Ghid Outreach [PDF]

Zitiervorschau

pag. 1 Buzovici Oxana Chiriac Daniela

e – mail: [email protected] e – mail: [email protected]

Cuprins 1.

De ce este nevoie de activităţi outreach?

2.

Ce este Outreach?

3.

Principiile unui comportament outreach

4.

Cine este Lucrătorul Outreach

5.

Analiza Sferei Sociale

6.

Beneficiarii Activităţilor Outreach

7.

Componentele Activităţii Outreach

8.

Intervenţie Sfaturi unui lucrător outreach începător Pentru a

stabili contactul cu adolescenţii şi tinerii în stradă 9.

REGULI DE SECURITATE în realizarea Activităţilor Outreach

Surse bibliografice – Stagiu de Formare “Organizarea serviciilor de Asistenţă Psiho-socială şi Outreach în centrele pentru Tineri”, Ministerul educaţiei Tineretului şi Sportului din Moldova, Centrul Naţional de Resurse pentru Tineri / 23-27 Noiembrie, 2005 Chişinău, Moldova – Stagiu de Formare “Organizarea activităţilor cu tinerii vulnerabili”, Otto Benecke Stiftung e.V., European Youth Exchange-Moldova (EYE Moldova) / 19-23 Iunie, 2005 Chişinău, Moldova – Stagiu de Formare “Principii de dezvoltare şi mobilizare comunitară cu accent special asupra activităţilor outreach pentru tinerii vulnerabili”, Asociaţia “Sănătatea Reproducerii”, UNICEF / 14-18 Martie, 2005 Chişinău, Moldova – Stagiu de Formare de Formatori „Mobilizarea socială şi Activităţile Outreach”, PASET, Proiectul Abilitatea Socio – Economică a Tineretului, CNRLT / 2 – 7 octombrie 2005 Chişinău, Moldova

Informaţie adaptată de către: Buzovici Oxana Chiriac Daniela

[email protected]

pag. 2 Buzovici Oxana Chiriac Daniela

e – mail: [email protected] e – mail: [email protected]

Această abordare (metodă) este relativ nouă, a început în anii 50 în SUA. Activităţi de acest gen se desfăşurau şi în Evul Mediu, dar nu se numeau aşa, atunci când maicile ieşeau pe stradă şi ajutau persoanele sărace. În traducere directă din Engleză, outreach înseamnă – „out” – în afară şi „reach” – a ajunge, a atinge, deci outreach presupune acordarea serviciilor persoanelor ce se află în afara instituţiilor. 1. De ce este nevoie de activităţi outreach? Activităţile outreach sunt necesare fiindcă sunt adresate adolescenţilor şi tinerilor care nu au acces la serviciile obişnuite, sunt greu de contactat, fie din motiv că sunt izolaţi sau ţinuţi la distanţă în comunităţi, marginalizaţi. Scopul activităţilor outreach este de a favoriza accesul la informaţie sau la servicii directe specializate. O prioritate a activităţilor outreach este faptul că ele constau în adaptarea serviciilor la necesităţile beneficiarului şi nu impun beneficiarul de a se adapta /conforma la cerinţele celui ce oferă servicii. Intervenţiile sunt caracterizate de spontaneitate şi creativitate şi permit stabilirea parteneriatelor cu diverşi actori sociali. Persoana care oferă servicii outreach promovează implicarea tinerilor pe parcursul întregii activităţi şi cunoaşte bine care sunt problematicile lor. În oferirea serviciilor, lucrătorul outreach se conduce conform principiilor etice specifice mediului de viaţă a beneficiarului /grupului vizat. 2. Ce este Outreach? Vorbind despre Outreach utilizăm două concepte: Abordarea Outreach şi Activităţi Outreach. Prin Abordarea Outreach înţelegem: un mod de a vedea lucrurile şi de a acţiona în urma Evaluării de Nevoi, Analiza Situaţională şi a Mediului care finalizează prin elaborarea unor strategii, planuri de acţiune şi realizare de proiecte. Scopul abordării outreach este ca Tânărul să nu devină un beneficiar pasiv ci unul activ. Activităţile Outreach constau în acordare de diverse servicii adaptate necesităţilor adolescenţilor şi tinerilor. Outreach înseamnă: •

a te întâlni cu grupul ţintă acolo unde se află el;

•

a lucra cu grupuri care sunt vulnerabile, care aparţin anumitor subculturi (adolescenţi şi tineri cu comportamente periculoase pentru ei sau ceilalţi);

•

a lucra pe stradă când nu ai nimic mai mult decât geanta şi personalitatea ta;

•

lucrul repetat cu copiii, adolescenţii şi tinerii. [email protected]

pag. 3 Buzovici Oxana Chiriac Daniela

e – mail: [email protected] e – mail: [email protected]

3. Principiile unui comportament outreach •

Abordare prietenoasă, pozitivă, tolerantă, care acceptă persoana aşa cum este ea şi nu încearcă să o scoată din mediul ei.

•

Serviciile sunt aduse grupului ţintă şi nu grupul vine după ele.

notă: dacă beneficiarul /grupul se află în parc, atunci lucrătorul outreach realizează activităţi împreună cu ei în acel loc. •

Relaţiile trebuie să fie de încredere, dacă aţi spus că veţi veni vineri, trebuie să veniţi pentru ca ei să se poată întruni.

•

Este important să fiţi insistenţi, chiar şi cei mai reticenţi trebuie incluşi.

notă: propuneţi-le într-un mod tacticos să participe la activităţile desfăşurate, încurajaţi-i. •

Reacţie foarte rapidă la necesităţile zilnice ale grupului ţintă.

notă: dacă grupul este obosit propuneţi-le activităţi de recreere. •

Flexibilitate, nu puteţi să aveţi un program special după care faceţi activităţile, este important ca acestea să corespundă necesităţilor lor.

•

Lucrul în echipă este foarte important: cineva trebuie să ofere feed-back, cineva trebuie să vă ajute etc. 4. Cine este Lucrătorul Outreach

Lucrătorul outreach poate fi oricare persoană indiferent de vârstă, sex, studii, care are dorinţa de a sprijini beneficiarii şi de a contribui la schimbarea modului de viaţă a lor prin realizarea diverselor activităţi. Lucrătorul Outreach: – Comunică de la egal la egal cu beneficiarii; – Creează o ambianţă comodă şi prietenoasă; – Îşi adaptează comportamentul conform gradului de acceptare a grupului; Calităţile unui lucrător outreach •

Calităţile personale

atent

comunicabil

receptiv

respectuos

amabil

altruist

tolerant

prietenos

sincer / onest, etc.

simţul umorului

autocontrol

[email protected]

pag. 4 Buzovici Oxana Chiriac Daniela

•

e – mail: [email protected] e – mail: [email protected]

Calităţile profesionale

tacticos

obiectiv

confidenţial

empatic

diplomat

transparent

dedicat

spirit de observare

flexibil

critic

deschis /sociabil

spirit de echipă

punctual

disponibil

profesionist

bun orator, etc.

•

Competenţe şi abilităţi în domeniu

Abilităţi de comunicare asertivă şi

Cunoştinţe din diferite domenii:

eficientă;

- psihologie (consiliere şi consultare),

Abilităţi de lucru cu adolescenţii şi tinerii;

- mod sănătos de viaţă fără risc de infectare cu

Abilităţi de lucru în echipă;

HIV/SIDA;

Să ţină cont de starea afectivă;

- animarea timpului liber, etc.;

Abilităţi de analiză a culturii grupului ţintă,

Responsabilitate pentru activităţile propuse;

evaluarea mediului şi a posibilelor riscuri;

Competenţe organizatorice;

Abilităţi de dezvoltare a încrederii; Eficienţa activităţilor realizate de lucrătorul outreach depinde nu doar de calităţile şi competenţele sus enumărate, dar şi de vestimentaţia acestuia. Vestimentaţia unui lucrător outreach: -

Aproape de specificul grupului de adolescenţi şi tineri;

-

Haine comode pentru desfăşurarea diverselor activităţi (activităţi distractive, de recreere, sport, etc.);

-

Fără accesorii scumpe (cercei, inele, brăţări, etc.);

-

Elementul comun între lucrătorii outreach, care să-i facă uşor de recunoscut (chipiu, insignă, maiou, rucsac, etc.).

notă: Opţional, prezenţa legitimaţiei care confirmă statutul de lucrător outreach. 5. Analiza Sferei Sociale Analiza sferei sociale implică cunoaşterea mediului, contextului în care lucrezi şi stabilirea unui diagnostic multisectorial care identifică problemele şi necesităţile prioritare ale adolescenţilor şi tinerilor. 1. Analiza Mediului a. Determinarea regiunii de lucru – presupune stabilirea unui teritoriu concret de intervenţie (oraş, cartier, regiune de distracţie – parc, etc.).

[email protected]

pag. 5 Buzovici Oxana Chiriac Daniela

e – mail: [email protected] e – mail: [email protected]

b. Analiza structurii sociale – presupune colectarea de date: câte persoane trăiesc, vârsta, infrastructura, rata şomajului, minorităţi) – acestea trebuie să le căutaţi pe la primărie, diferite organizaţii. c. Evaluarea serviciilor existente – ale statului, ONG, biserică, organizaţii guvernamentale, infrastructura care are legătură cu grupul ţintă (magazine, terenuri de joacă). 2. Analiza Situaţională – constă în identificarea unor măsuri concrete de rezolvare şi de orientare a tuturor actorilor prezenţi în comunitate, regiune, teritoriu stabilit în această direcţie. Etapele analizei situaţionale: a. Colectare de informaţie – este elementul primordial în definirea unor măsuri eficiente de rezolvare a problemelor tinerilor şi adolescenţilor. b. Prelucrarea şi prezentarea informaţiei – stabilirea bunăstării, educaţiei, sănătăţii şi poziţiei civice a adolescenţilor şi tinerilor. 3. Evaluarea necesităţilor –

presupune identificarea serviciilor de care au nevoie

adolescenţii şi tinerii din comunitate şi ea poate fi realizată prin intermediul Metodelor Participative de Evaluare: Focus Grup (FG), interviul în profunzime, observaţia, ancheta, paşaportul tinerilor, şedinţă cu persoanele care locuiesc în regiunea de unde este grupul ţintă, solicitarea informaţiei de la alţi actori sociali, experţi. Necesităţile identificate pot fi clasificate conform Piramidei lui Maslow, care ne ajută să evidenţiem o codependenţă între ele. Piramida lui Maslow

Necesităţi psihologic e

Autodezvoltare

Necesităţi de dezvoltare

De a fi recunoscut util /acceptat

Contact social Necesităţi materiale

Necesităţi de a trăi într-un mediu sigur Necesităţi primare /fiziologice

[email protected]

Relaţii interpersonale

pag. 6 Buzovici Oxana Chiriac Daniela

e – mail: [email protected] e – mail: [email protected]

6. Beneficiarii Activităţilor Outreach Beneficiarii activităţilor outreach sunt orice persoane vulnerabile, ce pot fi contactate în afara oricăror instituţii. Atunci când vorbim despre beneficiarii activităţilor outreach, operăm cu următoarele concepte, care sunt definite în Abordarea Outreach ca: Vulnerabilitate – un punct slab care reacţionează la factorii externi şi interni negativi şi predispune spre situaţii de risc. Situaţii de risc – este atunci când persoana poate deveni vulnerabilă în urma influenţei mediului şi contextului în care se află. Defavorizat – este persoana, grupul cărui nu-i sunt respectate drepturile şi nu se ţine cont de părerea lor, sunt evitaţi, subapreciaţi, etc. Adolescenţi şi tineri: -

orfani;

-

cu disabilităţi;

-

din familii defavorizate;

-

în conflict cu legea;

-

care au ieşit din sistemul de protecţie;

-

care aparţin unor grupuri etnice minoritare;

-

care sunt traficaţi sau sunt în riscul de a deveni victime ale traficului;

-

care sunt în riscul de a se infecta cu HIV/SIDA;

-

care au abandonat şcoala;

Spaţiile /locurile unde pot fi întâlniţi şi contactaţi beneficiarii.

•

Parcuri

•

Şcoală /ograda şcolii

•

Stradă

•

Construcţiile neterminate

•

Staţiile de autobuze

•

Case părăsite

•

Discotecă

•

Şcolile internat /cămine

[email protected]

•

Internet caffe

•

Terenuri sportive

•

Canalizaţiile, etc.

pag. 7 Buzovici Oxana Chiriac Daniela

e – mail: [email protected] e – mail: [email protected]

7. Componentele Activităţii Outreach Structura de divizare a activităţilor outreach poate fi efectuată doar cunoscând necesităţile grupului cu care urmează să lucrezi. Activităţile outreach pot fi clasificate în dependenţă de: 1) nr. de persoane implicate: a. lucrul cu un caz anumit: consultarea (nu contează conţinutul, dar procesul), oferirea de materiale, b. lucrul cu un grupul: discuţii, jocuri, activităţi culturale, teatrul social, activităţi sportive (fără competiţii), educaţie experienţială / aventurieră, gătirea hranei, cursuri de autoapărare c. lucrul cu comunitatea: graffity, repararea unei case / unui cămin cultural, competiţii sportive, concerte 2) tipul de activitate: a. creativ – desen /graffiti, concerte, expoziţii, etc. b. jocuri – de cunoaştere, energizare, încredere, colaborare şi cooperare, etc. c. sport – concursuri, ştafete sportive, maraton, etc. d. odihnă – pescuit, marşuri, cinema, etc. e. educaţie experimentală – seminare, training-uri, discuţii, cercuri pe interese, etc. f. de suport şi ajutor – consultare, consiliere, servicii de bază – hrană, igienă, etc. 3) scopul propus: a. outreach mobil - include informarea persoanelor şi publicitatea activităţilor Centrului, ONG-ului prin distribuirea a diferitor materiale informaţionale. b. outreach cu grup specific 

orientată asupra problemei grupului ţintă: utilizatori de droguri, alcool, HIV infectaţi, copiii străzii, copiii din familiile vulnerabile, copiii din internate, prostituate, delincvenţii juvenili, copiii care abandonează şcoala, şomeri, copiii cu disabilităţi;



orientată asupra lucrului cultural cu tinerii – lucrul cu şi tinerii care aparţin anumitor subculturi (adolescenţi şi tineri cu comportamente periculoase pentru ei sau ceilalţi);



orientată asupra lucrului pentru comunitate – organizarea de concerte, expoziţii (cu lucrări speciale confecţionate de către grup);

c. outreach comunitar – este Mobilizarea Socială /Comunitară, care constă în procesul prin care membrii unei comunităţi devin conştienţi de existenţa unei probleme, iau act de faptul că această problemă este foarte importantă pentru viaţa [email protected]

pag. 8 Buzovici Oxana Chiriac Daniela

e – mail: [email protected] e – mail: [email protected]

lor şi hotărăsc împreună care sunt paşii necesari pentru rezolvarea ei şi trec împreună la acţiune, prin crearea de parteneriate şi acţiuni comunitare. 8. Intervenţie Sfaturi unui lucrător outreach începător Pentru a stabili contactul cu adolescenţii şi tinerii în stradă •

Trebuie să înţelegem că acolo unde ne ducem suntem oaspeţi şi nu au nevoie de ajutorul nostru.

•

Persoanele la care mergem au ales să stea acolo şi se simt bine în independenţa lor, iar noi nu trebuie să mergem să-i scoatem din mediul lor.

•

Ei tot sunt oameni şi tot au viaţă socială şi ştiu cum trebuie să se comporte, de aceea, dacă eşti prietenos, ei tot devin prietenoşi.

•

Un bun moment de începere este să stabilim contact vizual, să stăm să observăm care este situaţia, după care să trecem pe la ei mai des.

•

Să ne prezentăm foarte amabil, după care putem afla numele beneficiarului (în caz că el refuză să se prezintă nu insistaţi să aflaţi numele, mai important este ca persoana să comunice cu voi).

•

Un moment important este să spunem care este scopul vizitei noastre, ce vrem să facem, pentru a stabili o relaţie de încredere, este important să fim sinceri, să nu ascundem identitatea şi scopul vizitei noastre.

•

Unii pot să te întrebe ce faci acolo şi să te roage să pleci şi atunci trebuie să o faci.

•

Este foarte important de a stabili o relaţie de încredere cu grupul ţintă.

•

Dacă putem oferi ceva, informaţie sau consultaţie, trebuie să le spunem asta.

•

Cu timpul grupul ţintă va solicita informaţia şi consultaţia voastră.

•

Unii beneficiari, cu timpul vor cere şi bani, dar asta nu le puteţi da, trebuie să-i întrebaţi de ce au nevoie de bani şi să încercaţi să le propuneţi organizaţiile care prestează serviciile de care au nevoie.

•

Lucrătorul de stradă este ca un punct de legătură între grupul ţintă şi organizaţiile care oferă servicii, el direcţionează persoanele.

•

Fiecare are modalitatea sa de a aborda o persoană

•

Nu fiecare poate organiza activităţi outreach

[email protected]

pag. 9 Buzovici Oxana Chiriac Daniela

e – mail: [email protected] e – mail: [email protected]

9. REGULI DE SECURITATE în realizarea Activităţilor Outreach •

supervizorul sau cineva din instituţia în care lucraţi trebuie să ştie unde mergeţi, unde vă aflaţi, niciodată nu lucraţi fără această legătură (o variantă este telefonul mobil)

•

nu mergeţi în locuri despre care nu sunteţi siguri că nu sunt sigure, dacă simţiţi că ceva nu e în regulă, nu mergeţi

•

prezentaţi-vă persoanelor şi spuneţi-le ce faceţi (e important să există o clară informaţie despre scopul Dvs.)

•

îmbrăcaţi haine comode şi haine care corespund situaţiei respective

•

nu vă apropiaţi de cei care arată că nu vor să fie deranjaţi

•

lucraţi întotdeauna în echipă cel puţin câte 2 persoane şi nu criticaţi niciodată partenerul în faţa unui terţ sau a unui grup ţintă

•

nu vă certaţi, nu faceţi dezbateri cu grupul ţintă

•

nu vă opriţi în locurile unde se distribuie droguri sau alte activităţi criminale (dacă se întâmplă să nimeriţi în astfel de situaţii, plecaţi)

•

nu împrumutaţi bani copiilor / tinerilor. Nu oferiţi şi nu primiţi cadouri de la grupul ţintă

•

nu intraţi în maşini, case, alte locuri închise pe care nu le cunoaşteţi. Nu aduceţi copiii acasă, aceasta nu este o abordare profesionistă

•

nu purtaţi arme, cuţite

•

niciodată nu consumaţi alcool sau droguri în acest context

Managerul organizaţiei trebuie să aibă grijă ca toţi lucrătorii sociali să fie cunoscuţi cu aceste reguli şi sunt de acord să le respecte.

[email protected]