară Cod A.T.D. 306 Număr de ore: semestrul I- 2/1 Număr credite: 4 Procedura de examinare: colocviu Cerinţe anterioare : cunoştinţe teoretice şi aplicative dobândite la disciplinele biochimie, chimie-fizică, operaţii şi utilaj în industria alimentară. Competenţe : 1. Cunoştinţe teoretice - Cunoaştere şi înţelegere: - identificarea caracteristicilor de calitate la materiile prime şi auxiliare, la semifabricate şi la produsele finite conservate; - cunoşterea proceselor fizice, chimice şi microbiologice de transformare a materiilor prime în produse finite; - descrierea proceselor de maturare şi a fermentaţiilor biochimice şi microbiologice, ce au loc la transformarea materiilor prime proaspete în produse finite conservate;

2. Deprinderi dobândite - Explicare şi interpretare: - identificarea caracteristicilor de calitate la materiile prime, semifabricate, produse finite; 3. Abilităţi dobândite - Instrumental-aplicative: - aprecierea senzorială a materiilor prime şi a produselor finite; - determinarea caracteristicilor fizico-chimice (aciditate, umiditate, substanţă uscată, conţinutul de zahăr, săruri minerale); - determinarea consumurilor specifice la fabricarea conservelor. 4. Atitudinale: - dobândirea competenţelor de apreciere a calităţii produselor finite ; - formarea abilităţilor de control a fluxului tehnologic, a materiilor prime, a semifabricatelor şi a produselor finite; - organizarea locului de muncă pe fluxul tehnologic şi în laborator; - formarea deprinderilor pentru decontarea producţiei, gestiunea stocurilor. Conţinut (capitole) Calitatea legumelor şi fructelor; Tehnici de păstrare a legumelor şi fructelor în stare proaspătă; Tehnici de păstrare a fructelor subtropicale şi tropicale; Tehnici de conservare a produselor alimentare; Ambalaje pentru produsele răcite şi modalităţi de ambalare ; Procedee de conservare prin tratarea termică; Aplicaţii ale tehnicilor de consevare. Bibliografia minimală Ioancea, L., Popescu, Gh, 1986- Maşini, utilaje şi instalaţii în Industria alimentară, Editura Ceres. Vizireanu, Camelia şi colab., 2001 – Stiluri alimentare, Editura Fundaţiei Universitare „Dunărea de Jos”, Galaţi. Vasiliu, F. 1985 - Controlul modern al calităţii produselor, Editura Ceres, Bucureşti. Radu, Steluţa, 2010 – Tehnici de conservare a alimentelor, Ed. Universitas XXI, Iaşi. ***2008 - Manualul inginerului de industrie alimentară, vol II. Principii şi metode de conservare a produselor alimentare Cod A.T.D. 307 Anul III Număr de ore: semestrul II – 2/2 Număr credite: 4 Procedura de examinare: examen Cerinţe anterioare : cunoştinţe teoretice şi aplicative dobândite la disciplinele biochimie, chimie-fizică, operaţii şi utilaj în industria alimentară. Competenţe : 5. Cunoştinţe teoretice - Cunoaştere şi înţelegere: - identificarea caracteristicilor de calitate la materiile prime şi auxiliare, la semifabricate şi la produsele finite conservate; - cunoşterea proceselor fizice, chimice şi microbiologice de transformare a materiilor prime în produse finite; - descrierea proceselor de maturare şi a fermentaţiilor biochimice şi microbiologice, ce au loc la transformarea materiilor prime proaspete în produse finite conservate; 6. Deprinderi dobândite - Explicare şi interpretare:

-

identificarea caracteristicilor de calitate la materiile prime, semifabricate, produse finite; 7. Abilităţi dobândite - Instrumental-aplicative: - aprecierea senzorială a materiilor prime şi a produselor finite; - determinarea caracteristicilor fizico-chimice (aciditate, umiditate, substanţă uscată, conţinutul de zahăr, săruri minerale); - determinarea consumurilor specifice la fabricarea conservelor. 8. Atitudinale: - dobândirea competenţelor de apreciere a calităţii produselor finite ; - formarea abilităţilor de control a fluxului tehnologic, a materiilor prime, a semifabricatelor şi a produselor finite; - organizarea locului de muncă pe fluxul tehnologic şi în laborator; - formarea deprinderilor pentru decontarea producţiei, gestiunea stocurilor. Conţinut (capitole) Calitatea legumelor şi fructelor; Tehnici de păstrare a legumelor şi fructelor în stare proaspătă; Tehnici de păstrare a fructelor subtropicale şi tropicale; Tehnici de conservare a produselor alimentare; Ambalaje pentru produsele răcite şi modalităţi de ambalare ; Procedee de conservare prin tratarea termică; Aplicaţii ale tehnicilor de consevare. Bibliografia minimală Ioancea, L., Popescu, Gh-1986- Maşini, utilaje şi instalaţii în Industria alimentară, Editura Ceres. Vizireanu, Camelia şi colab., 2001 – Stiluri alimentare, Editura Fundaţiei Universitare „Dunărea de Jos”, Galaţi. Vasiliu, F. 1985 - Controlul modern al calităţii produselor, Editura Ceres, Bucureşti. Radu, Steluţa, 2010 – Tehnici de conservare a alimentelor, Ed. Universitas XXI, Iaşi. ***2008 - Manualul inginerului de industrie alimentară, vol II. TEHNOLOGIA PRELUCRĂRII PRODUSELOR VEGETALE 1 şi 2 Cod A.T.S. 308-309 Număr de ore: semestrul I – 2/2; semestrul II - 2/2 Număr credite: 8 Procedura de examinare: examen Cerinţe anterioare : biochimie, chimie-fizică,, operaţii şi utilaj în industria alimentară. Competenţe : 1) Cunoştinţe teoretice - cunoaştere şi înţelegere: • prezentarea caracteristicilor de calitate la materiile prime şi auxiliare, semifabricate, produse finite; • cunoşterea proceselor fizice, chimice, biochimice de transformare a materiilor prime în produse finite; • descrierea fenomenelor mecanice, fizice, chimice ce au loc în operaţiile de transformare a materiilor prime în produse finite; 2) Deprinderi dobândite - explicare şi interpretare: a. identificarea caracteristicilor de calitate la materiile prime, semifabricate, produse finite; b. însuşirea logică a schemelor tehnologice de procesare a cerealelor, de fabricare a

produselor făinoase (produselor de panificaţie, biscuiţi, paste, produse de patiserie), de obţinere a zahărului şi a produselor zaharoase, a uleiurilor comestibile şi a uleiurilor hidrogenate, a amidonului, glucozei şi dextrinei; c. descrierea operaţiilor tehnologice de fabricare a produselor făinoase, zaharoase, extracţia uleiurilor vegetale şi a produselor amidonoase; 3) Abilităţi dobândite - instrumental-aplicative: • aprecierea senzorială a materiilor prime şi a produselor finite; • determinarea caracteristicilor fizico-chimice (aciditate, umiditate, substanţă uscată, conţinut de zahăr, săruri minerale); • determinarea consumurilor specifice în panificaţie, patiserie, produse zaharoase, la extracţia uleiurilor, la extracţia produselor amidonoase. 4) Atitudinale: • dobândirea competenţelor de apreciere a calităţii produselor finite ; • formarea abilităţilor de control a fluxului tehnologic, a materiilor prime, a semifabricatelor şi a produselor finite; • organizarea locului de muncă în producţie şi în laborator; • formarea deprinderilor pentru decontarea producţiei, gestiunea stocurilor. Conţinut (capitole) Tehnologia procesării cerealelor; Tehnologia de procesare a produselor de panificaţie; Tehnologia de procesare a sfeclei de zahăr; Tehnologia de obţinere a produselor zaharoase; Tehnologia de procesare a grăsimilor vegetale; Tehnologii de procesare a amidonului, celulozei şi a dextrinei; Reglementări interne şi internaţionale privind certificarea conformităţii produselor alimentare. Bibliografia minimală Banu, C.şi colab. – 2009 – Tratat de inginerie alimentară, Universitatea „Dunărea de Jos”, Galaţi. Constanţa-Virginia Modoran – 2006 - Tehnologia morăritului şi panificaţiei, Ed.Ceres. Vizireanu, Camelia-2003 –Tehnologii de prelucrare a produselor vegetale, Editura Fundaţiei Universitare „Dunărea de Jos”, Galaţi. Domnica, Platon, V., 1983 – Tehnologia zahărului, Editura Ceres, Bucureşti. Segal, R., Barbu, I., 1992– Analiza senzorială a produselor alimentare, Editura Tehnică, Bucureşti. Nicolescu, G, Petrescu, N., 1970 - Fabricarea produselor zaharoase, Editura tehnică, Bucureşti. Nicolescu, G. -1970 – Tehnologia de prelucrare a grăsimilor vegetale, Editura Tehnică, Bucureşti. Radu, Steluţa, 2009 – Tehnologii de prelucrare a produselor vegetale, vol I, II, Editura Universitas XXI, Iaşi. Radu, Steluţa, 2010 -Tehnologia produselor făinoase, Editura Universitas XII, Iaşi. Tehnologia prelucrării legumelor si fructelor Cod A.T.D. 310 Număr de ore: semestrul I – 2/2 Număr credite: 4 Procedura de examinare: examen

Legislatie şi protecţia consumatorilor Cod. A.T.D. 311 Număr de ore: semestrul II – 2/1 Număr de credite: 3 Procedura de evaluare a cunostintelor: colocviu Discipline promovate anterior: nu este cazul Competenţe: 1. Cunoştinţe teoretice - Cunoaştere şi înţelegere: Însuşirea teoretică şi practică a instituţiilor juridice specifice, relaţiilor sociale din domeniul procesării produselor agricole 2. Deprinderi dobândite - Explicare şi interpretare: Interpretarea textelor de lege raportat la metoda gramaticală cât şi interpretarea normelor juridice în sensul producerii efectelor juridice pozitive, legiuitorul nepromulgând texte de lege lipsite de finalitate şi aplicabilitate juridică 3. Abilităţi dobândite - Instrumental-aplicative: dezbaterile colective, studiu de caz, explicaţii analogice 4. Atitudinale: dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de rolul legislaţiei în viitoarea carieră de inginer agronom Continutul Notiuni generale ; Regimul juridic al constituirii si functionarii intreprinderilor agricole ; Relatiile contractuale ale intreprinderii ; Regimul juridic al arendarii si concesionarii ; Alte contracte speciale ; Legislatie sanitar- veterinara ; Legislatie in industria alimentara ; Regimul juridic al falimentului. Bibliografie minimală Băcilă V. – Legislaţie în industria alimentară, Editura Universităţii „Lucian Blaga”, Sibiu, 2005. Beleiu Gh., – Drept civil roman, Editura „Şansa“ S.R.L., Bucureşti, 1993. Cărpenaru S. – Drept comercial român, ediţia III, Editura All Beck, Bucureşti, 2000. Cucu C., Gavriş M. – Contractele comerciale. Practica judiciară, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2006. Filip Constantin - Drept si legislatie agrara, Editura “Ion Ionescu de la Brad”, Iasi, 2001 Pop L. - Drept civil- Teoria generală a obligaţiilor, vol.I şi vol.II, Editura Fundaţiei „Chemarea“, Iaşi, 1993. Popescu T. – Drept, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1970. Rusu A. – Publicitate imobiliară. Cărţile funciare. Practică judiciară, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2006. Zamşa C. – Teoria impreviziunii. Studiu de doctrină şi jurisprudenţă, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2006. Elemente de inginerie electrică 2 Cod A.T.D. 312 Număr de ore: semestrul I – 2/2 Număr credite: 4 Procedura de examinare: examen

Cerinţe anterioare: Fizica, Matematica, Desen Tehnic, Operatii si aparate in industria alimentară, Utilaje în industria alimentară. Competenţe: Însuşirea de către studenţi a tehnicii de măsurare și utilizarea programelor şi aplicaţiilor specifice ingineriei electrice (masini electrice de curent alternativ si continuu, transformatoare, panouri de comandă automatizate). Conţinut (capitole): Transformatoare electrice (monofazate, trifazate, speciale); Maşini electrice. Elemente generale. Câmpuri magnetice la maşinile de curent alternative; Maşini asincrone; Maşini sincrone; Alegerea motoarelor electrice pentru industria alimentară. Bibiografie: Creţu A. – Electrotehnică şi maşini electrice. – Curs, Rotaprint IP, Iaşi, 1990. Vasilache V. - Electrotehnică şi maşini electrice. – Îndrumar de laborator, Rotaprint IP, Iaşi, 1982. Practica tehnologică Cod A.T.S. 310 Număr de ore: semestrul II – 90 ore Număr credite: 4 Procedura de examinare: colocviu Opţionale Psihologia alimentaţiei umane Cod A.T.D. 315 Număr de ore: semestrul II – 2/2 Număr credite: 3 Procedura de examinare: colocviu Biotehnologii agroalimentare Cod A.T.D. 316 Număr de ore: semestrul II – 2/2 Număr credite: 3 Procedura de examinare: colocviu Cerinţe anterioare: Genetica, Fiziologia plantelor Competenţe: - Cunoaştere şi înţelegere (cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice disciplinei); - Explicare şi interpretare (explicarea şi interpretarea unor idei, proiecte, procese, precum şi a conţinutului teoretic şi practic al disciplinei); - Instrumental–aplicative (proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor practice specifice, utilizarea unor metode, tehnici şi instrumente de investigare şi aplicare); - Atitudinale (manifestarea unei atitudini pozitive faţă de domeniul ştiinţific, valorificarea optimă şi creativă a potenţialului ştiinţific propriu, implicarea în promovarea inovaţiilor ştiinţifice, angajarea în parteneriate cu alte persoane). Conţinut: Biotehnologii clasice; Biotehnologiile moderne în serviciul omenirii; Bazele moleculare ale ingineriei genetice; Ingineria genetica. Generalitati; Etapele transgenezei ; Metode de

transformare genetica; Evaluarea si selectia PMG; Prima generatie de plante transgenice ; A doua generatie de plante transgenice; A treia generatie de plante transgenice; Implicatii ale folosirii OMG; Identificarea produselor alimentare ce conţin materii prime provenite din organisme modificate genetic prin metode bazate pe markeri moleculari. Bibliografie Badea Elena Marcela, 2003 – Plantele transgenice în cultură, Bucureşti. Banu C. Şi colab., 2000 – Biotehnologii în industria alimentară. Ed. Tehnică, Bucureşti. Beceanu B., 1994 – Tehnologia produselor horticole, vol I. Centrul de multiplicare U:S.A.M.V., Iaşi. Bourgeois C.M., Larpent J.P., 1989 – Microbiologie alimentaire, vol. I-II. Edit. Lavoisier, Paris. Clement G. şi colab., 1990 – Aminoacid composition and nutritive value of the alga Spirulina Maxina, vol. 18. Journal of the Science of Food and Agriculture. Danson M. J., Hough D. W., 1998 – Les enzymes de l` extreme. Biofutur. Fellet P., 1998 – Aliments et industries allimentaires. Versailles, INRA Editions. Milică C.I., 1999 – Biotehnologiile viitorului. Edit. „Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi. Simioniuc D.P., 2009, - Biotehnologii, Edit. „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi. Analize senzoriale Cod A.T.D. 317 Număr de ore: semestrul II – 2/2 Număr credite: 3 Procedura de examinare: colocviu Plante condimentare şi aromatice Cod. A.T.D. 319 Număr de ore: semestrul I 2/1 Număr de credite: 4 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu Pricipiile nutritie umane Cod. A.T.D. 320 Număr de ore: semestrul I 2/1 Număr de credite: 4 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu Inocuitatea produselor alimentare Cod. A.T.D. 321 Număr de ore: semestrul I 2/1 Număr de credite: 4 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu Facultative Limba străină Cod. A.T.C. 321

Număr de ore: semestrul I+II – 1 oră de seminar Număr de credite: 2 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu Pregătire psihopedagogică (opţional) Instruire asistată de calculator-fişa disciplinei la sfârşit Cod. A.T.C. 322 Număr de ore: semestrul I 2/1 Număr de credite: 2 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu Managementul clasei de elevi-fişa disciplinei la sfârşit Cod. A.T.C. 323 Număr de ore: semestrul I 2/1 Număr de credite: 3 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu Practică pedagogică/Pedagogical practice-fişa disciplinei la sfârşit Cod. A.A.C. 324 Număr de ore: 3 ore seminar semestrul I+II Număr de credite: 5 Procedura de evaluare: colocviu Examen de absolvire: nivelul 1. Număr de credite: 5 ANUL IV DISCIPLINE OBLIGATORII Tehnologia laptelui si a produselor derivate 1 şi 2 Cod A.T.S. 401-402 Număr de ore: semestrul I – 2/2; semestrul II – 2/2 Numar credite: 9 Procedura de examinare: examen Tehnologia cărnii şi a produselor din carne 1 şi 2 Cod A.T.S. 403-404 Număr de ore: semestrul I – 2/2; semestrul II – 2/2 Număr credite: 9 Procedura de examinare: examen Tehnologie şi control în industria berii şi a distilatelor Cod A.T.S. 405 Număr de ore: semestrul I – 2/2; Număr credite: 4 Procedura de examinare: examen

Controlul calităţii alimentelor de origine animală Cod A.T.S. 406 Număr de ore: semestrul I- 2/2 Număr credite: 5 Procedura de examinare: examen Cerințe anterioare: Biochimie, Chimie anorganică și organică, Chimia și biochimia alimentelor, Microbiologie, Materii prime animale, Tehnologia laptelui și a produselor derivate, Tehnologia cărnii și a preparatelor din carne. Competenţe specifice 1. Cunoaştere şi înţelegere: cunoașterea noțiunilor de bază ce definesc domeniul specific și a modalităților de aplicare a lor pentru principalele produse și alimente de origine animală. Înțelegerea termenilor și a sensului de aplicare a lor în cazul principalelor produse și alimente de origine animală. 2.Explicare şi interpretare: explicarea şi interpretarea unor definiții, a elementelor fundamentale care definesc calitatea unui produs alimentar: explicarea modalităților practice de apreciere a calității unui produs alimentar și interpretarea corectă și obiectivă a rezultatelor obținute în activitatea practică. 3.Instrumental–aplicative: utilizarea celor mai adecvate metode de investigare a calității produselor alimentare, în funcție de fiecare situație și cunoașterea evoluției lor. 4.Atitudinale: formarea și manifestarea unei atitudini pozitive faţă de pregătirea profesională, față de domeniul controlului calității alimentelor și față de domeniul ştiinţific în general; formarea unui spirit interactiv și de angajament pentru munca în echipă; valorificarea optimă şi creativă a potenţialului ştiinţific propriu, în funcție de caz; implicarea în promovarea cunoașterii ştiinţifice; angrenarea în activități care presupun colaborare și comunicare. Conţinutul disciplinei Calitatea alimentelor: definiții, termeni de referință și evoluția conceptului. Instituții europene și naționale cu atribuții în domeniul gestionării calității alimentelor. Acte normative europene și naționale aplicabile domeniului calității alimentelor. Calitatea globală a alimentelor: definiție, elemente componente, modalități de apreciere. Calitatea nutritivă/nutrițională a alimentelor: componenții fundamentali ai alimentelor – apa, proteinele, lipidele, glucidele, sărurile minerale, vitaminele și enzimele. Calitatea igienică/inocuitatea alimentelor: descriere, exemple de indicatori microbiologici și fizico-chimici ai alimentelor. Calitatea senzorială a alimentelor: organizarea generală a analizatorilor, funcționarea analizatorilor și factorii care influențează proprietățile senzoriale ale alimentelor. Calitatea nutrițională/nutritivă a principalelor grupe de alimente, materii prime și/sau procesate: carne și produse din carne, lapte și produse lactate, miere, ouă, pește și produse din pescuit. Procese fizico-chimice și microbiologice care afectează calitatea alimentelor: principalele alterări, deprecieri și degradări ale alimentelor. Bibliografie Bondoc I., Șindilar E.V., 2002. Controlul sanitar veterinar al calității și salubrității alimentelor. Volumul I. Ed. ”Ion Ionescu de la Brad”, Iași. Bondoc I., 2007. Tehnologia și controlul calității laptelui și produselor lactate. Volumul I. Ed. ”Ion Ionescu de la Brad”, Iași. Bondoc I., 2012. Controlul calității alimentelor. Suport de curs. U.S.A.M.V. Iași.

Mihaiu M., 2010. Igiena, calitatea și tehnologia alimentelor. Ed. RISOPRINT, ClujNapoca. Mihaiu M. și col., 2011. Controlul sănătății cărnii și produselor din carne. Ed. RISOPRINT, Cluj-Napoca. Șindilar E., 2000. Controlul igienic al produselor și subproduselor de origine animală. Vol. 1, 2. Ed. I.N.R.C.S., Iași. Controlul calităţii alimentelor de origine vegetală Cod A.T.S. 407 Număr de ore: semestrul II- 2/2 Număr credite: 4 Procedura de examinare: examen Contabilitate /Accountancy Cod. A.T.C. 408 Număr de ore: semestrul II – 1/1 Număr de credite: 2 Procedura de evaluare: colocviu Cerinţe de cunoaştere (promovarea prealabilă a unor discipline): Economie politică; Economie agrară. Conţinut (enumerarea principalelor capitole): Bilanţul contabil; Contul contabil; Inventarierea patrimoniului societăţii comerciale; Documentaţia pentru activitatea de prelucrare; Calcularea costurilor de producţie pentru produsele obţinute; Stabilirea rezultatelor economico-financiare ale fermei, asociaţiei şi societăţii agricole. Bibliografie: Doina Cojoc – Elemente de contabilitate agricolă, Editura „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi, 1999. Doina Cojoc, V. Conţiu – Contabilitate agricolă – culegere de exerciţii contabile, Editura „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi, 1999. Management/Management Cod. A.T.D. 409 Număr de ore: semestrul II – 2/1/1 Număr de credite: 5 Procedura de evaluare: examen Cerințe de cunoaștere (promovarea prealabilă a unor discipline): Matematică, Economie, Economie Agrară, Informatică Obiective: Însuşirea de către studenţi a principalelor cunoştinţe şi tehnici din domeniul managementului agroalimentar; Cunoaşterea diferitelor forme de societăţi comerciale ca obiect a managementului agroalimentar ; Utilizarea diferitelor metode şi tehnici de conducere pentru creşterea eficienţei de ansamblu a activităţii manageriale. Îmbunătăţirea metodelor de cercetare în industria agroalimentară. Cunoaşterea proceselor de producţie şi a particularităţilor acestora în industria alimentară.

Familiarizarea cu principalele metode şi tehnici de recrutare şi selecţie a resurselor umane. Îmbunătăţirea timpului de muncă a personalului direct productiv şi a managerilor din agricultură. Conținut ( enumerarea principalelor capitole): Conceptul, conţinutul şi trăsăturile managementului; Managementul pe plan mondial şi în România ; Societăţile comerciale-obiect al managementului; Managementul producţiei agricole; Atributele managementului; Funcţiunile şi structura organizatorică şi de management a exploataţiilor agricole; Procesul decizional în exploataţiile agricole; Metode sisteme şi tehnici moderne de management; Managementul afacerilor; Organizarea activităţii de bază în producţia agroalimentară; Managerii exploataţiilor agricole. Bibliografie minimală Alecu I.,Merce E., Pană D., Sămbotin L., Ciurea I., Bold I., Dobrescu N., 2001Managementul exploataţiilor agricole. Editura Ceres, Bucureşti. Brezuleanu S, 2009 – Management în agricultură . Editura Tehnopres Iaşi Brezuleanu S, 2004 – Management agricol teorie şi practică. Editura Performantica Iaşi Ciurea I.,V, Brezuleanu S, Ungureanu G., 2005 –Management. Editura ’’Ion Ionescu de la Brad’’, Iaşi Marketing Cod. A.T.D. 410 Număr de ore: semestrul II – 2/1/1 Număr de credite: 5 Procedura de evaluare: examen şi proiect Cerinţe de cunoaştere, promovarea prealabilă a altor discipline: Matematică, Informatică, Sociologie rurală, Marketing. Conţinutul (capitolele) disciplinei: Nevoile de consum şi consumul pentru produsele alimentare; Cererea de consum pentru produsele agricole şi agroalimentare, Piaţa produselor agricole şi agroalimentare; Distribuţia şi promovarea produselor agricole şi agroalimentare. Bibliografia obligatorie: Boier Rodica , 1994 – Comportamentul consumatorului, Ed. GRAPHIX, Iaşi. Managementul calităţii alimentelor Cod. A.T.D. 411 Număr de ore: semestrul II – 2/2 Număr de credite: 5 Procedura de evaluare: examen Cerinţe anterioare : Elemente de management general Competenţe: - abordarea conceptului de calitate a produselor alimentare în conformitate cu directivele europene si standardele internationale - însuşirea noţiunilor necesare utilizării standardelor din seria ISO 9000 si implementarii Sistemelor de managemnt al calitatii in domeniul productiei de alimente

- formarea deprinderilor necesare utilizării tehnicilor şi instrumentelor specifice managementului calităţii Continut: Calitatea produselor alimentare în economia modernă; Standardele si rolul lor in asigurarea calitatii produselor alimentare; Managementul calitatii – concept, principii, sisteme; Documentatia Sistemului de management al calitatii; Managementul calitatii in procesul realizarii produselor; Managementul tratarii neconformitatilor; Auditul si certificarea Sistemelor de management al calitatii. Bibliografie minimală 1. Pop Cecilia - Managementul calităţii - de la concept la implementare. Ed. Tipo Moldova, Iaşi, 2008 2. Pop Cecilia. Stef D.S, Pop I.M. - Managementul calităţii alimentelor. Ed. Edict Production, Iaşi, 2009 3. Pop Cecilia, Pop I.M. – Merceologia produselor alimentare. Ed. Edict Production, Iaşi, 2006 4. *** SR EN ISO 9001:2008 - Sisteme de management al calitatii. Cerinte Economia şi filiera produselor agroalimentare Cod. A.T.S. 412 Număr de ore: semestrul I – 1/1 Număr de credite: 3 Procedura de evaluare: colocviu Cerinţe de cunoaştere (promovarea prealabilă a unor discipline): Economie agroalimentară, Marketing, Management Conţinut (enumerarea principalelor capitole): Modelul agroalimentar în ecuaţia creşterii economice; Politicile agroalimentare – conţinut, obiective, instrumente; Echitate şi eficacitate – dilema politicilor agroalimentare; Politici de preţ – piaţă – producător; Politici de preţ – piaţă – consumator; Eficienţa economică şi socială a politicilor agroalimentare. Bibliografie minimală: Ştefan G., 2004 – Politici agroalimentare. Curs I.D. USAMV Iaşi Ştefan G. şi colab., 2002 – Economie agrară. Editura „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi Davidovici I. Şi colab., 2002 – Economia creşterii agroalimentare. Editura „Expert” Bucureşti. Politici şi strategii globale de securitate agroalimentară Cod A.T.D. 413 Număr de ore: semestrul I- 2/1 Număr credite: 4 Procedura de examinare: colocviu Cerinţe anterioare : cunoştinţe teoretice şi aplicative dobândite la disciplinele biochimie, chimie-fizică, operaţii şi utilaj în industria alimentară. Competenţe : 9. Cunoştinţe teoretice - Cunoaştere şi înţelegere: - identificarea caracteristicilor de calitate la materiile prime şi auxiliare, la semifabricate

şi la produsele finite conservate; cunoşterea proceselor fizice, chimice şi microbiologice de transformare a materiilor prime în produse finite; - descrierea proceselor de maturare şi a fermentaţiilor biochimice şi microbiologice, ce au loc la transformarea materiilor prime proaspete în produse finite conservate; 10. Deprinderi dobândite - Explicare şi interpretare: - identificarea caracteristicilor de calitate la materiile prime, semifabricate, produse finite; 11. Abilităţi dobândite - Instrumental-aplicative: - aprecierea senzorială a materiilor prime şi a produselor finite; - determinarea caracteristicilor fizico-chimice (aciditate, umiditate, substanţă uscată, conţinutul de zahăr, săruri minerale); - determinarea consumurilor specifice la fabricarea conservelor. 12. Atitudinale: - dobândirea competenţelor de apreciere a calităţii produselor finite ; - formarea abilităţilor de control a fluxului tehnologic, a materiilor prime, a semifabricatelor şi a produselor finite; - organizarea locului de muncă pe fluxul tehnologic şi în laborator; - formarea deprinderilor pentru decontarea producţiei, gestiunea stocurilor. Conţinut (capitole) Calitatea legumelor şi fructelor; Tehnici de păstrare a legumelor şi fructelor în stare proaspătă; Tehnici de păstrare a fructelor subtropicale şi tropicale; Tehnici de conservare a produselor alimentare; Ambalaje pentru produsele răcite şi modalităţi de ambalare ; Procedee de conservare prin tratarea termică; Aplicaţii ale tehnicilor de consevare. Bibliografia minimală Ioancea, L., Popescu, Gh-1986.- Maşini, utilaje şi instalaţii în Industria alimentară, Editura Ceres. Vizireanu, Camelia şi colab., 2001 –Stiluri alimentare, Editura Fundaţiei Universitare „Dunărea de Jos”, Galaţi. Vasiliu, F., 1985- Controlul modern al calităţii produselor , Editura Ceres, Bucureşti. Radu, Steluţa, -2010 – Tehnici de conservare a alimentelor, Ed. Universitas XXI, Iaşi. ***2008 - Manualul inginerului de industrie alimentară, vol II. -

Practică proiect Cod A.T.S. 414 Număr de ore: semestrul II - 60 Număr credite: 5 Procedura de examinare: colocviu OPŢIONALE Ecotoxicologia produselor alimentare Cod A.T.D. 415 Număr de ore: semestrul I – 2/1; semestrul II – 1/1 Număr credite: 7 Procedura de examinare: colocviu

Cerinte de cunoastere: Biochimie Conţinut: Notiuni despre toxice, toxicitate si factorii care o influenteaza, metabolizarea toxicelor, xenobioticele din lanturile trofice, predictia si monitorizarea efectelor ecotoxicologice. Metode folosite la predarea disciplinei de studiu: Predarea orala a cursului, prezentarea unor metode analitice de identificare a toxicelor, vizite la Agentia de mediu , Laboratorul DJSV si a unitatilor de prelucrare a produselor alimentare model. Bibliografie: O. Popescu, T. Enache - Medicină Veterinară Legală (Toxicologie) II, Ed. All, Bucuresti, 1996. F. Moriarty, Ecotoxicology, 2nd Edition, Acad. Press., London, 1993. Aditivi și ingrediente alimentare Cod A.T.D. 416 Număr de ore: semestrul I – 2/1; semestrul II – 1/1 Număr credite: 7 Procedura de examinare: colocviu Cerinte anterioare: Chimie; Biochimie; Tehnologia prelucrării materiilor prime de origine vegetală și animală. Competente: • înțelegerea necesității utilizării aditivilor alimentari; • înţelegerea relaţiilor între compoziţia/structura alimentelor şi aditivii alimentari; • înţelegerea modului în care aditivii alimentari îşi realizează funcţiile pentru care sunt adăugaţi în alimente; • înțelegerea consecințelor utilizării aditivilor alimentari asupra sănătăţii consumatorilor şi a siguranţei alimentare. Continut (capitole): Aditivii alimentari – prezentare generală; Coloranţi alimentari; Conservanţi alimentari; Antioxidanţi alimentari; Emulgatorii alimentari; Hidrocoloizi alimentari; Îndulcitori alimentari; Aromatizanţi alimentari și potenţiatori de aromă; Alte clase de aditivi alimentari; Utilizarea aditivilor alimentari în prelucrarea produselor agroalimentare de origine vegetală şi animală; Metode de reducere a utilizării aditivilor în industria alimentară. Bibliografia minimala Banu, C, Butu, N, Lungu, C, Alexe, P, Rasmerita, D, Vizireanu, C, (2000) Aditivi si ingrediente pentru industria alimentara, Editura Tehnică, Bucuresti. Branen A. L., Davidson P. M., Salminen S. (2002) Food Additives 2nd ed. Marcel Dekker, Inc. New York, USA. Carmen Socaciu (2008) Food colorants: chemical and functional properties. CRC Press, USA. Multon J.L. (1992) Additifs et auxiliaries de fabrication dans les industries agroalimentaires. Tech&Doc – Lavoisier, Paris Orănescu E. (2008) Aditivi alimentari necesitate şi risc. Editura Agir, Bucureşti.

Limba franceză Cod A.T.C. 115 Număr de ore: semestrul I – 1/1; semestrul II – 1/1 Număr credite: 2 Procedura de examinare: colocviu Anul I Cerinţe anterioare: Limba franceză nivel A2 (CECR) Competenţe: 1. Cunoaştere, înţelegere, explicare şi interpretare - însuşirea şi utilizarea adecvată a terminologiei de specialitate, precum şi a structurilor gramaticale aplicate si aplicabile limbajului de specialitate. - dobândirea competenţelor lingvistice implicate în procesul de interpretare şi traducere a textului de specialitate. 2. Instrumental-aplicative - comunicarea orală pe teme uzuale şi de specialitate; - folosirea diverselor modalităţi de comunicare adecvate unor potenţiale situaţii reale din domeniu; - stăpânirea tehnicilor de lucru cu instrumentele auxiliare: ghid de verbe, dicţionare etc.; - deprinderea tehnicilor de redactare a textelor funcţionale (CV, scrisoare de intenţie, documente oficiale); -deprinderea abilităţii de documentare în limba franceză, în domeniul de specialitate. 3. Atitudinale - manifestarea unor atitudini pozitive faţă de domeniul agronomic prin promovarea unui sistem de valori culturale, morale si civice; - încurajarea dezvoltării profesionale prin accesul la circuitul informaţional internaţional; - valorificarea optimă şi creativă a propriului potenţial în activităţile de specialitate. Conţinut (capitole): 1. Elemente de fonetică a limbii franceze (actualizarea cunoştinţelor). 2. Elemente de morfosintaxă a limbii franceze (actualizarea cunoştinţelor). 3. Textele funcţionale (formule tip, structură, redactare). 4. Texte de specialitate şi filme documentare cu tematică adecvată profilului: biochimie, ecologie şi protecţia mediului, microbiologie, materii prime vegetale, materii prime animale. Bibliografie minimală: Miquel, Claire - Communication progressive du français, Clé International, 2004. Grégoire, Maïa, Grammaire progressive du français, niveau intermédiaire, Clé International, 1995. Masichevici, Virginia - Le français de l’agroalimentaire, Mirton, 2008. Paris, Danièle, Foltète-Paris, Bruno, Environnement.com, Clé International, 2009. Penfornis, Jean-Luc, Danilo, Michel - Le français de la communication professionnelle, Clé International, 1993. Petrea, Elena - Le français à l’usage des agronomes, Editura „Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi, 2011. Rujan, Ş., Enache, C. -Aliments et alimentation, Valahia University Press, 2005.

Limba franceză Anul II Cod A.T.D. 216 Număr de ore: semestrul I+II – 1 oră seminar Număr credite: 2 Procedura de examinare: colocviu Cerinţe anterioare: Limba franceză nivel A2 (CECR) Competenţe: 1. Cunoaştere, înţelegere, explicare şi interpretare - însuşirea şi utilizarea adecvată a terminologiei de specialitate, precum şi a structurilor gramaticale aplicate si aplicabile limbajului de specialitate. - dobândirea competenţelor lingvistice implicate în procesul de interpretare şi traducere a textului de specialitate. 2. Instrumental-aplicative - comunicarea orală pe teme uzuale şi de specialitate; - folosirea diverselor modalităţi de comunicare adecvate unor potenţiale situaţii reale din domeniu; - stăpânirea tehnicilor de lucru cu instrumentele auxiliare: ghid de verbe, dicţionare etc.; -deprinderea abilităţii de documentare în limba franceză, în domeniul de specialitate. 3. Atitudinale - manifestarea unor atitudini pozitive faţă de domeniul agronomic prin promovarea unui sistem de valori culturale, morale si civice; - încurajarea dezvoltării profesionale prin accesul la circuitul informaţional internaţional; - valorificarea optimă şi creativă a propriului potenţial în activităţile de specialitate. Conţinut (capitole): 1. Elemente de lexicologie. Formarea cuvintelor. Limbajele de specialitate. 2. Noţiuni de tehnica traducerii. Sintaxa textelor de specialitate. 3. Comunicare şi prezentare orală. Funcţii de limbaj / formule tip. 4. Texte de specialitate şi filme documentare cu tematică adecvată profilului: nutriţie umană, tehnologia băuturilor, conservarea alimentelor, tehnologia prelucrării produselor vegetale, tehnologia prelucrării produselor animale. Bibliografie minimală: Grégoire, Maïa, Grammaire progressive du français, niveau intermédiaire, Clé International, 1995. Masichevici, Virginia, Le français de l’agroalimentaire, Mirton, 2008. Paris, Danièle, Foltète-Paris, Bruno, Environnement.com, Clé International, 2009. Petrea, Elena, Le français à l’usage des agronomes, Editura „Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi, 2011. Rujan, Ş., Enache, C., Aliments et alimentation, Valahia University Press, 2005. Limba engleză/English, as a second language Cod A.T.D. 115, 216 Număr de ore: anul I semestrul I+II – 1/1; anul II semestrul I+II- 1 oră de seminar Număr credite: 4+2 Procedura de examinare: colocviu Cerinţe de cunoaştere (promovarea prealabilă a unor alte discipline):

Limba engleză. Conţinut (enumerarea principalelor capitole): Limbaje de specialitate. Sintaxa textelor ştiinţifice; Dicţionare de specialitate; Topica textelor ştiinţifice; Aplicaţii practice pe texte de specialitate Bibliografie minimală: G. Veres, Anca Cehan, Iuliana Andriescu – A student’s companion to English Grammar, Editura Universităţii “Al. I. Cuza” – Iasi, 1996. Andrei Bantas – Descriptive English Syntax, Editura Institutul European, Iasi, 1996. Andrei Bantas – English for advanced students, Editura Institutul European, Iasi, 1996. Limba spaniolă/Spanish, as a second language Cod A.T.D. 115, 216 Număr de ore: anul I semestrul I+II – 1/1; anul II semestrul I+II- 1 oră de seminar Număr credite: 4+2 Procedura de examinare: colocviu Cerinţe de cunoaştere (promovarea prealabilă a unor alte discipline): – Conţinut (enumerarea principalelor capitole): Elemente de fonetică. Elemente de morfologie. Elemente de sintaxa: Propoziţia principală şi subordonată. Exerciţii lexico-gramaticale şi de îmbogăţire a vocabularului general (la fiecare prelegere) Bibliografie minimală: Pablo Valencia, Franca Merlonghi, Maureen Weissenrieder - En Contacto, Houghton Mifflin Company, Boston, 1988. Helene Hernandez, Spaniola vorbită, Editura Teora, 2002. Limba italiană (nivel începător) Cod A.T.D. 115, 216 Număr de ore: anul I semestrul I+II – 1/1; anul II semestrul I+II- 1 oră de seminar Număr credite: 4+2 Procedura de examinare: colocviu Specializarea: Agricultură, IEA, TPPA, Biologie Cerinţe anterioare: Competente: ¾ Îmbogăţirea cunoştinţelor de limbă italiană cu elemente de construcţie a comunicării noi, cu accent pe: lexic de specialitate, organizarea discursului profesional; ¾ Identificarea, în mesaje orale şi texte scrise de profil, a ideilor principale şi a informaţiilor / detaliilor specifice, şi corelarea lor, în mod coerent, pentru a rezolva o sarcină de lucru; ¾ Conştientizarea rolului limbii italiene ca mijloc de acces la piaţa muncii Conţinut (capitole): forme di saluto, ordinare al ristorante, presentarsi, chiedere e fornire informazioni su come raggiungere un luogo; raccontare, informarsi, accettare un invito, Bibliografia minimala Conforti, Corrado& Linda Cusimano - Linea diretta. Corso d’italiano per principianti. 1a & 1 b, Guerra Edizioni, Perugia, 2005.

Serriani, Luca, Valeria della valle, Guiseppe Patota - L’italiano parlato e scritto, Archimede Edizioni, Mondadori, 2003. Săndulescu, Mariana - Gramatica limbii italiene prin exerciţii cu cheie, Meteor Press, Bucureşti, 2002. Limba italiană (nivel mediu) Anul: II Specializarea: Agricultură, IEA, TPPA, Biologie Cerinţe anterioare: Limba italiana A1 Competente: ¾ Îmbogăţirea cunoştinţelor de limbă italiană cu elemente de construcţie a comunicării noi, cu accent pe: lexic de specialitate, organizarea discursului profesional; ¾ Identificarea, în mesaje orale şi texte scrise de profil, a ideilor principale şi a informaţiilor / detaliilor specifice, şi corelarea lor, în mod coerent, pentru a rezolva o sarcină de lucru; ¾ Conştientizarea rolului limbii italiene ca mijloc de acces la piaţa muncii. Conţinut (capitole): Ricominciamo; Tutte a te capitano!; Volevo chiederLe una cortesia!; Vuole laschiare un messaggio?; Com’e` successo?; Non so che dirLe!; C’e` stato un furto; Se me l’avessi ditto prima Bibliografia minimala Conforti, Corrado& Linda Cusimano - Linea diretta. Corso d’italiano a livello medio. 2, Guerra Edizioni, Perugia, 2010. Serriani, Luca, Valeria della valle, Guiseppe Patota - L’italiano parlato e scritto, Archimede Edizioni, Mondadori, 2003. Săndulescu, Mariana - Gramatica limbii italiene prin exerciţii cu cheie, Meteor Press, Bucureşti, 2002. Limba germană/German Language Cod A.T.D. 115, 216 Număr de ore: anul I semestrul I+II – 1/1; anul II semestrul I+II- 1 oră de seminar Număr credite: 4+2 Procedura de examinare: colocviu Anul I T.P.P.A. Cerinţe anterioare: nu sunt necesare cunoştinţe anterioare de germană Competenţe: 1. Cunoaştere, înţelegere, explicare şi interpretare - însuşirea şi utilizarea adecvată a terminologiei de specialitate, precum şi a structurilor gramaticale aplicate si aplicabile limbajului de specialitate. - dobândirea competenţelor lingvistice implicate în procesul de interpretare şi traducere a textului de specialitate. 2. Instrumental-aplicative - comunicarea orală pe teme uzuale şi de specialitate; - folosirea diverselor modalităţi de comunicare adecvate unor potenţiale situaţii reale din domeniu;

- stăpânirea tehnicilor de lucru cu instrumentele auxiliare: ghid de verbe, dicţionare etc.; - deprinderea tehnicilor de redactare a textelor funcţionale (CV, scrisoare de intenţie, documente oficiale); -deprinderea abilităţii de documentare în limba germană, în domeniul de specialitate. 3. Atitudinale - manifestarea flexibilităţii în cadrul schimbului de idei şi în cadrul lucrului în echipă în diferite situaţii de comunicare; - conştientizarea rolului limbii franceze ca mijloc de acces la piaţa muncii şi la patrimoniul culturii universale; - disponibilitatea pentru acceptarea diferenţelor şi pentru manifestarea toleranţei prin abordarea critică a diferenţelor şi a stereotipurilor culturale. Conţinut (capitole): 1. Elemente de fonetică a limbii germane (actualizarea cunoştinţelor, după caz). 2. Elemente de morfosintaxă a limbii germane (actualizarea cunoştinţelor, după caz). 3. Textele funcţionale (formule tip, structură, redactare). Bibliografie minimală: Helbig, G./Buscha, J. - Deutsche Grammatik. Leipzig 1984. Trad. O. Nicolae, Bucureşti 2000. Octavian Nicolae - Gramatica contrastiva a limbii germane. Morfologia şi Sintaxa. Vol. 2, Iaşi 2001. Curs Themen aktuell 1, Kursbuch/ Arbeitsbuch, Niveaustufe A1 Hueber Verlag, Hartmut Aufderstraße, Heiko Bock u.a, Ismaning, Deutschland, 2003. Raymond-Fred Niemann, Deutsch-französischer Wortschatz nach Sachgruppen, Hachette, Paris, 1997. Limba germană Anul II TPPA Cerinţe anterioare: Limba germană nivel A1(CECR) Competenţe: 1. Cunoaştere, înţelegere, explicare şi interpretare - însuşirea şi utilizarea adecvată a terminologiei de specialitate, precum şi a structurilor gramaticale aplicate si aplicabile limbajului de specialitate. - dobândirea competenţelor lingvistice implicate în procesul de interpretare şi traducere a textului de specialitate. 2. Instrumental-aplicative - comunicarea orală pe teme uzuale şi de specialitate; - folosirea diverselor modalităţi de comunicare adecvate unor potenţiale situaţii reale din domeniu; - stăpânirea tehnicilor de lucru cu instrumentele auxiliare: ghid de verbe, dicţionare etc.; - deprinderea tehnicilor de redactare a textelor funcţionale (CV, scrisoare de intenţie, documente oficiale); -deprinderea abilităţii de documentare în limba germană, în domeniul de specialitate. 3. Atitudinale

- manifestarea flexibilităţii în cadrul schimbului de idei şi în cadrul lucrului în echipă în diferite situaţii de comunicare; - conştientizarea rolului limbii germane ca mijloc de acces la piaţa muncii şi la patrimoniul culturii universale; - disponibilitatea pentru acceptarea diferenţelor şi pentru manifestarea toleranţei prin abordarea critică a diferenţelor şi a stereotipurilor culturale. Conţinut (capitole): 1. Elemente de fonetică a limbii germane (actualizarea cunoştinţelor, după caz). 2. Elemente de morfosintaxă a limbii germane (actualizarea cunoştinţelor, după caz). 3. Textele funcţionale (formule tip, structură, redactare). 4. Texte de specialitate şi filme documentare cu tematică adecvată profilului: nutriţie umană, tehnologia băuturilor, conservarea alimentelor, tehnologia prelucrării produselor vegetale, tehnologia prelucrării produselor animale. Bibliografie minimală: Helbig, G./Buscha, J. - Deutsche Grammatik. Leipzig 1984. Trad. O. Nicolae, Bucureşti 2000. Octavian Nicolae - Gramatica contrastiva a limbii germane. Morfologia şi Sintaxa. Vol. 2, Iaşi 2001. Curs Themen aktuell 1, Kursbuch/ Arbeitsbuch, Niveaustufe A2 Hueber Verlag, Hartmut Aufderstraße, Heiko Bock u.a, Ismaning, Deutschland, 2003. Raymond-Fred Niemann, Deutsch-französischer Wortschatz nach Sachgruppen, Hachette, Paris, 1997.

DISCIPLINE FACULTATIVE Analiză instrumentală Cod. A.T.C. 417 Număr de ore: semestrul I – 2/1 Număr de credite: 3 Procedura de evaluare: colocviu Elemente de dimensionare mecanică şi tehnologică Cod. A.T.C. 418 Număr de ore: semestrul I – 2/1 Număr de credite: 3 Procedura de evaluare: colocviu Cerinţe anterioare : Matematică; Fizică; Desen tehnic; Elemente de inginerie mecanică I şi II; Operaţii unitare în industria alimentară; Utilaje în industria alimentară; Tehnologii generale în industria alimentară.; Competenţe : - Cunoaşterea noţiunilor de bază legate dimensionarea mecanică şi tehnologică a utilajelor din industria alimentară; - Aptitudini privind efectuarea unor calculelor de dimensionare, a unor piese din componenţa utilajelor şi instalaţiilor din industria alimentară.

- Aptitudini privind efectuarea unor calculelor privind dimensionarea unor utilaje tehnologice; - Aptitudini privind efectuarea unor bilanţuri de materiale de pe liniile tehnologice. Conţinut (capitole): Materiale şi semifabricate utilizate în construcţia utilajelor pentru procesarea produselor de origine agricolă;Caracteristici mecanice ale materialelor metalice;Elemente generale privind calculul de proiectare al organelor de maşini; Tipuri de solicitări mecanice la care sunt supuse piesele utilajelor din industriua alimentară; Calculul îmbinărilor nedemontabile şia celor demontabile; Calculul unor tipuri de organe de maşini cu mişcarea de rotaţie; Calculul unor organe de maşini pentru transmisia mişcării de rotaţie; Calculul unor tipuri de transportoare; Întocmirea bilanţului de materiale, a celui energetic şi a celui termic. Bibiografie : Drăghici I şi col. – Îndrumar de proiectare în construcţia de maşini – vol I -Editura Tehnică, Bucureşti, 1981. Drăghici I şi col.– Îndrumar de proiectare în construcţia de maşini – vol II -Editura Tehnică, Bucureşti, 1982. Mioara Hapenciuc - Echipamente de transport în industria alimentară - Editura Fundaţiei Universitare “Dunărea de jos” Galaţi, 2004. Rădulescu Gh. şi col.,– Îndrumar de proiectare în construcţia de maşini – vol III Editura Tehnică, Bucureşti, 1986. Ţenu I – Tehnologii, procedee, maşini şi instalaţii pentru industria produselor vegetale – Editura Bolta Rece, Iaşi, 1997.

2.4. Biologie 2. 4.1. Prezentarea sintetică a planurilor de învăţământ Anul I Discipline obligatorii: Morfologia şi anatomie vegetală; Sistematica criptogamelor; Sistematica fanerogamelor; Citologie; Histologie animală; Chimie generală; Biochimie; Biofizică. Opţionale (la alegere): Limba străină; Tehnologii agricole; Tehnologii horticole; Managementul mediului; Politici de protecţia mediului. Facultative: Educaţie fizică; A doua limbă străină; Filosofia ştiinţei Seminar pedagogic (opţional): Psihologia educaţiei; Pedagogie I Anul II Discipline obligatorii: Fiziologie vegetală generală, Zoologia animală generală, Genetică generală; Evoluţionism; Anatomie comparată; Microbiologie generală, Sistematica nevertebratelor, Sistematica vertebratelor; Practică. Opţionale (la alegere): Paleobiologie, Biologia dezvoltării, Combaterea integrată a buruienilor, Conservarea şi utilizarea germoplasmei, Limba străină Facultative: Metodica predării ştiinţelor biologice Seminar pedagogic (opţional): Pedagogie II; Didactică specialităţi. Anul III Discipline obligatorii: Genetica populaţiilor; Entomologie; Fitopatologie; Fiziologia animalelor; Etologie; Ameliorarea plantelor; Ecologie generală; Fitosociologie şi vegetaţia României; Parazitologie; Conservarea biodiversităţii şi ocrotirea mediului; Colectarea şi conservarea materialului didactic; Practică Discipline opţionale: Limba străină Seminar pedagogic (opţional): Tehnici de informare şi comunicare; Tehnici de comunicare ştiinţifică; Tehnici de comunicare creativă, Practică pedagogică; Examen. De absolvire nivelul 1. 2.1.2. Descrierea sintetică a disciplinelor de studiu ANUL I DISCIPLINE OBLIGATORII Morfologia şi anatomia plantelor Cod. A.B.S.101 Număr de ore: semestrul II – 2/2; Număr de credite: 5 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen

Cerinţe de cunoaştere, promovare prealabilă a unor discipline:Conţinut (principalele secţiuni / capitole / teme ale disciplinei): Celula vegetală; Histologia; Morfologia şi anatomia părţilor vegetative ale plantelor; Morfologia şi anatomia părţilor organelor de înmulţire a organismelor vegetale. Bibliografia minimală: Zanoschi V., Toma M., 1990 - Curs de Botanică. Partea I -a, Anatomie şi Morfologie. Litogr. Inst. Agr. Iaşi. Turenschi E., Pascal P., Sîrbu C., Paraschiv Luminiţa-Nicoleta, 1998 - Lucrări practice Botanică. Litogr. Univ. Agr. Iaşi. Toma C., Niţă Mihaela, 1995 – Celula vegetală, Edit. Univ. “Al. I. Cuza”, Iaşi; 241 p. Sistematica criptogamelor Cod: A.B.F. 102 Număr de ore: semestrul I – 2/2; Număr de credite: 5; Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Cerinte de cunoastere: Morfologia şi anatomia plantelor Competenţe dobândite prin însuşirea disciplinei: însuşirea unor tehnici de laborator, cunoaşterea denumirilor ştiinţifice ale organismelor studiate. Conţinut (capitole): a. Consideraţii generale privind botanica sistematică – Definiţie şi obiective; Consideraţii despre structura şi funcţiile organismelor vegetale: Aparatul vegetativ. Nutriţia. Înmulţirea. Categorii taxonomice (taxoni). Nomenclatura botanică. Regnurile lumii vii. Prezentarea sistematică a lumii vegetale. Regnul Protista. Regnul Fungi: încreng.Myxomycota; încreng. Lichenomycota. f. Regnul Plantae: încreng. Bryophyta; încreng. Polypodiophyta. Bibliografie: Pop I., Hodişan I., Mititelu D., Lungu Lucia, Cristurean I. & Mihai Gh., 1983 – Botanică sistematică, Bucureşti. Sîrbu C. & Paraschiv Luminiţa Nicoleta, 2005 – Botanică sistematică, Iaşi. Şesan Tatiana Eugenia & Tănase C., 2006 – Mycobiota-Sisteme de clasificare, Iaşi. Tănase C., Bîrsan C., Chinan V. & Cojocariu Ana, 2009 – Macromicete din România, Iaşi. Sistematica fanerogamelor Cod: A.B.F. 103 Număr de ore: semestrul II – 2/2; Număr de credite: 5; Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Cerinte de cunoastere: Morfologia şi anatomia plantelor Competenţe dobândite prin însuşirea disciplinei: însuşirea unor tehnici de laborator; elaborarea unui herbar individual. Conţinut (capitole): a. Regnul Plantae-încreng. Pinophyta: cl. Cycadopsida, cl. Ginkgopsida, cl. Pinopsida, cl. Gnetopsida. b. Regnul Plantae-încreng. Magnoliophyta: cl. Liliopsida. c. Curiozităţi din lumea plantelor.

Bibliografie: Chifu T., Mânzu C. & Zamfirescu Oana, 2006 – Flora şi vegetaţia Moldovei (România), Iaşi. Ciocârlan V., 2009 – Flora ilustrată a României-Pteridophyta et Spermatophyta, Bucureşti. Hodişan I. & Pop I., 1976 – Botanică sistematică, Bucureşti. Huţanu Mariana, 2004 – Diversitatea florei vasculare, a vegetaţiei şi a macromicetelor din bazinul Jijiei (jud. Botoşani), Iaşi. Sîrbu C. & Paraschiv Luminiţa Nicoleta, 2005 – Botanică sistematică, Iaşi. Citologie / Cytology Cod. A.B.F.104 Număr de ore: semestrul I – 2/2 Număr de credite: 5 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Cerinţe de cunoaştere: Discipline ce trebuiesc promovate anterior: Competenţe profesionale specifice 1. Cunoştinţe teoretice - Cunoaştere şi înţelegere: - Cunoașterea unitatății dintre structură și funcție la nivel celular. - Cunoaşterea deosebirilor fundamentale dintre celula procariotă și cea eucariotă. - Cunoaşterea particularităţilor structurale şi funcţionale ale celulelor vegetale și animale. - Cunoașterea particularităților de organizare ale protistelor, plantelor si animalelor. 2. Deprinderi dobândite - Explicare şi interpretare: - Capacitatea de a analiza si sintetiza. - Capacitatea de a soluționa probleme. - Capacitatea de a lucra în echipă. 3. Abilităţi dobândite - Instrumental-aplicative: - Capacitatea de organizare și planificare. - Capacitatea de a transpune în practică cunostințele dobândite. - Abilități de cercetare. 4. Atitudinale: - Abilități interpersonale. - Abilitatea de a lucra într-o echipă interdisciplinară. - Capacitatea de a avea un comportament etic. Conţinut (enumerarea principalelor secţiuni ale disciplinei): Introducere în citologie vegetală și animală; Organizarea celulelor de tip procariot și eucariot ; Trecerea de la organismele unicelulare la cele pluricelulare ; Membrana celulară ; Hialoplasma ; Organite citoplasmatice. Bibliografie minimală: Ardelean A., 2004 – Atlas of cell biology (second edition). Vasile Goldis West University, Arad. Crăciun C., 2005 – Citologie generală. Edit. Risoprint, Cluj-Napoca. Gostin Irina, 2008 – Biomarkeri structurali la plante, Ed. Univ. Iaşi. Pădureanu Silvica, 2010 – Citologie - Note de curs, U.S.A.M.V., Iași.

Teușan V, Leonte D., Radu-Rusu R., Teușan A., 2007 – Biologie celulară animală. Ed. Alfa, Iași. Tiţă I., 2000 – Celula vegetală. Ed. Sitech, Craiova. Toma C., Niţă Mihaela, 1995 – Celula vegetală. Ed. Univ. „Al.I. Cuza”, Iaşi. Toma Irina, Toma C., 2003 – Citodiferenţiere şi morfogeneză vegetală, Ed. Corson, Iaşi. Toma C., 2002 – Strategii evolutive în regnul vegetal. Ed. „Al.I. Cuza” Iaşi. Histologie animală Cod. A.B.F.105 Număr de ore: semestrul I – 2/2 Număr de credite: 7 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Competențe dobândite prin însușirea respectivei discipline: 1. Cunoştinţe teoretice - Cunoaştere şi înţelegere: • să cunoască bazele citologiei, histogeneza, structura şi funcţiile ţesuturilor şi organelor; • să identifice rolul sistemelor nervos, endocrin şi imun în reglarea proceselor morfogenezei; • să identifice modificările de vârstă ale celulelor, ţesuturilor şi organelor. 2. Deprinderi dobândite - Explicare şi interpretare: • să identifice celule, ţesuturi şi organe la microscopul optic;; • să fie apt de a aplica principiul cauză-efect; • să fie abil de a argumenta opinia proprie şi de a accepta diversităţile în studiul structurii celulelor, ţesuturilor şi organelor. 3. Abilităţi dobândite - Instrumental-aplicative: • să aprecieze importanţa Histologiei în contextul Biologiei; • să abordeze creativ problemele Histologiei fundamentale; • să deducă interelaţii între Histologie, Anatomie, Fiziologie şi alte discipline fundamentale; • să posede abilităţi de implementare şi integrare a cunoştinţelor morfologice obţinute în disciplinile Biologice; 4. Atitudinale: • să fie apt de a evalua şi autoevalua obiectiv cunoştinţele în domeniu; • să fie apt de a asimila noile realizări în disciplinile morfologice. • dezvoltarea capacitatii de comunicare utilizand corect limbajul specific histologiei. Conţinut (enumerarea principalelor secţiuni ale disciplinei): Histolgie generală- Tisologie Histologia specială: organe și sisteme Bibliografie minimală: Solcan Carmen- Histologie, Ed. Performantica, Iaşi, 2011. Solcan Carmen – Histologie şi embriologie, Ed. Performantica, Iaşi, 2006. Cotea C. – Biologie celulară. Histologie generală. Embriologie generală, Ed. Tehnopress, Iaşi, 2008. Cotea C. – Histologie specială. Ed. Tehnopress, Iaşi, 2003. Cornilă N. – Morfologia microscopică a animalelor domestice vol I, Ed. Bic All, Bucureşti, 2000.

Chimie generală/General Chemistry Cod. A.B.F.106 Număr de ore: semestrul I – 2/2 Număr de credite acumulate: 5 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Cerinţe: cunoştinţe generale de chimie, fizică şi matematică Cunoştinţe şi competenţe pe care le dobândesc studenţii: însuşirea noţiunilor teoretice necesare aprofundării disciplinelor de specialitate ulterioare; folosirea raţionamentului chimic în vederea înţelegerii proceselor fiziologice şi biochimice din sol şi plantă; dobândirea abilităţilor practice necesare analizelor uzuale de laborator. Conţinut: Enumerarea principalelor capitole: Legături chimice; Termodinamica; Cinetica chimica; Sisteme disperse omogene-soluţii; Reacţia chimică; Sisteme disperse eterogene; Sisteme coloidale. Bibliografie minimală: Afusoae Iulia, Trofin Alina – Chimie, curs, U.S.A.M.V. Iaşi, 2001. Afusoae Iulia – Chimie, curs C.M. Universitatea Agronomică Iaşi 1994. Trofin Alina, Ungureanu Elena – Chimie anorganica si analitica, lucrari practice, PIM, 2011. Biochimie/Biochemistry Cod. A.B.F. 107 Număr de ore: semestrul II – 2/2 Număr de credite acumulate: 5 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Cerinţe:cunoştinţe generale de chimie, fizică şi matematică Cunoştinţe şi competenţe pe care le dobândesc studenţii: însuşirea noţiunilor fundamentale de biochimie privind transformările substanţelor în plante în cadrul proceselor metabolice; corelarea noţiunilor de biochimie cu cele de fiziologie, oenologie, genetică, ameliorare; însuşirea tehnicilor de laborator şi interpretarea analizelor biochimice. Conţinut: Relaţia între conţinut, formă şi funcţii în organizarea materiei vii; Glucide; Lipide; Protide; Pigmenţi vegetali; Biocatalizatori; Substanţe vegetale de origine secundară; Consideraţii generale asupra metabolismului; Metabolismul intermediar al glucidelor; Metabolismul intermediar al lipidelor; Metabolismul intermediar al protidelor Bibliografie: Maria Savu - Biochimie vegetală , curs litografiat U.A.I 1994. Gh. Neamţu - Biochimie vegetală, Ed. Did. şi Ped.,Regia autonomă 1995, vol. I şi II. Savu Maria, Afusoae Iulia, Patraş Antoanela, Trofin Alina, Marcu I. - Biochimie vegetală (lucrări practice) C.M. ,UAMV Iaşi. 2000. Biofizică /Biophysics Cod. A.B.F.108 Număr de ore: semestrul II – 2/2

Număr de credite: 5 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Cerinţe de cunoaştere/promovarea a altor discipline: Anatomia şi Biologia Celulară Conţinut: Fluide biologice şi aplicaţiile din organismul animal; Membrane biologice şi transportul prin membrane biologice; Termodinamica biologică; Bioelectrogeneza; Noţiuni de biofizica radiaţiilor; Atmosfera şi proprietatile ei; Elementele meteorologice si impactul lor asupra plantelor şi animalelor; Elemente de climatologie; Accidentele climatice şi prevenirea lor; Elemente de prognoză agrometeorologică. Bibliografie: Servilia Oancea, Alina Rapa, I. Oancea - Introducere in Biofizică, , Ed. Tehnopress, 2000. Servilia Oancea - Agrometeorologia, , Editura "Ion Ionescu de la Brad", 2001. Servilia Oancea - Elemente de Biofizică medicală comparată, , Ed. Tehnopress, 2001. Biofizică, Servilia Oancea, Editura PIM, 2005. Ocrotirea naturii Cod. A.B.C.109 Număr de ore: semestrul I – 2/2 Număr de credite: 5 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Precondiţii de accesare a disciplinei : morfologia si anatomia plantelor, botanica sistematica, zoologia nevertebratelor, vertebratelor. Competențe dobândite: 1. Cunoştinţe teoretice - Cunoaştere şi înţelegere: -cunoasterea de catre studenti a rolului plantelor si al animalelor în ecosistemele naturale; -cunoasterea mediului înconjurător şi acţiunii umane asupra ecosferei. - cunoasterea dezechilibrelor provocate de civilizaţia umană şi declinul biodiversităţii - cunoasterea factorilor de degradare ai ecosferei. 2. Deprinderi dobândite - Explicare şi interpretare: -formarea deprinderilor necesare pentru studierea diferitelor aspecte privind taxonii endemici şi ocrotiţi în România, privind categorii de plante si animale periclitate, privind habitate ameninţate şi arii protejate. 3. Abilităţi dobândite - Instrumental-aplicative: dobandirea de catre studenti a unei atitudini privind modul de pastrare, de conservare, de inmultire si de ocrotire a speciilor protejate atat de plante, cat si de animale. 4. Atitudinale: studenţii vor avea competenţa, ca in timpul si după absolvirea facultăţii să poată avea o atitudine corecta fata de natura si de mediul inconjurator pe care sa o transmita mai departe generatiilor ce vor urma.

Conţinut: Mediul înconjurător şi acţiunea umană; Omul si natura-impreuna; Bazele ecologice ale protecţiei mediului; Poluarea şi implicaţiile ecologice ale poluării; Protecţia ecosistemelor şi conservarea biodiversităţii; Factorii naturali ai eroziunii biodiversitatii; Taxoni endemici şi ocrotiţi în România; Degradarea habitatelor naturale; Habitate ameninţate şi arii protejate din tara noastra; Rezervatia Biosferei Delta Dunarii; Legislaţie referitoare la protecţia mediului Bibliografie minimală: Botnariuc N., 1989 - Genofondul şi problemele ocrotirii naturii. Chifu T. & Murariu Alexandrina, 1999 – Bazele protecţiei mediului înconjurător, Univ. Iaşi. Dihoru Gh. & Pârvu C., 1987 – Plante endemice din flora României, Bucureşti. Dinu Valeriu, 1979 – Mediul înconjurător în viaţa omenirii contemporane. Ionescu Mariana & Condurăţeanu-Fesci Simona, 1985 – Parcuri şi rezervaţii naturale pe glob. Neacşu P., 1984-1986 – Ecologie şi protecţia mediului. Oltean-Cosma Cornelia, 1996 – Nestemate ale naturii din România. Pârvu C., 1983 – Plante şi animale ocrotite în România. Pop Emil & Sălăgeanu N., 1965 – Monumente ale naturii din România, Bucureşti. Pumnea C. & Grigoriu Gabriela – Protecţia mediului ambiant. Resmeriţă I., 1983 – Conservarea dinamică a naturii. Sârbu Anca (coord.), 2001 - Diversitatea plantelor în contextul strategiei europene de conservare a biodiversităţii, Bucureşti. Vespremeanu E., 1981 – Mediul înconjurător, ocrotirea şi conservarea lui. Vodă Claudiu, 1987 – Din secretele naturii şi ale lumii înconjurătoare. Educaţie fizică Cod. A.B.C.112 Număr de ore: semestrul I +II – 1 ora lucrări Număr de credite: 2 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu OPŢIONALE (LA ALEGERE) Limba străină - se regăseşte la final Cod. A.B.C.113 Număr de ore: semestrul I –1/1; semestrul II –1/1; Număr de credite: 4 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu. Combaterea integrată a buruienilor Cod. A.B.C. 216 Număr de ore: semestrul I – 1/1 Număr de credite: 2 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu

Competente: - cunoasterea buruienilor si a biologiei acestora in vederea fundamentarii unei combateri rationale, integrate a acestora; - cunoaşterea tuturor aspectelor privind combaterea integrată a buruienilor în vederea alegerii celor mai potrivite metode pentru reducerea la minimum a pagubelor provocate de acestea; - cunoaşterea buruienilor din culturile agricole şi a modului cum influenţează asupra calităţii recoltelor; - cunoasterea efectelor biologice induse de catre erbicide asupra fiziologiei plantelor; - cunoasterea particularitatilor biologice ale buruienilor. Conţinutul disciplinei: Introducere Metode de combatere a buruienilor Modificări fiziologice, anatomice şi morfologice la unele specii de buruieni sub influenţa erbicidelor Poluarea mediului înconjurător ca urmare a utilizării erbicidelor. Bibliografie Onisie T., Jităreanu G., 2000 – Agrotehnica, Ed. “I.I. de la Brad”, Iaşi. Şarpe N., 1987 – Combaterea integrată a buruienilor, Ed. Ceres, Bucureşti. Gus P., D.I. Sandoiu, A. Lazureanu, G. Jitareanu. Stancu, 1998- Agrotehnica, Ed. Cristal. Print, Cluj-Napoca. Ionescu Sisesti Gh. si Ir. Staicu, 1957 - Agrotehnica. Ed. Agrosilvica, Bucuresti; L. Munteanu, I. Borcean, Roman Gh. V.,M. Axinte si colab., 2003 – Fitotehnia, Ed. Ion Ionescu dela Brad Iaşi. A. Penescu, C. Ciontu, 2002 – Agrotehnica, Ed, Ceres, Bucureşti. Codexul produselor fitosanitare din România (2004)-MAAP. Colecţia revistelor Agricultorul Român, Sănătatea plantelor şi Agricultura României. Folosirea raţională a erbicidelor – vol. 1-14. Conservarea şi utilizarea germoplasmei Cod. A.B.C. 217 Număr de ore: semestrul I – 1/1 Număr de credite: 2 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu Managementul mediului Cod. A.B.C.114 Număr de ore: semestrul II –1/1 Număr de credite: 3 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen. Cerinte anterioare: Competente: -cognitive: utilizarea raţională şi cu economicitate maximă a resurselor naturale; prevenirea şi combaterea degradării mediului; agenţii poluanţi şi tipurile de poluare; implicaţiile şi costurile depoluării mediului înconjurător; politici de mediu; cunoaşterea impactului industriei asupra mediului; cunoaşterea direcţiilor de dezvoltare şi perfecţionare în domeniul protecţiei mediului; formarea unei concepţii sistemice asupra

conceptului de dezvoltare durabilă; cunoaşterea legislaţiei şi a directivelor de mediu; cunoaşterea sistemelor de management de mediu şi a instrumentelor şi metodelor utilizate în managementul de mediu; cunoştinte privind monitorizarea de mediu; utilizarea corectă a termenilor de specialitate; cunoştinţe generale de bază, precum şi a celor necesare profesiunii/disciplinei. -profesionale: capacitatea de evaluare a stării mediului; determinarea nivelului optim al activităţilor economico-sociale; cunoaşterea instrumentelor economice utilizate în protecţia mediului; implicaţiile agenţilor poluanţi asupra factorilor de mediu; aplicarea directivelor europene de mediu şi a legislatiei naţionale în domeniu, pentru prevenirea poluării; deprinderea abilităţii cautării şi utilizării informaţiei; dobândirea de abilităţi pentru efectuarea unor studii de caz; descrierea unor stări, sisteme, procese, fenomene. -afectiv -valorice: manifestarea unor atitudini pozitive şi responsabile faţă de domeniul ştiintific, bazată pe cunoaşterea fenomenelor şi a conexiunilor practice; valorificarea optimă şi creativă a propriului potenţial în activităţile ştiinţifice; participarea la propria dezvoltare ştiinţifică; capacitatea de a transpune în pratică cunoştinţele dobândite. Continut (capitole): 1.Concepte şi abordări teoretice asupra managementului mediului; 2.Standarde, Sisteme, Mecanisme şi Instrumente pentru Managementul mediului; 3.Politici de mediu; 4. Integrarea problemelor privind condiţiile de mediu în practica economică; 5.Auditul de mediu. Bibliografia minimala: Ciurea Aurel ,V.Cartas, C.Stanciu, M.Popescu – Mnagementul mediului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucuresti,2005. Ciobotaru Virginia, Socolescu Ana Maria – Priorităţi ale managementului mediului, Editura Meteor Press, Bucureşti , 2006. Frăsineanu I., Băloiu L. – Economia şi protecţia mediului înconjurător, Editura ASE, Bucureşti, 2007. Petrescu I. – Managementul mediului, Editura Expert, Bucureşti, 2005. Politici de protecţie a mediului Cod. A.B.C.114 Număr de ore: semestrul II –1/1 Număr de credite: 3 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Cerinte anterioare: Competente: -cognitive: Cunoaşterea rolului instituţiilor Uniunii Europene în protecţia mediului Înţelegerea legăturii dintre protecţia mediului şi alte politici şi acţiuni ale Uniunii Europene Înţelegerea principiilor protecţiei mediului în Uniunea Europeană -profesionale: Cunoaşterea şi înţelegerea impactului activităţilor economico-sociale asupra mediului ambiant; Cunoaşterea şi aplicarea măsurilor de protecţie a mediului înconjurător şi implicaţiile

acestora de natură tehnologică şi economicosocială; Cunoaşterea reglementărilor ecologice şi a legislaţiei de protecţie a mediului în România şi Uniunea Europeană -afectiv-valorice: conştientizarea importanţei însuşirii unor cunoştinţe tehnico-economice minime privind tehnologiile de bază pentru producerea bunurilor necesare societăţiimanifestare unor atitudini pozitive şi responsabile faţă de domeniul ştiinţific, bazat pe cunoaşterea proceselor a conexiunilor practice; valorificarea optimă şi creativă a propriului potenţial în activităţile ştiinţifice; participarea la propria dezvoltare ştiinţifică; capacitatea de a transpune în pratică cunoştinţele dobândite Continut (capitole): 1.Noţiuni introductive. Importanţa protecţiei mediului; 2.Politica de mediu in Uniunea Europeana; 3. Politica de mediu in Romania; 4.Protectia mediului si dezvoltarea durabila; 5. Managementul protecţiei mediului. Bibliografia minimala: Ghiga, C., Bulearca, M. - Dezvoltarea durabilă şi protecţia mediului – noi abordări practice şi conceptuale, Ed. Printech, Bucureşti, 2009. Rojanschi, V., s.a. - Elemente de economia şi managementul mediului, Ed. Economică, Bucureşti, 2004. Stela Axinte, ş.a. -Ecologie şi protecţia mediului, Ed. ECOZONE, Iaşi, 2003. Relicovschi, Adina – „Politici în managementul mediului”, Institutul European din România, Bucureşti: 2000. Tehnici de învăţare eficientă Cod. A.B.C.110 Număr de ore: semestrul I – 1/1 Număr de credite: 2 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu Precondiţii de accesare a disciplinei:Competenţe profesionale specifice: 1. Cunoştinţe teoretice - Cunoaştere şi înţelegere: • însuşirea noţiunilor specifice disciplinei tehnici de învăţare eficientă; • utilizarea adecvată a noţiunilor specifice disciplinei tehnici de învăţare eficientă în dezbaterile de grup, în comunicarea orală şi scrisă, precum şi în redactarea elementelor componente ale portofoliului individual; 2. Deprinderi dobândite - Explicare şi interpretare: • explicarea mecanismului învăţării şcolare, precum şi a caracteristicilor definitorii ale acesteia; • explicarea variabilelor psihologice implicate în realizarea procesului de învăţare şcolară; • Abilităţi dobândite - Instrumental-aplicative: Însuşirea diferitelor tehnici de învăţare eficientă specifice activităţii de student. 4. Atitudinale: • dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de propriul potenţial pe care-l dispune fiecare individ; • cultivarea unor atitudini pozitive faţă de semeni, de activităţile umane, de lume, etc.

dezvoltarea unor atitudini de comunicare eficientă şi de implicare în realizarea unor activităţi de grup. Conţinutul disciplinei: Învăţarea şcolară –perspectivă psihologică; Eficientizarea activităţii intelectuale.Tipuri de lectură; Sisteme de luare a notiţelor ; Strategii de dezvoltare a gândirii critice; Tehnici de memorare; Utilizarea surselor de învăţare; Elaborarea şi prezentarea unei lucrări ştiinţifice; Strategii metacognitive. Bibliografie Ausubel D., Robinson F., 1981 - Învăţarea în şcoală, EDP, Bucureşti. Bernat S-E.,2003- Tehnica învăţării eficiente, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca. Birkenbihl V.F., 1999 - Tare de cap? Mod de întrebuinţare a creierului, Gemma Pres, Bucureşti. Condrill J., Bough B., 2005 - Învaţă rapid, comunică eficient, Ed. Curtea veche, Bucureşti. Matei N.C., 1995 - Învăţarea eficientă, EDP. Miclea M., 1994 - Psihologie cognitivă, Casa de editură „Gloria”, Cluj. Munteanu A., 1994 - Incursiuni în creatologie, Ed. Augusta, Timişoara. Neacşu I., 1990, -Metode şi tehnici de învăţare eficientă, Ed. Militară, Bucureşti. Peretti A. de, Legrand J.-A., Boniface J., 2001 - Tehnici de comunicare, Ed, Polirom, Iaşi Piaget J., 1965 Psihologia inteligenţei, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti. Stanciu Mihai, 2005- Elemente de psihologia educaţiei, Editura Performantica, Iaşi. Tehnici de comunicare eficientă Cod. A.B.C.111 Număr de ore: semestrul I – 1/1 Număr de credite: 2 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu Competenţe: Cunoaştere şi înţelegere: • însuşirea noţiunilor specifice disciplinei tehnici de informare şi comunicare; utilizarea adecvată a noţiunilor specifice disciplinei de tehnici de informare şi comunicare în dezbaterile de grup, în comunicarea orală şi scrisă, precum şi în redactarea elementelor componente ale portofoliului individual; Explicare şi interpretare: • explicarea mecanismului de realizare a comunicării umane; explicarea caracteristicilor definitorii ale comunicării creative ; Instrumental – aplicative: • aplicaţii ale metodelor şi tehnicilor de comunicare creativă în realizarea unor situaţii de comunicare eficientă; aplicaţii ale calculatorului în procesul modern de informare şi comunicare; Atitudinale: • dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de propriul potenţial pe care-l dispune fiecare individ; • cultivarea unor atitudini pozitive faţă de semeni, de activităţile umane, de lume, etc.

dezvoltarea unor atitudini de comunicare eficientă şi de implicare în realizarea unor activităţi de grup. Conţinutul disciplinei I. Caracterizare generală a comunicării umane; II. Forme ale comunicării umane; III.Comunicarea didactică. Dezvoltarea competenţelor de comunicare IV. Metode de comunicare de tip creativ. Luminiţa Iacob “Comunicarea didactică”, în Cucoş C., coord., 1998, Psihopedagogie, Polirom, Iaşi. Le Breton D., 2001, Despre tăcere, Ed. All, Bucureşti. Miège B., 1998, Gândirea comunicaţională, Cartea Românească, Bucureşti. Munteanu A., 1994, Incursiuni în creatologie, Ed. Augusta, Timişoara. Peretti A. de, Legrand J.-A., Boniface J., 2001, Tehnici de comunicare, Ed, Polirom, Iaşi Stanciu Mihai, 2003, Didactica postmodernă, Editura Universităţii Suceava. Ferréol G., Flageul N.,1998, Metode şi tehnici de exprimare scrisă şi orală, Ed, Polirom, Iaşi. FACULTATIVE A doua limba străină Cod: A.B.C. 118 Număr de ore: semestrul I – /2; semestrul II /2 Număr de credite: 4 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu Filosofia ştiinţei/Philosophy of science Cod. A.B.C.119 Număr de ore: semestrul I – 2/2 Număr de credite: 2 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu Cerinţe de cunoaştere (promovarea prealabilă a unor alte discipline): Competențe dobândite prin însușirea respectivei discipline: 1. Înţelegerea specificului filosofiei ştiinţei în raport cu celelalte discipline filosofice; 2. Identificarea principalelor modalităţi de argumentare în câmpul filosofiei ştiinţei; 3. Identificarea principalelor concepte şi probleme ale filosofiei ştiinţei; 4. Surprinderea specificului diferitelor paradigme ale filosofiei ştiinţei ; 5. Găsirea unor argumente pentru a susţine ideea că filosofia mai poate încerca să ne ofere o imagine asupra rolului ştiinţei în viaţa comunităţilor umane. Conţinut (enumerarea principalelor capitole): Obiectul şi problematica filosofiei ştiinţei; Elemente de istoria filosofiei ştiinţei; Spaţiul şi timpul în ştiinţă şi filozofie; Adevărul în ştiinţă şi filozofie; Conştiinţa; logica formală şi formalizarea în matematică; Epistemologia şi metodologia ştiinţelor naturii; Statutul epistemologiei contemporane ; Paradigma complexităţii în filosofia ştiinţei contemporane. Bibliografie minimală: Delacour J., 2001 - Introducere în neuroştiinţele cognitive, Polirom, Iaşi.

Esfeld, Michael (2009) - Philosophie des sciences. Une introduction. Lausanne : Presses polytechniques et universitaires romandes. Deuxième édition. FLONTA M., Gabriel NAGÂŢ, Gheorghe ŞTEFANOV – Introducere în Teoria cunoaşterii ştiinţifice, Editura Universităţii din Bucureşti, 2004. Hitchcock, Christopher (ed.) (2004): Contemporary Debates in Philosophy of Science. Oxford: Blackwell. Ladyman, James (2002): Understanding Philosophy of Science. London: Routledge. Popper, K.R., Conjecturi şi infirmări, Editura Trei, Bucureşti, 2002. Rosenberg, Alexander (2000): Philosophy of Science. A Contemporary Introduction. London: Routledge. SPANGENBURG R. & Daniel K. MOSER – Istoria ştiinţei, vol.1-5, Editura Lider,Bucureşti, 2003 Weber, M. (2005) Philosophy of Experimental Biology. Cambridge: Cambridge University Press. Pregătire psihopedaggogică (opţional) Psihologia educaţiei /Psychology of education-fişa disciplinei la sfârşit Cod. A.A.C. 120 Număr de ore: semestrul I – 2/2 Număr de credite: 5 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Pedagogie I-fişa disciplinei la sfârşit Cod. A.A.C. 121 Număr de ore: semestrul II – 2/2 Număr de credite: 5 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Cerinţe de cunoaştere: Psihologia educaţiei ANUL II DISCIPLINE OBLIGATORII Fiziologie vegetală generală Cod. A.B.F. 201 Număr de ore: semestrul I – 3/3 Număr de credite: 7 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Cerinţe de cunoaştere, promovarea obligatorie a disciplinelor anterioare: Botanică, Biochimie, Fizică şi Agrometeorologie, Microbiologie. Competenţe: 1. Cunoştinţe teoretice - Cunoaştere şi înţelegere: -- Cunoaşterea conceptelor de bază în Fiziologia plantelor; - Cunoaşterea funcţiile fiziologice ale componentelor celulare; - Cunoaşterea proprietăţile fiziologice ale materiei vii; - Cunoaşterea rolului apei în viaţa plantelor, a absorbţia apei de către plante, a transportului şi a eliminării apei de către plante; - Cunoaşterea absorbţiei substanţelor minerale de către plante, a factorilor care

influenţează pătrunderea elementele minerale în plante şi a rolului fiziologic al elementelor minerale pentru plante; - Cunoaşterea istoricului cercetărilor asupra fotosintezei, a metodelor de studiere a fotosintezei, a organelelor şi organitelor fotosintezei, a mecanismul fotosintezei, a factorilor care influenţează fotosinteza; - Cunoaşterea mecanismul fiziologic al respiraţiei plantelor; - Cunoaşterea transformării, circulaţiei şi depunerii substanţelor organice în plante; - Cunoaşterea mecanismelor de creştere a plantelor, a substanţele regulatoare de creştere şi a fenomenelor legate de creşterea plantelor agricole; - Cunoaşterea procesului de dezvoltar a plantelor, cu referiri speciale la vernalizare (iarovizare), fotoperiodism şi fiziologia înfloritului şi a fructificării; - Cunoaşterea fiziologiei rezistenţei plantelor la factori nefavorabili de mediu. 2. Deprinderi dobândite – Explicare şi interpretare - Definirea conceptelor de bază în Fiziologia plantelor; - Utilizarea corectă a termenilor de specialitate utilizaţi în Fiziologia plantelor; - Cunoştinţe generale de bază necesare pentru înţelegerea noţiunilor prezentate la disciplina Fiziologia plantelor; 3. Abilităşi dobândite – Instrumental – aplicative - Recunoaşterea proceselor şi fenomenelor specifice Fiziologiei plantelor; - Capacitatea de a transpune în practică informaţiile dobândite la curs şi lucrările practice; - Abilităţi de cercetare; - Capacitatea de a concepe proiecte şi a le derula. 4. Atitudinale: - Reacţia pozitivă la sugestii, cerinţe, sarcini didactice, satisfacţia de a răspunde; - Implicarea în activităţi ştiinţifice în legătură cu disciplina; - Capacitatea de a avea un comportament etic; - Abilitatea de a colabora cu specialişti din alte domenii. Conţinutul disciplinei: Introducere în fiziologia plantelor; Fiziologia celulei vegetale; Regimul de apă al plantelor; Nutriţia minerală a plantelor; Fotosinteza; Transformarea, circulaţia şi depunerea substanţelor organice în plante; Respiraţia ; Creşterea plantelor; Mişcările plantelor; Dezvoltarea plantelor; Fiziologia rezistenţei la factori nefavorabili. Bibliografie minimală: Toma Liana Doina, Jităreanu Carmenica Doina, 2000 – Fiziologia plantelor, Edit. „Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi. Murariu Alexandrina, 2002 – Fiziologie vegetală, Edit. „Junimea” Iaşi. Jităreanu Carmenica Doina, 2002 – Fiziologie vegetală, Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi. Jităreanu Carmenica Doina, 2002 – Fiziologie vegetală, Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi. Carmenica Doina Jităreanu, 2002 – Fiziologie vegetală, Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi. Carmen Doina Jităreanu, 2007 – Fiziologia plantelor, Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi. Liana Doina Toma, Carmen Doina Jităreanu, 2007 – Fiziologie vegetală, Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi.

Fiziologia animală generală Cod. A.B.F. 202 Număr de ore: semestrul I – 2/1; semestrul II – 3/3 Număr de credite: 7 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Competenţe dobândite : • Cunoaşterea mecanismelor fiziologice ce guvernează integrarea organismelor în mediul înconjurător; • Statuarea manifestărilor comportamentale de exprimare a organismelor animale; • Identificarea interrelaţiilor dintre structură şi funcţii în complexa integrare a organismelor în mediu. Conţinut Fiziologie generală; Fiziologia sistemului muscular; Fiziologia sistemului nervos şi a analizatorilor; Fiziologia sistemului endocrin şi a reproducerii; Fiziologia digestiei şi absorbţiei; Fiziologia mediului intern; Fiziologia aparatului cardiovascular; Fiziologia aparatului respirator; Metabolismul; Fiziologia excreţiei renale; Bibliogrfie Guyton & Hall, 2007 – Tratat de fiziologie a omului, Editura Medicală Callisto, Bucureşti. Hefco V.,1997 - Fiziologia animalelor şi a omului. Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti. Mărgărint Iolanda, Boişteanu P.C., Ana Chelaru, 2002 – Fiziologia animalelor, Editura Ion Ionescu de la Brad, Iaşi. Ognean L., Dojană N., Corina Roşioru, 2000 - Fiziologia animală. vol. I, Editura Presa Universitară Clujeană. Boişteanu P.C., 2011/2012 – Fiziologie animală, note de curs. Genetică generală Cod. A.B.S. 204 Număr de ore: semestrul II – 3/3 Număr de credite: 6 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Discipline promovate anterior (pre-requisites):Botanică, Chimie organică Competenţe: Cunoaşterea substratului celular şi molecular al eredităţii, variabilitatea intraspecifică, reglajul activităţii celulare; Noţiuni de inginerie genetică; Ereditatea mendeliană, interacţiunea genelor şi teoria cromozomică a eredităţii; Mutaţiile şi mecanismul lor molecular Conţinutul disciplinei: Elemente de citogenetică vegetală; Elementele eredităţii şi variabilităţii; Linkage şi crossing-over; Mecanismele genetice ale determinării sexului; Funcţia autocatalitică a genei; Funcţia heterocatalitică a genei; Elemente de genetica microorganismelor; Tehnologia adn recombinant; Mutaţia şi mutageneza.

Bibliografie Ţîrdea, Gh., 2002 – Genetica vegetală, Editura “Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi. Ţîrdea, Gh., Leonte, C., 2002 – Citogenetică vegetală, Editura “Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi. Crăciun, T. şi colab., 1978 - Genetica, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. Crăciun, T., 1981 - Genetica plantelor horticole, Editura Ceres, Bucureşti. Raicu, P., 1980 - Genetica, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. Raicu, P., 1997 - Genetică generală şi umană, Editura Humanitas. Antohi, St., Gavrilă, L., 1981 - Progrese în genetica moleculară, Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti. Ţîrdea, Gh., Creţu, L., 1998 - Genetica, lucrări practice, U.S.A.M.V. Iaşi. Anatomie comparată Cod. A.B.F. 204 Număr de ore: semestrul I – 2/2; Număr de credite: 5 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Competențe dobândite : 1. Cunoştinţe teoretice - Cunoaştere şi înţelegere: - Cunoașterea formei, dimensiunii etc a organelor ce compun organismul ; - Cunoaștera rapoartelor de continuitate și contiguitate ale segmentelor ce compun aparatele și sintemele unui organism viu ; - cunoașterea si înțelegerea funcțiilor aparatelor și sistemelor unui organism; - identificarea și diferențierea structurilor normale de cele anormale (modificări datorate unor procese patologice, aberații genetice, etc). 2. Deprinderi dobândite - Explicare şi interpretare: - recunoașterea și identificarea aparatelor, sistemelor și a elementelor care le compun; - recoltarea și prepararea pieselor anatomice pentru studiul individual și pentru dotarea laboratoarelor; - utilizarea corectă a tehnicilor de conservare a pieselor anatomice. 3. Abilităţi dobândite - Instrumental-aplicative: - recunoașterea și identificarea organelor; - manipularea corectă a pieselor anatomice evitând deteriorarea acestora; - prelevarea, prelucrarea și conservarea pieselor anatomice 4. Atitudinale: - încurajarea studiului individual; - diversificarea metodelor de ”cunoaștere” prin adaptarea unor metode moderne de investigare a organismelor, implementarea și utilizarea acestora în învățare: imagini radiologice, ecografii, tomografii computerizate. Conţinutul disciplinei: Introducere în Anatomia comparată. Oasele membrului toracic la vertebrate. Artrologia. Miologia. Aparatul digestiv la vertebrate. Aparatul respirator la vertebrate. Aparatul urinar la vertebrate. Aparatul genital la vertebrate. Sistemul circulator. Sistemul nervos. Organele de simț. Glandele endocrine.

Bibliografie minimală: Spataru Mihaela - Anatomia comparata a animalelor, Ed Alfa, Iasi, 2009. Vasile Cotofan et all - Anatomia animalelor domestice - Vol I-III- Ed. Orizonturi Universitare, Timişoara, 2000, 2004, 2007. Robert Barone et Ruggero Bortolami - Anatomie comparee des mammiferes domestiques, Tomes 1-6- Ed VIGOT, Paris, 2004. Aida Ferat Postolache - Anatomie veterinară- splanhnologie- - Ed. ”Ion Ionescu de la Brad”, 2004. Coţofan V., Predoi G. - Anatomia topografică a animalelor domestice. Ed. BICALL, Bucureşti, 2003. Liviu Miron, Manuela Miron - Zoologie Ed. Univ. ”Al. I. Cuza Iași, 2002. Evoluţionism/Evolutionism Cod. A.B.F. 205 Număr de ore: semestrul II – 3/2 Număr de credite: 6 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu Cerinţe de cunoaştere, discipline ce trebuie promovate anterior: Citologia şi biologia celulară, Morfologia şi anatomia plantelor, Botanica sistematică, Zoologia nevertebratelor, Zoologia vertebratelor, Anatomia comparată, Genetica Competențe dobândite prin însușirea respectivei discipline: 1. Cunoştinţe teoretice - Cunoaştere şi înţelegere: - Demonstrarea realităţii mecanismului evoluţiei. - Ilustrarea dezvoltării istorice a ideii de evoluţie. 2. Deprinderi dobândite - Explicare şi interpretare: - Capacitatea de a analiza si sintetiza. - Capacitatea de a soluționa probleme. 3. Abilităţi dobândite - Instrumental-aplicative: - Utilizarea cunoștințelor privind evoluția lumii vii în aplicații științifice. - Capacitatea de a transpune în practică cunostințele dobândite. - Abilități de cercetare. 4. Atitudinale: - Abilități interpersonale. - Abilitatea de a lucra într-o echipă interdisciplinară. - Capacitatea de a avea un comportament etic. Conţinut (enumerarea principalelor secţiuni ale disciplinei): Introducere în evoluționism; Caracteristicile viului; Lamarckismul; Darwinismul; Evoluționismul extraștiințific; Neodarwinismul; Postneodarwinismul; Neolamarckismul; Curente și teorii moderne ale evoluției; Originea vieții. Bibliografie minimală: Botnariuc N., 1974 – Biologie generală. Ed. did. şi pedag., Bucureşti. Botnariuc N., 1992 – Evoluţionismul în impas? Ed. Academiei Române, Bucureşti. Botnariuc, N., 1999 – Evoluţia sistemelor biologice supraindividuale. Ed. Univ. Bucureşti.

Ceapoiu N., 1988 – Evoluţia biologică. Microevoluţia şi macroevoluţia, Editura Academiei R.S.R.,Bucureşti. Darwin Ch., 1957 – Originea speciilor, Ed. Academiei RPR, Bucureşti. Mayr E., 2004 – De la bacterii la om, Editura Humanitas, Bucureşti Mustaţă Gh., Mustaţă M., 1998 – Origine şi evoluţie. Ed. Univ. „Al.I. Cuza”, Iaşi Mustaţă Gh., 2003 - Evoluţia şi evoluţionismul la începutul mileniului III. Ed. „Ion Borcea” Bacău. Mustaţă Gh., 2006 – Strategii evolutive și sisteme semiotice ale vieții. Ed. Junimea, Iași. Pădureanu Silvica, 2011 – Evoluționism – Note de curs, Univ. ”Ion Ionescu de la Brad” Iași. Microbiologie generală Cod. A.B.F. 206 Număr de ore: semestrul I – 3/3 Număr de credite: 6 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu Cerinte anterioare Botanică, Biochimie. Competente 1. Cunoştinţe teoretice - Cunoaştere şi înţelegere: Asimilarea cunoştinţelor teoretice privind rolul microorganismelor în formarea şi evoluţia materiei organice. Dezvoltarea capacităţii de analiză, sinteză şi modelare a proceselor microbiologice specifice agriculturii moderne. 2. Deprinderi dobândite - Explicare şi interpretare: Dobândirea cunoştinţelor necesare pentru aprofundarea conceptelor şi a principiilor privind implicarea microorganismelor în circuitul elementelor în natură. Dobândirea cunoştinţelor necesare pentru a înţelege influenţa substanţelor xenobiotice asupra microorganismelor. 3. Abilităţi dobândite - Instrumental-aplicative: Dezvoltarea capacităţii şi aptitudinilor de lucru în laboratoarele de microbiologie privind evidenţierea microflorei solului, dar şi studiul microorganismelor fermentative. 4. Aptitudinale: Dezvoltarea unor atitudini pozitive faţă de utilizarea tehnicilor microbiologice la stabilirea stării de fertilitate a solului sau la stabilirea influenţei substanţelor xenobiotice asupra microflorei solului. Dezvoltarea unur aptitudini de înţelegere, însuşire rapidă şi implementare a noutăţilor din domeniul microbiologiei în cadrul exploataţiilor agricole. Continut (capitole) Obiectul de studiu. Istoric. Relaţii cu alte ştiinţe. Caracterele generale ale virusurilor. Caracterele generale ale bacteriilor. Caracterele generale ale ciupercilor. Caracterele generale ale algelor şi protozoarelor.Rolul microorganismelor în formarea şi evoluţia materiei organice. Circuitul azotului. Circuitul carbonului. Circuitul sulfului, fierului, manganului, potasiului, calciului. Comportarea microorganismelor la acţiunea factorilor de mediu. Influenţa principalelor lucrări ale solului asupra microorganismelor.Influenţa substanţelor xenobiotice asupra microorganismelor. Fermentaţia alcoolică. Fermentaţia lactică, pectică, acetică. Ecologia microorganismelor. Biodegradarea şi biodeteriorarea microbiană.

Bibliografia minimală Ulea E., Lipşa F.D. - Microbiologie, Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi, 2011. Ulea E., Lipşa F.D. - Îndrumător practic de microbiologie, Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi, 2011. Zarnea Gh. - Tratat de microbiologie generală, Ed. Academiei Române, Bucureşti, Vol. I - 1983, Vol. II - 1984, Vol. III - 1986, Vol. IV - 1990,Vol.V – 1994. Sistematica nevertebratelor Cod. A.B.S. 207 Număr de ore: semestrul I – 2/2 Număr de credite: 5 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu Competențe dobândite prin însușirea respectivei discipline: 1. Contextualizarea problemelor de evoluție a nevertebratelor în strânsă corelație cu problemele de adaptare la cele mai variate condiții de mediu; 2. Accesibilizarea cunoștințelor generale și însușirea importanței teoretice și practice a speciilor de nevertebrate studiate; 3. Înțelegerea tabloului complex al evoluției structurale în lumea nevertebratelor și prin integrarea unor noțiuni de anatomie și fiziologie comparată, dezvoltare ontogenetică și ecologie; 4. Formarea unei concepții științifice prin înțelegerea disciplinelor biologice de sinteză. Continut (capitole) Introducere în studiul sistematicii nevertebratelor; Subregnul Protozoare (Protozoa Subregnul Pluricelulare (Metazoa); Diviziunea Tridermica (Bilateralia) Încrg. Nemathelminthes Încrg. Annelida (viermi inelați)- Încrg. Mollusca- caractere generale; Încrg. Arthropoda- caractere generale; Încrg. Echinodermata- caractere generale; Bibliografie Manuela Miron, L. Miron, 2009 - ”Biologie animală”, Ed. Performantica Iași. Miller Harley, 2007 (seventh edition) - ”Zoology”, Ed. McGraw- Hill International Edition. Pisică Constantin et all.., 1983 - ”Zoologia Nevertebratelor” E. D.P., București. Raven P. & G. Johnson, 2000 - ”Biology”, Ed. WCB McGraw-Hill, Boston. Winfried Ahne et all., 2000, ”Zoologie” Lehrbuch fur Studierende der Veterinarmedizin und Agrarwissenschaften, Ed. Schattauer. Willis Johnson, Louis Delanney, Eliot Williams, Thomas Cole, 1977, ”Principles of Zoology”, Ed. Holt, Rinehart and Winston. Sistematica vertebratelor Cod. A.B.S. 208 Număr de ore: semestrul II – 2/2 Număr de credite: 5 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Competențe dobândite prin însușirea respectivei discipline: 1. Contextualizarea problemelor de evoluție a vertebratelor în strânsă corelație cu problemele de adaptare la cele mai variate condiții de mediu;

2. Accesibilizarea cunoștințelor generale și însușirea importanței teoretice și practice a speciilor de vertebrate studiate; 3. Înțelegerea tabloului complex al evoluției structurale în lumea vertebratelor și prin integrarea unor noțiuni de anatomie și fiziologie comparată, dezvoltare ontogenetică și ecologie; 4. Formarea unei concepții științifice prin înțelegerea disciplinelor biologice de sinteză. Continut (capitole) Subîncrg. Chordata- caractere generale;Clasificarea cordatelor. Încrg. Vertebrata (Craniata)- caractere generale; Clasificarea vertebratelor: Subîncrg. Agnatha, Subîncrg. Gnathostomata. Supraclasa Pisces-caractere generale; Clasa Chondrichthyes-pești cartilaginoși. Clasa Osteichthyes- pești osoși; Ecologia peștilor; Importanța economică a peștilor. Supraclasa Tetrapoda-adaptări privind trecerea de la viața acvatică la cea terestră; Clasa Amphibia (Batracieni); Caracterele generale și clasificarea batracienilor. Clasa Reptilia-caractere generale; Ord. Chelonieni- broaște țestoase; Ord. Saurieni (Lacertieni)-șopârle; Ord. Ofidieni- șerpi; Biologia reptilelor. Clasa Aves (Păsări)-caractere generale; Adaptarea păsărilor la zbor; Clasificarea păsărilor: Subclasa Acarenate; Subclasa Carenate. Biologia păsărilor: Moduri de hrănire; Parada nupțială; cuiburile; Ponta și creșterea puilor; Migrația păsărilor; Păsări ocrotite prin lege. Impotanța păsărilor. Clasa Mammalia (Mamifere)- caractere generale; Adaptări la modul de locomoție; Clasificarea mamiferelor. Subclasa Prototheria- mamifere ovipare primitive- Ord. Monotreme; Subclasa Metatheria- mamifere vivipare aplacentare- Ord. Marsupialia; Subclasa Eutheriamamifere superioare vivipare placentare- Ord. Insectivora, Ord. Chiroptera, Ord. Fissipedia (Carnivora), Ord. Pinnipedia, Ord. Cetacea, Ord. Proboscidea, Ord. Edentata, Ord. Rodenția (Simplicidentata), Ord. Lagomorpha (Duplicidentata), Ord. Artiodactyla (Paricopitata), Ord. Perissodactyla (Imparicopitata) . Ord. Primate; Importanța mamiferelor; Specii rare, periclitate și pe cale de dispariție. Bibliografie Manuela Miron, L. Miron, 2009 - ”Biologie animală”, Ed. Performantica Iași. Miller Harley, 2007 (seventh edition), ”Zoology”, Ed. McGraw- Hill International Edition. Pisică Constantin et all.., 1983 - ”Zoologia Nevertebratelor” E. D.P., București. Raven P. & Johnson G., 2000, ”Biology”, Ed. WCB McGraw-Hill, Boston. Winfried Ahne et all., 2000 - ”Zoologie” Lehrbuch fur Studierende der Veterinarmedizin und Agrarwissenschaften, Ed. Schattauer. Willis Johnson, Louis Delanney, Eliot Williams, Thomas Cole, 1977 -”Principles of Zoology”, Ed. Holt, Rinehart and Winston. Biologie celulară Cod. A.B.S. 209 Număr de ore: semestrul I – 2/2 Număr de credite: 4 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Competenţe profesionale specifice 1. Cunoştinţe teoretice - Cunoaştere şi înţelegere: - Însușirea înțelegerii corelației dintre structură și funcție la nivel celular și molecular.

-Înțelegerea semnificației biologice a componentelor subcelulare, ce conduce la clarificarea evoluției lumii vii, a unității compoziției și de structură celulară a tuturor viețuitoarelor. - Înțelegerea structurii și funcției organismului ca întreg. 2. Deprinderi dobândite - Explicare şi interpretare: - Capacitatea de a analiza si sintetiza. - Capacitatea de a soluționa probleme. - Capacitatea de a lucra în echipă. 3. Abilităţi dobândite - Instrumental-aplicative: - Utilizarea cunoștințelor privind nivelul molecular și celular de organizare și funcționare a materiei vii în aplicații științifice și tehnologice. - Capacitatea de a transpune în practică cunostințele dobândite. - Abilități de cercetare. 4. Atitudinale: - Abilități interpersonale. - Abilitatea de a lucra într-o echipă interdisciplinară. - Capacitatea de a avea un comportament etic. Conţinut: Introducere în biologia celulară; Organizarea sistemică a lumii vii; Metode de investigare în biologia celulară; Bazele moleculare ale organizării celulare; Membrana celulară și suprafața celulară; Schimburi celulare și permeabilitate membranară; Organitele conversiei de energie si energogenezei ; Motilitatea celulară. Bibliografie Alberts B., Bray D., Johnson A., Lewis J., Raff M., Roberts K., Walter P., 2004 – Essential Cell Biology, An introduction to the Molecular Biology of the Cell, International Student edition, Chapter 1: Introduction to Cells, Garland Publishing Inc. Cadar M.E., 2006 – Biologie celulară. Edit. Academic Press, Cluj Napoca. Cadar M.E., 2007 – Biologie moleculară. Edit. AcademicPress, Cluj-Napoca. Crăciun C., Florea A., Dragos N.,Ardelean A. 1999 - Introduction to Cell Molecular Biology, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca. Cruce M., 1999 – Biologie celulară şi moleculară. Ed. Aius, Craiova, Colecția Hipocrate. Dinischiotu A., Costache M., 2004 – Biochimie Generală, Proteine, Glucide şi Lipide, vol I, Ed. Ars Docendi. Mixich F., Ardelean A., 2002 – Principii fundamentale de Biologie moleculară, Ed. Medicală Universitară, Craiova. Neacşu I., Cîmpeanu C. S., 1999 – Biologie celulară-lucrări practice, Editura Universității Al. I. Cuza, Iaşi. Pădureanu Silvica, 2004 – Genetică generală. Ed. „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi. Pădureanu Silvica, 2004 – Elemente de Genetică moleculară. Ed. „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi. Petit J. M., Maftah A., Julien R., 1997 – Biologie cellulaire, Méthodes d’exploration de la cellule, Chapitre 2: Masson, Paris. Wilson J., Hunt T. , 2002 – Molecular Biology of the Cell, A problems approach, Garland Science, Forth edition. Zamfirescu S., 1999 – Biologie celulară şi moleculară, Ovidius University Press, Constanţa.

Practică Cod. A.B.S. 210 Număr de ore: semestrul II – 60 ore Număr de credite: 4 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu Educaţie fizică Cod. A.B.C. 211 Număr de ore: semestrul I şi II- 1 oră de seminar Număr de credite: 2 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu

OPŢIONALE (LA ALEGERE) Paleobiologie Cod. A.B.S. 212 Număr de ore: semestrul II – 2/1 Număr de credite: 3 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Precondiţii de accesare a disciplinei: Sistematica criptogamelor, Sistematica fanerogamelor, Sistematica nevertebratelor, Sistematica vertebratelor, Anatomia comparată, Evoluționism. Competenţe profesionale specifice 1. Cunoştinţe teoretice - Cunoaştere şi înţelegere: - Moduri de fosilizare, importanţa fosilelor. - Modul de viaţă, filogenia organismelor din trecutul geologic. - Importanţa stratigrafică şi evolutivă a diferitelor grupe de organisme. 2. Deprinderi dobândite - Explicare şi interpretare: - Capacitatea de a analiza si sintetiza. - Capacitatea de a soluționa probleme. - Capacitatea de a lucra în echipă. 3. Abilităţi dobândite - Instrumental-aplicative: - Utilizarea cunoștințelor privind modurile de fosilizare și filogenia organismelor în aplicații științifice. - Capacitatea de a transpune în practică cunostințele dobândite. - Abilități de cercetare. 4. Atitudinale: - Abilități interpersonale. - Abilitatea de a lucra într-o echipă interdisciplinară. - Capacitatea de a avea un comportament etic. Continut (capitole) Introducere în paleobiologie; Fosilele ; Elemente de paleobiologie a procariotelor ; Elemente de paleobiologie a protistelor ; Elemente de paleobiologie a fungilor ; Elemente de paleobiologie a plantelor ; Elemente de paleobiologie animală.

Bibliografie: Bejenaru Luminița, 2003 - Arheozoologia spațiului romanesc medieval, Ed. Universității “Alexandru Ioan Cuza”, Iași. Benton, M., 2005 – Vertebrate palaeontology, ediţia a treia, Blackwell Publishing, Oxford. Cojocaru I., 2002, Paleobiologie- vol I, Ed. Univ. “Alexandru Ioan Cuza”, Iași. Cojocaru I., 2003, Paleobiologie- vol II, Ed. Univ. “Alexandru Ioan Cuza”, Iași. Cojocaru I., 2004, Paleobiologie- vol III, Ed. Univ. “Alexandru Ioan Cuza”, Iași. Cojocaru I., 2005 - Paleobiologie- vol IV, Ed. Univ. “Alexandru Ioan Cuza”, Iași. Ion I., Ion. C., Gache Carmen, Valenciuc N., 2003 – Zoologia vertebratelor, Ed. Univ. “Alexandru Ioan Cuza” Iași. Mustață Gh., Mustață Mariana, Costică M., 2004 – Regnurile lumii vii, Ed. Venus, Iași. Radu Gh., 1996 - Zoologia nevertebratelor, Ed. Didactică și Pedagogică, Bucuresti. Biologia dezvoltării Cod. A.B.F. 213 Număr de ore: semestrul II – 2/1 Număr de credite: 5 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Obiectivele disciplinei: 9 cunoaşterea structurii gameţilor la păsări şi mamifere; 9 însuşirea tehnicilor curente de laborator pentru obţinerea de secţiuni histologice din embrioni de pasăre şi mamifere; 9 cunoaşterea anexelor embrionare la mamifere şi pasări; 9 cunoaşterea dezvoltării aparatelor şi sistemelor la mamifere şi păsări. Continut (capitole) Structura gameţilor şi gametogeneza; Procesele generale ale dezvoltării embrionare; Fecundaţia şi diferenţierea sexelor; Embriogeneza la Amphioxus lanceolatum ; Embriogeneza la păsări ; Dezvoltarea foiţelor embrionare la păsări; Embriogeneza la mamifere; Dezvoltarea foiţelor embrionare la mamifere; Creşterea şi morfogeneza; Anexele embrionare la păsări şi mamifere; Dezvoltarea sistemului nervos; Dezvoltarea organelor de simţ; Dezvoltarea glandelor endocrine; Dezvoltarea sistemului cardiovascular; Dezvoltarea sistemului limfatic; Dezvoltarea aparatului digestiv; Dezvoltarea aparatului respirator ; Dezvoltarea aparatului urinar; Dezvoltarea aparatului genital; Dezvoltarea aparatului locomotor. Bibliografie: Bareliuc Lucia, Neagu Natalia – Elemente de embriologie comparată. Ed. Medicală, Bucureşti, 1991. Botărel S., Cotea C., Gaboreanu M. – Histologie şi embriologie. E.D.P,, Bucureşti, 1982. Coman T., Cornilă N. – Embriologie veterinară. Ed. Fundaţiei “România de mâine”, Bucureşti, 1999. Cotea C. – Biologie celulară, Embriologie generală, Histologie generală. Ed. Tehnopress, Iaşi, 2008. Cotea C. – Histologie specială. Ed. Tehnopress, Iaşi, 2008. Cotea C. Cotea I. – Atlas of Histology. Ed. Tehnopress, Iaşi, 2006.

Runceanu l., Cotea C., Drugociu D., Roşca P. – Reproductie, obstetrică si ginecologie veterinară. Ed. "Ion Ionescu de la Brad", Iaşi, 2007. Solcan Carmen – Histologie şi embriologie. Ed. Performantica, Iaşi, 2006. Solcan Carmen – Biologie moleculară generală şi aplicată. Ed. Performantica, Iaşi, 2008. Limba străină- fişele disciplinelor la sfârşit Cod. A.B.S. 214 Număr de ore: semestrul I şi II – 1 oră de seminar Număr de credite: 2 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu ANUL III DISCIPLINE OBLIGATORII Genetica umană Cod. A.B.S. 301 Număr de ore: semestrul I – 2/1 Număr de credite: 5 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Cerinţe de cunoaştere, discipline ce trebuie promovate anterior: Genetica

generală, Biologia celulară. Competenţe profesionale specifice 1. Cunoştinţe teoretice - Cunoaştere şi înţelegere: - Identificarea principalelor noțiuni, concepte și legități specifice domeniului geneticii umane. - Cunoașterea metodelor de investigare a genomului uman. -Cunoașterea metodelor utilizabile în tratamentul bolilor genetice și dezvoltarea unei atitudini obiectivizate în raport cu acestea. 2. Deprinderi dobândite - Explicare şi interpretare: - Capacitatea de a analiza si sintetiza. - Capacitatea de a soluționa probleme. - Capacitatea de a lucra în echipă. 3. Abilităţi dobândite - Instrumental-aplicative: - Posibilitatea de a elabora sfaturi genetice pentru diverse situații existente în societatea umană. - Capacitatea de a transpune în practică cunostințele dobândite. - Abilități de cercetare. 4. Atitudinale: - Abilități interpersonale. - Abilitatea de a lucra într-o echipă interdisciplinară. - Capacitatea de a avea un comportament etic. Conţinut (enumerarea principalelor secţiuni ale disciplinei): Introducere în genetica umană; Omul, ereditatea și mediul; Structura, organizarea și funcția ADN în celula umană; Transmiterea informației eredidare la om; Variabilitatea ereditară la om; Noțiuni de genetică medicală.

Bibliografie minimală: Gavrilă L., 2003 - Genomica, Editura Enciclopedica, București. Gavrilă L., 2004 - Principii de ereditate umana, Editura BIC ALL, București. Gavrilă L., 2004 - Genomul uman, Editura BIC ALL, București. Ierima A., 2005 - Genetica umană., Ed. Zigotto, Galați. Maximilian C., 1986 - Genetica medicală, Ed. Medicală, București. Ștefănescu D., 1998 - Genetica medicală, Ed. Tehnică, București. Griffiths Anthony Y.J.F., 2001 - Analyse génétique moderne, De Boeck Université, Paris. Hartl Daniel L., 2003 - Génétique: les grands principes, Dunod, Paris. Serre Jean-Louis, 2004 - Génétique medicale: rappels des cours, exercices et problèmes corrigés, Dunod, Paris. Jeanpierre Marc, 2004 - Génétique médicale: formelle, chromosomique, moléculaire, clinique, Masson, Paris. Entomologie/Entomology Cod. A.B.S. 302 Număr de ore: semestrul I – 2/2 Număr de credite: 6 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Cerinţe de cunoaştere: Disciplina se bazează pe cunoştinţe dobândite la Botanică, Fiziologie, Agrochimie, Agrotehnica Competențe dobândite prin însușirea respectivei discipline: a: cognitive- Cunoaştere şi înţelegere .Cunoaşterea şi utilizarea adecvată a următoarelor noţiuni: sisteme vii, insecte dăunătoare, morfologie, biologie şi ecologie. b:profesionale- Explicare şi interpretare (explicarea şi interpretarea unor idei, proiecte, procese, precum şi a conţinutului teoretic şi practic al disciplinei).Explicarea şi interpretarea relaţiilor stabilite în cadrul ecosistemelor, între plante şi insecte, evoluţia speciilor în funcţie de evoluţia şi modificarea factorilor de mediu, apariţia şi diseminarea speciilor invazive şi cauzalitatea acestui fenomen. c :Instrumental – aplicative (proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor practice specifice, utilizarea unor metode, tehnici şi instrumente de investigare şi aplicare). Realizarea de preparate biologice, studiul elementelor de sistematică şi al cheilor dicotomice, ca instrument de determinare a materialelor biologice în condiţii de laborator, calculul elementelor de statistică, respectiv constanţa şi dominanţa speciilor, elemente practice de prognoză şi avertizare. d: afectiv- valorice- manifestarea unei atitudini pozitive faţă de domeniul ştiinţific, valorificarea optimă şi creativă a potenţialului ştiinţific propriu, implicarea în promovarea inovaţiilor ştiinţifice, angajarea în parteneriate cu alte persoane, participarea la manifestări ştiinţifice studenţeşti. Conţinut (principalele capitole): Entomologia- obiect de studiu , importanţă,istoric si relatia cu alte stiinte. Morfologia externă a corpului. Anatomia şi fiziologia insectelor. Dezvoltarea insectelor. Ecologia insectelor. Sistematica insectelor şi caracterizarea principalelor ordine.

Bibliografie minimală: Bădeanu Marinela, 2007, Entomologie, Editura Pim, Iaşi. Paşol Paul şi colab., 2007, Tratat de Entomologie specială, editura Ceres, Bucureşti. Popescu Irinel şi colab., 2009, Îndrumător pentru cunoaşterea coleopterelor, Editura Pim, Iaşi. Roşca Ioan şi colab., 2011, Tratat de Entomologie generală şi specială, editura Alpha MDN, Bucureşti. Fitopatologie/Phytopahology Cod. A.B.S. 303 Număr de ore: semestrul II – 2/2 Număr de credite: 7 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Cerinţe de cunoaştere: Botanică, Chimie, Fizică, Agrochimie, Pedologie, Ecologie, Fitotehnie, Tehnologii horticole, Maşini şi utilaje agricole Competente 1. Cunoştinţe teoretice - Cunoaştere şi înţelegere: Asimilarea cunoştinţelor teoretice privind etiologia, simptomatologia, epidemiologia şi măsurile de prevenire şi combatere a bolilor la plante. Dezvoltarea capacităţii de analiză, sinteză şi modelare a utilizării produselor de protecţie a plantelor în agricultura modernă. 2. Deprinderi dobândite - Explicare şi interpretare: Dobândirea cunoştinţelor necesare pentru aprofundarea conceptelor şi a principiilor privind recunoaşterea bolilor 3. Abilităţi dobândite - Instrumental-aplicative: Dezvoltarea capacităţii şi aptitudinilor de lucru în laboratoarele de protecţia plantelor, şi în recunoaşterea bolilor. 4. Atitudinale: Dezvoltarea unor atitudini pozitive faţă de elaborarea strategiilor de protecţie a plantelor şi gestionarea pesticidelor în agricultură; Dezvoltarea unur aptitudini de înţelegere, însuşire rapidă şi implementare a noutăţilor din domeniul produselor pesticide în cadrul exploataţiilor agricole. Continut (capitole) Noţiuni generale. Definiţia bolii. Clasificareaşi caracterul bolilor plantelor. Modul de nutriţie al agenţilor patogeni. Origineaşi evoluţia parazitismului. Însuşirile agenţilor patogeni. Epidemiologia agenţilor fitopatogeni. Patogeneza bolilor infecţioase. Rezistenţa plantelor la boli. Măsuri culturale, mijloace mecanice şi fizice de combatere. Măsuri biologiceşi biotehnice de combatere. Mijloace chimice de combatere a bolilor plantelor. Măsuri de protecţia muncii la lucrările de combaterea bolilor plantelor. Caracterele generale ale virusurilor, micoplasmelor şi bacteriilor fitopatogene. Caracterele generale ale ciupercilor fitopatogene. Clasificarea ciupercilor fitopatogene. Antofitozele plantelor horticole. Boli fiziologice şi carenţe nutritive. Bolile cerealelor, leguminoaselor pentru boabe şi plantelor tehnice. Bolile plantelor uleioase. Bolile legumelor. Bolile pomilor şi arbuştilor fructiferi. Bolile plantelor tuberculifere şi rădăcinoase. Bolile viţei de vie. Bibliografia minimală Bărbulescu Al., C.Popov, M.C. Mateiaş – Bolile şi dăunătorii culturilor de câmp. Ed. CERES-Bucureşti,2002.

Iacob Viorica - Fitopatologie. Ed. PIM – Iaşi, 2008. Iacob Viorica - Bolile plantelor cultivate-prevenire şi combatere. Ed. ALFA, Iaşi, 2010. Şesan Tatiana Eugenia, C.Tănase - Ciuperci anamorfe fitopatogene. Ed. Universităţii Bucureşti ,2007. Şesan Tatiana Eugenia, C.Tănase - Ascomicete fitopatogene. Ed. Universităţii Bucureşti, 2011. Ulea, E., - Fitopatologie horticolă, Ed. Ion Ionescu da la Brad Iaşi, 2003. *** - CODEXUL produselor de uz fitosanitar omologate pentru a fi utilizate în România. Editura MEGA-press Bucureşti, 2004. Ameliorarea plantelor Cod. A.B.C. 304 Număr de ore: semestrul I – 2/2; Număr de credite: 5 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Cerinţe anterioare:Botanica, Citogenetica Competenţe: -cunoaşterea categoriilor de material iniţial, a valorii lor pentru activitatea de obţinere a noi cultivare importante din punct de vedere agronomic şi a modului de colectare, studiu şi conservare a materialului biologic; - cunoaşterea principalelor obiective şi metode de ameliorare convenţionale sau moderne, pentru fiecare grup de specii (autogame, alogame, cu înmulţire vegetativă); - cunoaşterea modului de organizare a procesului de ameliorare; - cunoaşterea modului de examinare a materialului biologic pe parcursul procesului de ameliorare; - aplicarea în practică a tehnicilor de evaluare a materialului biologic şi de ameliorare la principalele specii cultivate. Conţinut: Importanţa ameliorării plantelor; Studiul materialului iniţial folosit în ameliorarea plantelor; Bazele genetice ale ameliorării plantelor; Metodele folosite în ameliorarea plantelor; Progrese obţinute în ameliorarea plantelor în românia şi în lume. Bibliografie obligatorie: Creţu A., Simioniuc D., Creţu L., 2000 – Ameliorarea plantelor, producerea şi multiplicarea seminţelor şi materialului săditor. Ed. "Ion Ionescu de la Brad" Iaşi. Leonte C., 1996 – Ameliorarea plantelor horticole. Ed. Did. Şi Ped. Bucureşti. Leonte C., 1997 – Ameliorarea plantelor horticole şi tehnică experimentală. Caiet de lucrări practice. Lito, Uz intern, U.A.M.V. Iaşi. Ecologie generală Cod. A.B.F. 305 Număr de ore: semestrul II – 2 /2 Număr de credite: 7 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Cerințe anterioare –Botanica, Zoologie, Fiziologie vegetală, Chimie generală. Competenţe - însuşirea terminologiei specifice disciplinei, identificarea şi descrierea

particularităţilor ecologice ale diferitelor tipuri de ecosisteme, analiza calitativă și cantitativă a ecosistemelor, identificarea surselor de poluare și a principalilor poluanți, utilizarea de mijloace, metode şi criterii adecvate pentru a evalua efectele poluării, oferirea de soluții la problemele ridicate de poluare, organizarea activităţii de cercetare ştiinţifică pe teren şi în laborator precum şi utilizarea aparaturii de laborator specifice domeniului, formarea de deprinderi şi convingeri juste cu privire la protecţia şi conservarea mediului ambiant. Conţinut: Ecologia ca ştiinţă biologică. Organizarea sistemică a materiei vii. Organismele şi mediul de viaţă, unitatea vieţii cu mediul înconjurător. Ecosistemul (concept, structură, funcţii, dinamică). Tipuri de ecosisteme: ecosisteme naturale, antropizate, agroecosisteme, ecosisteme urbane. Acţiunea negativă omului in ecosistem: artificializarea şi poluarea. Bibliografie minimală: Liana Doina Toma, 2009 – Ecologie şi protecţia mediului. Edit. Pim, Iaşi. Şchiopu Dan, Vasile Vîntu (coord.) – Ecologie şi protecţia mediului. Ed. “Ion Ionescu de la Brad” Iaşi, 2002. Vîntu Vasile - Ecologie şi protecţia mediului. Ed. “Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi, 2000. Etologie Cod. A.B.S. 306 Număr de ore: semestrul I – 2/1; semestrul II – 1/1 Număr de credite: 7 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Precondiţii de accesare a disciplinei: Fiziologie animală ; Genetică animală; Reproducţia animalelor; Nutriţie şi alimentaţie animală Competenţe: 1. Cunoştinţe teoretice - Cunoaştere şi înţelegere: Dobândirea terminologiei şi a noţiunilor de specialitate din sfera înmulţirii, creşterii şi exploatării animalelor. 2. Deprinderi dobândite - Explicare şi interpretare: Cunoaşterea mecanismelor şi proceselor care stau la baza actelor comportamentale, în funcţie de specie şi mediul de viaţă. 3. Abilităţi dobândite - Instrumental-aplicative: Însuşirea tehnicilor şi metodelor de studiu a comportamentelor specifice unor specii de animale în condiţii de mediu natural şi în condiţii de exploatare. 4. Atitudinale: Cultivarea interesului pentru cercetarea ştiinţifică şi valorificarea potenţialului ştiinţific propriu, precum şi implicarea în diverse tipuri de parteneriate ştiinţifice. Continutul disciplinei Introducere; Metodele de studiu utilizate de etologie; Clasificarea tipurilor de comportament;Cauzalitatea comportamentului;Sisteme motivaţionale; Organizarea comportamentului; Programe genetice comportamentale; Tipuri comportamentale.

Bibliografie: Acatincăi Stelian (2009) – Etologie , Ed. Agroprint, Timişoara. Andreescu Ivona (1998) - Un prieten pentru copii noştri, Ed. Venus Bucureşti. Bud I, Vlaic A., Cocnoiu I., (1977) – Broaşte ţestoase şi alte animale de companie, ClujNapoca. Ciudin Elena, Marinescu D. (1996) – Animale de laborator, Ed. All, Bucureşti. Cociu M. (2000) – Etologie – Comportamentul animalelor, Ed. All, Bucureşti. Cociu M., Cociu Maria (1982) – Tainele comportamentului animal, Ed. Albatros Bucureşti. Constantin N., coordonator (2002) – Tratat de medicină veterinară, Vol. II, Edit. Tehnică, Bucureşti. Coman, Podoleanu L., Gaşpar C. (2003) – Etologie şi etiopatologie, Ed. Tehnopress, Iaşi. Hidrobiologie Cod. A.B.S. 307 Număr de ore: semestrul I – 2/1; Număr de credite: 6 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Competenţe: 1. Cunoştinţe teoretice - Cunoaştere şi înţelegere: - Însuşirea cunoştinţelor specifice biocenozelor acvatice: tipuri de biocenoze acvatice, biologia fiecărei biocenoze, caracteristici fizico-chimice etc. - utilizarea adecvată a noţunilor specifice disciplinei de hiodrobiologie 2. Deprinderi dobândite explicarea modului de efectuare a analizelor: fizice, chimice şi biologice ale apei din diferite ecosisteme acvatice; - explicarea importanţei parametrilor fizico-chimici ai apei asupra tuturor hidrobionţilor din biocenozele acvatice studiate; - explicarea modului de acţiune a hidrobionţilor din din ecosistmele acvatice studiate în funcţie de principalele caracteristici ale apei. 3. Abilităţi dobândite - Instrumental-aplicative: -efectuarea de recoltarea, conservarea şi analiza probelor de apă din bazinele acvatice studiate; - elaborarea de strategii privind protejarea biocenozelor acvatice. -

4. Atitudinale: Insuşirea de cunoştinţe referitoare la caracteristicile bazinelor acvatice şi importanţa lor pentru piscicultură. - cultivarea şi dezvoltarea unor atitudini pozitive faţă de mediu în general si bazinele acvatice în special ; -formarea unor specialişti cât mai buni în domeniul hidrobiologiei. Conţinut: Introducere; Cap. I. Caracteristicele apei; Cap. II: Caracteristicile ecosistemelor acvatice; Cap. III. Adaptările hidrobionţilor; Cap. IV. Potamologie; Cap. V. Biocenoza apelor curgătoare; Cap. VI. Limnologie; Cap. VII. Populaţiile şi biocenozele lacurilor; Cap. VIII.

Bălţile; Cap. IX. Epurarea apelor; Cap. X. Autoepurarea apelor murdare; Cap. XI. Resursele de apă potabilă. Bibliografie: Antipa Gr., 1921 - Dunărea şi problemele ei ştiinţifice şi economice, Acad. Română, Studii şi cercetări. Boişteanu Taisia, 1980 -Hidrobiologie, Univ. „Al. I. Cuza”, Iaşi. Duţu M., 1998 - Dreptul mediului, Edit. Economică, Bucureşti. Mustaţă Gh., 1999 - Hidrobiologie, Univ. „Al. I.Cuza”, Iaşi. Tomescu N., 1985 - Hidrobiologie, Univ. „Babeş- Boliay”, Cluj – Napoca. Practică Cod. A.B.S. 308 Număr de ore: semestrul II – 60 ore Număr de credite: 4 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu DISCIPLINE OPŢIONALE Producerea de sămânţă şi material săditor Cod. A.B.C. 310 Număr de ore: semestrul I – 1/1; Număr de credite: 3 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Colectarea şi conservarea materialului didactic Cod. A.B.D. 311 Număr de ore: semestrul II – 1/1 Număr de credite: 3 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Cerinţe de cunoaştere: Sistematica criptogamelor, Sistematica fanerogamelor, Sistematica

nevertebratelor, Sistematica vertebratelor, Anatomia comparată. Competenţe profesionale specifice 1. Cunoştinţe teoretice - Cunoaştere şi înţelegere: - Colecţionarea din natură, respectând rigorile stricte ale protecției florei și a faunei, a diferite organisme vegetale şi animale, care prin prelucrare, conservare şi păstrare adecvate pot servi ca material de observaţie în laborator sau pot fi folosite ca piese muzeistice. 2. Deprinderi dobândite - Explicare şi interpretare: - Capacitatea de a analiza si sintetiza. - Capacitatea de a soluționa probleme. - Capacitatea de a lucra în echipă. 3. Abilităţi dobândite - Instrumental-aplicative: - Utilizarea metodelor de colectare a diferitelor grupe de organisme. - Utilizarea tehnicilor și conservare a diferitelor grupe de organisme. - Capacitatea de a organiza pe baze științifice a unor colecții de material biologic, cu valoare de micromuzeu.

4. Atitudinale: - Abilități interpersonale. - Abilitatea de a lucra într-o echipă interdisciplinară. - Capacitatea de a avea un comportament etic. Conţinut (principalele capitole): Importanţa colecţiilor de material biologic; Metode, procedee şi tehnici utilizate pentru întocmirea colecţiilor vegetale; Metode, procedee şi tehnici utilizate pentru întocmirea colecţiilor de animale nevertebrate; Metode, procedee şi tehnici utilizate pentru întocmirea colecţiilor de animale vertebrate. Bibliografie minimală: Handrea I., 1957 – Muzeul şcolar, Edit. Did. şi Ped., Bucureşti. Handrea I., 1969 – Materialul didactic de ştiinţele naturale şi agricultură, Ed. Did. şi Pedag., Bucureşti. Nadra E., 1955 – Colectarea, conservarea şi naturalizarea vertebratelor pentru muzee, Ed. de Stat, Bucureşti. Papadopol A., 1964 – Confecţionarea materialului didactic pentru ştiinţele naturii, Ed. Did. şi Pedag., Bucureşti. Pădureanu Silvica, 2011 – Colectarea și conservarea materialului didactic - Note de curs, Univ. ”Ion Ionescu de la Brad” Iași. Pârvu C., 1981 – Îndrumar pentru cunoaşterea naturii, Ed. Did. şi Pedag., Bucureşti. Telfer W. & Kennedy D., 1986 – Biologia organismelor, Edit. Şt. şi Enciclop., Bucureşti. Wilkinson R., 1999 – Compendiu de biologie, Edit. All, Bucureşti. Parazitologie generală Cod. A.B.S. 312 Număr de ore: semestrul II – 2/2; Număr de credite: 5 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Obiectivele disciplinei: -dobândirea unui cuantum de cunoştinţe în domeniul parazitologiei, necesar pentru desăvârșirea profesională a absolvenților prin: cunoașterea factorilor care intervin în apariţia, evoluţia şi dezvoltarea paraziţilor; relaţiile intraspecifice, interspecifice precum şi relaţiile care se stabilesc între paraziţi şi gazdă, între paraziţi şi mediul ambiant; - însușirea metodelor de identificarea morfologică a speciilor de paraziţi prin studiul morfologiei şi biologiei acestora; - cunoaşterea diversității parazitților și a impactului asupra viețuitoarelor și mediului ambiant. Conţinut: Istoric, noţiuni generale despre paraziţi şi parazitism. Protozoare. Trematode. Nematode, Nematomorfe şi Acantocefali. Arachnide. Heteroptere, Malofage, Anoplure, Sifonaptere, Diptere parazite la om şi animale. Bibliografie obligatorie: Iacob Olimpia 2010 – Parazitologie şi clinica bolilor parazitare la animale – Helmintoze. Ed. “I.I. de la Brad Iaşi”.

Iacob Olimpia 2002 - Parazitologie şi clinica bolilor parazitare – Protozooze. Ed. Terra Nostra, Iaşi. Moulinier C., 2003 - Parasitologie et mycologie medicales. Elements de morphologie et de biologie. Ed. Medicales Internationales, Lavoisier, Paris-France. Maule, G.A., Marks, J.,N., 2005 - Parasitic Flatworms. Molecular, Biology, Biochemistry, Immunology and Physiology. Șuteu, E., 2008 - Elemente de crioparazitologie. Ed. Risoprint, Cluj-Napoca. Micologie Cod. A.B.S. 313 Număr de ore: semestrul II – 2/2; Număr de credite: 5 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Combaterea integrată a agenţilor fitopatogeni Cod. A.B.S. 314 Număr de ore: semestrul II – 2/2; Număr de credite: 5 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Variabilitatea şi studiul germoplasmei Cod. A.B.S. 315 Număr de ore: semestrul II – 2/2; Număr de credite: 5 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Competenţe dobândite : - Identificarea corectă a metodelor de identificare, evaluare, conservare şi utilizare a germoplasmei - Deprinderi în utilizarea tehnicilor convenţionale şi moderne în evaluarea, îmbunătăţirea şi multiplicarea germoplasmei - Posibilitatea de a lucra în echipe multidisciplinare implicate în activităţi de colectare, studiu, conservare sau multiplicare a germoplasmei - Capacitatea de sistematizare şi diseminare a informaţiilor şi deprinderilor dobândite Conţinut : Importanţa germoplasmei ;Distribuţia surselor de germoplasmă pentru principalele categorii de plante cultivate pe teritoriul României ; Evaluarea surselor de germoplasmă ; Conservarea surselor de germoplasmă ; Utilizarea surselor de germoplasmă ; Multiplicarea surselor de germoplasmă ; Cadrul organizatoric şi legislativ la nivel naţional şi internaţional în domeniul conservării şi utilizării surselor de germoplasmă. Bibliografie : Ardelean M, Sestraş R.,Cordea Mirela, 2002 – Tehnică experimentală horticolă. Ed. Academic Pres, Cluj-Napoca. Cristea M.,1988 – Evaluarea şi utilizarea resurselor genetice vegetale. Ed. Acad. RSR, Bucureşti. Cristea M., 2006 – Biodiversitatea. Ed. Ceres, Bucureşti.

Davidescu D. si colab., 2002 – Conservarea biodiversităţii speciilor vegetale şi animale. Ed. Academiei Române, Bucureşti. Jurcoane Ştefana şi colab., 2004 – Tratat de biotehnologie. Vol. I, Ed. Tehnică, Bucureşti. Leonte C., 2009 – Utilizarea germoplasmei. Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi. Leonte C., 2011 – Tratat de ameliorarea plantelor. Ed.Academiei Române, Bucureşti. Munteanu N., 2000 – Ameliorarea plantelor ornamentale, Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi. Străjeru Silvia şi colab., 2001 – Conservarea şi utilizarea resurselor genetice vegetale, Ed. Universităţii, Suceava. Limba străină - se regăseşte la final Pregătire psihopedagogică (opţional) Managementul clasei de elevi- fişa disciplinei la sfârşit Cod. A.A.C.118 Număr de ore: semestrul II – 1/1 Număr de credite: 3 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Instruire asistată de calculator- fişa disciplinei la sfârşit Cod. A.A.C.316 Număr de ore: semestrul I – 1/1 Număr de credite: 2 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu Practică pedagogică în învăţământul preuniversitar obligatoriu (1;2)/Pedagogical practice- fişa disciplinei la sfârşit Cod. A.A.C. 317 Număr de ore: semestrul I – 3; semestrul II - 3 Număr de credite: 5 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu LIMBA STRĂINĂ Limba franceză/ French language A.B.C. 313 Număr de ore: semestrul I – 1/1; semestrul II 1/1 Număr de credite: 4 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu Cerinţe de cunoaştere, promovarea prealabilă a unor alte discipline: Conţinut (enumerarea principalelor capitole): Elemente de fonetică Elemente de morfologie Exerciţii lexico-gramaticale şi de îmbogăţire a vocabularului general Exerciţii lexico-gramaticale şi de formare a vocabularului de specialitate

Bibliografie minimală: V. Pisoschi. G. Ghidu, Gramatica limbii franceze moderne cu exerciţii, EDP, 1970 M.Saraş, M.Ştefănescu, Limba franceză, curs practic, Teora 2003 Limba franceză/ French language Număr de ore: Anul I (opţional): semestrul I, 1 ora seminar, semestrul II, 1/1, Anul III (opţional): semestrul II, 1 oră seminar, semestrul II, 1 oră seminar. Număr de credite: 4 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu Cerinţe de cunoaştere (promovarea prealabilă a unor discipline): Limba franceză; Conţinut (enumerarea principalelor capitole): Limbaje de specialitate: Caracteristicile terminologiei ştiinţifice şi tehnice; formarea unui vocabular de orientare generală în biologie. Sintaxa textelor ştiinţifice: Propoziţii principale şi subordonate; Corespondenţa timpurilor; propoziţia condiţională. Topica textelor ştiinţifice. Aplicaţii practice pe texte de: Botanică. Zoologie. Anatomie. Genetică. Protecţia plantelor şi entomologie. Bibliografie minimală: V. Pisoschi. G. Ghidu, Gramatica limbii franceze moderne cu exerciţii, EDP, 1970. Doina Bratu. Roxana Veleanovici. Dan Ion Nasta, Top français, Sigma 2003. N. Hârţan, Curs de limba franceză-profil agricol, Vasiliana’98, 2001. Limba engleză/English, as a first language Număr de ore: Anul I – 2 semestre: câte 2 ore seminar Anul III – 2 semestr2: câte 1 oră seminar Număr de credite: 4 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu Cerinţe de cunoaştere (promovarea prealabilă a unor alte discipline): Limba engleză. Conţinut (enumerarea principalelor capitole): Limbaje de specialitate Sintaxa textelor ştiinţifice Dicţionare de specialitate Topica textelor ştiinţifice; Aplicaţii practice pe texte de specialitate Bibliografie minimală: G. Veres, Anca Cehan, Iuliana Andriescu – A student’s companion to English Grammar, Editura Universitatii “Al.Ioan Cuza” – Iasi, 1996; Andrei Bantas – Descriptive English Syntax, Editura Institutul European, Iaşi, 1996; Andrei Bantas – English for advanced students, Editura Institutul European, Iaşi, 1996. Limba engleză/English, as a second language Număr de ore: Anul II – semestrul I 1 oră seminar Număr de credite: 4 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu

Cerinţe de cunoaştere (promovarea prealabilă a unor alte discipline): Limba engleză. Conţinut (enumerarea principalelor capitole): Limbaje de specialitate Sintaxa textelor ştiinţifice Dicţionare de specialitate Topica textelor ştiinţifice; Aplicaţii practice pe texte de specialitate. Bibliografie minimală: G. Veres, Anca Cehan, Iuliana Andriescu – A student’s companion to English Grammar, Editura Universităţii “Al.Ioan Cuza” – Iaşi, 1996. Andrei Bantaş – Descriptive English Syntax, Editura Institutul European, Iaşi, 1996. Andrei Bantaş – English for advanced students, Editura Institutul European, Iaşi, 1996. Limba spaniolă/Spanish, as a first language Număr de ore: Anul I – 2 semestre: câte 2 ore seminar Anul III – 2 semestre: 1 oră seminar Număr de credite: 4 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu Cerinţe de cunoaştere (promovarea prealabilă a unor alte discipline): Conţinut (enumerarea principalelor capitole): Elemente de fonetică Elemente de morfologie Elemente de sintaxa Exerciţii lexico-gramaticale şi de îmbogăţire a vocabularului general (la fiecare prelegere) Bibliografie minimală: Pablo Valencia, Franca Merlonghi, Maureen Weissenrieder, En Contacto, Houghton Mifflin Company, Boston, 1988; Helene Hernandez, Spaniola vorbita, Editura Teora, 2002; Dolores Galvez, Natividad Galvez, Teresa Infante, Isable Lopez, Amelia Montiel, Preparacion para el Diploma Inicial de Espanol Lengua Extranjera, Edelsa, Madrid, 1996. Limba spaniolă/Spanish, as a second language Număr de ore: Anul II – semestrul I, 1 oră seminar Număr de credite: 4 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu Cerinţe de cunoaştere (promovarea prealabilă a unor alte discipline): – Conţinut (enumerarea principalelor capitole): Elemente de fonetică Elemente de morfologie Elemente de sintaxa Exerciţii lexico-gramaticale şi de îmbogăţire a vocabularului general (la fiecare prelegere)

Bibliografie minimală: Pablo Valencia, Franca Merlonghi, Maureen Weissenrieder, En Contacto, Houghton Mifflin Company, Boston, 1988. Helene Hernandez, Spaniola vorbită, Editura Teora, 2002. Limba germană/German Language Număr de ore: Anul I (optional): semestrul I: 1 ora seminar, semestrul II: 1 ora curs şi 1 oră seminar. Anul II (facultativ): semestrul, 1 ora seminar Anul III (optional): –2 semestre, cu câte 1 oră de seminar Număr de credite: 2 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu Cerinţe de cunoaştere: – Conţinut (enumerarea principalelor capitole): Elemente de fonetică Elemente de morfologie. Elemente de sintaxa Ordinea cuvintelor în propoziţie şi frază Limbaje de specialitate; Sintaxa textelor ştiinţifice Noţiuni de tehnica traducerii. Aplicaţii practice pe texte de specialitate adecvate profilului. Bibliografie minimală: Maria Moraru - Limba germană. Curs intensiv pentru începători ( cu şi fără profesor), vol.2, Iaşi, Editura “Ion Ionescu de la Brad”, 2000. Maria Moraru - Limba germană. Introducere în limbajul tehnic agricol, anul I, 2001, Iaşi. (lito). Limba germană / as a second language. Număr de ore: Anul I (opţional): 2 semestre, 1 orã curs, 1 orã seminar Număr de credite: 4 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu Cerinţe de cunoaştere (promovarea prealabilă a unor alte discipline): Limba germană Conţinut (enumerarea principalelor capitole): Elemente de fonetică Elemente de morfologie. Elemente de sintaxa Ordinea cuvintelor în propoziţie şi frază Limbaje de specialitate; Sintaxa textelor ştiinţifice Noţiuni de tehnica traducerii. Aplicaţii practice pe texte de specialitate adecvate profilului.

Bibliografie minimală: Maria Moraru - Limba germană. Curs intensiv pentru începători ( cu şi fără profesor), vol.2, Iaşi, Editura “Ion Ionescu de la Brad”, 2000. Maria Moraru - Limba germană. Introducere în limbajul tehnic agricol, anul I –, 2001, Iaşi. (lito) Discipline incluse în programul de pregătire psihopedagogică (opţional) Psihologia educaţiei/Psychology of education Cod. A.A.C.116 Număr de ore: Semestrul I: 2/2 Număr de credite: 5 Procedura de evaluare a cunoştinţelor – Examen Competenţe 1. Cunoştinţe teoretice - Cunoaştere şi înţelegere: • însuşirea noţiunilor specifice disciplinei de psihologia educaţiei; • utilizarea adecvată a noţiunilor specifice disciplinei de psihologia educaţiei în dezbaterile de grup, în comunicarea orală şi scrisă, precum şi în redactarea elementelor componente ale portofoliului individual; 2. Deprinderi dobândite - Explicare şi interpretare: • explicarea mecanismului dezvoltării psihice, precum şi a caracteristicilor definitorii ale diferitelor stadii de dezvoltare psihică; • explicarea variabilelor psihologice implicate în realizarea procesului de învăţare şcolară; • explicarea proceselor complexe de modelare a componentelor principale ale personalităţii, cu specificul lor la vârsta adolescenţei. 3. Abilităţi dobândite - Instrumental-aplicative: • proiectarea unor situaţii practice din perspectiva teoriei inteligenţelor multiple; • aplicarea unor metode psihologice în cunoaşterea particularităţilor psihologice ale preadolescenţilor şi adolescenţilor; • elaborarea unui plan de cercetare experimentală cu tematică psihologică. 4. Atitudinale: • dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de propriul potenţial pe care-l dispune fiecare individ; • cultivarea unor atitudini pozitive faţă de semeni, de activităţile umane, de lume, etc. • dezvoltarea unor atitudini de comunicare eficientă şi de implicare în realizarea unor activităţi de grup. Conţinut (enumerarea principalelor capitole): Introducere în problematica psihologiei educaţiei; Metode de cunoaştere a particularităţilor de vârstă şi individuale ale elevilor; Repere psihogenetice ale dezvoltării psihice la vârstele şcolare. Implicaţii educaţionale; Învăţarea şcolară –perspectivă psihologică; Structura şi dinamica personalităţii elevilor; Perspective psihosociale în educaţie; Dimensiuni psihosociale ale activităţii educatorului; Devierile comportamentale şi combaterea lor.

Bibliografie: Atkinson L. Rita, Atkinson C. Richard, Smith E.Edward, Bem J. Daryl, 2002- Introducere în psihologie, Editura Tehnică, Bucureşti. Cosmovici Andrei, Iacob Luminiţa, coord., 1998- Psihologie şcolară,Ed. Polirom, Iaşi. Munteanu Anca, 1998- Psihologia copilului şi a adolescentului, Ed. Augusta, Timişoara. Neculau Adrian, 1983- A fi elev, Ed. Albatros, Bucureşti. Piaget Jean, 1965- Psihologia inteligenţei, Ed Şt., Bucureşti. Şchiopu Ursula, Verza Emil, 1981- Psihologia vârstelor, EDP, Bucureşti. Stanciu Mihai, 2005- Elemente de psihologia educaţiei, Editura Performantica, Iaşi. Pedagogie I/Pedagogy Cod. A.A.C.117 Număr de ore: semestrul II – 2/2 Număr de credite: 5 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Cerinţe de cunoaştere: Psihologia educaţiei Competenţe: 1. Cunoştinţe teoretice - Cunoaştere şi înţelegere: • însuşirea noţiunilor specifice modulelor de fundamente ale pedagogiei şi teoriei si metodologiei curriculumului; • utilizarea adecvată a noţiunilor specifice disciplinei de pedagogie în dezbaterile de grup, în comunicarea orală şi scrisă, precum şi în redactarea elementelor componente ale portofoliului individual; 2. Deprinderi dobândite - Explicare şi interpretare: • explicarea trăsăturilor definitorii ale educaţiei; • explicarea mecanismelor definitorii de realizare a reformei sistemului de învăţământ românesc din perspectiva exigenţelor unei societăţi postmoderne; explicarea în perspectivă sistemică a curriculumului şcolar: competenţe, conţinuturi, strategii de predare-învăţare, forme şi moduri de organizare, forme şi metode de evaluare, precum şi a locului şi rolului fiecărei componente în funcţionarea eficientă a sistemului; 3. Abilităţi dobândite - Instrumental-aplicative: • operaţionalizarea obiectivelor educaţionale folosind tehnici specifice (Mager, Landsheere, D`Hainaut); • elaborarea unei programe şcolare pentru o disciplină opţională; 4. Atitudinale: • dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de rolul educaţiei în modelarea personalităţii umane; • cultivarea unor atitudini pozitive faţă de semeni, de activităţile umane, de lume, etc. dezvoltarea unor atitudini de comunicare eficientă şi de implicare în realizarea unor activităţi de grup. Conţinut: INTRODUCERE ÎN ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI: Pedagogia- ştiinţa integrativă a educaţiei; Educabilitatea. Factorii devenirii fiinţei umane: Educaţia permanentă ca principiu al

organizării şi desfăşurării proceselor instructiv- educative. TEORIA ŞI METODOLOGIA CURRICULUMULUI: Procesul de învăţământ-cadru principal de organizare a activităţii de instruire şi educaţie şcolară; Obiectivele educaţionale; Curriculumul şcolar şi conţinuturile învăţământului; Bibliografie minimală: Cucoş Constantin,coord., 2008- Psihopedagogie, Ed. Polirom, Iaşi. Popescu Liliana, Palicica Maria, Papuc I., Stanciu M., 2010,Programul de perfecţionare profesională, Ed. Elisavaros, Bucureşti. Stanciu Mihai, 2003- Didactica postmodernă, Editura Universităţii Suceava. Stanciu Mihai, 2003- Introducere în pedagogie, Editura „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi. Instruire asistată de calculator Cod. A.A.C.316 Număr de ore: semestrul I – 1/1 Număr de credite: 2 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu Competenţe dobândite prin însuşirea respectivei discipline: utilizarea platformei software Moodle ca student; utilizarea platformei software Moodle din perspectiva creatorului de curs. Conţinut: Introducere în e-learning. Definiţii şi argumente. Platforma Moodle. Prezentare generală. Mod de organizare. Administrarea spaţiuli clasei virtuale. Blocuri funcţionale.Participanţi, grupuri, profile.Blocul Cursuri.Adăugarea de resurse. Adăugarea de activităţi.Crearea de teste de verificare. Bibliografie minimală: Brut M., 2006 – Instrumente pentru E-learning. Ghidul informatic al profesorului modern. Polirom. Ursache L., Vâju G., Donici C., Herman C., 2011 – Moodle. Administrare, utilizare, evaluare. Arad. Buchner A., 2010 - Moodle Administration. Packt Publishing. Lawrence R., 2009 - Course Creator Reference Manual. www.howtomoodle.com. Riordan M., 2008 – Moodle. An electronic classroom. www.moodle.org/Moodle_manuals Managementul clasei de elevi Cod. A.A.C.117 Număr de ore: semestrul II – 2/2 Număr de credite: 5 Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Cerinţe de cunoaştere: Psihologia educaţiei Cerinţe de cunoaştere: Psihologia educaţiei Competenţe 1. Cunoştinţe teoretice - Cunoaştere şi înţelegere: • Definirea, prezentarea dezvoltării în timp şi precizarea problematicii actuale a Managementului clasei de elevi.

• • •

Interpretarea şi aplicarea corectă a curriculum-ului pentru Managementului clasei de elevi. Prezentarea sistematică şi descrierea mijloacelor de optimizare a procesului de învăţământ zootehnic. Explicarea instrumentelor şi tehnicilor necesare în intervenția managerială la nivelul clasei de elevi ;

2. Deprinderi dobândite - Explicare şi interpretare: • Formarea deprinderilor necesare în realizarea secvențială a proiectării didactice; • Însușirea elementelor specifice procesului de predare- învăţare a disciplinei Managementului clasei de elevi:strategii de predare-învăţare, forme şi de organizare a diferitelor lecții, metode de evaluare, precum şi a locului şi rolului fiecărei componente în realizarea calitativă a viitoarelor lecții ; 3. Abilităţi dobândite - Instrumental-aplicative: • Utilizarea celor mai potrivite metode de predare-învăţare în simularea lecțiilor educative; • Utilizarea metodelor de predare-învăţare în simularea secvențiilor de lecții vizită didactică cu scop educativ; • Proiectarea unor lecţii educative care să acopere o problematică cât mai variată actuală ; • Elaborarea unor instrumente de investigare care sa pota fi aplicate tinerilor cu scopul de a a gasi masuri intervenționale specifice problemelor actuale ale tinerilor; 4. Atitudinale: -manifestarea unei atitudini pozitive faţă de domeniul ştiinţific, valorificarea optimă şi creativă a potenţialului ştiinţific propriu, implicarea în promovarea inovaţiilor ştiinţifice, angajarea în parteneriate cu alte persoane) Problematica generală a managementului clasei de elevi Conţinut (Enumerarea principalelor capitole): Dimensiunile managementului clasei de elevi; Normativitatea în clasa de elevi; Personalitatea profesorului; Managementul problemelor disciplinare. Bibliografie: ROMIŢĂ IUCU - Managementul clasei de elevi.Gestionarea situaţiilor de criză educaţională în clasa de elevi, Editura Fundaţiei Culturale ”Dimitrie Bolintineanu”,Bucureşti, 1999. IOSIFESCU ŞERBAN (coord.) - Manual de management educaţional pentru directorii de unităţi şcolare, Editura ProGnosis, Bucureşti, 2000. ROMIŢĂ IUCU - Managementul şi gestiunea clasei de elevi. Fundamente teoretice şi metodologice, Editura Polirom,Iaşi,2000. Practică pedagogică în învăţământul preuniversitar obligatoriu/Pedagogical practice Cod. A.A.C. 314 Număr de ore: semestrul I – 3 ore seminar; semestrul II – 3 ore seminar Număr de credite: 5 Procedura de evaluare: colocviu Cerinţe de cunoaştere: Psihologia educaţiei; Pedagogie; Didactica specialităţii.

Conţinut (enumerarea principalelor capitole): Cunoaşterea unităţii şcolare; Plan cadru de învăţământ. Programă şcolară. Întocmirea documentelor de planificare. Cunoaşterea conţinuturilor. Participarea şi evaluarea desfăşurării activităţilor didactice demonstrative la disciplinele de specialitate. Planificarea, proiectarea şi evaluarea desfăşurării activităţilor didactice de probă şi finale. Planificarea, proiectarea şi desfăşurării activităţilor didactice educative. Elaborare portofoliu de practică Bibliografie minimală: Curriculum Naţional - Ghid metodologic, Ministerul Educaţiei şi Cercetării – Consiliul Naţional pentru Curriculum, Prognosis, Bucureşti, 2002. Carmen-Olguţa Brezuleanu, Caiet de practică pedagogică, Editura ASÎS Iaşi, 2004. Examen de absolvire: nivelul 1 Numar credite: 5

Capitolul 3

Informaţii academice • Structura instituţională a USAMV • Proceduri de înmatriculare • Reguli de organizare a procesului de învăţământ în sistemul ECTS • Terminologie utilizată • Burse • Activitate ştiinţifică • Activitate culturală şi sportivă • Activitate după absolvire • Structura activităţii didactice în anul universitar 2010-2011

Capitolul 3 Informaţii academice

Învăţământul de zi este structurat astfel: ciclul I (de licenţă) cu o durata de patru ani; ciclul II (master) cu o durată de 2 ani şi ciclul III (doctorat) cu o durată de 3 ani. Studenţii pot beneficia de burse acordate de stat, în funcţie de rezultatele profesionale, indiferent de situaţia materială a părinţilor. Activitatea ştiinţifică se desfăşoară de cadrele didactice şi studenţii cu aptitudini în acest domeniu. Tematica de cercetare cuprinde contracte şi granturi de cercetare cu diverse instituţii şi organizaţii din ţară şi străinătate.

3.1. Structura instituţională a Universităţii Procesul de formare pentru învăţământul de zi, este structurat astfel: - ciclul I, de licenţă, cu o durată de patru ani. pentru specializările Agricultură, Montanologie, Inginerie economică si Tehnologia prelucrarii produselor agricole. Absolvenţii acestui ciclu obţin „Diploma de licenţă“ şi primesc titlul de inginer. Pentru specializarea Biologie durata studiilor este de 3 ani şi obţin diploma de licenţiat în Biologie ; - ciclul II, de master, cu o durată de 2 ani. Absolvenţii acestui ciclu obţin „Diploma de master“ ; - ciclul III, doctorat, cu o durată de 3 ani. Acesta se organizează pe specializări, iar absolvenţii obţin „Diploma de Doctor“ în specializarea urmată.

3.2. Reguli de organizare a procesului de învăţământ în sistemul de credite transferabile Aplicarea reformei în învăţământul superior impune, printre altele, organizarea procesului de învăţământ în concordanţă cu exigenţele europene şi mondiale. În acest scop, pe lângă restructurarea planului de învăţământ şi revizuirea conţinutului programelor analitice, s-a stabilit să se introducă sistemul de credite şi credite transferabile. Scopul organizării procesului de învăţământ, folosind creditele, este de a trece la un sistem analitic de evaluare a timpului şi a efortului necesar desfăşurării activităţii didactice, cu avantaje pentru modul de organizare şi gestiune a acestuia şi de echivalare cu alte forme de învăţământ din alte universităţi. Prezenta metodologie defineşte terminologia şi regulile care stau la baza organizării

procesului de învăţământ în Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“ Iaşi, utilizându-se unităţi de valoare numite credite. Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară opţiune a studenţilor în alegerea unor discipline, conform mobilitatea între specializări înrudite, pe criterii specifice şi obţinute în universitate sau în alte universităţi româneşti sau relaţii de recunoaştere.

Iaşi asigură dreptul de planului de învăţământ, recunoaşterea creditelor străine, între care există

Contractul de studii se întocmeşte în varianta iniţială, în cursul semestrului al doilea, pânâ la începutul sesiunii de vară, el urmând a fi definitivat (după caz), la începutul anului universitar următor (în prima săptămână). 3.3. Terminologie utilizată 3.3.1. Termeni generali Plan de învăţământ (PI) – ansamblul activităţilor programate de instruire şi evaluare, reunite într-o concepţie unitară din punct de vedere al conţinutului şi al desfăşurării lor în timp, în vederea formării unui specialist cu diplomă recunoscută. Disciplină – elementul formativ de bază, care reprezintă activităţi unitare atribuite unui conţinut formativ distinct. Ea poate fi constituită din activităţi de curs (prelegere), seminar, laborator, proiect, teme individuale, practică etc. Are o durată totală de cel puţin un semestru şi o formă distinctă de evaluare finală (examen, colocviu). Evaluarea gradului de pregătire a studentului se face prin forme specifice, în cursul semestrului şi la sfârşitul acestuia, prin examen sau colocviu în urma cărora studentul obţine o notă finală (de la 10 la 1) şi acumulează numărul de credite aferent disciplinei considerate dacă nota finală este de minim 5. In situaţia în care disciplina se întinde pe mai mult de un semestru, pentru fiecare dintre acestea, disciplina va purta o denumire specifică sau un cod (1, 2 etc.), evaluarea făcându-se separat. Opţiune – acţiunea studentului de a alege anumite discipline conform unor reguli care îi creează o traiectorie pe parcursul anilor de studiu, în vederea obţinerii unei anumite specializări. 3.3.2. Termeni de bază pentru prezentarea conţinutului formativ Conţinutul formativ este constituit din următoarele categorii: • Cunoştinţe fundamentale (cod F); • Cunoştinţe inginereşti de deomeniu (cod D); • Cunoştinţe inginereşti de specialitate (cod S); • Cunoştinţe complementare (cod C). 3.3.3. Termeni de bază privind prezentarea activităţilor programate ale planului de învăţământ (PI) Funcţionarea procesului de învăţământ se bazează pe o structură constituită pe de o parte din activităţi programate propriu-zise, iar pe de altă parte, din concepţia de evaluare a acestora.

Activităţile programate pot fi: - de instruire (transmitere de cunoştinţe prin activităţi directe); - de verificare a cunoştinţelor (activităţi programate de evaluare). Concepţia de evaluare are în vedere activităţi de apreciere: - a efortului pentru instruire (prin ore fizice sau credite); - a cunoştinţelor (prin notare). Activităţi de instruire Conceptul activităţilor de instruire are următoarele componente: cursul (prelegerea), seminarul, laboratorul, tema de acasă, proiectul, practica, pregătirea proiectului de licenţă, pregătirea individuală, pregătirea examenelor de disciplină, pregătirea verificărilor pe parcurs, pregătirea examenului de licenţă. Disciplinele, ca elemente de instruire de bază, se clasifică astfel: - discipline obligatorii sunt discipline care au un caracter impus în parcurgerea unei traiectorii; - disciplinele la alegere (opţionale) – sunt discipline alese din oferta de discipline a facultăţii necesare completării pachetului obligatoriu de discipline dintr-o anumită ramură de specializare; din momentul alegerii, disciplina opţională capătă caracter obligatoriu; - discipline liber-alese (facultative) – sunt discipline care au caracter complementar (suplimentar), care sunt alese liber de studenţi, pentru a-şi extinde cunoştinţele în domeniul ales sau din alte domenii de specializare, cu caracter adiacent. Activităţi de verificare a cunoştinţelor Aceste activităţi se concretizează prin: – examen (de disciplină) – (cod E); – colocviu (cod C); – verificare pe parcurs (cod V.P.); – susţinerea proiectului de an (cod Pr.); – examen de Licenţă (cod E.L). Activităţi de evaluare a efortului pentru instruire Timp fizic pentru activităţi directe programate – timpul alocat activităţilor programate ale planului de învăţământ, exprimat în ore, efectuat de student cu participarea directă a cadrului didactic. Credit – unitate de valoare ce se asociază unei activităţi de instruire din planul de învăţământ (disciplină), prin care se exprimă efortul cantitativ şi calitativ pe care trebuie să-l depună studentul (prin activităţi directe şi/sau individuale) pentru asimilarea cunoştinţelor necesare unei activităţi. Credit cumulat (la nivel de semestru, an, ciclu, total) – suma creditelor alocate sau validate pentru activitatea sau perioada menţionată. Credit transferabil – credit de echivalare a activităţilor din planul de învăţământ, utilizabil pentru mobilităţi (transferuri) ale studenţilor la alte universităţi.

Activităţi de evaluare a cunoştinţelor Evaluare calitativă – recunoaşterea prin notare, a gradului de acumulare a cunoştinţelor în procesul de instruire. Evaluare cantitativă – recunoaşterea participării studenţilor la activităţi programate, ca parte a procesului de validare a creditelor acordate. Evaluare finală – activitate de evaluare programată (exprimată în note, respectiv credite), la sfârşitul activităţilor unei discipline, pentru care se acordă un timp individual de pregătire (exprimat în zile din sesiunea de examene). Evaluare pe parcurs – activitate de evaluare programată în timpul desfăşurării procesului de instruire (concretizată în note sau puncte), căreia i se acordă un timp individual de pregătire şi care este inclusă în procedura finală de notare. Procesul de evaluare a cunoştinţelor – se încheie prin acordarea unei note, a unui calificativ sau a unei clasări individuale a studentului în cadrul grupei sau anului de studiu. Nota – forma prin care se finalizează o activitate de evaluare a cunoştinţelor studenţilor. Nota finală – nota ce evaluează nivelul de pregătire şi calitatea cunoştinţelor dobândite de student în cadrul tuturor activităţilor aferente unei discipline. Creditul validat – creditul acordat studentului în cadrul activităţilor de evaluare în timpul mobilităţilor. 3.3.4. Termeni privind organizarea planului de învăţământ pe principiul creditelor Codificarea activităţii – alocarea de coduri activităţilor din planul de învăţământ în vederea identificării şi gestionării acestora. Alocarea de credite – convertirea activităţilor de instruire sub aspect cantitativ (ore) în unităţi de valoare de tip credite. 3.3.5. Organizarea planului de învăţământ în sistemul creditelor transferabile Art. 1. Toate activităţile din planul de învăţământ vor fi codificate, după un sistem unitar stabilit la nivelul universităţii, în vederea identificării şi gestionării corecte a acestora. Art. 2. Activităţile de instruire a studenţilor (curs, lucrări practice, seminarii, proiecte, practică, activitate de pregătire individuală etc.) vor fi cuantificate sub aspect cantitativ în unităţi de valoare de tip credite. 3.3.6. Termeni pentru descrierea modului de funcţionare a planului de învăţământ Art. 3. Alegerea traiectoriei – alegerea de către student a traiectoriei formative din planul de învăţământ oferit de universitate, în vederea obţinerii diplomei dorite cu acceptarea realizării obligaţiilor ce îi revin în procesul de formare, înscrise în contractul de studii.

Art. 4. Trecerea – reglementarea internă ce condiţionează evoluţia în timp a studentului în procesul de formare (parcurgerea traciectoriei) prin reguli precizate anterior. Art. 5. Refacerea activităţilor programate – reglementare internă prin care se oferă posibilitatea reprogramării unor activităţi în vederea îmbunătăţirii calificativelor anterior obţinute. Refacerea unei discipline, prin definiţie, presupune reprogramarea tuturor activităţilor programate ale acesteia. Art. 6. Întreruperea activităţii – reglementare internă prin care se oferă posibilitatea întreruperii şi reprogramării ulterioare a activităţilor traiectoriei formative, cu respectarea regulilor aferente. 3.3.7. Reguli de organizare a procesului de învăţământ în sistemul de credite transferabile A. Reguli generale Art. 7. Disciplinele din planul de învăţământ (PÎ) au coduri de identificare care le definesc univoc parametrii (facultatea, specializarea, categoria formativă, tipul disciplinei, identificarea disciplinei). Exemplu: Matematică – A.A.F.101 = disciplină aparţinând Facultăţii de Agricultură (A), specializarea Agricultura (A), din grupa disciplinelor fundamentale (F) şi are numărul 1 (101) în planul de învăţământ al specializării. Art. 8. Creditul reprezintă volumul total de muncă depus de student pentru însuşirea cunoştinţelor unei materii de studiu. Art. 9. Numărul mediu de credite atribuite disciplinelor unui an de studiu este de 60, în medie câte 30 în fiecare semestru. Art. 10. Un student poate acumula într-un an de studiu mai multe credite decât numărul mediu stabilit prin art. 9. Art. 11. Creditele sunt distribuite, de regulă, în mod egal pe semestre (30 credite), admiţându-se unele diferenţe între semestre. Art. 12. Obţinerea creditelor atribuite unei discipline este condiţionată de promovarea acelei discipline. Nota minimă de promovare este 5. Art. 13. Disciplinele promovate se recunosc în orice situaţie (cu respectarea criteriului calităţii). Art. 14. Anul universitar are două semestre egale, de câte 14 săptămâni, fiecare urmat de câte o sesiune de examene de 3-4 săptămâni, la care se adaugă o sesiune de restanţe/mărire notă înainte de încheierea anului universitar. Art. 15. Toţi studenţii au obligaţia să semneze anual Contractul de studii, în care se precizează disciplinele ce urmează să le frecventeze. Contractul nu poate fi modificat sau reziliat în timpul anului universitar. Art. 16. Contractul anual de studii, pentru studenţii din anii II-VI, trebuie semnat în varianta iniţială, în cursul semestrului al doilea, până la începutul sesiunii de vară, urmând a fi definitivat (după caz) la începutul anului universitar următor (în prima săptămână).

Art. 17. Studenţii din anul I semnează contractele de studii în prima săptămână după afişarea rezultatelor admiterii. Art. 18. Disciplina de Educaţie fizică nu este prevăzută cu credite, dar promovarea ei constituie condiţie de înscriere la licenţă. Art. 19. Verificarea finală a cunoştinţelor studenţilor se face în sesiunile de examene programate de Decanat. Art. 20. Studentul este obligat să frecventeze toate formele de activitate didactică prevăzute în curriculum. Prezentarea la examene, colocvii, verificări etc. este condiţionată de efectuarea tuturor lucrărilor practice, aplicaţiilor, seminariilor şi prezenţa la minimum 70% din activităţile de curs. Art. 21. La sfârşitul fiecărui an universitar decanatul va întocmi pentru fiecare specializare clasamentul în ordinea descrescătoare a mediei generale şi a numărului de credite realizat, începând cu studenţii integralişti, apoi cei cu unul şi mai multe examene amânate. B. Reguli de alegere a traiectoriei Art. 22. Alegerea traiectoriei în cadrul domeniului se face odată cu opţiunea candidatului în procesul de admitere. Alegerea disciplinelor din pachetele opţionale/facultative se face odată cu semnarea contractului anual de studii. Art. 23. Studentul poate schimba specializarea iniţială, în cadrul aceluiaşi domeniu, înainte de începerea studierii disciplinelor de specialitate, în limita locurilor disponibile, cu condiţia să aibă acumulate integral creditele la disciplinele studiate şi media generală stabilită de facultate. Eventualele diferenţe care apar ca urmare a schimbării specializării vor trebui promovate în anul trecerii la noua specializare, în plus faţă de sarcinile anuale minime obligatorii, în caz contrar, studentul revine la vechea specializare, pierzând un an. Art. 24. Studentul poate solicita parcurgerea unor discipline de studiu din curriculum specializării alese la alte facultăţi din cadrul universităţii sau din alte universităţi. În acest caz, este necesar acordul conducerilor celor două facultăţi, condiţia de bază fiind similitudinea conţinutului disciplinei de studiu în proporţie de peste 80%. Art. 25. La sfârşitul semestrului, rezultatele obţinute, transmise pe cale oficială, se înregistrează în registrul matricol unde este înscris studentul, recunoscându-i creditele acumulate, pe baza avizului comisiei înfiinţată în acest scop. Art. 26. Solicitările prev. la art. 24 trebuie să fie efectuate obligatoriu înainte de semnarea contractelor de studii. Nu se admite schimbarea opţiunilor în cursul semestrului. C. Reguli de trecere Art. 27. Trecerea dintr-un an în altul este condiţionată de obţinerea a minim 75% din creditele planificate, adică minimum 40 credite. În caz contrar, studentul va fi exmatriculat, cu excepţia situaţiilor speciale descrise în regulile art. 32 şi 43 care pot permite o prelungire de şcolaritate sau întrerupere de studii. Art. 28. Studenţii pot susţine examenele şi colocviile pe care nu le-au promovat în sesiunile anterioare, în următoarele sesiuni planificate de decanat. Studenţii care solicită mărire de notă se pot prezenta în sesiunea suplimentară stabilită de decanat, cu condiţia

să fie integralişti. Mărirea de notă se aprobă, la cerere, la maximum două discipline pe an. Art. 29. Studenţii care nu au promovat o parte din examenele şi colocviile din anul I, dar au obţinut minim 75% din creditele planificate, pot repeta verificările nepromovate în anul II, în sesiunile de examene programate de Decanat. Art. 30. Trecerea din anul II în anul III de studiu este condiţionată de obţinerea a minimum 75% din creditele planificate pentru anul II, plus cele restante din anul anterior. În caz contrar, studentul va fi exmatriculat, cu excepţia situaţiilor speciale descrise la art. 32 şi 43 care pot permite o prelungire de şcolaritate sau întrerupere de studii. Studenţii care nu au promovat o parte din examenele şi colocviile din anul II, dar au obţinut minim 75% din creditele planificate, pot repeta verificările nepromovate în anul următor, în sesiunile de examene programate de decanat. Art. 31. Trecerea din anul III în anul IV de studiu este condiţionată de obţinerea a minimum 75% din creditele planificate pentru anul III, plus cele restante din anul anterior. În caz contrar, studentul va fi exmatriculat, cu excepţia situaţiilor speciale descrise la art. 32 şi 43 care pot permite o prelungire de şcolaritate sau întrerupere de studii. Studenţii care nu au promovat o parte din examenele şi colocviile din anul III, dar au obţinut minim 75% din creditele planificate, pot repeta verificările nepromovate în anul următor, în sesiunile de examene programate de Decanat. Art. 32. În cazuri excepţionale (concediu de maternitate, spitalizare şi concediu medical mai mare de 30 zile din perioada de activitate didactică pe semestru, misiuni speciale etc.), cerinţa art. 27 se modifică la minimum 50% din creditele planificate, urmând ca în anul următor studentul să recupereze creditele nerealizate, obţinând numărul stabilit prin regulile de trecere de la art. 30, 31, 33 şi 34. Aceste credite se pot obţine şi prin parcurgerea unui an suplimentar (la cerere, deci cu taxă). Numărul anilor suplimentari nu poate fi mai mare de 2 pe durata studiilor de licenţă. Art. 33. La Facultatea de Medicină Veterinară, trecerea de la anul IV la anul V de studiu este condiţionată de obţinerea a minim 75% din creditele planificate pentru anul IV plus cele nerealizate din anul III. În caz contrar, studentul va fi exmatriculat, cu excepţia situaţiilor speciale descrise în regulile art. 32 şi art. 43 care pot permite o prelungire de şcolaritate sau întrerupere de studii (dacă perioada de întreruperi, de maximum 2 ani pe durata ciclului de licenţă nu a fost epuizată). Studenţii care nu au promovat o parte din examenele şi colocviile din anul IV, dar au obţinut minim 75% din creditele planificate, pot repeta verificările nepromovate în anul următor, în sesiunile de examene programate de Decanat. Art. 34. La Medicină Veterinară, trecerea de la anul V la anul VI de studiu este condiţionată de obţinerea a minim 75% din creditele planificate pentru anul V plus cele nerealizate din anul IV. În caz contrar, studentul va fi exmatriculat, cu excepţia situaţiilor speciale descrise în regulile de la art. 32 şi art. 43 care pot permite o prelungire de şcolaritate sau întrerupere de studii (dacă perioada de întreruperi, de maximum 2 ani pe durata şcolarizării nu a fost epuizată). Studenţii care nu au promovat o parte din examenele şi colocviile din anul V, dar au obţinut minim 75% din creditele planificate, pot

repeta verificările nepromovate în anul următor, în sesiunile de examene programate de Decanat. Art. 35. Pentru asigurarea coerenţei formării de cunoştinţe şi competenţe definitorii domeniului de pregătire, promovarea unei dicipline de studiu trebuie să se realizeze oligatoriu la sfârşitul anului următor predării materiei respective. Art. 36. Înscrierea la examenul de licenţă este condiţionată de obţinerea tuturor creditelor planificate pentru specializarea urmată şi îndeplinirea celorlalte condiţii prevăzute de regulamentele în vigoare. D. Reguli de refacere Art. 37. Lucrările practice absentate se pot reface în cursul anului universitar, 20% fără taxă şi diferenţa cu taxă, conform planificării stabilite de titularul disciplinei. Art. 38. În cazuri excepţionale (concediu de maternitate, spitalizare şi concediu medical mai mare de 30 zile din perioada de activitate didactică pe semestru, misiuni speciale etc.) refacerea lucrărilor se poate realiza în altă perioadă, cu acordul titularului disciplinei şi aprobarea Decanului. Art. 39. Evaluările parţiale (lucrări control, referate, teme etc.) care se susţin în cursul semestrului se pot reface, la cerere, pentru mărire de punctaj, în ultimele două săptămâni de la sfârşitul semestrului. E. Reguli de transferabilitate a creditelor Art. 40. Numărul maxim de credite transferabile pe toată durata studiilor este variabil, în funcţie de reglementările cuprinse în convenţiile dintre facultăţi sau universităţi. Art. 41. Recunoaşterea şi echivalarea creditelor se face numai în cadrul aceluiaşi ciclu de studii, condiţia de bază fiind compatibilitatea a minimum 80% din conţinutul disciplinei de la cele 2 facultăţi şi obţinerea cel puţin a notei minime de promovare (cinci). Art. 42. La nivelul fiecărei facultăţi şi la nivelul universităţii vor funcţiona comisii speciale de echivalare a creditelor, conduse de decani, respectiv de prorectorul cu activitatea didactică. F. Reguli de întrerupere Art. 43. Întreruperea studiilor se poate face numai la începutul anului universitar, în perioada în care se definitivează contractele de studii. Durata de întrerupere este de maximum 2 ani pe perioada studiilor de licenţă. Art. 44. Întreruperea studiilor se poate face şi în timpul anului universitar dacă există motive independente de voinţa studentului (certificat medical prelungit, caz de forţă majoră etc.), însă în acest caz, anul început şi întrerupt se consideră în calculul celor 2 ani de întrerupere. G. Reguli de notare Art. 45. Nota finală se compune din suma ponderată a notelor parţiale obţinute pentru fiecare activitate directă şi individuală din cadrul disciplinei. Art. 46. Ponderea activităţilor din cadrul unei discipline este stabilită de titularul de

disciplină şi confirmată de autoritatea Departamentului, fiind făcută cunoscută studenţilor la începutul semestrului. Art. 47. O disciplină are o singură notă finală. Dacă există prevăzut în mod explicit un proiect, nota aferentă acestuia şi numărul de credite se acordă separat. Art. 48. În cazul repetării unui examen nepromovat, în anul următor de studiu, notele parţiale obţinute şi validate anterior sunt recunoscute. Art. 49. Verificările finale (examenele, colocviile) dintr-un an universitar sunt programate/reprogramate după un calendar stabilit de Decanat, cu consultarea studenţilor şi a titularilor de curs şi aprobat de Consiliul facultăţii. Art. 50. Planificarea sesiunilor suplimentare, la solicitarea studenţilor, se face de către Decanat, cu avizul Consiliului facultăţii şi aprobarea Biroului Senat. Art. 51. Examinarea studentului în primele două sesiuni planificate de Decanat este gratuită. Art. 52. Examinarea în următoarele sesiuni, maximum trei, pe toată durata ciclului de studii parcurs, pentru promovare sau mărire de notă, se face pe bază de cerere, cu taxă. 3.4. REGULAMENT PRIVINDACTIVITATEA PROFESIONALĂ A STUDENŢILOR Capitolul I - Principii generale Art. 1. Activitatea profesională a studenţilor din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară ”Ion Ionescu de la Brad” Iaşi se desfăşoară pe baza următoarelor acte normative: - Constituţia României; Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, O.U. nr. 75/12 iulie 2005, privind asigurarea calităţii educaţiei, Leg. 87/10.04.2006 pentru aprobarea OU 75/2005; Legea 288/2004, privind organizarea studiilor universitare, H. G. nr. 404/2006 privind organizarea şi desfăşurarea studiilor universitare de masterat, H. G. nr. 567/2005 privind organizarea şi desfăşurarea studiilor universitare de doctorat, Legea nr. 60/2000 privind dreptul absolvenţilor învăţământului superior particular de a susţine examenul de finalizare a studiilor la instituţii de învăţământ superior de stat acreditate, Legea 258/2007 privind practica studenţilor, Ordinul M.E.C.T. 3955/2008 cu privire la cadrul general de organizare a stagiilor de practică, Ordinul M.Ed.C. 3928/21 aprilie 2005, privind asigurarea calităţii serviciilor educaţionale în instituţiile de învăţământ superior, Ordinul MECTS 3753/09.02.2011 privind aprobarea unor masuri tranzitorii în sistemul naţional de învăţământ, Ordinul MECTS 4033/2011, privind metodologia-cadru de organizare a examenelor de finalizare a studiilor în învăţământul superior – examene de absolvire, licenţă, diplomă, selecţie, disertaţie, Ordinul MECTS nr. 4061/2011 privind cadrul general de organizare şi desfasurare a admiterii in ciclurile de studii universitare de licenţă, de master şi de doctorat pentru anul universitar 2011-2012, Carta Universităţii si celelalte regulamente şi decizii interne relevante pentru această activitate. Art. 2. În acord cu principiile Cartei universitare proprii şi a strategiei universităţii se urmăreşte: - să se ofere condiţiile necesare formării de specialişti cu pregătire superioară universitară de licenţă, de masterat şi de doctorat; - să se asigure excelenţa în predare, cercetare ştiinţifică şi educaţie;

- să se promoveze ştiinţa şi cultura în spiritul valorilor democraţiei, cerinţelor morale şi spirituale, libertăţii academice, accentuării deschiderii spre comunitatea ştiinţifică internaţională şi în spaţiul de cultură şi civilizaţie europeană şi mondială; - să se prevină formele de exclusivism şi de intoleranţă; - să se asigure adaptarea cunoştinţelor şi abilităţilor absolvenţilor la cerinţele pieţei muncii, atât prin formarea iniţială, cât şi prin programele de educaţie continuă; - să se indentifice şi să se valorifice posibilităţile de încadrare în muncă a absolvenţilor. Art. 3. Pregătirea studenţilor se face pe baza unor programe academice concepute la nivelul celor mai valoroase realizări ale ştiinţei, culturii şi tehnicii, valorificând tradiţiile şcolii româneşti şi experienţa unor universităţi de prestigiu din Europa sau alte zone ale globului. Art. 4. Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Iaşi asigură dreptul de opţiune al studenţilor în alegerea unor discipline, conform planului de învăţământ, mobilitatea între specializările înrudite, pe bază de criterii specifice şi recunoaşterea creditelor obţinute în universitate sau în alte universităţi, româneşti sau străine, între care există relaţii de recunoaştere. Art. 5. Cercetarea ştiinţifică a studenţilor este organizată în cadrul cercurilor de cercetare de la fiecare disciplină. Studenţii cu reale aptitudini pot fi integraţi în colectivele de cercetare ale cadrelor didactice, iar rezultatele obţinute pot fi prezentate cu ocazia simpozioanelor ştiinţifice şi publicate în analele facultăţilor, în reviste de specialitate. Art. 6. Înainte de începerea anului universitar, fiecare facultate informează studenţii, prin mijloace specifice, în legătură cu obligaţiile didactice, pe ani de studiu. Capitolul II - Organizarea activităţii didactice Art. 7. Activitatea didactică în cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară “Ion Ionescu de la Brad” este structurată pe facultăţi, specializări şi depatarmente, conform legislaţiei în vigoare. Art. 8. Programarea, organizarea şi desfăşurarea procesului de învăţământ se înscriu în prevederile Legii educaţiei naţionale, a celorlalte legi specifice şi decurg din autonomia universitară, după cum urmează: a) activitatea didactică se organizeazăşi se desfăşoară în limba română, prin cursuri de zi la ciclurile de licenţă, masterat şi docorat, precum şi prin învăţământ la distanţă la cel de licenţă; b) învăţământul universitar de licenţă este de 4 ani la Facultăţile de Agricultură, Horticultură şi Zootehnie (240 credite) şi de 6 ani la Facultatea de Medicină veterinară (360 credite), cu excepţia specialiării Biologie, la care durata studiilor este de 3 ani (180 credite), conform H.G. 749/2009; c) studiile universitare de doctorat se desfăşoară după un regulament propriu, conform legii. d) în funcţie de specificul facultăţilor şi al specializărilor, desfăşurarea procesului de învăţământ poate fi concepută şi în structură modulară. e) facultăţile pot organiza, cu aprobarea senatului şi autorizare/acreditare ARACIS, cursuri sau cicluri de pregătire cu predare integrală în limbi de circulaţie internaţională.

Art. 9 (1) Cuantificarea activităţii studenţilor la fiecare disciplină se face prin acordarea de credite transferabile. Pentru învăţământul de licenţă şi masterat, suma creditelor pe un semestru este, în general, de 30, iar cea anuală de minim 60. Pentru învăţământul la distanţă suma creditelor pe perioada şcolarităţii este identică cu cea de la învăţământul de zi. (2) Pentru obţinerea statutului de absolvent al unei specializări, trebuie să se obţină un număr minim de credite egal cu produsul între numărul anilor de studii aferent specializării respective şi numărul de credite pe an. (3) Studenţii finanţaţi de la bugetul de stat sau cu taxă au obligaţia promovării disciplinelor unui an universitar în cel mult patru semestre consecutive. (4) Un student nu poate promova în anul III de studii cu examene restante din anul I sau în anul IV cu examene restante din anul II. La Facultatea de Medicină veterinară studenţii nu pot promova în anul V cu examene restante din anul III sau în anul VI cu restanţe din anul IV. (5) În cazul nepromovării anului de studii ca urmare a situaţiilor de la al. (4), studentul trebuie să urmeze, la cerere, un an suplimentar cu taxă pentru refacerea activităţilor respective, în caz contrar este exmatriculat. Dacă nici după această perioadă un poate promova, studentul este exmatriculat, cu drept de reînmatriculare o singură dată; (6) După expirarea perioadei finanţate de la buget, se poate continua, în regim de taxă, pe bază de cerere, cu aprobarea Rectorului; (7) Neasigurarea continuităţii conduce la exmatricularea studentului, cu excepţia cazurilor de întrerupere de studii şi de prelungire de şcolaritate. Art. 10. (1) Creditul este o unitate convenţională care măsoară volumul de muncă al studentului. La cuantificarea prin credite se iau în considerare toate formele de activitate: curs, seminar, laborator, examene, practică, studiu individual, proiecte etc. (2) Studentul primeşte integral creditele alocate dacă promovează disciplina studiată. (3) Examenul de licenţă/diplomă se creditează separat cu un număr total de 10 de credite, iar cel de disertaţie cu 10 credite. (4) Disciplinele psiho-pedagogice, incluse în cadrul programului Departamentului pentru pregătirea personalului didactic, se creditează separat, fiind cotate cu câte 30 de credite pentru fiecare din cele 2 module; (5) Studenţii de la cursurile de zi pot beneficia de bursă de merit sau de studiu dacă la sfârşitul fiecărui semestru au obţinut numărul de credite planificat şi îndeplinesc criteriile de performanţă academică cerute. Art. 11. În aplicarea sistemului de credite se folosesc următoarele reguli procedurale: (1) sistemul de alocare a creditelor are un coordonator la nivelul universităţii (prorector) şi câte un coordonator la nivelul fiecărei facultăţi (prodecan). La facultăţi pot fi desemnate şi alte persoane responsabile (directori de departamente, membri ai consiliului facultăţii) pe specializări, ani de studii sau grupuri de studenţi, care asigură consilierea studenţilor interesaţi. Coordonatorii vor prezenta periodic în consiliul facultăţii rapoarte de analiză a funcţionării sistemului şi propuneri de îmbunătăţire a condiţiilor de aplicare;

(2) creditele sunt numere întregi; (3) numărul de credite alocat unei discipline nu este divizibil pe forme de activitate; (4) creditele sunt transferabile între structurile aparţinând unor specializări/domenii apropiate sau diferite, la cererea studentului, şi se aprobă de Rectorul universităţii, cu avizul Decanului facultăţii la care se solicită transferul; (5) creditele sunt transferabile de la o unitate de învăţământ la alta pe discipline, pe grupuri de discipline (module) sau pe perioade compacte de studiu, la cererea studentului şi se aprobă de consiliul facultăţii la care se solicită transferul, dacă există un acord între instituţiile de învăţământ implicate; (6) creditele se pot obţine în avans doar în ordinea crescătoare a semestrelor, în condiţiile respectării succesiunii de parcurgere a disciplinelor din planul de învăţământ, şi se pot reporta în semestrele următoare, în aceleaşi condiţii. Obţinerea în avans sau reportarea în semestrele următoare se face la cererea studentului şi se aprobă de biroul consiliului facultăţii; (7- creditele odată obţinute se acumulează pe întreaga durată a şcolarizării, numai în cadrul ciclului de studii urmat şi recunoaşterea lor este de competenţa facultăţilor; (8) întreruperea studiilor mai mult de 3 ani consecutiv face imposibilă recunoaşterea creditelor, impunându-se repetarea studiilor; (9) creditele se pot cumula în module pentru obţinerea unei specializări sau a unei calificări complementare; (10) Pentru promovarea unui semestru sau a anului universitar studentul trebuie să obţină un număr minimum 40 de credite. Art. 12 (1) Programele analitice se elaborează de către titularii de discipline, în concordanţă cu necesităţile de pregătire ale studenţilor, la standarde internaţionale de calitate şi se aprobă de directorul de departament. În funcţie de specificul facultăţilor şi al specializărilor, programele analitice pot fi concepute şi în structură modulară. (2) În preambulul fiecărei programe analitice trebuie să se precizeze disciplinele de studiu a căror promovare anterioară condiţionează înscrierea şi evaluarea studentului la acea disciplină. Art. 13 (1) Admiterea candidaţilor se face prin concurs, în limita capacităţii de şcolarizare aprobată de ARACIS şi statuată prin hotărâre de guvern, în condiţiile stabilite de Legea educaţiei naţionale şi celelalte acte normative ce privesc această activitate. (2) Conţinutul şi modul de desfăşurare a concursului de admitere se stabilesc de către senatul universităţii printr-o metodologie specifică, care detaliază criteriile generale stabilite de către M.E.C.T.S. (3) O persoană dobândeşte statutul de student şi de membru al comunităţi universitare numai în urma admiterii şi a înmatriculării sale în universitate. (4) Stabilirea numărului de specializări care pot fi urmate concomitent sau succesiv în cadrul universităţii, precum şi a condiţiilor specifice fiecărei facultăţi, ţin de competenţa senatului universităţii. (5) Absolvenţii cu diplomă de licenţă pot urma a doua specializare, conform reglementărilor în vigoare. (6) Studenţii sunt consideraţi parteneri universităţii şi membri egali ai comunităţii academice.

Capitolul III - Înscrierea în universitate şi documentele studentului Art. 14 (1) Înmatricularea şi reînmatricularea studenţilor sunt de competenţa conducerii universităţii şi a facultăţilor. (2) Procedura de înmatriculare a studenţilor este corelată cu aplicarea Sistemului European de Credite Transferabile (ECTS), care presupune înscrierea studentului, la începutul fiecărui an universitar, specificând disciplinele pe care urmează a le parcurge în acel interval de studiu. (3) Înmatricularea în anul I de studii se face de către Rector, pe baza rezultatelor de la concursul de admitere. Înmatricularea se face de către Rector şi în cazul transferului unui student de la o altă universitate. (4) Decizia de înmatriculare este precedată de încheierea contractelor de şcolarizare şi finanţare între Rector şi student, precum şi a contractului de studii, între Decanul facultăţii şi fiecare student, prin care sunt stipulate drepturile şi obligaţiile reciproce. (5) După înmatriculare, fiecare student este înscris în registrul matricol unic (RMU), sub un cod unic, valabil pentru întreaga sa şcolarizare în facultatea respectivă. Aceste coduri se dau în continuare, pentru fiecare serie nouă de studenţi. Aceeaşi procedură se aplică şi în cazul studenţilor transferaţi de la alte universităţi. (6) La înscrierea în registrul matricol unic, studenţilor li se întocmeşte şi dosarul personal, care va cuprinde: - contractele de şcolarizare şi finanţare încheiate între Rector şi student ; - contractele de studiu încheiate la începutul fiecărui an universitar; - diploma de studii liceale în original ; - certificatul de naştere în copie legalizată ; - adeverinţa de sănătate ; - documentele în baza cărora au fost admişi. În perioada şcolarizării, dosarul se completează cu: - copia certificatului de căsătorie sau alte acte care modifică numele ; - acte prin care se certifică studiile efectuate la alte universităţi şi rezultatele obţinute; - alte documente privind şcolaritatea pe perioada studiilor universitare. (7) După înmatricularea în facultate, Decanul eliberează fiecărui student legitimaţia de student, legitimaţia pentru reducerea cheltuielilor de transport şi carnetul de student care se vizează anual, (8) Legitimaţia de student serveşte ca act de identitate la intrarea în universitate, în cămine, cantine, biblioteci, baze sportive şi la diferite activităţi unde se cere să se facă dovada calităţii de student, precum şi la obţinerea oricăror alte facilităţi. (9) În cazul pierderii carnetului de student, se eliberează duplicat numai după anunţarea în presă şi achitarea unei taxe stabilite de Senat. (10) Carnetul de student, vizat anual de secretariatul facultăţii, se prezintă obligatoriu la examene pentru a fi înscrise de către cadrul didactic examinator toate notele din perioada şcolarizării, inclusiv cele care nu asigură promovarea. Art. 15. (1) Modificarea şi introducerea de date nereale în actele de student se constituie ca fals în acte publice şi vor fi sancţionate conform legii.

(2) În cazul în care studentul pierde documentele personale (carnetul de student, legitimaţia de student etc.) se eliberează duplicate, după anunţarea în presă a pierderii respective şi achitarea taxei stabilite de Senatul Universităţii. Art. 16. (1) Înscrierea anuală a studentului la toate formele de învăţământ se face la cererea studentului, de către decanul facultăţii în primele 10 zile de la începutul anului universitar, prin încheierea contractelor de studiu şi finanţare. (2) Înscrierea este condiţionată de promovarea anului universitar precedent pe baza realizării numărului minim de credite transferabile, stabilit prin prezentul regulament. Art. 17. Studentul care nu a promovat un an de studii, se poate înscrie la cursurile aceluiaşi an în regim cu taxă. Capitolul IV -Desfăşurarea activităţii didactice Art. 18. (1). Anul universitar este structurat pe 2 semestre, a câte 14 săptămâni fiecare. Ultimul semestru al anilor terminali va avea o durată mai scurtă şi este stabilită de către fiecare facultate, pentru fiecare program de studii în parte. (2) Pe lângă cele două semestre de activităţi didactice, fiecare an de studii mai are prevăzute 2-4 săptămâni de practică, care se desfăşoară grupat sau desfăşurat, conform cerinţelor fiecărui program de studii. Art. 19. Activităţile didactice cuprind, de regulă, 22-28 ore pe săptămână, pe durata a cinci zile lucrătoare. Art. 20 (1) Înscrierea studenţilor la cursuri se realizează pe baza contractului anual de studii. (2) Pentru disciplinele opţionale şi facultative, opţiunea studenţilor se exprimă în scris, odată cu semnarea contractului de studii. Art. 21 (1) Studenţii au dreptul să participe la toate formele de activitate didactică prevăzute în planul de învăţământ. Modul de frecventare a orelor de activitate didactică se stabileşte, în funcţie de specificul disciplinelor, de către consiliul facultăţii. (2) Pe parcursul semestrelor, în cadrul orelor de activitate didactică, se organizează lucrări de laborator, analize de caz, dezbateri tematice etc., rezultatele obţinute fiind luate în considerare la evaluările finale în funcţie de specificul disciplinelor. Ponderea fiecărei activităţi în evaluarea finală este stabilită de titularul de disciplină, aprobată directorul de departament şi se afişează la începutul anului sau semestrului la afişierul disciplinei. Art. 22 (1) Durata studiilor finanţate de la bugetul statului, la cursurile de zi, în învăţământul de licenţă este, în funcţie de domeniu şi specializare, de 3 - 4 ani (180- 240 credite) la Facultăţile de Agricultură, Horticultură şi Zootehnie şi de 6 ani (360 credite) la Facultatea de Medicină Veterinară, stabilită prin hotărâre de Guvern. (2) Studiile învăţământului universitar de licenţă se încheie cu examen de finalizare a studiilor. Criteriile generale de organizare a examenului de licenţă se stabilesc de Ministerul Educaţiei, Cercetării,Tineretului şi Sportului, iar conţinutul şi criteriile specifice universităţii, de către senatul acesteia, la propunerea Consiliului de administratie. (3) Absolvenţii care au promovat examenul de finalizare a studiilor primesc titlul de inginer, cu excepţia absolvanţilor de la Medicină Veterinară, care primesc titlul de

doctor – medic veterinar şi cei de la specializarea Biologie, care primesc diploma de licenţiat în biologie, conform legii. Până la eliberarea diplomelor, absolvenţii primesc, la cerere, a adeverinţă care certifică perioada studiilor şi mediile obţinute în timpul studiilor universitare şi la examenul de finalizare a acestora, conform legii. (4) Absolvenţii care nu au promovat examenul finalizare a studiilor primesc, la cerere, un certificat de studii universitare, însoţit de copie după foaia matricolă. Ei pot susţine examenul de licenţă în oricare altă sesiune, după achitarea taxei stabilite de senatul universităţii. (5) Titulatura diplomei de finalizare a studiilor universitare de licenţă este stabilită de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Art. 23 Continuarea studiilor este reglementată prin Lege. (1) Absolvenţii cu diplomă ai colegiilor universitare pot continua studiile în învăţământul universitar de licenţă, dacă structura facultăţii permite, în cadrul domeniului iniţial sau apropiat, prin concurs, în limita locurilor disponibile pentru anul universitar respectiv, stabilite de senatul universităţii. Criteriile de înscriere şi selecţie se stabilesc de senatul universităţii, la propunerea consiliilor facultăţilor. (2) Candidaţii admişi vor susţine examenele de diferenţă stabilite de birourile consiliilor facultăţilor, pe parcursul primului semestru şi vor fi înscrisi în anul trei de studiu, corespunzător examenelor recunoscute şi celor promovate, începând cu semestrul al doilea. Art. 24 (1) Studenţii şi absolvenţii care optează pentru profesiunea didactică au obligaţia să absolve cursurile Seminarului pedagogic sau a masterului didactic, conform Legii 1/2011. (2) Seminarului pedagogic funcţionează în cadrul DPPD şi are planuri de învăţământ distincte, pe două module, aprobate de senatul universităţii. (3) Absolvenţilor Seminarului pedagogic li se eliberează certificate de absolvire, iar a celor de Master didactic, diplome, pe baza cărora sunt abilitaţi să funcţioneze în calitate de cadre didactice. Art. 25 Pentru studenţii finanţaţi de la bugetul de stat, cursuri de zi, din anii terminali, calitatea de student finanţat de la bugetul de stat încetează în ultima zi a ultimei sesiuni de examen de licenţă programată. Capitolul V - Examinarea studenţilor Art. 26. Prin diferitele forme de examinare, cadrele didactice verifică măsura în care studentul a acumulat cunoştinţe teoretice, deprinderi şi abilităţi practice, conform obiectivelor disciplinei de studiu şi cuantifică nivelul de pregătire, ca rezultat al procesului didactic predare-învăţare completat cu documentarea individuală, prin note. Art. 27. Prin examinare se urmăreşte capacitatea de sinteză, analiză, utilizare şi interpretare corectă a cunoştinţelor teoretice oferite prin predare şi a celor acumulate din alte surse de către studenţi, precum şi deprinderile, abilităţile practice/aplicative dobândite, la disciplina studiată. Art. 28. Colectivele departamentelor şi Consiliile facultăţilor stabilesc exigenţele generale pentru promovarea disciplinelor de studiu prin aprobarea fişelor disciplinelor, dar responsabilitatea stabilirii exigenţelor specifice fiecărei discipline o au colectivele de cadre didactice ale disciplinelor care trebuie să-şi coreleze exigenţele proprii privind procesul de predare-documentare-învăţare-evaluare cu practicile internaţionale de

succes şi cu competenţele pe care trebuie să le formeze studenţilor. Art. 29. (1) Formele de verificare prevăzute în planul de învăţământ sunt: examenul, colocviul, verificarea pe parcurs şi prezentarea proiectului; (2) În fişa disciplinei sunt prevăzute formele de verificare, modul de verificare (oral, scris, test), alte exigenţe privind promovarea (lucrări, proiecte, planşe, herbare, referate etc.), precum şi ponderea acestora în nota finală. Art. 30. (1) La disciplinele cu o componentă practică, examenul practic este obligatoriu, iar promovarea condiţionează prezentarea la examenul teoretic; (2) Efectuarea practicii şi promovarea disciplinei de Practică în anul în care este planificată, constituie condiţie obligatorie pentru trecerea în anul următor. Art. 31. Cel puţin jumătate din disciplinele prevăzute în planul de învăţământ trebuie să aibă ca formă de verificare, examenul. Este preferabilă examinarea orală celei în scris, consiliile profesionale având obligaţia de a stabili proporţia dintre aceste modalităţi de examinare. Art. 32. Programarea (data, ora şi sala) examenelor finale, pentru toate disciplinele, se stabileşte de către decanat la propunerea grupelor de studenţi, după consultarea titularilor de disciplină. Art. 33. (1) Prezentarea la examene este condiţionată de refacerea integrală a lucrărilor practice/seminariilor/proiectelor/practicii, de regulă până la începerea sesiunii, indiferent de motivul absentării. Refacerea a 20% din activităţi este gratuită, iar diferenţa cu taxă. (2) Condiţiile refacerii activităţilor sunt precizate de consiliul facultăţii, iar modalitatea de refacere este stabilită de titularul disciplinei. Titularul disciplinei este obligat să asigure condiţii corespunzătoare şi să planifice refacerea lucrărilor aplicative, seminarii etc., pe care o aduce la cunoştinţa studenţilor, cel puţin prin afişare la avizierul disciplinei, în conformitate cu prezentul regulament. (3) În cazuri speciale (certificate medicale, participarea la manifestări sportive ale sportivilor de performanţă, burse în străinătate etc.), cu aprobarea conducerii facultăţii, pe baza actelor justificative şi a cererii individuale înaintată de student şi înregistrată la secretariat, activităţile didactice tip laborator se refac fără taxă, până la data examinării, prin planificare realizată de titularul disciplinei. Pentru cazuri medicale se vor lua în considerare numai certificatele tip, în original, vizate de spitalul studenţesc sau de policlinica studenţească şi prezentate în cel mult o săptămână de la reluarea activităţii didactice. Art. 34 (1) În funcţie de specificul activităţilor, consiliul facultăţii poate aproba ca la unele discipline evaluarea cunoştinţelor să se efectueze prin testări succesive, care să cuprindă întreaga problematică de studiu. (2) Începând cu ultima săptămână de activitate didactică din semestru, se poate planifica evaluarea la disciplinele prevăzute cu alte forme de verificare: colocvii, prezentări de proiecte etc. Art. 35. Într-un an universitar se organizează: 2 sesiuni ordinare, cea de iarnă, la sfârşitul semestrului I şi de vară, la sfârşitul semestrului al II-lea; 2 sesiuni de repetări examene/măriri de notă, una după sesiunea de iarnă, înainte de începerea semestrului al II-lea şi a doua în iulie, după perioada de practică.

Art. 36. Evaluarea studenţilor la examenele nepromovate se poate face şi în cadrul sesiunii deschise, conform regulamentului aprobat de Senat. Cererile vor fi avizate de titularul disciplinei şi aprobate de Decan. Art. 37 (1) Modul de susţinere a examenelor - probă scrisă, test grilă, probă orală sau combinaţii ale acestora - se stabileşte, pentru fiecare disciplină în parte, de către Consiliul facultăţii, la propunerea titularilor de disciplină şi cu avizul Consiliului Departamentului, înainte de începerea activităţii didactice respective. (2) Examinarea se realizează, de regulă, pe baza biletelor/testelor de examen şi a testelor grilă, întocmite de titularul disciplinei şi aprobate de directorul de departament. (3) Elementele cuantificabile prin notă (nivelul cunoştinţelor din întreaga materie. creativitatea, capacitatea de analiză şi sinteză, frecvenţa şi participarea la procesul didactic), precum şi modul de desfăşurare a verificării (examene, teste, examene parţiale, proiecte) se stabilesc prin programa disciplinei, avizată de directorul de departament şi aprobată de Consiliul facultăţii, fiind comunicate studenţilor la începutul activităţii de la disciplina respectivă. (4) Notarea finală a răspunsurilor studenţilor la examene, teste şi probe de verificare se face, cu note de la 1 la 10, exprimate în numere întregi, nota minimă de promovare fiind 5. Cadrele didactice examinatoare vor înregistra în cataloagele de examene primite de la decanat, atât nota acordată, cât şi data examinării. De asemenea, cadrele didactice examinatoare vor înregistra în condici personale toate elementele de la desfăşurarea examenelor: numele şi prenumele studenţilor prezentaţi, calificativele evaluării din timpul semestrului, nota la evaluarea finală, data examinării etc. (5) La examenele la care se dau mai multe probe (scris, oral, probă practică) examinatorul stabileşte o singură notă (cifră întreagă), prin aprecierea tuturor rezultatelor obţinute de student, după o procedură adusă la cunoştinţa acestora înainte de desfăşurarea examenului. (6) La disciplinele facultative, trecerea în documentele de evidenţă a situaţiei şcolare se face în funcţie de opţiunea studenţilor. Rezultatele la aceste discipline nu se iau în considerare la calculul mediei anuale şi nici al punctajului obţinut. De asemenea, nu se iau în calculul mediei anuale nici disciplinele Seminarului pedagogic. (7) Rezultatele la examen se înscriu în catalog şi în carnetul de note al studentului. Cataloagele se depun la secretariatul facultăţii, cel mai târziu, în ziua următoare examenului. (8) Examenele se desfăşoară în faţa unei comisii formate din titularul disciplinei şi cadrul didactic care a condus seminariile/lucrările practice la acea grupă sau, în cazuri speciale, un alt cadru didactic desemnat de directorul d departament. (9) Înlocuirea examinatorului se aprobă, la cererea justificată a acestuia sau în alte cazuri speciale, de către Decanul facultăţii, la propunerea directorului de departament. În aceste cazuri se constituie o comisie formată din 3 cadre didactice de specialitate sau specialităţi înrudite. Art. 38. (1) Ziua şi ora susţinerii examenelor se stabilesc de către decanate, cu consultarea studenţilor şi a titularilor de curs. Programul se întocmeşte pe formaţii de studiu/serii şi se aduce la cunoştinţa studenţilor cu cel puţin 2 săptămâni înaintea începerii sesiunii de examene. (2) Au dreptul să se prezinte la examene studenţii care şi-au îndeplinit toate

obligaţiile profesionale (cursuri, seminarii, proiecte, lucrări practice etc.) prevăzute în planul de învăţământ şi în programele analitice ale disciplinelor respective, aduse la cunoştinţa studenţilor şi afişate la afişier la începutul semestrului; (3) Cadrele didactice au obligaţia de a afişa în avizierele disciplinei, cu cel puţin 24 de ore înaintea desfăşurării examenului, situaţia punctelor acumulate de studenţi pe parcursul semestrului, conform planificării din fişa disciplinei; (3) Studenţii care nu au obţinut calificativul minim necesar pot reface, la cerere, activităţile respective, după un program aprobat de titularul disciplinei în condiţiile stabilite de consiliul facultăţii. Art. 39. (1) Studenţii finanţaţi de la bugetul de stat se pot prezenta la examene şi colocvii, de cel mult două ori în regim gratuit, iar cei de la taxă fără alte costuri suplimentare, la primele 2 sesiuni ordinare planificate. (2) În caz de nepromovare după cea de a doua planificare a examenului/colocviului/ proiectului se poate solicita reexaminarea în regim cu taxă, în condiţiile legii. (3) Studenţii care nu promovează nici la ultima reexaminare planificată, în condiţiile art. 9 (3), pot cere înscrierea în an suplimentar pentru a reface întreaga activitate didactică prevăzută prin programa analitică la acea disciplină, cu achitarea costurilor corespunzătoare, după care se pot prezenta din nou la examen/colocviu, în regim cu taxă. Nepromovarea examenului sau colocviului până la sfârşitul anului universitar în care a avut loc refacerea activităţii, atrage după sine exmatricularea. (4) Reluarea studiilor se poate face prin reînmatriculare, începând cu anul universitar următor, în maximum 3 ani, în regim cu taxă pentru toată perioada rămasă. (5) În situaţii speciale (plecări în străinătate cu burse de studiu, concedii medicale etc.), Consiliul de administraţie, cu avizul consiliului facultăţii, poate aproba, la cererea studentului şi cu acordul cadrului didactic, susţinerea unor examene şi în afara sesiunilor programate. (6) Studenţii pot beneficia de reexaminări pentru mărirea notelor numai dacă au promovat toate examenele prevăzute în planul de învăţământ la momentul prezentării cererii de reexaminare. Aceste reexaminări sunt gratuite, cu excepţia cazului în care studentul s-a prezentat deja de două ori la examen. (7) Numărul reexaminărilor pentru mărirea notei, într-un an universitar, este de maximum două. Rezultatul reexaminării nu poate conduce la scăderea notei obţinută anterior. Art. 40. (1) Rezultatele unui examen sau ale unei evaluări pot fi anulate de către Decanul facultăţii în temeiul prevederilor din Carta universitară, atunci când se dovedeşte că acestea au fost obţinute în mod fraudulos sau prin încălcarea prevederilor Codului de etică şi deontologie universitară şi a regulamentelor USAMV Iaşi în vigoare. În aceste situaţii, Decanul poate dispune reorganizarea examenului, cu o nouă comisie, din care poate face parte şi titularul disciplinei. (2) Studenţii care încearcă să promoveze examenul prin fraudă vor fi exmatriculaţi din universitate. Exmatricularea se aprobă de rector, la propunerea biroului consiliului facultăţii. Studenţii exmatriculaţi pot fi reînmatriculaţi, în acelaşi an de studiu, cu avizul Decanului şi aprobarea Rectorului, începând cu anul universitar următor, dar un mai târziu de un interval de 3 ani, în regim de student cu taxă pe toată perioada de studii

rămasă, fără a li se recunoaşte rezultatele la examenele din anul în care au fost exmatriculaţi. Art. 41. Pentru studenţii care pleacă la studii, cu aprobarea Rectorului, în universităţi din străinătate, li se recunoaşte activitatea desfăşurată şi examenele susţinute, pe baza documentelor de studii emise de instituţiile de învăţământ superior respective şi a convenţiilor semnate în acest sens. Art. 42. (1) Dacă perioada de studii la universităţi partenere s-a efectuat în sistemul ECTS (contract de învăţare, acord de cooperare ECTS între cele două universităţi), creditele obţinute la universitatea parteneră se recunosc integral de către comisia constituită la nivelul consiliului facultăţii, în baza documentelor justificative. (2) În cazul în care unele cursuri din planul de învăţământ aferent semestrului/semestrelor respectiv(e) au caracter specific specializării şi nu se predau la universitatea parteneră, studentul va susţine aceste examene la întoarcere, după refacerea activităţilor obligatorii. Disciplinele suplimentare şi creditele aferente se consemnează în foaia matricolă. Art. 43. (1) Anul de studiu este considerat promovat numai atunci când studenţii au obţinut cel puţin nota 5 la toate disciplinele din contractul de studii şi au acumulat numărul de credite şi de puncte prevăzute în planul de învăţământ. Art. 44. (1) Studenţii care nu au promovat un an de studiu în patru semestre consecutive, pot efectua, la cerere, un an suplimentar sau sunt exmatriculaţi. (2) Studenţii care în şase/opt/douăsprezece semestre, după cum este durata studiilor pentru obţinerea licenţei/diplomei, nu au acumulat toate creditele şi punctele prevăzute în planul de învăţământ vor putea continua studiile în regim cu taxă. Perioada de studii nu poate fi mai mare decât cea normală de şcolaritate cu mai mult de 2 ani, în caz contrar studentul este exmatriculat. (3) Consiliul de administraţie, la propunerea Consiliului facultăţii, poate aproba prelungirea şcolarităţii în regim gratuit cu cel mult un an universitar faţă de durata legală de şcolaritate prevăzută prin planul de învăţământ în următoarele situaţii: a) concedii de maternitate; b) cazuri medicale atestate prin certificate medicale, în urma spitalizării timp de peste 30 zile consecutive, confirmate de o comisie de expertiză, stabilită prin protocol între universitate şi spitalul clinic universitar corespunzător; c) participarea sportivilor de performanţe la programe speciale de pregătire şi la competiţii naţionale sau internaţionale. Art. 45. (1) Studiile din învăţământul universitar se încheie printr-un examen de licenţă/diplomă care se susţine în formele prevăzute de regulamentul aprobat de Senat pentru finalizarea studiilor, conform legii. (2) Tema lucrării de licenţă/diplomă este în concordanţă cu specializarea absolvită şi se alege de candidat, în baza unei liste orientative, elaborată de discipline şi aprobată de Consiliul facultăţii. Se admit şi propuneri din partea studenţilor, aprobate după aceeaşi procedură. (3) Cererea candidatului privind tema aleasă se avizează de către titularul disciplinei şi se aprobă de către Decanul facultăţii.

Capitolul VI - Transferul studenţilor Art. 46. (1) Studenţii pot fi transferaţi de la o formă de învăţământ la alta, de la o specializare la alta sau de la o facultate la alta, ţinându-se cont de aplicarea ECTS (Sistemul European de Credite Transferabile) şi de compatibilitatea planurilor de învăţământ, respectându-se criteriile de performanţă profesională stabilite de către fiecare facultate. (2) Trecerea de la învăţământul la distanţă (ID) la cel de zi se face numai la taxă, doar pentru anul când se face transferul. (3) Cererile de transfer se depun la secretariatul facultăţii cu cel puţin 10 zile înainte de începerea anului universitar. Transferul nu se poate efectua în primul şi ultimul an de studii sau în timpul anului universitar. (4) Aprobarea transferării este de competenţa: a.- decanului facultăţii, când se solicită transferarea de la o specializare la alta, în cadrul aceleiaşi facultăţi; b.- rectorului, când se solicită transferarea de la o facultate la alta sau de la o formă de învăţământ la alta în cadrul universităţii, cererile fiind avizate de conducerile facultăţilor; c.- consiliul de administraţie, când se solicită transferarea de la o universitate la alta, cererile fiind avizate favorabil de decanii şi rectorii ambelor universităţi. În acest caz, pentru studenţii susţinuţi de la buget transferaţi, facultăţile primesc alocaţii bugetare începând cu anul bugetar următor, dacă nu au depăşit durata de şcolarizare prevăzută de lege. Art. 47. (1) Biroul consiliului facultăţii care primeşte studenţii transferaţi stabileşte: recunoaşterea (sau echivalarea) creditelor şi examenele de diferenţă şi alte activităţi obligatorii, conform planului de învăţământ şi programelor analitice. (2) Perioada de susţinere a examenelor de diferenţă se stabileşte la biroul consiliului facultăţii. Nepromovarea tuturor examenelor de diferenţă în perioada stabilită face imposibilă prezentarea studenţilor la activităţile din perioada următoare. Capitolul VII - Întreruperea studiilor, exmatricularea şi reînmatricularea Art. 48. (1) La cererea motivată a studentului, decanul facultăţii poate aproba întreruperea studiilor universitare pentru un an, dar numai după parcurgerea a cel puţin două semestre. Cererea de întrerupere se depune la Decanat cu cel puţin 10 zile înaintea începerii anului universitar. (2) În cazuri speciale studentul poate solicita întreruperea studiilor şi în timpul anului universitar, situaţie în care, la revenirea la studii studentul de pe loc bugetat poate beneficia de loc finanţat de la bugetul de stat, în funcţie de disponibilitatea seriei cu care continuă studiile. (3) Un student poate beneficia de maximum 2 ani de întrerupere pe durata studiilor de licenţă. Durata studiilor pentru care studentul beneficiază de gratuitatea învăţământului, conform Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 nu este afectată de perioada pentru care s-a aprobat întreruperea studiilor. (4) Studenţii care au întrerupt studiile, la reluarea acestora vor îndeplini eventualele obligaţii şcolare de diferenţă, rezultate în urma modificării planurilor de învăţământ.

Art. 49. Studenţii cu rezultate foarte bune în anul/anii anteriori, în proporţie de maximum 5% din numărul de studenţi ai seriei, pot efectua doi ani de studiu pe parcursul unui an universitar, pe bază de cerere, cu avizul Consiliului facultăţii şi aprobarea Consiliului de administraţie, o singură dată pe perioada şcolarităţii, fără a include primul şi ultimul an. Art. 50 (1) Un student poate fi exmatriculat din următoarele motive: a. - nepromovarea anului de studii în patru semestre consecutive (conf. art. 9 al. 3 corelat cu al. 5); b. - neachitarea taxelor de şcolarizare la termenele stabilite prin contractul de studii ; c. - încercarea de promovare a examenelor prin fraudă; d. - alte abateri grave de la regulamentele universitare. Art. 51. Pentru studentii care solicită retragerea de la studii se emite decizie semnată de Rectorul universităţii. Art. 52. Reînmatricularea studenţilor se face de către Rector, în maximum 3 ani de la exmatriculare, la propunerea Consiliului facultăţii, pe baza cererii motivate a candidatului, la forma de învăţământ şi specializarea de la care a fost exmatriculat/retras, cu repectarea condiţiilor impuse de regulament. Capitolul VIII - Mobilităţi internaţionale Art. 53. (1) Mobilităţile de studii ale studenţilor, gestionate de universitate, se realizează pe baza unor programe oficiale de burse şi/sau pe baza unor acorduri bilaterale încheiate de universitate şi alte universităţi. (2) Selecţia studenţilor în programe de mobilitate se face după anul I de studii de licenţă, pe baza mediei ponderate şi a aptitudinilor de comunicare într-o limbă străină (în funcţie de ţara de destinaţie). Art. 54. (1) Mobilitatea de studii a unui student are la bază un Acord de Studii în care este prevăzut un program propriu de studiu, respectiv cursurile şi modulele, cu nume, cod şi număr de credite, pe care studentul urmează să le frecventeze; (2) Programul de studiu pe parcursul mobilităţii se stabileşte de către student, în funcţie de planul de învăţământ al specializării la care este înmatriculat şi în funcţie de oferta educaţională a universităţii gazdă; (3) Programul de studiu trebuie să conţină discipline similare (nume şi conţinut – programă analitică) disciplinelor obligatorii şi opţionale din planul de învăţământ al specializării la care este înmatriculat în USAMV Iaşi. Discipline alese trebuie să acopere numărul de credite alocat perioadei de mobilitate (30 credite pe semestru) şi să respecte condiţionările dintre discipline (pentru discipline alese în avans). (4) Aprobarea programului de studiu pe parcursul mobilităţii şi echivalarea creditelor ce urmează a fi obţinute se realizează de către comisia permanentă de consiliere şi echivalare credite din fiecare facultate, după compararea fişelor disciplinelor. Art. 55. Acordul de studii se semnează de către student, decanul facultăţii, directorul Departamentului de Programe Comunitare (pentru bursele ERASMUS), rectorul universităţii şi de către persoanele abilitate de instituţia gazdă (şef departament, decan, rector). Acordul de Studii garantează recunoaşterea creditelor şi calificativelor obţinute de student precum şi transcrierea rezultatelor în foaia matricolă, excluzând necesitatea

recunoaşterii creditelor obţinute de către cadrele didactice titulare de curs. Art. 56. (1) La întoarcerea în universitate, studentul va prezenta Foia matricolă din care să rezulte frecventarea cursurilor şi modulelor prevăzute în Acordul de Studii precum şi rezultatele la examene şi alte forme de evaluare, împreună cu creditele aferente. Este important ca notele sau calificativele obţinute în cursul mobilităţilor internaţionale să fie exprimate şi în grade de conversie. Gradele de conversie presupun cinci calificative care indică obţinerea integrală a creditelor (de la A la E – echivalentul notelor de la 10 la 5) şi două calificative care indică nerealizarea creditelor (FX şi F). (2) În cazul în care studentul obţine credite pentru discipline care nu se regăsesc în planul de învăţământ al programului de studii la care este înmatriculat, aceste credite se consideră suplimentare şi vor fi specificate separat în suplimentul la diplomă. Art. 57. La întoarcerea la USAMV Iaşi se vor recunoaşte calificativele şi creditele dobândite în urma examenelor susţinute în străinătate sau, în cazul în care nu a susţinut examenele, se va recunoaşte doar frecventarea disciplinelor pentru care studentul are adeverinţă de la universitatea parteneră. În acest din urmă caz, studentul se poate prezenta la examenele specifice disciplinelor în cauză, fără a fi nevoie să recupereze total sau parţial activităţile didactice. Art. 58. Dacă la întoarcere în universitate studentul nu poate demonstra participarea la unele dintre activităţile didactice prevăzute în acord va fi obligat să refacă, în regim cu taxă, activităţile didactice respective. Dacă nu poate demonstra desfăşurarea niciunei activităţi didactice, studentul va fi obligat la returnarea bursei de mobilitate acordate şi va fi exmatriculat. Capitolul IX - Drepturile şi îndatoririle studenţilor Art. 59. Studenţii au obligaţia morală să participe la viaţa universitară, socială şi publică în interesul învăţământului, al societăţii şi cel personal. Art. 60. Studenţii au dreptul să fie aleşi în organele de conducere, conform regulamentelor specifice, să facă parte din asociaţii şi organizaţii sindicale, profesionale şi culturale, naţionale şi internaţionale, precum şi din alte organizaţii, în conformitate cu prevederile legii. Art. 61. Studenţii îşi pot exprima liber opiniile profesionale în spaţiul universitar şi pot întreprinde acţiuni în nume propriu în afara acestui spaţiu, dacă acestea nu afectează prestigiul învăţământului şi demnitatea de student. Art. 62. Înregistrarea magnetică sau prin procedee echivalente a activităţii didactice poate fi făcută numai cu acordul celui care o conduce. Multiplicarea sub orice formă a materialelor didactice (cărţi, fascicole curs etc.) şi a înregistrărilor activităţii didactice de către studenţi sau alte persoane este permisă numai cu acordul cadrului didactic respectiv. Art. 63. Drepturile şi obligaţiile specifice ale personalului didactic, precum şi Art. 64. În perioada şcolarizării studenţii au următoarele drepturi specifice: a) să beneficieze de gratuitatea învăţământului (cei finanţaţi de la bugetul de stat), potrivit legislaţiei în vigoare, pe durata studiilor universitare prevăzută pentru

specializarea dată, pentru toate activităţile din planul de învăţământ, cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege; b) să urmeze concomitent două specializări dacă îndeplinesc condiţiile de admitere cerute. A doua specializare este urmată în regim cu taxă, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege ; c) să folosească laboratoarele, sălile de cursuri şi seminarii, sălile de lectură, bibliotecile şi celelalte mijloace puse la dispoziţie de către universitate pentru pregătirea profesională, precum şi pentru activităţile culturale şi sportive; d) să aleagă conform planului de învăţământ, disciplinele sau pachetele de discipline opţionale, pe care le studiază; e) să urmeze la cerere, în condiţiile prevăzute de lege, şi alte cursuri decât cele din planul de învăţământ pentru specializarea respectivă; f) să participe la activitatea ştiinţifică, la activitatea formaţiilor artistice, cenaclurilor literare, cluburilor, la activitatea sportivă universitară; g) să primească burse de performanţă, merit, de studii sau de asistenţă socială şi alte forme de sprijin material, în conformitate cu normele legale şi regulamentele universităţii; h) să beneficieze de asistenţă medicală şi psihologică gratuită; i) să ia masa la cantina universităţii şi să fie cazaţi în cămin, în limita locurilor disponibile, în condiţiile regulamentelor de funcţionare a cantinei şi căminelor; j) să primească echipament de protecţie în timpul practicii în producţie şi la lucrările practice care au loc în mediu toxic, conform normelor de protecţie a muncii; k) să beneficieze de tratament, pentru refacerea sănătăţii, în staţiuni balneo climaterice sau pentru odihnă, în tabere studenţeşti, în limita locurilor disponibile; l) să beneficieze de asistenţă gratuită, oferită prin Centrul de Consiliere în Carieră din cadrul universităţii şi să se consulte cu cadrele didactice desemnate în acest scop; m) să aleagă şi să fie ales, ca reprezentant al studenţilor, în consiliul facultăţii şi în senatul universităţii; n) să beneficieze de burse de mobilitate, pentru studii, la alte universităţi din ţară şi din străinătate; o) să participe, prin libera exprimare a opiniilor, după o procedură aprobată de senat, la evaluarea activităţii pentru disciplinele frecventate; p) să folosească poşta electronică şi internetul numai în legătură cu activitatea de pregătire şi cu alte probleme ale procesului de învăţământ; r) să folosească facilităţile de cercetare ştiinţifică ale universităţii. Art. 65. Studenţii au următoarele îndatoriri specifice: a) să îndeplinească toate sarcinile care le revin potrivit planului de învăţământ şi programelor analitice ale disciplinelor, precum şi obligaţiile stabilite de consiliile facultăţilor; b) să respecte normele de disciplină şi etică universitară, în conformitate cu regulamentele proprii ale universităţii, atât în spaţiul universitar, cât şi în afara lui; c) să folosească cu grijă bunurile materiale existente în spaţiile de învăţământ, cămine, cantine etc., să le întreţină şi să le păstreze în bună stare. Prejudiciile, constând din degradarea sau distrugerea acestor bunuri se vor recupera, conform procedurii

legale, de la cei care le-au produs. d) să achite taxele stabilite de Senat, conform legii, pentru: - depăşirea duratei de şcolarizare prevăzută de lege; - admitere; înmatriculare; reînmatriculare; - repetarea examenelor şi a altor forme de verificare, care depăşesc prevederile planurilor de învăţământ, - taxele de cămin etc. e) să se informeze promt asupra a ceea ce li se aduce la cunoştinţă prin avizierul facultăţii sau site-ul universităţii. Capitolul X - Recompense şi sancţiuni Art. 66. Pentru rezultate deosebite în pregătirea profesională, în cercetarea ştiinţifică şi în activităţi social-culturale în asociere cu o ţinută morală şi civică deosebită, studentul poate fi recompensat prin: a. evidenţieri la nivelul anului de studii, facultăţii sau universităţii; b. diplome; c. premii anuale sau ocazionale (excursii, obiecte, cărţi, bani etc.); d. burse speciale. Art. 67. (1) Nerespectarea de către studenţi a îndatoririlor ce decurg din regulamentele USAMV Iaşi şi încălcarea Codului de etică şi deontologie universitară atrage de la sine atenţionarea şi aplicarea următoarelor sancţiuni: a) avertisment scris; b) ridicarea bursei pe o perioadă determinată; c) suspendarea temporară de la activităţile profesionale; d) suspendarea dreptului de a fi cazat în cămin; e) interzicerea prezentării la examene; f) exmatricularea din universitate, cu sau fără drept de reînscriere. (2) Sancţiunile de la punctele a), b), c), d) şi e) se aplică de către Decan, în baza aprobării Consiliului facultăţii, iar cea de la punctul f) de către Rector, cu aprobarea Consiliului de administraţie. Art. 68 (1) Contestaţiile la hotărârile de sancţionare (art. 67, pct. a-e) se depun în termen de 3 zile lucrătoare de la data comunicării sancţiunii, la Biroul Consiliuluil Facultăţii, care le va rezolva în termen de 5 zile; (2) Contestaţiile de exmatriculare din universitate se depun în termen de 3 zile de la comunicarea sancţiunii, la registratura generală a USAMV Iaşi şi se rezolvă în termen de 5 zile de către Consiliul de Administraţie. Capitolul XI - Dispoziţii finale şi tranzitorii Art. 69. (1) Prezentul regulament, aprobat de Senat, intră în vigoare din anul universitar 2011- 2012. (2) Consiliile facultăţilor pot adopta decizii privind detalierea unor articole din prezentul regulament în funcţie de specificul activităţilor. Art. 70 Orice modificare a Regulamentului privind activitatea profesională a sudenţilor se face cu aprobarea Senatului universitar.

3.5. STATUTUL STUDENTULUI Art. 1 Prezentul Statut cuprinde totalitatea drepturilor şi obligaţiilor studenţilor ce învaţă în instituţiile de învăţământ universitar românesc. Art. 2 (1) Studentul, ca membru al comunităţii academice, beneficiază de drepturi şi obligaţii care respectă următoarele principii : a) principiul echităţii în educaţie; b) principiul participării studenţilor la viaţa academică prin structurile de reprezentare; c) principiul libertăţilor academice; d) principiul angajabilităţii; e) principiul învăţământului centrat pe student. a) b)

c) d)

e)

f)

(2) Principiul echităţii în educaţie presupune următoarele: Statul garantează un învăţământ echitabil în ceea ce priveşte admiterea, parcurgerea cât şi finalizarea studiilor pentru toţi studenţii înmatriculaţi; Cetăţenii români precum şi cetăţenii celorlalte state membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene au dreptul la educaţie subvenţionată în totalitate de către stat, în limita locurilor disponibile şi a reglementărilor Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011. Etnicii români de pretutindeni beneficiază de locuri subvenţionate în conformitate cu legislaţia în vigoare; Taxele de scolarizare la locurile nebugetate reprezintă costurile efective ale actului educaţional; Candidaţii proveniţi din medii cu risc socio-economic ridicat sau marginalizate din punct de vedere social – absolvenţi ai liceelor din mediu rural sau din oraşe cu mai puţin de 10.000 de locuitori – pot beneficia de un număr de locuri bugetate garantate, în condiţiile legii. Universităţile vor asigura acestor studenţi servicii gratuite aferente integrării lor academice, sociale şi culturale în comunitate şi vor urmări permanent traseul lor educaţional; În cadrul Instituţiilor de Învăţământ Superior funcţionează principiul egalităţii de şanse pentru toţi studenţii. Orice discriminare directă sau indirectă faţă de student bazată pe criterii de sex, orientare sexuală, vârstă, rasă, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie familială, apartenenţă ori activitate sindicală, este interzisă; Statul alocă anual un fond de burse şi protecţie socială a studenţilor.

(3) Principiul participării studenţilor la viaţa academică prin structurile de reprezentare presupune următoarele drepturi ale studenţilor: a) Studenţii, în calitate de membri cu drepturi depline ai comunităţii universitare şi parteneri în procesul educaţional, sunt reprezentaţi în toate forurile consultative, deliberative şi executive din cadrul universităţilor; b) Reprezentanţii studenţilor în Consiliile Facultăţilor şi în Senatele Universitare sunt aleşi prin votul direct, secret şi universal al tuturor studenţilor de la nivelul

facultăţii, respectiv universităţii. Organizaţiile studenţeşti legal constituite la nivel de facultate/universitate îşi pot delega reprezentanţi de drept în aceste structuri. Numărul reprezentanţilor delegaţi de organizaţii studenţeşti în aceste structuri se realizează în baza autonomiei universitare. Procesul de desemnare a studenţilor membri în orice alte structuri consultative, deliberative şi executive se realizează în baza autonomiei universitare şi se stabileşte de către studenţi, prin reprezentanţii aleşi precum şi prin organizaţiile studenţeşti legal constituite; c) Instituţiile de învăţământ superior nu pot condiţiona statutul de student reprezentant în funcţie de performanţele academice, prezenţa la cursuri, seminarii şi laboratoare. Cadrele didactice nu se pot implica în procedurile de alegere a studenţilor reprezentanţi, indiferent de nivelul de reprezentare. Intervenţiile se sancţionează conform prevederilor art. 312 din Legea nr. 1/2011; (4) Principiul libertăţilor academice presupune următoarele drepturi şi libertăţi pentru studenţi: a) Libertatea de exprimare a opiniilor este garantată în cadrul instituţiei de învăţământ în care studiază. b) Dreptul studenţilor de a se asocia în structuri sau organizaţii studenţeşti cu caracter social, sindical, profesional, cultural sau sportiv. c) Studenţii nu pot fi sancţionaţi sau discriminaţi pentru critica privată sau publică adusă argumentat instituţiei de învăţământ superior sau pentru exprimarea opiniei personale în acest sens, atunci când aceştia respectă prevederile legislaţiei în vigoare. d) Propaganda politică, religioasă ca şi orice formă de discriminare individuală sau în masă sunt interzise în cadrul Instituţiilor de Învăţământ Superior. (5) Principiul angajabilităţii presupune următoarele: a) Procesul educaţional este centrat pe student în vederea dezvoltării personale, integrării în societate şi dezvoltării capacităţii de a se angaja, a-şi păstra locul de muncă şi de a fi mobil pe piaţa muncii. b) Conţinutul teoretic şi practic al studiilor din învăţământul superior trebuie să fie de o natură relevantă pentru domeniul studiat şi cu aplicabilitate în viaţa socială şi economică. Membrii consiliului de administraţie ai universităţii şi şefii departamentelor se vor implica activ în identificarea de locuri de desfăşurare a practicii de specialitate de către studenţi, încheierea de protocoale inter-instituţionale în acest sens şi distribuirea locurilor de practică în baza unor proceduri elaborate de reprezentanţii studenţilor din organizaţii, Consilii si Senat şi aprobate de Consiliul facultăţii respectiv Senatul universitar. c) Rezultatele învăţării trebuie să fie în strânsă corelare cu competenţele, aptitudinile si atitudinile date de către programele de studii, şi cu Cadrul Naţional al Calificărilor.

a) b)

c) d)

(6) Învăţământul Universitar din România este un învăţământ centrat pe student şi pe nevoile acestuia, studentul fiind partener în procesul de educaţie, drepturile studenţilor care rezultă din principiul învăţământului centrat pe student fiind următoarele: dreptul la o evaluare care să urmărească în mod clar obiectivele de învăţare ale cursului, cu relevarea aspectelor teoretice şi practice aferente acestora; dreptul studenţilor de a beneficia de trasee de învăţare individualizate. În acest sens, studenţilor le este asigurat dreptul la libera alegere a cursurilor şi specializărilor, în conformitate cu normele legale în vigoare şi cu planurile de învăţământ; dreptul de a lua parte la stagii de mobilitate internă sau externă, cu recunoaşterea creditelor obţinute în acest fel; dreptul de a le fi recunoscute competenţele obţinute prin mijloace non formale sau formale, dobandite anterior sau în timpul programului de studii urmat;

Art. 3 (1) În calitate de membru al comunităţii academice, studentul are următoarele drepturi generale: a) învăţământ gratuit în universităţile publice, în limita locurilor alocate anual de guvern; b) dreptul la învăţământ de calitate; c) durata studiilor prevăzută de lege este recunoscută ca vechime în muncă. d) studenţii au acces la programe de mobilitate, internă şi externă. După acceptarea cererilor de mobilitate internă, universităţile au obligaţia de a depune diligenţele necesare pentru ca acest lucru să fie asigurat, în limita unor locuri minime disponibile; e) studenţii se pot transfera de la o universitate la alta doar pe baza acordului universităţii unde doreşte să studieze. În acest context, studentul îşi păstrează locul bugetat; f) studenţii beneficiază de o reducere de 75% pentru accesul la muzee, concerte, spectacole de teatru, operă, film la alte manifestări culturale şi sportive organizate de instituţii publice; g) studenţii au dreptul la protecţia datelor personale; h) studenţii pot participa la acţiuni de voluntariat, pentru care pot primi un număr de credite ce va fi consemnat în suplimentul la diploma de studii. (2) În relaţia cu universitatea studenţii au următoarele drepturi: a) dreptul la suport de curs gratuit, în format fizic sau electronic, precum şi la toate materialele didactice disponibile în mod gratuit; b) dreptul de a fi informat, în primele două săptămâni de la începerea semestrului, în legătură cu programa analitică, structura şi obiectivele cursului, competenţele generate de acesta, precum şi modalităţile de evaluare şi examinare. Orice modificare ulterioară a elementelor menţionate anterior, poate fi făcută doar cu acordul studenţilor;

c) dreptul de a participa la evaluarea cursurilor, seminariilor, lucrărilor practice, a cadrelor didactice şi a altor aspecte educaţionale şi/sau organizatorice legate de programul de studii urmat. Evaluările sunt informaţii publice şi sunt folosite în evaluarea performanţelor respectivelor cursuri, seminarii, stagii de practică, programe de studiu şi cadre didactice. Organizaţiile studenţeşti pot iniţia activităţi de evaluare a aspectelor menţionate mai sus, cu respectarea legilor în vigoare; d) evaluarea de către studenţi a prestaţiei cadrelor didactice este obligatorie, conform legii. Universitatea va publica rezultatele evaluării pe site-ul propriu. Rezultatele vor conţine centralizarea tuturor evaluărilor pentru fiecare profesor în parte; e) dreptul să primească la începutul primului an de studiu un “Ghid al studentului” cu informaţii referitoare la drepturile şi obligaţiile studentului, la detaliile legate de materii şi servicii puse la dispoziţie de universitate, modalitatea de evaluare, modalitatea de stabilire a taxelor, baza materială a universitaţii şi a facultăţii, informaţii despre asociaţiile studenţeşti legal constituite, modalităţi de acces la burse şi alte mijloace de finanţare, mobilităţi, precum şi alte facilităţi şi subvenţii acordate; f) dreptul de a beneficia de un îndrumător de an/secţie/grupă, în funcţie de dimensiunea acestor structuri, din rândul cadrelor didactice, din facultatea în cadrul căreia îşi desfăşoară studiile; g) studenţii beneficiază de dreptul la proprietate intelectuală care se partajează cu echipa şi universitatea în care lucrează, conform legislaţiei în vigoare; h) dreptul de a solicita şi de a primi accesul la regulamente, hotărâri, decizii, procese-verbale şi alte documente ale instituţiei la care studiază; i) dreptul de a alege şi de a fi aleşi în structuri de conducere ale universităţii; j) dreptul de a fi reprezentaţi în structurile decizionale ale Instituţiei de Învăţământ Superior într-o proporţie de minim 25%, în condiţiile legii; k) studenţii sunt reprezentaţi în decizia modalităţii de desemnare a Rectorului precum şi în procesul de desemnare a acestuia indiferent de modalitatea de alegere, în condiţiile legii; l) dreptul de a sesiza sub protecţia identităţii, abuzurile şi neregulile, precum şi de a cere verificarea şi evaluarea acestor sesizări de către organisme specializate prevăzute de legislaţia în vigoare; m) studenţii cu dizabilităţi fizice au dreptul să aibă căi de acces în totalitatea spaţiilor universitare şi locuri special amenajate pentru desfăşurarea normală atât a activităţilor academice, cât şi a celor sociale şi culturale; n) studenţii au dreptul să se organizeze în asociaţii cu statut de reprezentare şi asociaţii profesionale în condiţiile legii. Instituţiile de Învăţământ Superior au obligaţia de a se consulta permanent cu organizaţiile studenţeşti legal constituite; o) organizaţiile studenţeşti au dreptul să acceseze spaţiile universitare pentru a organiza proiecte pentru studenţi sau pentru a derula activităţile interne, în afara orelor de curs şi a altor activităţi prestabilite. Modalitatea de

p) q)

r)

s)

colaborare între universităţi şi organizaţii este prevăzută în Carta Universitară; dreptul de a studia în limba maternă, în condiţiile stabilite de lege; studenţii au dreptul să fie informaţi de către organele de conducere ale universităţii despre hotărârile votate în structurile de conducere ale instituţiei; dreptul de a le fi înregistrate toate cererile scrise sau online şi de a primi răspuns scris, respectiv online la aceste cereri, în condiţiile stabilite de lege şi de regulamentele universitare; studenţii au dreptul la un termen de înscriere de cel puţin 5 zile lucrătoare de la afişarea anunţului pentru concursurile organizate în universitate, inclusiv cele pentru burse, tabere, cazare şi mobilităţi;

(3) În organizarea proceselor de învăţare/predare studenţii au următoarele drepturi: a) dreptul de a beneficia de servicii de informare şi consiliere academică, profesională, psihologică şi socială. Accesul la aceste servicii conexe activităţii de învăţământ, este gratuit pentru toţi studenţii; b) dreptul la o evaluare obiectivă a activităţii lor academice, precum şi dreptul de a cunoaşte baremul după care au fost evaluaţi; c) dreptul la contestarea notelor din examenele scrise, rezolvarea contestaţiei fiind făcută de către un alt profesor decât cel/cei care a/au evaluat anterior studentul; d) dreptul la practică în conformitate cu obiectivele programei precum şi dreptul la baza materială, transport şi masă asigurate; e) dreptul la recunoaşterea practicii efectuate individual, după evaluarea gradului de îndeplinire a obiectivelor de practică în conformitate cu aria curriculară şcolară; f) dreptul de a amâna şi relua studiile conform legislaţiei în vigoare; g) dreptul de a studia într-o limbă străină de circulaţie internaţională atâta timp cât există această posibilitate în universitatea respectivă, în limita locurilor atribuite pentru acest tip de curriculă; h) studenţii pot decide să participe la procesul educaţional mai mult de 8 ore pe zi, reprezentând cursuri, laboratoare şi seminarii; i) dreptul să propună analizarea aspectelor pe care le consideră nesatisfăcătoare în activitatea universitară sau a oricărui cadru didactic al cărui curs l-au urmat; j) dreptul la examinarea printr-o metodă alternativă atunci când suferă de o dizabilitate temporară sau permanentă, certificată medical, care face imposibilă prezentarea cunoştinţelor învăţate în maniera prestabilită de către titularul de curs, iar metoda alternativă identificată să nu limiteze standardele examinării; k) dreptul de a alege în cadrul programului de studiu un număr de cursuri opţionale si/sau facultative din totalitatea cursurilor oferite de universitate;

l) dreptul la o evaluare obiectivă şi nediscriminatorie a competenţelor dobândite după parcurgerea unui curs, indiferent de prezenţa la cursuri; m) dreptul să obţină o copie a lucrării de licenţă/disertaţie, împreună cu punctajul acordat pentru fiecare punct din barem. Aceştia au dreptul să publice această lucrare, cu respectarea prevederilor art. 143 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011; (4) Din punct de vedere social studenţii beneficiază de: a) Numărul total de studenţi admişi într-o instituţie de învăţământ superior trebuie să fie în concordanţă cu infrastructura şi resursele umane de care dispune aceasta (săli de curs, săli de seminar, laboratoare dotate corespunzător, calculatoare cu acces la Internet, numărul de carţi din biblioteci, numărul de locuri în cămine, numărul de cadre didactice). b) burse pentru stimularea excelenţei şi de burse sociale, pentru susţinerea financiară a studenţilor cu venituri reduse. În cazul burselor sociale, alocaţia bugetară trebuie să acopere un minim de masă şi cazare iar acestea pot fi cumulate cu celelalte tipuri de burse. Cuantumul minim al burselor sociale va fi propus anual de Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior, raportându-se la costurile reale pentru masă şi cazare. În cazul burselor pentru stimularea performanţei, acestea se distribuie conform regulamentelor interne ale universităţilor şi pot fi împărţite în burse de merit, de studiu, de excelenţă etc. c) asistenţă medicală gratuită; d) Pentru studenţii proveniţi din medii cu risc socio-economic ridicat sau marginalizate din punct de vedere social, absolvenţi ai liceelor din mediu rural sau din oraşe cu mai puţin de 10.000 de locuitori, universităţile asigura servicii gratuite de orientare şi consiliere educaţională şi profesională, oferă servicii de tutoriat, urmăresc traseele lor educaţionale şi se asigura ca aceştia să se integreze în mediul academic; e) transport în comun subvenţionat; f) tarif redus cu cel puţin 50% pentru transportul local în comun, de suprafaţă şi subteran, precum şi pentru transportul intern auto, feroviar şi naval, în tot timpul anului calendaristic; g) studenţii orfani de unul sau ambii părinţi sau proveniţi din casele de copii beneficiază de gratuitate pentru categoriile de transport prevăzute la lit. f); h) cazare/subvenţie de cazare, cu excepţia cazului în care studiază în localitatea de domiciliu, în condiţiile legii; i) studenţii au dreptul la condiţii care să asigure desfăşurarea normală a activităţii de învăţământ; j) studenţii au dreptul la subvenţie pentru regia de cămin, ce se va aloca individual, cu excepţia cazului în care aceştia studiază în localitatea de domiciliu. Aceste subvenţii vor fi acordate şi studenţilor care aleg altă formă de cazare decât căminele instituţiilor de învăţământ superior, în condiţiile legii;

k) studenţii şi candidaţii la acest statut au dreptul să fie informaţi cu privire la numărul, tipul şi cuantumul fiecărei taxe practicate de către universităţi precum şi destinaţia banilor plătiţi; l) toate actele de studii eliberate de universitate (inclusiv foaia matricolă şi diplomele de licenţă, inginer, urbanist, master şi doctor şi suplimentele la diplomă), precum şi cele care atestã statutul de student (adeverinţe, carnete, legitimaţii inclusiv cele pentru accesul la biblioteca) se elibereazã în mod gratuit; m) studenţii au dreptul de a cunoaşte mecanismele prin care se stabilesc taxele de studiu precum şi alte taxe percepute de universitate studenţilor; n) contractele de studii nu se pot modifica pe perioada anului universitar; o) studenţii au dreptul să obţină împrumuturi pentru cheltuieli din timpul efectuării studiilor universitare; p) studenţii pot beneficia de burse pe baza de contract încheiat cu agenţi economici ori cu alte persoane juridice sau fizice; q) studenţii au dreptul de a beneficia de burse din alocaţii bugetare sau venituri proprii extrabugetare ale universităţilor precum şi alte tipuri de burse speciale, conform criteriilor stabilite de legislaţia în vigoare, suma bugetară trebuie să acopere un minim de masă şi cazare; r) studenţii au dreptul la acces gratuit la toate spaţiile, aparţinând universităţii, care permit desfăşurarea de activităţi sociale, sportive şi culturale, în afara orelor în care există alte activităţi programate. Accesul gratuit peste programul stabilit de universitate se poate facilita organizaţiilor studenteşti, grupurilor informale de studenţi, care prin activităţile desfăşurate permit crearea unui cadru propice implicării active, dezvoltării pe plan social, cultural şi sportiv al studenţilor din universitate; s) studenţii care provin din medii dezavantajate sau cei care au rezultate remarcabile în educaţia şi formarea lor profesională, culturală sau sportivă, beneficiază de tabere în vacanţele de iarnă şi vară. În cadrul acestor tabere se pot organiza sesiuni de formare profesională în context nonformal pentru care studenţii pot primi un număr de credite de ECVET/ECTS; t) Taberele tematice sunt organizate bianual de MECTS prin organismele sale, cu consultarea federaţiilor naţionale studenţeşti legal constituite. Art. 4 Ca membru al comunităţii academice, studentul are următoarele obligaţii: a) de a respecta legislaţia în vigoare; b) de a respecta carta, regulamentele şi deciziile Universităţii; c) să respecte corpul profesoral şi personalul auxiliar; d) să respecte standardele de calitate impuse de către universităţi; e) de a respecta drepturile de autor ale altor persoane şi de a recunoaşte paternitatea informaţiilor prezentate în lucrările elaborate; f) de a semnala orice nereguli în procesul de învăţământ şi în cadrul activităţilor conexe; g) să nu participe la activităţi academice sub influenţa băuturilor alcoolice sau a altor substanţe interzise; h) de a nu folosi un limbaj şi comportament neadecvat mediului universitar.

i) de a utiliza în mod corespunzător, conform destinaţiei stabilite, toate facilităţile şi subvenţiile primite; j) de a respecta curăţenia, liniştea şi ordinea în spaţiul universitar; k) de a păstra integritatea şi buna funcţionare a bazei materiale pusă la dispoziţia lor de către instituţiile de Învăţământ Superior; l) de a informa autorităţile competente cu privire la existenţa oricărei situaţii care ar putea influenţa buna desfăşurare a activităţilor de studiu individual şi general; m) să îşi îndeplinească angajamentele financiare impuse de către instituţia la care studiază, in condiţiile stabilite în contractul de studiu; 3.6. Burse Studenţii beneficiază de burse acordate de stat, în funcţie de rezultatele profesionale, indiferent de situaţia materială a părinţilor. În prezent, nivelul burselor lunare se prezintă astfel: – bursa de performanţă ştiinţifică: pentru media 10,00 şi activitate ştiinţifică foarte bună; – bursa de merit: pentru media 9,50 – 10,00; – bursa de studii: pentru media 8,00 – 9,49; – bursa socială: media minimă 7,00 şi situaţie materială deficitară. – bursa de studii pentru studenţii de la cursurile de master, pentru media 9,30 – 10,00 şi bursa de merit pentru media 9,75 – 10,0. Toate bursele se acordă în numerar, prin virament pe card bancar. – burse ocazionale; – burse Programul Socrates-Erasmus; – burse private. 3.5.1. Regulament de acordare a burselor pentru anul universitar 2010/2011 Prezentele criterii de acordare a burselor au fost elaborate în conformitate cu legislaţia în vigoare: HG. 445/1997, HG.558/1998, H.G. 795/2001, Legea 441/2001. Capitolul 1. Criterii generale 1.1. U.S.A.M.V. Iaşi poate acorda următoarele categorii de burse: performanţă, (MAJORATĂ CU 10%), merit, studii, ajutor social, parţiale şi speciale. 1.2. Cuantumul burselor se stabileşte de la an la an 1.3. Bursele se acordă semestrial pe baza rezultatelor anului universitar precedent pentru semestrul I şi pe baza rezultatelor din sesiunea ianuarie-februarie pentru semestrul al doilea. Bursele de merit şi de studii se acordă studenţilor din învăţământul de stat, cursuri de zi, în funcţie de rezultatele obţinute la învăţătură, iar cursanţilor de la învăţământul postuniversitar prin concurs, în ordine descrescătoare a mediilor, în funcţie de fondul de burse atribuit de M.E.C.T.S. Bursele de ajutor social se acordă la cerere, în funcţie de situaţia materială a familiei studentului sau a susţinătorului legal. Bursa de performanţă

este o bursă de merit care se atribuie prin concurs, pentru performanţe profesionale şi ştiinţifice, începând cu anul II de studii. 1.4. Fondurile pentru acordarea burselor de performanţă, a burselor de merit, a burselor de studiu şi a burselor de ajutor social de la bugetul de stat sunt repartizate pe facultăţi, proporţional cu numărul de studenţi de la cursurile de zi, învăţământ de lungă durată şi învăţământ postuniversitar din facultatea respectivă, finanţaţi de la bugetul de stat şi în funcţie de alocaţia pe student pentru bursă, atribuită de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. Repartizarea fondurilor pe ani de studii pentru fiecare facultate se face proporţional cu numărul studenţilor din anul respectiv, finanţaţi de la bugetul de stat. 1.5. Sumele rămase după acordarea burselor în cadrul fiecărui an de studiu, pe baza criteriilor prezentului regulament vor fi redistribuite în cadrul facultăţii pentru atribuirea de burse studenţilor din anii II-V (VI), în semestrul I şi studenţilor din toţi anii, la revizuirea burselor (semestrul II). Redistribuirea se face proporţional cu numărul de studenţi din anii de studiu, care pot să mai primească burse, conform criteriilor. Alocaţia pe student la redistribuire se calculează raportând suma de redistribuit din facultate la numărul de studenţi din anii ce pot primi burse prin redistribuire. Eventualele sume rămase unei facultăţi după aplicarea prezentelor criterii, vor fi redistribuite altei facultăţi din cadrul U.S.A.M.V., bursele atribuindu-se strict în ordinea descrescătoare a mediilor, conform alineatului precedent. 1.6. Criteriile de acordare a burselor sunt aprobate de Senatul universităţii. Nu pot constitui criterii de acordare a burselor provenite de la bugetul de stat: vârsta, sexul, religia, rasa, apartenenţa politică a candidatului sau a familiei acestuia, apartenenţa la organizaţii legal constituite ori cu activitate conform legislaţiei române, numărul de ani petrecuţi în alte instituţii de învăţământ, studiile efectuate în străinătate precum şi accesul la burse din alte surse. 1.7. Cuantumul bursei de performanţă profesională şi ştiinţifică, al bursei de merit, al bursei de studiu şi al bursei de ajutor social este stabilit de către Senatul universităţii. Cuantumul bursei de performanţă este cel puţin de două ori mai mare decât bursa minimă acordată în universitate (bursa de ajutor social). 1.8. Universitatea/facultăţile pot completa fondul de burse provenit de la bugetul statului cu fonduri provenite din venituri proprii, donaţii, sponsorizări, etc. 1.9. Se pot acorda şi burse parţiale (burse de studiu şi burse de ajutor social) în cuantumurile şi condiţiile aprobate de Senatul universităţii. 1.10. Bursele de merit, de studiu şi de ajutor social se atribuie studenţilor finanţaţi de la bugetul de stat precum şi studenţilor cu taxă, conform Legii 441/2001, pe durata anului universitar (cursuri, sesiuni de examene, activităţi practice, examen de licenţă sau absolvire) în conformitate cu planul de învăţământ, cu excepţia vacanţelor. Bursele se acordă şi pe perioada vacanţelor, în cuantumul bursei de ajutor social, dacă studenţii bursieri sunt orfani de ambii părinţi, dacă provin din case de copii sau din plasament familial ori sunt bolnavi T.B.C. şi se află în evidenţa dispensarelor medicale, suferă de diabet, boli maligne, sindroame de malabsorbţie grave, insuficienţe renale cronice, astm bronşic, epilepsie, cardiopatii congenitale, hepatită cronică, glaucom, miopie gravă, boli imunologice, sunt infectaţi cu virusul HIV, sau bolnavi de SIDA, spondilită anchilozantă, sau reumatism articular acut.

Senatul universităţii poate lua în considerare şi alte boli cronice. 1.11. Pentru studenţii din Republica Moldova, bursieri ai statului român la forma cu frecvenţă, bursele se acordă pe perioada cursurilor, a vacanţelor de iarnă şi primăvară, inclusiv pe perioada pregătirii şi susţinerii examenului de diplomă (licenţă) şi pe perioada practicii de producţie. Bursele nu se acordă pe perioada vacanţei de vară şi nu pot depăşi durata ciclului acedemic (H.G.795/2001 ). 1.12. Studenţii care urmează concomitent două specializări în instituţii de învăţământ superior de stat pot beneficia de burse de la bugetul de stat numai de la una dintre instituţii, cu condiţia ca numărul total al anilor în care beneficiază de bursă să nu depăşească numărul anilor de studiu prevăzut ca durată de şcolarizare la specializarea de la care urmează să beneficieze de bursă. De acordarea bursei pot beneficia studenţii înmatriculaţi la facultatea la care aceştia au actele în original. În cazul frecventării a două specializări din cadrul aceleiaşi instituţii de învăţământ superior, senatul universitar va acorda facilităţile menţionate (bursă şi loc de cazare) pentru specializarea la care studentul a dovedit performanţe superioare, cu respectarea criteriilor specifice fiecărei facultăţi/departament; în acest caz, diploma de bacalaureat în original va fi păstrată la facultatea/departamentul care administrează facilităţile acordate. Un student poate primi de la universitate o singură categorie de bursă. 1.13. Absolvenţii cu diplomă de licenţă (diplomă, absolvire), care urmează o a doua specializare, sau studenţii reînmatriculaţi, pot beneficia de burse la bugetul de stat, cu condiţia ca numărul anilor în care au beneficiat de bursă să nu depăşească numărul anilor de studii prevăzut ca durată de şcolarizare la specializarea de la care urmează să beneficieze de burse. 1.14. Senatul universitar va monitoriza activitatea studenţilor la forma de “master”, precum şi a doctoranzilor la forma “cu frecvenţă”, în scopul evitării acordării a câte două burse aceleiaşi persoane. 1.15. Pentru studenţii bursieri cazaţi în unul din căminele universităţii, Direcţia Economică, prin Serviciul Social, va reţine din cuantumul bursei, regia de cămin. 1.16. Cuantumul burselor stabilit de Senatul Universităţii poate fi modificat în timpul semestrului în funcţie de alocaţia bugetară pentru burse atribuită de M.E.C.T.S. pe student, cu aprobarea Biroului Senat. 1.17. Bursele se distribuie studenţilor de regulă pe carduri. Capitolul 2. Bursa de performanţă 2.1. Acordare Se acordă studenţilor din învăţământul de stat, cursuri de zi, pe bază de concurs, începând cu anul II de studiu, dacă în anul precedent au obţinut rezultate ştiinţifice deosebite şi media 10,00 la examenele şi formele de verificare la disciplinele obligatorii şi opţionale prevăzute în planurile de învăţământ, indiferent de veniturile obţinute de părinţi sau susţinătorii legali. Bursa de performanţă se atribuie pentru 12 luni consecutiv, inclusiv pe perioada vacanţei de vară. Se mai pot acorda burse de performanţe cultural-artistice şi burse de performanţe sportive, pentru rezultate deosebite în domeniile respective.

Capitolul 3. Bursa de merit 3.1. Acordare Se acordă studenţilor din învăţământul de stat, cursuri de zi, începând cu anul II de studii, dacă în anul precedent sau după sesiunea de examene din ianuarie-februarie, au promovat toate examenele cu media cel puţin 9,50 la examenele şi formele de verificare la disciplinele obligatorii şi opţionale (fără seminarul pedagogic) prevăzute în planurile de învăţământ, indiferent de veniturile obţinute de părinţi sau susţinătorii legali. Se acordă şi cursanţilor/studenţilor de la învăţământul postuniversitar (masterat), începând cu semestrul al II-lea al anului de studiu, dacă pe primul semestru au obţinut cel puţin media de 9,80, în limita fondului de burse repartizat. Bursa de merit va fi cu minim 20 % mai mare decât cuantumul bursei de studiu. Capitolul 4. Bursa de studiu 4.1. Acordare Se acordă studenţilor din ciclul de licenţă cursuri de zi, în funcţie de rezultatele profesionale, care au obţinut media generală de cel puţin 8,00, indiferent de veniturile realizate de părinţi sau susţinătorii legali. Pentru anul universitar absolvit, media se calculează cu rezultatele obţinute la examene şi alte forme de verificare, la discipline prevăzute ca obligatorii şi opţionale în planurile de învăţământ fără seminarul pedagogic. Se acordă cursanţilor/studenţilor de la învăţământul postuniversitar/masterat), începând cu semestrul al II-lea dacă au obţinut după după sesiunea ianuarie-februarie cel puţin media 9,30. Se revizuiesc la începutul sem. II, în funcţie de rezultatele obţinute. Studenţii trebuie să obţină din promovarea tuturor examenelor şi a altor forme de verificare, la disciplinele prevăzute ca obligatorii şi opţionale în planurile de învăţământ, media minimă 8,00. Capitolul 5. Bursa de ajutor social 5.1. Acordare Studenţii din anul I, ciclul de licenţă sau de masterat, finanţaţi de la bugetul de stat, în primul semestru beneficiază numai de burse de ajutor social, pe bază de cerere, în limita întregului fond de burse ce revine anului respectiv, proporţional cu numărul de studenţi bugetaţi. Studenţii anului I înmatriculaţi în regim "cu taxă de studii", intră în competiţia pentru burse începând cu semestrul II, pe baza rezultatelor profesionale realizate în universitate şi cu îndeplinirea celorlalte criterii, inclusiv existenţa actelor în original la facultate. Pentru anii II-IV (VI), bursa de ajutor social se acordă studenţilor integralişti pe bază de cerere, dacă nu beneficiază de bursă de merit sau de studiu, în limita de 10 % din fondul de burse repartizat universităţii şi defalcat pe facultăţi, proporţional cu numărul de studenţi bugetaţi Media obţinută trebuie să fie minimum 7,00. 5.2. Priorităţi la acordarea burselor de ajutor social a) Bursele de ajutor social se acordă studenţilor integralişti în funcţie de veniturile nete medii lunare ce revin pe membru de familie, următoarelor categorii de studenţi: - studenţilor cărora li se aplică prevederile art.10 lit.r din Legea nr.42/1990, republicată, cu modificările ulterioare, în baza certificatului eliberat de Comisia pentru aplicarea Legii nr.42/1990, care atestă calitatea lor ori a unuia dintre părinţi de “Luptător

pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989” sau de “Erou-martir” cu una din meţiunile: rănit, reţinut, rănit şi reţinut, remarcat prin fapte deosebite, însoţit de brevet semnat de Preşedintele României; - studenţilor orfani de ambii părinţi, celor proveniţi din casele de copii sau plasament familial, care nu realizează venituri; - studenţilor bolnavi de T.B.C. care se află în evidenţa dispensarelor medicale, celor care suferă de diabet, boli maligne, sindroame de malabsorbţie grave, insuficienţă renală cronică, astm bronşic, epilepsie, cardiopatii congenitale, hepatită cronică, glaucom, miopie gravă, boli imunologice, cei infectaţi cu virusul HIV sau bolnavi de SIDA, spondilită anchilozantă sau reumatism articular; Senatul universităţii poate lua în considerare şi alte boli; - studenţilor care nu realizează pe ultimele 3 luni un venit lunar net mediu pe membru de familie mai mare decât salariul minim pe economie; - studenţilor cu ambii părinţi şomeri; - studenţilor căsătoriţi, cu copii (se vor lua în calcul, în mod separat, veniturile susţinătorilor legali). Actele doveditoare vor proveni de la familia fiecăruia dintre soţii studenţi; b) Senatul universitar poate acorda şi alte burse de ajutor social. - nu se acordă burse de ajutor social studenţilor sancţionaţi sau celor ce absentează nemotivat de la procesul didactic (peste 30 % din total ore). 5.3. Burse de ajutor social ocazionale a) Bursa de ajutor social se poate acorda şi ocazional în cuantumul unei burse de ajutor social, în limita fondurilor repartizate pentru burse sau din venituri proprii, astfel: - bursa de ajutor social ocazional pentru îmbrăcăminte se poate acorda studenţilor orfani de ambii părinţi, studenţilor defavorizaţi social, studenţilor proveniţi de la casele de copii sau din plasament familial sau din încredinţare, care realizează venituri pe membru de familie de până la 75 % din salariul de bază minim pe economie pe ultimele 3 luni, stabilit la începutul lunii în care studentul a solicitat bursa. Bursa de ajutor social ocazional pentru îmbrăcăminte se poate acorda de două ori în decursul unui an universitar, la solicitarea studentului, indiferent dacă studentul mai beneficiază de o altă categorie de bursă; - bursa de ajutor social ocazional de maternitate se acordă studentei sau studentului a cărui soţie nu realizează alte venituri; se acordă o bursă pentru naştere şi lehuzie şi o bursă pentru procurarea lenjeriei copilului nou-născut; - bursa de ajutor social ocazional în caz de deces se acordă pentru decesul unui membru al familiei studentului (soţ, soţie, copil) sau în caz de deces al studentului(ei), necăsătorit(ă) sau căsătorit(ă) cu soţie/soţ care nu realizează venituri; b) în cazuri excepţionale Universitatea poate acorda, din venituri proprii, un ajutor material. Studentul aflat în situaţie de excepţie va dovedi cu acte motivul solicitării, dosarul urmând a fi verificat de Comisia Socială a Senatului, care va decide oportunitatea acestui ajutor şi va supune cererea aprobării Senatului. Capitolul 6. Burse parţiale 6.1. Senatul universităţii poate aproba acordarea de burse parţiale (de studiu şi de ajutor social); cuantumurile burselor parţiale şi criteriile de acordare se vor stabili de către Senatul universităţii. Bursele parţiale vor reprezenta cca. 50-75 % din bursele integrale şi

se vor acorda în raport de media generală, obţinută la admitere pentru studenţii din anul I şi la sfârşitul anului universitar pentru studenţii din anii II-IV (VI), sau la finele semestrului I, după caz, dar nu mai mică de 7,00. Bursele parţiale se acordă pe perioade limitate, proporţional cu fondul constituit de universitate în acest scop şi pot fi de două categorii (parţială I şi parţială II), în funcţie de medie şi fondul disponibil. 6.2. Bursele parţiale pot fi acordate şi cursanţilor/studenţilor de la învăţământul postuniversitar/masterat respectând criteriile de la alineatul precedent. Capitolul 7. Burse speciale Fondul acestor burse se constituie din donaţii. Se acordă studenţilor din anii II -VI pe durata unui an universitar, prin concurs, pe baza următoarelor criterii: - condiţiile sociale (venit mediu, număr de fraţi etc.). - media anului anterior minimum 7,00. Contribuabilii la fondul de burse pot stabili şi alte criterii, care vor fi supuse aprobării Senatului. Capitolul 8. Dispoziţii finale 8.1. În competiţia pentru burse intră numai studenţii integralişti, cu situaţia şcolară încheiată la şfârşitul anului universitar sau a semestrului I, după caz. 8.2. Pentru studenţii anului I, în primul semestru se ia în calcul media de la concursul de admitere. 8.3. Studenţii care absentează nemotivat la peste 50% din activităţile didactice planificate pot primi bursă proporţional cu prezenţa la procesul didactic, eventualele sume astfel reţinute constituindu-se în fond de burse parţiale sau ocazionale. 8.4. Studenţii care beneficiază de bursă de ajutor social şi care pe toată perioada sesiunii de iarnă sunt internaţi în spital, precum şi cei care au fost în concediu medical 60 de zile consecutiv înainte de sesiunea de examene sau în timpul sesiunii, pot să-şi menţină bursa şi în semestrul II, fără revizuire, dar cu actualizarea datelor privind veniturile susţinătorilor legali. 8.5. Bursele de studiu acordate studenţilor orfani, proveniţi de la casele de copii sau plasament familial, cei bolnavi de T.B.C. aflaţi în evidenţa spitalelor universitare nu se revizuiesc. 8.6. Bursele nu se atribuie studenţilor care sunt plecaţi în străinătate, indiferent de motiv, cu excepţia deplasărilor în baza burselor de mobilitate (Program SOCRATESERASMUS). 3. 7. Activitatea ştiinţifică Activitatea ştiinţifică se desfăşoară de către cadrele didactice şi studenţii cu aptitudini în acest domeniu. Tematica de cercetare cuprinde contracte şi granturi de cercetare cu diverse instituţii şi organizaţii din ţară şi străinătate, cât şi teme de cercetare ştiinţifică internă. Facultatea editează, anual, „Lucrări ştiinţifice“ seria Agronomie, care a ajuns la volumul 41 şi care participă, prin schimbul interbibliotecar, la circuitul informaţional din peste 100 de ţări.

Principalele domenii de cercetare ştiinţifică prevăzute în planul tematic al Facultăţii de Agricultură sunt uramătoarele: – economie agrară şi management; – inginerie genetică şi biotehnologii; – marketing şi politică agrară; – drept şi legislaţie agrară; – sociologie rurală; – fiziologie şi ecologia plantelor agricole – ameliorarea solurilor slab productive, cu exces de umiditate, acide, alcaline şi erodate, conservarea solului şi a calităţii mediului; – ameliorarea plantelor, tehnologii pentru cultura plantelor; – testarea erbicidelor, insecto-fungicidelor şi îngrăşămintelor. Cadrele didactice şi studenţii participă la importante programe internaţionale de perfecţionare în plan ştiinţific şi didactic ca TEMPUS, COPERNICUS şi PHARE, în state europene, ca Franţa, Italia, Belgia, Germania, Anglia, Scoţia. Astfel, anual, numeroşi studenţi ai facultăţii, au participat la stagii de documentare şi practică profesională în Belgia, Cehia, Egipt, Germania, Italia şi Irlanda. Studenţii facultăţii noastre au constituit societăţile „RomBelga-Agra“ şi „Agro-Mondo-Universitas“, în vederea unor schimburi permanente bilaterale cu universităţile din Belgia şi Germania. În fiecare an un număr de 12 – 14 cadre didactice efectuează stagii de documentare în statele europene menţionate, cu perspectiva ca aceste stagii ale cadrelor didactice şi studenţilor să se extindă şi în alte ţări. 3. 8. Activitatea culturală şi sportivă Studenţii Facultăţii de Agricultură organizează, în mod tradiţional manifestări culturale în cadrul spaţiilor universităţii (ex. Balul Bobocilor), atât cu participarea instituţiilor culturale profesioniste din Iaşi, cât şi a formaţiilor muzicale, de dansuri, de teatru şi poezie ale studenţilor. Funcţionează o discotecă proprie şi este în curs de amenajare un club studenţesc modern şi funcţional. Universitatea noastră dispune de cea mai puternică bază sportivă din Centrul Universitar Iaşi, formată din două săli de sport, două terenuri de tenis, două terenuri de handbal, pistă de atletism şi un stadion modern cu gazon, având omologare republicană. Studenţii participă în afara orelor de sport la cercuri de iniţiere în handbal, fotbal, karate, atletism, culturism ş.a. 3.9. Activitatea după absolvire Posibilităţile de exercitare a profesiei de inginer agronom sau agromontanolog sunt diverse, atât în sectoare publice, cât şi private (de producţie şi valorificare a produselor agroalimentare), în cercetarea ştiinţifică şi învăţământ agricol preuniversitar şi universitar, asistenţă tehnică şi de management în domeniile agriculturii. În mod concret ei se pot angaja la: – primării, camere agricole; – oficii judeţene şi centre locale de consultanţă agricolă; – firme private de consultanţă agricolă;

– oficii de sistematizare rurală, agenţii de dezvoltare regională; – societăţi comerciale, asociaţii agricole, ferme private; – centre fitosanitare şi vamă; – protecţia consumatorului; – staţiuni de cercetare şi producţie agricolă; – bănci (în calitate de experţi) – şcoli generale, licee de profil agricol şi economic; – universităţi agricole; – instituţii, oficii şi laboratoare judeţene de agrochimie, pedologie, controlul calităţii seminţelor, protecţia plantelor, gospodărirea apelor, cadastru şi organizarea teritoriului, irigaţii, drenaje şi îmbunătăţiri funciare; – întreprinderi de exploatare şi întreţinere a pajiştilor; – întreprinderi de prelucrare a sfeclei pentru zahăr, a florii soarelui, tutunului, a legumelor, fructelor, strugurilor etc.; – alţi agenţi economici care au tangenţă cu agricultura sau cu sistematizarea rurală. Absolvenţii Facultăţii de Agricultură, care sunt cadre didactice în învăţământul preuniversitar pot participa la specializări prin definitivat, gradul II şi I, ce se susţin în cadrul facultăţii noastre şi care le asigură stabilitatea postului şi salarii mai mari. Perfecţionarea pregătirii profesionale a absolvenţilor se poate realiza şi prin forma superioară, a doctoratului. În urma susţinerii unor examene, referate şi elaborării unei teze de doctorat, cu o contribuţie apreciată public de specialişti, candidaţii pot obţine titlul ştiinţific de „Doctor“ în specializarea urmată. Absolvenţii cu rezultate deosebite în timpul cursurilor universitare pot fi încadraţi, pe bază de concurs, în învăţământul superior, devenind cadre didactice în universităţile agricole.

3.9. Structura activităţii didactice în anul universitar 2012/2013 ANII I, II, Biologie ANII I, II, III Agricultură, Inginerie economică, Montanologie, TPPA Perioada

Activitate desfăşurată SEMESTRUL I

17 septembrie 2012 — 22 decembrie 14 săptămâni CURSURI (practică desfăşurată 2012 o săptămână conform orarului) 23 decembrie 2012 - 13 ianuarie 2013

3 săptămâni VACANŢĂ

14 ianuarie 2013 - 03 februarie 2013

3 săptămâni EXAMENE ( Sesiunea I)

04 februarie 2013 - 10 februarie 2013

o săptămână VACANȚĂ restanţe/măriri de notă)

(sesiune

de

SEMESTRUL II 11 februarie 2013 - 03 mai 2013

12 săptămâni CURSURI (practică desfăşurată o săptămână conform orarului)

04 mai 2013 - 12 mai 2013

o săptămână VACANŢĂ de Paşti

13 mai 2013 - 26 mai 2013

2 săptămâni CURSURI

27 mai 2013 - 23 iunie 2013

4 săptămâni EXAMENE (sesiunea a II-a)

24 iunie 2013 - 5 iulie 2013

2 săptămâni PRACTICĂ

6 iulie 2013 - 14 iulie 2013

o săptămână EXAMENE (sesiune de restanţe/măriri de notă)

15 iulie 2013 - 16 septembrie 2013

9 săptămâni VACANŢĂ

ANII III Biologie ANII IV Agricultură, Inginerie economică, Montanologie,TPPA Perioada

Activitate desfăşurată SEMESTRUL I

17 septembrie 2012 - 22 decembrie 2012

14 săptămâni CURSURI (practică desfăşurată o săptămână conform orarului)

23 decembrie 2012 - 13 ianuarie 2013

3 săptămâni VACANŢĂ

14 ianuarie 2013 - 03 februarie 2013

3 săptămâni EXAMENE (SESIUNEA I)

04 februarie 2013 - 10 februarie 2013

o săptămână VACANTA (sesiune de restanţe/măriri de notă) SEMESTRUL II

11 februarie 2013 - 21 aprilie 2013

10 săptămâni cursuri

22 aprilie 2013 - 03 mai 2013

2 săptămâni SESIUNE (SESIUNEA A II-A)

04 mai 2013 - 12 mai 2013

o săptămână VACANŢĂ de Paşti

13 mai 2013 - 26 mai 2013

2 săptămâni practică proiect de licenţă

27 mai 2013 - 2 iunie 2013

o săptămână EXAMENE restanţe/măriri de notă)

3 iunie 2013 - 16 iunie 2013

2 săptămâni - Definitivare proiect de licenţă

27 iunie 2013 - 23 iunie 2013

Susţinere examen de diplomă/licenţă

18.06.2012 - 30.06.2012 (2 săptămâni)

Susţinere EXAMEN LICENŢĂ

(sesiune

de

Capitolul 4

Facilităţi USAMV • Bază materială • Cazare • Cantină • Bibliotecă • Asistenţă medicală • Bază sportivă • Bază hipică • Activităţi culturale

Capitolul 4 Facilităţi USAMV

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Iaşi dispune de o bază de instruire practică şi de cercetare, de patru cămine cu o capacitate de 1300 de locuri, de o bază sportivă - una din cele mai dotate din Centrul Universitar Iaşi. Studenţii pot beneficia de o bibliotecă ce cuprinde peste 150.000 de volume şi de o bază hipică (administrată de USAMV) unde se pot practica echitaţia şi sporturile hipice.

4.1. Bază materială Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Iaşi dispune de o suprafaţă totală constituită de 13.798 mp, din care 7.117 mp - suprafaţă utilă, concretizată în 9 amfiteatre, 11 săli de lucrări şi seminarii, 44 de laboratoare, sală de festivitate cu 700 locuri, hală mecanizare, clinici veterinare, biobază, 3,0 ha parc dendrologic. Baza de instruire practică şi cercetare: - Staţiunea Didactică cu trei ferme: V. Adamachi (fermă horticolă), Ezăreni (fermă vegetală), Făcăieni, Poiana Şarului - sase centre de cercetare acreditate; - Centrul de Cercetări Oenologice al Academiei Române; - Centrul Zonal pentru Studiul şi Conservarea germoplasmei Întregul spaţiu de învăţământ este proprietatea USAMV Iaşi, aparţinând domeniului public.

4.2. Cazare Studenţii au la dispoziţie patru cămine cu o capacitate de 1300 locuri, cu camere dotate la standarde corespunzătoare. Toate căminele din Campusul universitar sunt racordate la reţeaua Internet, prin fibră optică.

4.3. Cantină Studenţii pot servi masa la cantina-restaurant modernă a USAMV „Târguşor Copou“, unde fiecare poate solicita la preţuri convenabile, meniul dorit. Capacitatea cantinei este de peste 1000 persoane/zi.

4.4. Bibliotecă Studenţii beneficiază de o bibliotecă care cuprinde peste 150.000 volume, din care 75 % de specialitate. Biblioteca deţine peste 150 titluri de reviste naţionale şi internaţionale; teze şi rezumate ale tezelor de doctorat în domeniile: Agronomie, Horticultură, Zootehnie şi Medicină Veterinară.

4.5. Asistenţă medicală Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Iaşi dispune de un cabinet medical, deservit de personal calificat pentru consultaţii şi tratamente.

4.6. Bază sportivă Universitatea noastră dispune de una din cele mai dotate baze sportive din Centrul Universitar Iaşi, formată din: două săli de sport, două terenuri de tenis, două terenuri de handbal, pistă de atletism şi un stadion modern cu gazon sintetic, având omologare republicană. Studenţii participă în afara orelor de sport la cercuri de iniţiere în handbal, fotbal, karate, atletism, culturism ş.a. Accesul la bibliotecă, internet, baza sportivă şi asistenţă medicală este gratuit.

4.7. Bază hipică Universitatea administrează Baza Hipică din Municipiul Iaşi, str. Hlincea nr. 76, unde se pot practica echitaţia şi sporturile hipice, cu instructori de specialitate.

4.8. Activităţi culturale Teatre - Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” Adresă: Str. 9 Mai nr. 18, Telefon: 0232 466014 - Opera Română Adresă: Str. 9 Mai nr. 18, Telefon: 0232 211144 - Teatrul pentru copii „Luceafărul” Adresă: Str. Grigore Ureche nr. 5, Telefon: 0232 415966 - Agenţia de Teatru Adresă: B-dul Ştefan cel Mare nr. 8A, Telefon: 0232 416070 - Filarmonica „Moldova“ Adresă: Str. Cuza Vodă nr. 29, Telefon: 0232 412100 Ateneul Tatarasi Adresa : Str. Ion Creanga.

Cinematografe - „Victoria” Adresă: Piaţa Unirii nr. 15, Telefon: 0232 268012 - „Republica” Adresă: Str. Lăpuşneanu nr. 12, Telefon: 0232 268013 - „Dacia” Adresă: Piaţa Voievozilor nr. 14, Telefon: 0232 234604 - Casa de Cultură a Studenţilor Adresă: Str Vasile Conta nr. 30, Telefon: 0232 410615 - Iulius Mall. Adresa: Campusul universitar T. Vladimirescu

Galerii de artă - Galeriile de artă Adresă: Str. Lăpuşneanu nr. 79, Telefon: 0232 415718 - Galeriile de artă Cupola Adresă: Str. Cuza Vodă nr. 2, Telefon: 0232 215383

Discoteci - Maxx Space Adresă: Str. Palat - Roşu şi Negru Adresă: Complex studenţesc „Tudor Vladimirescu”

- Ecstasy Adresă: Complex studenţesc „Tudor Vladimirescu” - Estudiantina Adresă: Complex studenţesc „Tudor Vladimirescu” - Viper Club Adresă: Complex studenţesc „Tudor Vladimirescu” (Iulius Mall, subsol) - Ethos Adresă: Casa studenţilor, Fundaţie - InterClub Adresă: Str. Grigore Ureche - Quinta Adresă: Str. Sf. Sava

Parcuri si gradini Parcul Expozitiei: Bd Copou Parcul Copou: Bd. Copou Gradina Botanica: Str. Dumbrava Rosie

Baze de agrement Ciric (lacuri si padure) Ciorbesti (lac, casute, baza sportiva) Bucium (padure, piscina) Breazu (padure) Ticau (partie de schi) Club Eos (piscina)