Genetica Ultima Tot [PDF]

Zitiervorschau

1. CM selectati caracterele fenotipice anormale in care q reprezinta (frecventa) gena patologica: a) S. Marfan b) Fenilcetonuria c) Fibroza chistica d) S. Beckwith-wiedemann e) S. Li-Fraumeni 2. CS Stabiliti genotipul copilului probandei: a) AA b) An c) XAY d) aa e) XaY 3. CM Selectati caracterele patologice in care ponderea factorilor ereditari este >70%: a) Diabetul zaharat b) Astmul bronsic c) Alcoolismul d) Fenilcetonuria e) Osteogeneza imperfect 4. CM Selectati argumente ce pot confirma natura genetica a Hipercolesterolemiei familiale: a) Transmitere AR b) H>70% c) Determinism ecologic d) Transmitere AD e) Concordanta mare la GMZ 5. CM Alegeti situatiile care sunt caracteristice transmiterii X-recesive: a) Tatal sanatos are numai fiice sanatoase b) Mama bolnava are toti fiii bolnavi c) Mama bolnava nu poate transmite boala fiicelor d) Tatal bolnav are toate fiicele bolnave e) Doi parinti sanatosi pot avea numai fii bolnavi 6. CS Calculati cum pot fi descendentii cuplului unde tata sufera de s. Alport iar mama este sanatoasa? a) Fete bolnave baieti sanatosi b) Baieti bolnavi fete sanatoase c) Bolnavi d) Sanatosi sau bolnavi indifferent de sex e) Sanatosi 7. CM Selectati criteriile de recunoastere pentru transmiterea recesiva X-lincata: a) Mama bolnava are si baietii bolnavi si baieti sanatosi b) Doi parinti sanatosi pot avea copii bolnavi, dar numai fete c) Mama bolnava are toti baietii bolnavi d) Doi parinti sanatosi pot avea copii bolnavi, dar numai baieti e) Tatal sanatos are intotdeauna fete sanatoase 8. CM Alegeti criterii de recunoastere a transmiterii recesive: a) Frecventa mica in familie b) Doi parinti bolnavi pot avea copii sanatosi c) Discontinuitatea in succesiunea generatiilor d) Doi parinti bolnavi au numai copii bolnavi e) Consanguinitatea absenta sau redusa 9. CS Analizati arborele genealogic si stabiliti genotipul probandului: a) XAXA b) aa c) AA d) An

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

e) XAXn CS Evaluati riscul anemiei S printre urmasii cuplurilor in care ambii parinti sunt heterozigoti: a) 100% b) 10% c) 50% d) 25% e) 75% CM Alegeti criterii de recunoastere a transmiterii anomaliilor recesive: a) Parintii bolnavi au toti copii bolnavi b) Parintii sanatosi pot avea copii bolnavi c) Frecventa mare in familie d) Mama sanatoasa poate avea si fii bolnavi si fii sanatosi e) Parintii bolnavi pot avea copii sanatosi CS Analizati arborele genealogic si stabiliti tipul de transmitere: a) Mitochondrial b) XD c) AR d) XR e) AD CM Stabiliti ce tip de character este reumatismul, daca coeficientul de ereditate este de 40%: a) Multifactorial b) Ecologic c) Predispozitie genetica d) Monofactorial e) Ereditar CM Selectati caracterele fenotipice normale in care ponderea factorilor ereditari este >70%: a) Statutul gustatory b) Grupele serice c) Grupele sanguine d) Coeficientul de inteligenta e) Talia CS Calculati riscul de recurenta la descendentii a doi parinti heterozigoti afectati de LiFraumeni: a) 0% b) 25% c) 100% d) 75% e) 50% CS Calculati riscul de recurenta a bolii in familia probandului, daca se va casatori cu opersoana sanatoasa: a) 0% b) 50% numai pentru baieti c) 50% pentru fete si pentru baieti d) 25% pentru fete si pentru baieti e) 50% numai pentru fete CS Analizati arborele genealogic si stabiliti tipul de transmitere: a) XD b) AD c) XR d) Holandric e) AR CM Analizati arborele genealogic si selectati patologiile ce se transmit dupa modelul dat: a) Fenilcetonuria

19.

20.

21.

22.

23.

24.

25.

26.

27.

b) Hipercolesterolemia familiala c) Hemophilia B d) Mucoviscidoza e) Anemia S CM Importanta legii Hardy-Weinberg: a) Se aplica pentru diagnosticul bolilor ereditare b) Stabilirea frecventei bolilor ereditare in populatie c) Determinarea raportului dintre alelele ce controleaza un character d) Stabilirea frecventei aneuploidiilor in populatie e) Determinarea numarului purtatorilor de gene recesive CS Stabiliti genotipul sotului probandei: a) Na b) NN c) XAY d) nn e) XNY CM Selectati metodele utilizate pentru confirmarea naturii genetice a Hipercolesterolemiei familiale: a) Biochimica b) Molecular-genetica c) Genealogica d) Gemenilor e) Citogenetica CS Alegeti criterial de recunoastere a transmiterii X_recesive: a) Mama sanatoasa intotdeauna are fii sanatosi b) Doi parinti sanatosi pot avea bolnavi numai fii c) Parintii bolnavi pot avea copii sanatosi d) Continuitatea transmiterii in fiecare generatie e) Tatal bolnav poate avea fii atat sanatosi cat si bolnavi CS Selectati riscul de recurenta la descendentii a doi parinti heterozigoti afectati cu s. Marfan: a) 50% b) 0% c) 75% d) 25% e) 100% CS Calculati probabilitatea unui cuplu heterozigot pentru o aceeasi gena mutant recesiva de a avea copii sanatosi: a) 50% b) 0% c) 100% d) 25% e) 75% CS Selectati patologia oce se poate transmite dupa modelul de mai jos a) Felicetonuria b) Sdr X-fra c) Mucoviscidoza d) Hemofilia A e) Sdr Li-fraumeni CM Identificati genele ce coordoneaza dezvoltarea regiunii craniofaciale a organismului uman: a) Hox C13 b) Hox B2 c) Hox D1 d) Hox A12 e) Hox A1 CM Identificati contributia genomului patern in dezvoltare:

28.

29.

30.

31.

32.

33.

34.

35.

a) Gene somatice b) Gene mitocondriale c) Gene feminizante d) Gene HOX e) Gene masculinizante CM Selectati mecanismele prin care poate devein oncogene gena k-ras (protoocogena): a) Mutatie hipermorfa b) Deletia a ambelor allele c) Amplificarea genica d) Deletia unei allele e) Mutatie amorfa CM Factorii, care modifica (perturba) echilibrul genetic: a) Casatoriile assortative b) Panmixia c) Driftul de gene d) Fluxul genelor e) Cosanguinitatea CS Intr-o familie mama este purtatoarea genei miodistrofiei Duchenne, iar tat este sanatos. Indicati riscul nasterii copiilor bolnavi in familie a) 0% b) 25% numai pentru fete c) 10% pentru ambele sexe d) 50% numai pentru baieti e) 5% CM Numiti evenimentele ce determina evolutia tumorilor: a) Acumularea mutatiilor somatice b) Inactivarea genelor supresoare de tumori c) Insertii virale in genele controlului ciclului cellular d) Activarea genelor apoptozei e) Activarea patologica a protooncogenelor CS Analizati arborele genealogic si stabiliti tipul de transmitere: a) XD b) AD c) XR d) Mitochondrial e) AR CS Identificati simbolul ce reprezinta frecventa bolnavilor cu mucoviscidoza: a) q b) p c) p2 d) 2pq e) q2 CM Identificati contributia genomului matern in sexualizare: a) Gene holandrice b) Gene feminizante c) Gene somatice d) Gene mitocondriale e) Gene masculinizante CS Transmiterea genealogica a cracterelor monogenice anormale: a) Este determinate exclusive de genele gonosomale b) Este dependent de factorii externi c) Se realizeaza conform legii lui mendel d) Se realizeaza prin celulele somatice e) Este determinate exclusive de genele autosomale

36. CS intr-o familie mama sufera de boala Hntington, tata este sanatos. Indicati riscul genetic pentru urmasi in cazul coeficientului de penetranta 80%: a) 30% b) 20% c) 50% d) 40% e) 5% 37. CM Selectati caracteristicile celulelor tumorii maligne: a) Diferentiere b) Non-diferentiere c) Proliferare intense d) Metastazare e) Apoptoza 38. CM Selectati argumente ce pot confirma natura genetica a Hipercolesterolemiei Familiale: a) Determinism ecologic b) Transmitere AR c) Transmitere AD d) Concordanta mare la GMZ e) H>70% 39. CM Analizati arborele genealogic si identificati heterozigotii: a) II-1 b) II-3 c) II-7 d) II-2 e) II-5 40. CS Identificati simbolul ce reprezinta frecventa genei patologice pentru hipercolesterolemia familiala: a) 2pq b) P2 c) P d) Q2 e) Q 41. CM Selectati metode de stabilire a naturii genetice a unei boli: a) Biochimica b) Genealogica c) Populational-statistica d) Gemenologica e) Citogenetica 42. CS Mama si fiica sunt diagnosticate cu s. Marfan. Evaluati care este probabilitatea nasterii urmatorului copil cu s. Marfan: a) 25% b) Aproximativ 0% c) 100% d) 50% e) 10% 43. CM Selectati criteriile de recunoastere pentru transmiterea dominant X-lincata: a) Doi parinti sanatosi pot avea doar copii sanatosi b) Doi parinti sanatosi pot avea copii bolnavi atat fete, cat si baieti c) Doi parinti bolnavi pot avea copii sanatosi, dar numai baieti d) Doi parinti bolnavi pot avea copii sanatosi, dar numai fete e) Doi parinti bolnavi pot avea copii sanatosi atat fete cat si baieti 44. CS Analizati arborele genealogic si stabiliti riscul de recurenta in familia probandului daca sotia lui va avea acelasi genotip ca mama lui: a) 0% pentru fete si 50% pentru baieti b) 25% pentr fete si baieti

45.

46.

47.

48.

49.

50.

51.

52.

53.

c) 50% pentru fete si baieti d) 50% pentru fete si 0 pentru baieti e) 0 pentru fete si 25 pentru baieti CS Evaluati cum vor fi descendentii cuplului unde tata sufera de s. X-fra iar mama este sanatoasa: a) Sanatosi b) Baietii bolnavi si fetele sanatoase c) Bolnavi sau sanatosi indifferent de sexul copiilor d) Bolnavi e) Baietii sanatosi si fetele bolnave CS Alegeti criterial de recunoastere a transmiterii anomaliilor dominante: a) Bolnavii nu sunt in fiecare generatie b) Frecventa mica in familie c) Parintii bolnavi au numai copii bolnavi d) Frecventa mare in familie e) Doi parinti sanatosi pot avea copii bolnavi CS Calculati riscul de recurenta la descendentii a doi parinti heterozigoti afectati de LiFraumeni: a) 100% b) 0 c) 75 d) 25 e) 50 CM Identificati genele ce coordoneaza dezvoltarea membrelor organismului uman: a) Hox A10 b) Hox C12 c) Hox D5 d) Hox D4 e) Hox A11 CM identificati cauzele producerii displaziilor: a) Factori teratogeni fizici b) Mutatii genomice c) Mutatii genice d) Factori teratogeni chimici e) Mutatii cromozomiale CS Evaluati care este probabilitatea unui cuplu heterozigot pentru aceeasi gena mutant recesiva de a avea copii sanatosi: a) 25 b) 0 c) 50 d) 100 e) 75 CS identificati genotipul probandului: a) aa b) XAY c) XaY d) An e) AA CM Alegeti criteriile de recunoastere a transmiterii dominante gonosomale: a) Tatal bolnav are intotdeuna fete bolnave b) Mama bolnava are toti baietii bolnavi c) Mama sanatoasa are intotdeauna baieti sanatosi d) Tatal sanatos are intotdeauna fete sanatoase e) Doi parinti bolnavi pot avea copii sanatosi, dar numai baieti. CM Selectati mecanismele prin care poate devein oncogene gena APC (supresoare de tumori): a) Mutatie hipermorfa

54.

55.

56.

57.

58.

59.

60.

61.

b) Deletia a ambelor allele c) Deletia unei allele d) Amplificarea genica e) Mutatie amorfa CM Selectati situatiile cand pot aparea copii bolnavi din parinti sanatosi: a) Boli dominante cu penetranta complete b) Boli dominante cu penetranta incomplete c) Mutatii de novo d) Boli autosomale recesive e) Boli X-recesive CS Analizati arborele genealogic si stabiliti riscul de recurenta in familia probandului, daca sotia lui va fi heterozigota: a) O pentru fete si 50 pentru baieti b) 0 pentru fete si 25 pentru baieti c) 50 pentru fete si 0 pentru baieti d) 25 pentru fete si baieti e) 0 pentru fete si baieti CS Analizati arborele genealogic si stabiliti genotipul fratelui probandului: a) nn b) XnY c) XNY d) Na e) aa CS ANalizati arborele genealogic si stabiliti tipul de transmitere: a) Holandric b) AD c) XR d) XD e) AR CM Selectati criteriile de recunoastere pentru transmiterea recesiva: a) Frecventa mare in familie b) Discontinuitatea in succesiunea generatiilor c) Doi parinti bolnavi pot avea copii sanatosi d) Frecventa mica in familie e) Continuitate in succesiunea genereatiilor CS Analizati arborele genealogic si stabiliti riscul de recurenta a anomaliei in familia probandei: a) 0 pentru fete si baieti b) 25 pentru fete si baieti c) 100 pentru fete si 0 pentru baieti d) 50 pentru fete si baieti e) 0 pentru fete si 100 pentru baieti CS Analizati arborele genealogic si tsabiliti tipul de transmitere: a) AD b) AR c) XR d) XD e) Holandric CM Selectati caracterele fenotipice anormale (patologice in care ponderea factorilor ereditari este 35 ani); existenta in familie a copiilor cu anomalii cromozomiale; conditii nocive de munca; prezenta unei enzimopatii la unul din parinti; varsta inaintata a tatalui. 76. CM Alegeti din cele prezentate bolile multifactoriale:

hemofilia; boala hipertonica;

diabetul zaharat; sindromul Klinefelter; sindromul Turner. 77. CM Alegeti factorii care sporesc riscul aparitiei bolilor multifactoriale:

prezenta bolii similare la rudele de gradul I; heterozigozitia dupa o boala recesiva autozomala; actiunea factorilor nocivi ai mediului; numarul mare de copii in familie; numarul mic de copii in familie.

78. CM Rolul sfatului genetic in profilaxia bolilor genetice:

prevenirea cauzelor de boli genetice in legatura cu poluarea mediului urban; depistarea bolnavilor in familiile cu "povara genetica"; calcularea riscului de aparitie sau de recurenta a bolii; depistarea gravidelor care sunt expuse accidental, terapeutic sau profesional agentilor mutageni;

explorarea medicala a bolnavilor de boli infectioase. 79. CM Solicita sfatul genetic pina la casatorie:

partenerii (sau unul din ei) cu anomalii congenitale sau boli genetice; partenerii sanatosi (sau unul din ei) in familia carora sunt rude cu boli genetice; partenerii in familiile carora frecvent se intalnesc bolnavi de maladii respiratorii profesionale; persoanele care sunt expuse profesional sau terapeutic la factori mutageni; persoanele ce se casatoresc tarziu sau planifica sa aiba copii la o varsta mai mare de 35 ani.

80. CM Sfatul genetic precizeaza:

natura genetica si consecintele bolii; riscul de recurenta; mijloacele de modificare a consecintelor; mijloacele de prevenire a recurentei (diagnostic prenatal, sfat); termenul sarcinii.

81. CM Metodele genetice utilizate in sfatul genetic:

clinico-genealogica; biochimica; citogenetica; ADN recombinant; radiografia organelor cutiei toracice la bolnavii de pneumonie.

82. CM Indicatiile diagnosticului prenatal:

varsta materna avansata (mai mult de 35 ani); existenta in familie a unui copil cu anomalie cromozomiala de novo; prezenta la unul din parinti a unei anomalii cromozomiale de structura; varsta paterna avansata; prezenta in familie a unei afectiuni legate de cromozomul X.

Capitolul 24

Genetica dezvoltarii. Imunogenetica

CS Citokineza partiala a spermatocitelor I si II asigura, cu exceptia: reglarea diferentierii spermatozoizilor cu genom diploid; conditii identice de dezvoltare la spermatozoizi cu X si Y; reglarea identica a diferentierii spermatozoizilor cu X si Y; diferentierea spermatozoizilor cu genom haploid; dezvoltarea si maturizarea spermatozoizilor ce detin diferite mutatii. CS Spermatocitele II ce detin mutatii diferentiaza in spermatozoizi, deoarece: a) contin set haploid de cromozomi;

b) se afla in perioada Go;

c) puntile citoplasmatice permit utilizarea produselor setului diploid de cromozomi; d) seturile lor haploide sunt inactive;

e) spermatocitele II cu mutatii nu se diferentiaza in spermatozoizi.

CS Diferite tipuri de celule ale unui organism contin: seturi diferite de gene; seturi identice de gene active; diferite gene active din seturi identice; doar proteine identice; doar proteine specifice.

CS Genele homeotice: a) au o structura simpla;

b) codifica proteine structurale ale citoplasmei;

c) mutatia lor se manifesta prin substitutia unei parti a corpului cu alta; d) efectul mutatiilor lor nu se cunoaste la om;

e) se transcriu in etapa spermatogenezei.

CS Memoria citoplasmatica este conditionata de: inactivarea genelor in ovogeneza; moleculele citoplasmei, ce activeaza genele pe care le codifica; inactivarea genelor in spermatogeneza; metilarea nucleotidelor ce contin citozina; formarea genelor noi. CM Posibilele consecinte negative ale ovogenezei de lunga durata: a) expresia genelor efectului matern;

b) dereglari in meioza;

c) sinteza moleculelor reglatoare ale etapei timpurii de dezvoltare; d) acumularea efectelor factorilor de mediu;

e) sinteza moleculelor de histone.

CM Consecinte ale localizarii polocitului sub o anvelopa comuna cu ovulul pot fi: a) contopirea polocitului cu spermatozoidul;

b) formarea himerelor; c) dereglarea fecundatiei;

d) formarea gametilor haploizi; e) consecinte negative lipsesc.

CM Particularitatile ovogenezei la om: asimetria citokinezei I si II; durata lunga a procesului; dispunerea polocitului si ovocitului sub aceeasi anvelopa; durata diferita a procesului pentru fiecare ovocit; aceeasi durata a procesului la toate ovocitele.

CM Cauzele dereglarii fecundatiei: a) dereglarea mitozei;

b) participarea polocitului; c) dispermia;

d) participarea gametilor cu anomalii; e) participarea celulelor somatice.

CM Particularitatile spermatogenezei la om: se stabileste in perioada maturizarii sexuale (perioada pubertatii); se caracterizeaza prin citokineza I si II partiala; se incheie la varsta de ~50 ani a barbatului; numarul spermatozoizilor maturi atinge citeva milioane; ciclul intreg de dezvoltare a spermatozoizilor dureaza 74 zile. CM Caracteristica imprintingului in gametogeneza la om: inactivarea unor gene prin metilarea promotorilor; este dependent de spermatogeneza; este dependent de ovogeneza; este identic pentru cromozomii de origine materna si paterna; se manifesta prin procese patologice in cazul disomiilor uniparentale.

CM Diviziunea embrionului uman din care rezulta gemenii monozigoti poate fi insotita de formarea

a:

doi blastocisti si doua placente cu doua organisme de acelasi sex;

doi noduli embrionali intr-un blastocist si a unei placente cu amnioni separati; doi noduli embrionari cu un amnion si corion comun; doi noduli embrionari cu un corion comun si a doua organisme de sex diferit; nici un raspuns nu este corect.

CM Neuronii si celulele epidermului uman contin: a) gene comune si gene diferite;

b) proteine identice ce asigura activitatea vitala; c) proteine specifice;

d) o parte din genele specifice pentru fiecare tip de celule; e) gene cu activitate diferita din seturi identice.

CM Viteza inalta de diviziune in perioada embrionara se datoreaza: a) rezervelor de molecule din ovul;

b) sintezei intensive a proteinelor reglatoare;

c) sintezei rapide, sincronizate a moleculelor de ADN; d) sintezei rapide, asincrone a moleculelor de ADN; e) cresterii rapide a celulelor.

CM Mecanisme celulare de dezvoltare a organismelor pluricelulare sunt: a) cresterea si diviziunea celulara;

b) migrarea celulara;

c) sortarea si adeziunea celulara; d) diferentierea si moartea celulara; e) reinnoirea celulelor.

CM Genele efectului matern: se transcriu la stadiul de zigot; se numesc gene ale polaritatii ovulului; sunt genele active ale spermatozoidului; sunt genele active ale ovulului; participa la organizarea spatiala in directia axului anterio-posterior.

CM Genele efectului matern: a) se transcriu in etapa ovogenezei;

b) ARNm si proteinele acestor gene se activeaza dupa fecundare; c) se refera la genele tardive ale dezvoltarii;

d) influienteaza fenotipul embrionului;

e) ARNm si proteinele acestor gene se activeaza la stadiul de ovul.

CM Genele homeotice: codifica proteine reglatoare esentiale pentru dezvoltarea normala; la om nu s-au depistat; sunt autoreglatoare;

contin homeoboxa; codifica proteinele citoplasmatice.

19. CM Genele segmentarii:

se realizeaza la etapele timpurii de dezvoltare; asigura impartirea embrionul in segmente; se refera numai la genele efectului matern; majoritatea mutatiilor acestor gene sunt letale; se refera la genele efectului zigotului.

20. CM Celulele determinate:

se caracterizeaza prin modificari biochimice stabile; gena principala reglatoare specifica este activa; au un program particular de dezvoltare; se caracterizeaza prin caractere externe de diferentiere; nu au caractere externe de diferentiere.

21. CM Determinarea celulelor este:

proprietatea de a mentine activitatea anumitor grupuri de gene, chiar si dupa disparitia actiunii activatorilor;

asigurata doar de memoria nucleara;

alegerea unor gene active, care isi pastreaza activitatea de-a lungul generatiilor celulare; mentinerea activitatii genelor de catre moleculele citoplasmatice codificate; asigurata doar de memoria citoplasmatica.

CM Memoria nucleara reprezinta alegerea grupelor de gene active: a) prin inactivarea anumitor gene in spermatogeneza;

b) prin inactivarea anumitor gene in ovogeneza;

c) care se caracterizeaza prin expresia monoalelica;

d) care nu-si pastreaza activitatea la celulele descendente; e) care isi pastreaza activitatea la celulele descendente.

CS O particularitate unica a limfocitelor immature este: a) capacitatea de recunoastere a celulelor proprii;

b) sinteza anticorpilor specifici antigenilor patrunsi in organism; c) recunoasterea celulelor proprii modificate;

d) sinteza anticorpilor specifici pentru fiecare antigen pana la intalnirea cu el; e) distrugerea celulelor proprii transformate in celule canceroase.

CS Anticorpii sunt molecule: purtatoare de caractere genetice straine; proteice genetic straine; sintetizate ca raspuns la antigen si care interactioneaza cu el; polizaharidice; lipidice.

25. CS Antigenul:

este o imunoglobulina; determina sinteza anticorpilor specifici; este o fosfolipida; este sintetizat ca raspuns la anticorp, interactionand cu el; nu poseda caractere genetic straine.

26. CM Sistemul imun realizeaza:

reglarea homeostaziei celulare in tesuturi si organe; supravegherea stabilitatii genetice a celulelor somatice; lupta cu factorii patogeni patrunsi in organism; sinteza anticorpilor; prevenirea patrunderii informatiei straine.

27. CM Antigenii sunt:

molecule de proteine alogene (straine); molecule de la suprafata virusurilor, bacteriilor; molecule de ADN;

lipide; codificati de genele imunoglobulinelor.

28. CM Genele imunoglobulinelor sunt:

active in celulele somatice, cu exceptia celulelor sistemului imun; mostenite de la parinti in stare inactiva; active si diferite, formandu-se pe parcursul diferentierii fiecarui limfocit dupa nasterea copilului; mostenite de la parinti in stare activa; cu localizare necunoscuta.

CM Diversitatea nelimitata a anticorpilor este asigurata de: a) formarea de novo a diferitor gene active in fiecare limfocit; b) formarea genelor active in rezultatul crossingoverului somatic;

c) crossingoverul somatic intre cromatidele surori ale cromozomilor;

d) crossingoverul somatic intre cromatidele nesurori ale cromozomilor omologi;

splaicingul alternativ al moleculei de ARN – transcript primar al genelor active pentru lanturile H si L ale imunoglobulinelor.

CM Limfocitele B si T la om se deosebesc prin: a) structura;

b) locul de diferentiere; c) origine;

d) functie;

e) setul de receptori.

CM Imunoglobulinele: sunt constituite din lanturi grele si usoare; fiecare lant e format din regiuni variabile si constante; sunt codificate de genele unei familiei, dispuse pe un cromozom; exista in doua forme: secretate si legate de membrana; fiecare lant este codificat de gene localizate pe un cromozom.

CM Mecanismele genetice de sinteza a sute de milioane de tipuri de anticorpi in organismul uman: a) formarea genelor active in cromozomii de origine materna sau paterna;

b) mutatii punctiforme in segmentele hipervariabile ale genelor;

formarea diverselor gene active intr-o celula B si sinteza mai multor tipuri de anticorpi de aceeasi celula; precizia inalta de unire a genelor – segmente; combinarea lanturilor L si H la asamblarea moleculelor de anticorpi.

Capitolul 23

Genetica populatiilor

CS Frecventa genelor si genotipurilor intr-o populatie ramane constanta, cand: a) populatia este mica;

b) migratia genelor este considerabila; c) rata mutatiilor este intensiva;

d) mutatiile de novo lipsesc;

e) selectia se produce in favoarea unui genotip.

CS Frecventa genotipurilor intr-o populatie poate fi modificata de urmatorii factori, cu exceptia: a) mutatiilor;

b) derivei genetice; c) selectiei naturale;

d) casatoriilor consanguine; e) codominarii.

CS Legea lui Hardy-Weinberg NU este valabila in cazul: derivei genetice; populatiei panmictice;

populatiei cu un efectiv mare; echilibrului genetic; casatoriilor intamplatoare.

CS Care dintre afirmatii NU este caracteristica populatiei ideale? a) panmixia

b) numarul mare de indivizi

c) nu are loc selectia naturala in favoarea sau defavoarea unui genotip d) rata mutatiilor este variabila

e) rata mutatiilor este constanta

5. CM Frecventa genelor in populatie:

se calculeaza cu ajutorul formulei Hardy-Weinberg; este conservata de-a lungul generatiilor prin casatoriile intamplatoare; depinde de rata mutatiilor; nu depinde de selectia naturala; se calculeaza dupa legile lui Mendel.

CM Legea lui Hardy-Weinberg se aplica pentru: a) o populatie panmictica;

b) o populatie mica;

c) o populatie cu efectiv mare;

d) calcularea frecventelor genelor intr-o populatie umana; e) determinarea modului de transmitere a unei gene.

CM Factorii care modifica frecventa genelor si genotipurilor in populatie sunt: a) mutatiile;

b) panmixia; c) migratiile; d) selectia;

e) marimea populatiei.

CM In populatia ideala: genele formeaza numeroase combinatii; frecventa genelor si genotipurilor este constanta; panmixia produce un schimb permanent de gene intre indivizi; frecventa genelor si genotipurilor variaza; este absenta consanguinitatea.

CM Bolile genetice sunt determinate de: a) mutatii in mai multe gene;

b) actiunea exclusiva a factorilor de mediu; c) anomalii cromozomiale structurale;

d) mutatii ale unei gene;

e) anomalii cromozomiale numerice.

CM Particularitatile bolilor genetice: pot fi neereditare; pot fi congenitale; nu pot fi determinate prenatal; pot fi familiale; au transmitere exclusiv mendeliana.

11. CM Profilaxia bolilor genetice include:

cunoasterea si evitarea cauzelor ce produc boli genetice;

depistarea heterozigotilor; evitarea casatoriilor intre indivizi din diferite populatii;

diagnosticul precoce al indivizilor afectati; depistarea familiilor cu risc genetic sporit.

CM Consultul genetic include: a) examenul clinic al bolnavului; b) analiza obligatorie a cariotipului;

c) analiza genealogica a familiei bolnavului; d) evaluarea riscului de recurenta;

e) diagnosticul prenatal.

13. CM Importanta legii Hardy-Weinberg:

determinarea raportului dintre alelele ce controleaza un caracter; determinarea numarului purtatorilor de gene recesive; stabilirea frecventei bolilor ereditare in populatie; se aplica pentru diagnosticul bolilor ereditare; stabilirea frecventei aneuploidiilor in populatie.

14. CM Selectia naturala:

intervine in eliminarea unor alele mutante; intervine in pastrarea unor alele mutante; mentine constanta constitutia genetica a populatiei; este un factor al evolutiei; are un caracter creativ.

CM Conditiile mentinerii echilibrului genetic in populatie sunt: a) populatii mari panmictice;;

b) populatii mici;

c) rata mutatiilor este mare; d) mutatiile de novo lipsesc;

e) genele alele au efect similar asupra fertilitatii.

CM Metoda populational - statistica permite determinarea: a) frecventei genei recesive;

b) frecventei genei dominante;

c) frecventei bolilor multifactoriale (poligenice); d) frecventei heterozigotilor;

e) frecventei homozigotilor dupa alela dominanta.

CM Factorii care modifica echilibrul genetic in populatii sunt: a) mutatiile de novo;

b) selectia in favoarea unui genotip; c) lipsa mutatiilor de novo;

fluxul genic in populatie; lipsa fluxului de gene in populatie.

CM Analiza populational-statistica permite: a) calcularea frecventei alelelor recesive;

b) determinarea particularitatilor distribuirii genotipurilor in grupe diferite; c) estimarea probabilitatii nasterii persoanelor cu un anumit fenotip;

d) depistarea anomaliilor cariotipului;

e) determinarea numarului corpusculilor F.

CM Conform legii lui Hardy-Weinberg, intr-o populatie frecventa: heterozigotilor este egala cu produsul dublu al frecventelor genei dominante si celei recesive; heterozigotilor nu poate depasi 50%; heterozigotilor poate depasi 50%; heterozigotilor nu poate fi mai mare decat frecventele oricarui tip de homozigoti; heterozigotilor poate fi mai mare decat frecventele oricarui tip de homozigoti.

20. CM Conform legii lui Hardy-Weinberg, intr-o populatie frecventa:

heterozigotilor dupa o gena recesiva patologica intotdeauna depaseste de cateva ori frecventa persoanelor bolnave;

homozigotilor dupa alela dominanta este egala cu patratul frecventei acestei alele;

hereozigotilor nu depaseste 50%; hereozigotilor poate depasi 50%; heterozigotilor dupa o gena patologica recesiva poate fi mai mica decat frecventa persoanelor bolnave.

21. CM Metoda populational-statistica:

este importanta pentru analiza raspandirii bolilor monogenice; permite studiul distribuirii genelor in populatiile umane; permite determinarea frecventei purtatorilor unei gene patologice; permite estimarea consecintelor casatoriilor consanguine; determina actiunea factorilor mutageni.

CM Factorii care modifica (perturba) echilibrul genetic: a) casatoriile asortative;

b) consanguinitatea; c) driftul de gene; d) fluxlul genelor; e) panmixia.

CM Factorii care modifica raportul genotipurilor in populatie sunt: a) inbridingul;

b) lipsa selectiei; c) migratia genelor;

d) selectia dupa un anumit genotip; e) mutatiile.

CM Populatia panmictica se caracterizeaza prin: incrucisarea indivizilor populatiei ce poseda alele diferite; nici una dintre alele nu are prioritate in procesul incrucisarii; o femeie din populatie se poate casatori cu orice barbat din aceeasi populatie, indiferent de genele pe care le poseda;

combinarea independenta a gametilor de sex opus; indivizii ce poseda una dintre alele au mai multe sanse de a lasa urmasi.

CM Prin metoda populatinal-statistica se determina: a) frecventa unor gene;

b) riscul de manifestare a bolilor recesive; c) pozitia genelor pe cromozomi;

d) frecventa genotipurilor in populatie; e) starea de sanatate a indivizilor.

26. CM Populatia umana este:

un grup de oameni ce se casatoresc aleatoriu; un grup de persoane ce locuiesc intr-un habitat comun; o comunitate in care predomina casatoriile consanguine; o subunitate a speciei; o subunitate a clasei.

CM In populatiile umane selectia naturala elimina mutatiile prin urmatoarele mecanisme: a) neparticiparea la reproducere;

b) infertilitatea (genetica sau constitutionala); c) avorturi selective;

d) moartea prenatala;

e) aparitia heterozigotilor.

CM Legea Hardy-Weinberg permite sa se calculeze in populatie frecventa: diferitor genotipuri; genelor dominante; genelor recesive;

heterozigotilor si homozigotilor; indivizilor cu un stramos comun.

29. CM Caracteristica populatiei umane ideale:

este o populatie cu un numar de 1000-1500 de indivizi; nu exista casatorii consanguine; lipseste imigratia si emigratia; rata mutatiilor este constanta; este o populatie cu un numar foarte mare de indivizi.

CM Conform legii Hardy-Weinberg: raportul dintre genotipuri este variabil; raportul dintre genotipuri este constant din generatie in generatie; raportul dintre alelele unei perechi se mentine constant; raportul dintre alelele unei perechi este variabil; procesul de mostenire a genelor nu modifica frecventa alelelor.

CM Care sunt conditiile in care se realizeaza echilibrul populational prevazut de legea HardyWeinberg? indivizii au sanse egale de a produce urmasi; in populatii se produc mutatii cu o rata variabila; populatii foarte mari; in populatii se realizeaza incrucisarea panmictica; in populatii se realizeaza incrucisarea asortata.

32. CM Populatia:

reprezinta o comunitate de indivizi; prezinta un fond comun de gene; are un habitat comun; se caracterizeaza prin panmixie;

se caracterizeaza prin selectia preponderenta a partenerilor de sex opus cu anumite caractere.

CM Panmixia asigura: a) recombinarea genetica;

b) variabilitate a intrapopulationala;

c) unicitatea genetica a fiecarui individ; d) aparitia mutatiilor;

e) adaptabilitatea si vitalitatea indivizilor.

CM Care conditii referitor la populatia in echilibru NU sunt valabile? a) populatie mare panmictica;

b) lipsa migratiilor;

c) are loc selectia naturala in favoarea unui genotip; d) populatie mica cu deriva genica;

e) rata mutatiilor este constanta.

Selectati etapele majore ale cancerigenezei:

Imortalizarea

Transformarea

Metastazarea

Progresia

Apoptoza

Selectati caracteristicile celulelor epiteliale normale:

Proliferare intensa

Diferentiere

Apoptoza

Metastazare

Selectati caracteristicile celulelor tumorii benigne:

Proliferare intensa

Diferentiere

Apoptoza

Metastazare

Selectati carcteristicile celulelor tumorii maligne :

Proliferare intensa

Diferentiere

Apoptoza

Metastazare

Numiti evenimentele ce determina evolutia tumorilor:

Acumularea mutatiilor somatice

Activarea patologica a protooncogenelor

Inactivarea genelor supresoare de tumori

Insertii virale in genele controlului ciclului cellular

Inactivarea genelor apoptozei

Selectati GST:

Gena APC

Gena DDC

gena k- ras

Gena TP53

Gena DCP4

Gena MADR

Selectati protooncogenele:

Gena APC

Gena DDC

Gena k-ras

Gena TP53

Gena DCP4

Gena MADR

Caractere ereditare:

monogenice sau poligenice; monofactoriale sau multifactoriale; morfologice, fiziologice, biochimice, psihice, comportamentale

Particularităţile caracterelor ereditare

sunt determinate genetic; sunt produse prenatal; au manifestare congenitală;

se transmit genealogic; sunt familiale; sunt concordante la gemenii monozigoţi; se asociază cu marcheri genetici; au o distribuţie populaţională specifică.

Determinism prenatal

Stabilirea constituţiei genetice a zigotului la fecundare Expresia diferenţiată a genelor – Exprimarea genelor normale

– Exprimarea genelor patologice

– Amprentarea genică

Determinarea caracterelor se efectuează prenatal, chiar dacă expresia fenotipică are loc mai târziu Abateri de la determinismul genetic prenatal

Formarea prenatală a unor modificări fenotipice influenţate de factorii de mediu – Constricţii amniotice pot provoca amputaţii

– Medicamentele administrate mamei pot determina fenotipuri anormale

– Bolile suportate de mamă pot determina fenotipuri modificate

– Radiaţiile, substanţele chimice (inclusiv droguri, alcool) provoacă modificări neereditare

– Situaţii de stress pe parcursul sarcinii

Manifestare congenital

Manifestarea la naştere a caracterelor ereditare formate prenatal DAR, există caractere neereditare cu manifestare congenitală şi Caractere ereditare cu manifestare tardivă Abateri în manifestarea congenitală a caracterelor ereditare

Există caractere ereditare cu o expresie fenotipică pe parcursul vieţii: – Formarea caracterelor pe parcursul vieţii (hipodonţia, chelia)

– Caracterele cuplate cu sexul (sterilitate, amenoree)

– Boli comune ale adultului (HTA, diabetul, etc.)

Transmiterea genealogică

Transmiterea genealogică reprezintă moştenirea unui caracter de la părinţi şi transmiterea lui la descendenţi

Este posibilă calcularea probabilităţii de apariţie a unui caracter la descendenţi Manifestare congenitală neereditară

Consecinţele constricţiilor amniotice la pacientul analizat: – Constricţie la încheietura mâinii stângi

– Lipsa unui deget de la picior

Despicătura buzei şi a palatinului

Abateri de la transmiterea genealogică

Decesul precoce a persoanelor afectate (bolnavii cu hemoglobinopatii severe); Sterilitatea persoanelor afectate (de ex., sindromul Morris - testicul feminizant); Apariţia mutaţiilor noi (de novo) care ar putea să se transmită generaţiilor următoare; Boli recesive rare; Boli multifactoriale, inclusiv poligenice; Penetranţa incompletă Expresivitatea variabilă Transmitere genealogică neereditară

Transmiterea de la mamă la făt a bolilor infecţioase – SIDA

– Sifilis

– Toxoplasmoza

– Hepatita virală B, C, D

Distribuţia familial

Frecvenţa crescută a anomaliei / caracterului la membrii înrudiţi ai aceleiaşi familii Concentrare familială a caracterului Caracteristică pentru caracterele dominante cu penetranţă şi expresivitate completă Abateri de la distribuţia familiară

Caractere recesive Formarea caracterelor incompatibile cu viaţa Anomalii de reproducere Mutaţii de novo – Mutaţii genice letale şi semiletale

– Mutaţii cromosomale

Distribuţie familiară neereditară

Bolile infecţioase în familie (de ex., tuberculoza, infecţii respiratorii virale acute, holera, salmoneloza) Carenţa unor microelemente (Iod – guşa endemică, fluor – fluoroza dentară) Regimul alimentar asemănător Insuficienţa unor substanţe indispensabile (vitamine, aminoacizi, acizi graşi esenţiali

Gemeni monozigoţi

Se formează prin separarea blastomerilor rezultaţi prin diviziunea unui zigot

Prezintă acelaşi sex

Concordanţă înaltă a caracterelor monogenice cu penetranţă completă

Concordanţă variabilă a caracterelor multifactoriale şi a celor cu penetranţă incompletă Gemenii dizigoţi

Se formează din zigoţi diferiţi

Prezintă acelaşi sex sau sex diferit

Concordanţă variabilă a caracterelor monogenice şi a celor poligenice Frecvenţa diferită în populaţii diferite

Concentrarea anumitor gene în populaţii etnice diferite – Fibroza chistică la rasa europeoidă

– Anemia cu hematii falciforme la populaţiile africane

– PKU în Europa de Nord

– Boala Gaucher – la evreii

– Boala Chron – la evrei

– Genele ce codifică melanina – mai frecvent în zonele ecuatoriale-tropicale

– Toleranţa laptelui – în zonele nordice

Condiţiile de respectare a legii Hardy-Weinberg

este numeroasă (peste 1,5 mii indivizi); este panmictică (căsătorii la întâmplare); lipsa fluxului interpopulaţional de gene (lipsa migraţiilor); rata mutaţiilor rămâne constantă; lipsa selecţiei în favoarea sau defavoarea unui genotip; lipsa undelor populaţionale.

Prezenţa anomaliilor cromosomice

Toate afecţiunile care se însoţesc de anomalii cromosomice de număr sau de structură (vizibile la analiza cariotipului) sunt anomalii genetice (ereditare) Aberaţii cromosomale structurale – Echilibrate

– Neechilibrate

Anomalii cromosomale de număr Metoda citogenetică

analiza cromozomilor metafazici şi prometafazici (cariotiparea); teste de citogenetică moleculară pe cromozomi interfazci (FISH, mFISH, SKY); testul Barr pentru analiza cromatinei sexuale X; Testul F pentru analiza cromatinei sexuale Y. Asocierea cu markeri genetici

o anumită secvenţă ADN, reprezentând o genă normală, localizată în vecinătatea genei patologice; un microsatelit aflat în vecinătatea sau interiorul unei gene patologice; un situs de restricţie. Asocierea se poate explica prin următoarele fenomene:

transmiterea înlănţuită a genelor ce formează haplotip (de ex., asocierea Rh - eliptocitoză); o genă favorizează apariţia unei anumite tulburări (ex. asocierea HLA-B27 - spondilită anchilozantă). METODE DE STUDIU UTILIZATE ÎN GENETICA UMANĂ

Analiza materialului genetic – metode molecular-genetice

– metode citogenetice

Analiza produsului genic primar – metode biochimice

Studiul transmiterii ereditare a caracterelor – metoda genealogică

Stabilirea ponderii factorilor genetici – metoda gemenilor

Stabilirea structurii genetice a populaţiei – metoda populaţional-statistică

GENETICA DEZVOLTĂRII

totalitatea proceselor biochimice, morfologice, fiziologice care au loc de la formarea zigotului până la moartea organismului, care este controlată de programul genetic individual al zigotului şi realizat în anumite condiţii de mediu (factori materni, factori proprii interni, factori externi). Etapele majore ale ontogenezei

Fecundarea Dezvoltarea embrionară Creşterea Regenerarea Senescenţa, moartea

În dezvoltare există o contribuţie diferenţiată a informaţiei genetice din cromozomii materni şi paterni - dozaj genetic;

Factorii materni se manifestă prin:

Ereditatea citoplasmatică - ADNmit ARNm sintetizat în perioada ovogenezei Repartizarea asimetrică a moleculelor în citoplasma ovulului Metaboliţii sintetizaţi de organismul matern

Diverşi factori teratogeni:

fizici chimici

biologici pot determina anomalii de dezvoltare:

anomalii congenitale negenetice fenocopii Evenimente celulare în dezvoltare

Proliferarea celulară Diferenţierea celulară Interacţiunile celulă-celulă, celulă-matrice extracelulară Migrarea celulară Apoptoza

Proliferarea celulară

replicare ADN mitoza Diferenţierea celulară

Realizată prin expresia diferenţiată a genelor Duce la specializare celulară cu limitarea potenţiei prospective Are loc prin proliferare şi diferenţiere Ca regulă are caracter ireversibil !!! formarea diferitor fenotipuri celulare !!! celulele îndeplinesc o anumită funcţie Morfogeneza

Creşterea Interacţiunile celulare Migrarea celulelor Apoptoza

Migrarea celulară dirijată de:

molecule de adeziune fibronectina molecule nonadezive tenascina Moartea celulară programată (apoptoza)

determină forma, dimensiunile şi proporţiile fiziologice organelor; intervine în selecţia şi eliminarea unor clone celulare mutante;

determină regresia organelor provizorii apărute pe parcursul ontogenezei; determină eliminarea celulelor senescente sau lezate din ţesuturi; intervine în eliminarea celulelor transformate (canceroase). Reglarea genetică a dezvoltării

Gene de segmentare Genele homeotice Proteinele Hox Factorii de transcripţie Factorii de creştere Factorii de supravieţuire

Mutaţii letale Genele homeotice

controlează formarea unui organ sau segment într-o poziţie specifică conţine o secvenţă conservativă de ADN din 180 pb, numită Homeo-box. codifică secvenţe de 60 aminoacizi - homeodomene. Homeoproteinele sunt proteine cu mai multe ţinte care au următoarele proprietăţi:

există o relaţie dintre poziţia lineară a genelor în cromozomi cu morfogeneza regiunilor controlate în direcţie antero-posterioară; conţin trei regiuni α-spirale sunt activate de semnale conservate la diferite specii; la om sunt descrise 4 clase de familii de gene - Hox (HoxA, HoxB, HoxC, HodD), în total sunt descrise 38 gene Hox Mecanisme genetice implicate în dezvoltarea omului

Amprentarea genomică Disomia uniparentală Mozaicuri celulare Selecţia celulelor în embriogeneză Inactivarea cromozomului X Telomerii şi activitatea telomerazei Corecţia unei trisomii în disomie se poate realiza prin următoareale mecanisme:

nedisjuncţie mitotică întârziere anafazică pulverizarea cromosomului supranumerar Corecţia monosomiei în disomie poate fi realizată prin:

nondisjuncţie mitotică endoreplicare selectivă a cromosomului monosomic în cazul acrosomilor – CTC → iso q Consecinţele mozaicurilor limitate la placentă sunt:

disfuncţie metabolică placentară ce afectează dezvoltarea embrionară întârziere în dezvoltare şi avorturi mortalitate perinatală Anomalia congenitală

Malformaţie

Deformaţie

Disrupţie

Tipurile de AC în dependenţă de mecanismul producerii

Malformaţii Disrupţii Deformaţii Dishistogeneza Cauzele anomaliilor congenitale

Idiopatice (factori necunoscuţi) Multifactoriale Monogenice Cromozomice Factori materni Infecţii congenitale Medicamente, alcool, radiaţie, droguri GENETICA SEXULUI

Caracterele sexuale primare – organele ce participă nemijlocit în reproducere - producerea gameţilor şi fecundaţia:

– glandele sexuate (gonadele),

– organele genitale interne şi externe, care se formează prenatal şi sunt prezente la naştere.

Caracterele sexuale secundare nu sunt implicate direct în reproducere, dar favorizează întâlnirea celor două sexe, se formează sub acţiunea hormonilor sexuali în perioadă de maturizare sexuală (12-15 ani):

– particularităţile dezvoltării sistemului osos şi muscular,

– particularităţile dezvoltării ţesutului adipos subcutanat şi pilozităţii,

particularităţile vocii şi comportamentului.

Caracterele individului, legate de sexul lui, se clasifică în trei categorii:

caractere limitate de sex;

caractere sex-influenţate;

caractere înlănţuite cu sexul.

Etapele sexualizării

stabilirea sexului genetic;

formarea sexului celular;

diferenţierea gonadelor;

formarea organelor genitale interne;

formarea organelor genitale externe;

stabilirea sexului psihologic şi comportamental;

formarea caracterelor sexuale secundare. Cromozomul X

Cromozomul X conţine 1529 gene :

– gene reglatoare feminizante;

– gene structurale feminizante (DAX1);

– gene structurale masculinizante (R-Tdf);

– gene structurale somatice (G-6-PD, Xg, factorii VIII şi IX de coagulare...).

Rolul cromozomului X:

– este feminizant, cu efect direct sau mediat de hormoni;

– se opune acţiunii masculinizante a autozomilor, dar nu şi a cromozomului Y;

– mediază efectul masculinizant al testosteronului;

– intervine doar la nivelul gonadei şi a elementelor sexuale embriofetale; extragonadal – prin intermediul enzimelor codoficate mediază efectul sexualizant al hormonilor.

Cromozomul Y

Cromozomul Y conţine 344 gene:

– gene reglatoare masculinizante (SRY; H-Y);

– gene care asigură fertilitatea (AZF1, AZF2);

– gene structurale somatice (PK, receptor interleukină);

– pseudogene (actină, Xg)

Rolul cromozomului Y:

– orhigenetic;

– de a face ca testiculul să sintetizeze prioritar testosteron;

– de a menţine structura şi funcţia orhitică;

– intervine numai la nivelul gonadei, în timp ce în spaţiul extragonadal este inactiv.

Clasificarea anomaliilor de sexualizare

Anomalii ale cromozomilor sexuali

s. Klinefelter bărbaţi XX s. Turner disgenezie gonadală mixtă hermafroditism adevărat 46,XX/46,XY Anomalii de diferenţiere gonadală

disgenezie gonadală sindromul absenţei testiculilor Anomalii de diferenţiere sexuală

pseudohermafroditism feminin pseudohermafroditism masculin

Boala canceroasă

Boală genetică a celulelor somatice;

Determinată de modificări specifice ale materialului genetic (mutaţii):

ereditare;

somatice;

induse de viruşi.

1/5 din populaţia globului moare din cauza CR

Este extrem de heterogenă şi polimorfă

Etapele tranziţiei spre celulă tumorala

Imortalizarea

Transformarea

Formarea metastazelor

Protooncogene

Factori de creştere şi receptori pentru factori de creştere

PDGF - factor de creştere (tumori cerebrale, cancer de sân)

erb-B, erb-B2, RET- receptori pentru factorul de creştere epidermal (tumori cerebrale, cancer de sân)

Proteine implicate în căile de semnalizare

Ki-ras activat de receptorii factorilor de creştere (cancer de plămân, colon, pancreas, ovarian), N-ras (leucemii)

Factori de transcripţie ce activează genele de proliferare

c-myc activează genele de stimulare a creşterii (leucemii, cancer de sân, stomac, plămân)

N-myc (tumori cerebrale)

L-myc (cancer de plămân)

Alte tipuri de molecule

Bcl-2 proteina normală blochează apoptoza (limfoame)

Bcl-1 codifică pentru ciclina D1, (cancer de sân, gât, cap)

MDM2 codifică pentru un antagonist al p53 (sarcoame) Gene supresoare de tumori

Proteine citoplasmatice

APC (cancer de colon şi stomac)

DPC4 căile de inhibiţie a proliferării celulare (cancer de pancreas)

NF-1 inhibă proteinele stimulatoare a proliferării (Ras) (leucemii, tumori cerebrale), NF-2 (tumori cerebrale)

Proteine nucleare

MTS1 codifică pentru p16 ce stopează ciclul celular (diverse cancere)

RB codifică pRB, stopează ciclul celular (retinoblastomul, cancer de sân, plămân, vezică urinară)

p53 codifică p53, stopează ciclul celular în G1 şi indice apoptoza (diverse cancere)

WT1 (tumora Wilms)

BRCA1, BRCA2 repararea ADN (cancer de sân, ovarian)

Localizare necunoscută

VHL (cancer de rinichi) Transformarea virală

ADN viral conţine gene capabile să inhibe GST Retrovirusurile conţin oncogene După infecţie celulele permisive sunt lizate După infecţie celulele non-permisive integrează virusul în genomul propriu Doar o parte dintre celulele transformate devin tumorale Majoritatea celulelor infestate cu retrovirusuri devin tumorale După integrare virusul poate inhiba o GST prin:

Inactivarea promotorului Inactivarea polipeptidului Promotorii virali pot activa gene tacite După integrare poate rezulta un polipeptid cancerigen hibrid

De reacţiile imune sunt responsabile:

B limfocitele (din oase – bone) T limfocitele (în timus) macrofagii

Răspunsul imun

Umoral determinat de B-limfocite;

mediat de secreţia unor anticorpi = imunoglobuline.

Celular determinat de T- limfocite;

mediat de producerea TcR. Imunodeficienţa

– Deficienţa limfocitelor B

– Deficienţa limfocitelor T

– Deficienţa combinată (B şi T)

– Deficienţa macrofagelor sau a procesului de fagocitoză

– Deficienţa complementului

– Determină o susceptibilitate crescută faţă de anumiţi agenţi patogeni

– Apariţia infecţiilor severe

– Apariţia tumorilor

Declanşarea proceselor autoimune

Bolile autoimmune

Lipsa toleranţei către antigenii proprii Producerea autoanticorpilor Declanşarea unor reacţii autoimune Ex., bullous pemphigoid, miastenia Grave, unele forme de diabet melitus, lupus erythematosis sistemic, anemia hemolitică autoimună, glomerulonefrita, purpura trombocitopenică autoimună.

Structura anticorpilor

în celule există 106-108 tipuri Ac = Ig. Fiecare Ac reprezintă o imunoglobulină constituită din: – 2 catene polipeptidice identice uşoare L – light

k (60%) λ (40%) – 2 catene identice grele H – heavy.

Fiecare polipeptid are: – capătul N variabil (V)

– capătul C constant (C).

Genele pentru imunoglobuline conţin:

multe gene pentru regiunea variabilă (V), secvenţe de joncţiune (J), secvenţe de divesificare (D) gene pentru regiunea constantă (C).

Tipul de anticorp este determinat de varianta de genă C din catena H.

Există 5 tipuri de gene CH, şi deci 5 clase de anticorpi.

Mecanismele de asigurare a diversităţii anticorpilor

Existenţa mai multor gene codificatoare

Recombinarea somatică Splicing-ul alternativ Alelismul multiplu Excluderea alelică Erori în recombinare Mutaţii somatice Interferonul

Sinteza indusă de agenţi străini Au activitate antivirală nescepecifică, determinând inhibarea sintezei proteinelor virale (nu afectează translaţia ARNm propriu) Activează macrofagele, inhibă proliferarea celulelor canceroase

Imunodeficienţa

Lipsa sau funcţionarea anormală a componentelor sistemului imun Poate fi primară sau secundară Cea primară poate fi ereditară sau dobândită Poate fi: – Deficienţa limfocitelor B

Deficienţa limfocitelor T Bolile autoimune

Lipsa toleranţei către antigenii proprii Producerea autoanticorpilor Declanşarea unor reacţii autoimune Ex., bullous pemphigoid, miastenia Grave, unele forme de diabet melitus, lupus erythematosis sistemic, anemia hemolitică autoimună, glomerulonefrita, purpura trombocitopenică autoimună.