Forme Corecte [PDF]

Zitiervorschau

Corect Greșit Eu am numai trei Am decât 10000 lei. picioare. Nu am decât 10000 lei. Eu sunt Eu sînt, eu sânt

Înger A hotărî Reîntregire Hotărât Hotărând

Ânger A hotărâ Reântregire Hotărît Hotărînd

Fii cuminte! Nu fi fraier! Să fii punctual.

Fi cuminte! Nu fii fraier! Să fi punctual.

Munții noștri

Munții noștrii

Băiatul a cărui carte Fata a cărei carte Băiatul ale cărui cărți Fata ale cărei cărți Băieții a căror carte Fetele a căror carte Băieții ale căror cărți Fetele ale căror cărți

Oricum altcumva

Băiatul al cărui câine Fata al cărei câine Băiatul ai cărui câini Fata ai cărei câini Băieții al căror câine Fetele al căror câine Băieții ai căror câini Fetele ai căror câini Eu creez Tu creezi El creează

Eu crez Tu crezi El crează

creare

creere

Eu creez Eu agreez Eu întemeiez Eu încleiez Fumător inveterat

Eu creiez Eu agreiez Eu întemeez Eu încleez Fumător învederat

Comentarii Ca adverb restrictiv, în construcții afirmative se folosește numai, iar în construcții negative se folosește decât. Fără comentarii. Dacă țineți morțiș să vă împotriviți normelor ortografice curente și să scrieți cum ați învățat, scrieți eu sînt. Eu sânt este greșit după ambele seturi de norme. Se folosește î, nu â, la începutul cuvântului, la sfârșitul cuvântului și în cuvintele formate cu prefix dacă î este prima literă din rădăcină. Participiul și gerunziul verbelor nu fac excepție: dacă participiul se formează cu -ât sau dacă gerunziul se formează cu -ând, folosim â. Pentru imperativul afirmativ (fii cuminte!) și pentru conjunctiv (să fii punctual) n-am argumente, dar așa e :) Imperativul negativ se formează întotdeauna cu nu + infinitivul verbului: nu veni, nu pleca, nu uita. Deci, în cazul lui a fi, avem nu fi fraier! Singurul motiv pentru care s-ar adăuga un al doilea i este articolul hotărât. Dar noștri este adjectiv posesiv și nu se articulează niciodată. „Băiatul pauză pauză cărți”, un subiect drag nouă. Ca principiu de viață, e mult mai bine să vă opriți din vorbire două secunde și să judecați construcția decât să o spuneți cum s-o nimeri. Mai ales când auditoriului îi pasă.: ) Regula de construcție este acordul „în cruce”: al / a / ai / ale se acordă cu obiectul (cartea / cărțile), iar cărui / cărei / căror se acordă cu posesorul (băiatul / fata etc).

Verbul a crea, deși se termină în -ea, nu este un verb de conjugarea a II-a, ci de conjugarea I. Sufixul este -a, iar rădăcina este cre-. Pentru ușurință, conjugați-l ca și pe a lucra, înlocuind lucr- cu cre-. Oriunde a lucra se conjugă cu un e, a crea se conjugă cu doi (eu lucrez – eu creez). Formele crez, crezi, crează există în limba română în cu totul alt context; ele sunt conjugări populare ale verbului a crede. Dacă infinitivul verbului se termină în -ia, (a întemeia, a încleia) atunci litera i apare și la persoana I a timpului prezent, altfel nu (a crea, a agrea). Paronime – vezi definițiile

Corect Adevăr învederat Masculin Eu însumi Tu însuți El însuși Noi înșine Voi înșivă Ei înșiși Feminin Eu însămi Tu însăți Ea însăși Noi însene Voi însevă Ele înseși (însele) Repercusiune Oprobriu Complet

Greșit Adevăr inveterat Oricum altcumva

Repercursiune Oprobiu Complect

Delincvent

Delicvent Delictvent

Piuneză Saxana

Pioneză Sarsana

Crevetă, pl. crevete Crevete, pl. creveți Robinet, pl. robinete

Robinet, pl. robineți

Suport, pl. suporturi Balot, pl. baloturi

Suport, pl. suporți Balot, pl. baloți

Acumulator, pl. acumulatoare Laser, pl. lasere Reactor, pl. reactoare

Acumulator, pl. acumulatori Laser, pl. laseri Reactor, pl. reactori

Festival, pl. festivaluri Jantă, pl. jante

Festival, pl. festivale Jeantă/geantă, pl. jenți/genți Acciză

Acciz, pl. accize

Comentarii Pronume de întărire – vezi DEX.

Vezi definiția. Vezi definiția. DEX-ul menționează complect ca variantă acceptată a lui complet. Totuși, dacă până acum ați folosit complet, vă sugerăm să-l folosiți și în continuare. :) DOOM și DOOM2-ul nu acceptă forma complect. Vezi definiția, care nu are legătură cu delictul. Delicvent este doar o formă acceptată de DEX (dar nu și de DOOM și DOOM2). Vezi definiția. Pioneză este doar o formă acceptată. Vezi definiția. Sarsana este o formă acceptată de DOOM2 și DAR. DOOM2 acceptă și versiunea crevete / creveți. Vezi definiția. Robineți este o formă acceptată de DN. Vezi definiția. Suporți este o formă acceptată de DN. Vezi definiția. Baloți este o formă acceptată de DOOM2. Vezi definiția. Acumulatori este o formă acceptată de DOOM2 și DN. Vezi definiția. Laseri este o formă acceptată de DN. Vezi definiția. Reactori este o formă acceptată de DN. Vezi definiția. Vezi definiția. Vezi definiția. Dicționarele recente (DOOM2) menționează forma acciză.

Corect Grep sau grepfrut sau grape-fruit Ingrediente (pl. lui ingredient) Amândurora (dativul lui amândoi) De asemenea Merită să aștepți Ce-i cu cărțile astea pe masă?

Greșit Oricum altcumva

Vezi definițiile.

Ingredienți

Vezi definiția.

Amândorura

Serviciu Mi-ar plăcea

Servici Mi-ar place

Cartea de pe noptieră

Cartea după noptieră

Vezi definiția. Cum spunem tuturor, nu totorur, la fel spunem și amândurora. Deasemenea nu există în DEX. Verbul a merita nu este reflexiv. Folosirea verbului a fi la plural nu are sens și nu are legătură cu faptul că vorbim despre mai multe cărți. Un exemplu și mai evident este Ce este cu voi aici?, nu Ce sunteți cu voi aici? Servici nu există în DEX. Infinitivul verbului este a plăcea (vezi definiția), iar condițional-optativul se formează cu verbul auxiliar a avea (în acest caz, ar) și cu infinitivul. DEX menționează de pe ca sens impropriu al lui după (sensul 5), dar Gramatica Academiei nu menționează acest lucru. În toate cazurile avem de-a face cu propoziții subordonate: „pe care am citit-o”, „pe care l-am întrebat” etc. În primele două, „pe care” este complement direct, arătând asupra cui se efectuează acțiunea: Pe cine am citit? Pe ea, pe carte. Pe cine am întrebat? Pe el, pe om. Complementul direct este în cazul acuzativ, de aceea este nevoie și de prepoziția pe.

Deasemenea Se merită să aștepți Ce-s cu cărțile astea pe masă?

Cartea pe care am citit- Cartea care am citit-o o Omul care l-am întrebat Omul pe care l-am întrebat Cartea care mi-a plăcut Omul care mi-a răspuns

Optsprezece

Oricum altcumva

Optulea

Oricum altcumva

Mă doare apendicele. Mă dor amigdalele.

Mă doare apendicita. Mă doare amigdalita.

Un copil Doi copii Copiii se joacă

Copii se joacă

Un cobai Doi cobai Cobaii sunt rozătoare

Cobaiii sunt rozătoare

Comentarii

În ultimele două cazuri, „care” este subiect, arătând cine face acțiunea: Cine a plăcut? Cartea. Cine a răspuns? Omul. Subiectul este în cazul nominativ, de aceea nu este nevoie de prepoziția pe. Cartea care am citit-o este o contaminare între cele două construcții și este incorectă. DEX (vezi definiția) nu indică nicio altă variantă acceptată. DEX (vezi definiția) nu indică nicio altă variantă acceptată. Apendicita și amigdalita sunt boli. Ele nu sunt părți ale corpului, deci nu au cum să doară. Mă doare amigdalita este la fel de incorect ca și mă doare durerea de cap. În cele mai multe cazuri, forma de plural articulat a substantivelor masculine se formează prin adăugarea literei i la forma nearticulată. Substantivele care au doi i la plural (copii, ulii, vizitii) capătă trei i în forma articulată (copiii, uliii, vizitiii), iar substantivele care au un singur i la plural (oameni, cobai) capătă doi i în forma articulată (oamenii,

Corect Majoritatea salariaților este mulțumită...

Cel mai bine plătită doctoriță

Greșit Majoritatea salariaților sunt mulțumiți...

Cea mai bine plătită doctoriță

Până număr până la trei Până număr la trei să să plecați de-aici! plecați de-aici! Dă-te la o parte. Dați-vă jos. Nu face asta.

De-te la o parte Dădeți-vă jos. Nu fă asta.

Chiuvetă A avansa De ce râzi? Îmi place cineva

Ghiuvetă A avansa înainte De ce te râzi? Îmi place de cineva

Orar, pl. orare Drajeu, pl. drajeuri Preț mare

Orar, pl. orarii Drajeu, pl. drajee Preț scump

sandviș / sandvici / sanviș Nes (prescurtare de la nescafe) Lubrifiant Președinție

Oricum altcumva Ness Lubrefiant Președenție

Comentarii cobaii). Este pur și simplu vorba despre acordul subiectului cu predicatul. Majoritate este la singular, deci și verbul a fi trebuie pus la singular. Ce-i drept, majoritate este un substantiv colectiv, cu sens de plural, dar forma gramaticală este în continuare cea de singular. Un exemplu și mai elocvent este tineretul merge la mare (nu tineretul merg la mare). Observație: În conformitate cu noua ediție a Gramaticii Academiei, în anumite cazuri acordul prin înțeles este admis, dar nu se specifică explicit cazurile (în cazul acesta ambele variante ar fi acceptabile). Formarea superlativului cu expresia cel mai se referă, în acest caz, la adverbul bine, nu la adjectivul plătită. Doctorița nu este cea mai plătită, ci cea plătită cel mai bine. Și, întrucât adverbele nu au gen, număr sau caz, superlativul se formează implicit cu cel pus la masculin. Se vede mai ușor forma corectă inversînd topica: Doctorița cel mai bine plătită, nu Doctorița *cea mai bine plătită Numărăm (de la unu) până la trei. Probabil prezența primului până creează confuzie, dar este necesar și cel de-al doilea. Fără comentarii. Imperativul negativ se formează cu infinitivul verbului: nu mânca, nu vorbi, nu pleca. Deci, nu face. Vezi definiția. A avansa implică noțiunea de înaintare. A râde este verb intranzitiv, nu reflexiv. Cineva este subiect gramatical, deci trebuie pus în cazul nominativ, fără prepoziția de. Vezi definiția. Vezi definiția. Un produs este scump atunci când prețul său este mare. Preț scump este o struțo-cămilă. DEX (vezi definiția) indică sandviș ca formă corectă, iar celelalte două ca variante acceptate. Vezi definiția. Vezi definiția. Vezi definiția (chiar dacă DN menționează și această variantă). România are președinte, nu „președente”!

Corect

Greșit

Anticameră

Antecameră

Genuflexiune Remarcă, pl. remarce

Genoflexiune Remarcă, pl. remarci

Să aibă parte Abia El/ea se așază Clasa întâi Clasa întâia

Colonel, pl. colonei Sticlă de un litru

Greșeală Până la adânci bătrâneți Ora unu Ora două Ora douăsprezece Ora douăzeci și unu Ora douăzeci și două Am luat un pix de la ei și li l-am dat înapoi Obstetrică Nu există așa ceva Liniște! Să se audă musca! Cu surle și tobe

Datorită publicului și încurajărilor acestuia... Calmar

Comentarii A nu se confunda cu adjectivul prezidențial, care provine din fr. présidentiel. Vezi definiția. O ediție veche a Dicționarului de neologisme acceptă totuși și antecameră ca variantă. Vezi definiția. Vezi definiția.

Obs.: Remarci este o formă acceptată de curînd de DOOM2. Să aibe parte Vezi definiția (mai ales cea din Dicționarul ortografic). Abea Vezi definiția. El/ea se așează Vezi definiția. Clasa a-ntâia Până nu demult, singura construcție corectă era Clasa întâi. DOOM2 permite, spre deosebire de lucrările normative anterioare, și construcții de tipul Clasa întâia. Colonel, pl. coloneli Vezi definiția. Sticlă de un kilogram Volumul se măsoară în litri. Dacă umplem o sticlă de un litru cu mercur, ea va cântări peste 13 kilograme, iar dacă o umplem cu ulei de floarea soarelui, ea va cântări numai 920 de grame! Deci „sticlă de un kilogram” nu are sens. Greșală La fel ca și repezeală, umezeală (nu repezală, umezală). Până la adânci bătrânețe Adânci este la plural, deci și bătrâneți trebuie pus la plural. Ora una Este greșit argumentul că aici s-ar face acordul cu Ora doi oră. Se folosește pur și simplu din motive de tradiție: Ora doisprezece pe vremuri se folosea (un) ceas/ (două) ceasuri nu Ora douăzeci și una oră. Între timp ceas s-a schimbat cu oră, însă Ora douăzeci și doi structura s-a păstrat. Am luat un pix de la ei și i Deoarece am dat pixul înapoi mai multor persoane, l-am dat înapoi corect este ...li l-am dat... Obstretică Vezi definiția. Nu se există așa ceva Folosirea unei forme reflexive *a se exista este incorectă. Liniște! Să nu se audă Daca musca nu se aude, probabil e gălăgie. Dacă musca! țineți neapărat să folosiți negația, spuneți: Liniște! Să nu se audă nici musca! Cu surle și trâmbițe Surla și trâmbița sunt amândouă instrumente de suflat. O paradă militară are atât instrumente de suflat, cât și de percuție. Datorită publicului și a După datorită se folosește dativul. Articolul posesiv încurajărilor acestuia... a (al, ai, ale) este specific genitivului, deci nu are ce căuta aici. Calamar Vezi definiția (chiar dacă este menționat în DER).

Corect ... la toate nivelurile ...

Greșit ... la toate nivelele ...

Multe din marile descoperiri au fost făcute fortuit. celălalt cartea anului acestuia

Era crispat și zâmbea fortuit.

El se înșală.

El se înșeală.

Vrea să (te) înșele.

Vrea să (te) înșale.

Eu crăp (de râs, de ciudă). Tu crăpi (de râs, de ciudă). Când am venit la tine, tu plecaseși deja.

Eu crap (de râs, de ciudă). Tu crapi (de râs, de ciudă). Când am venit la tine, tu Forma verbului la indicativ, mai mult ca perfect, plecasei deja. persoana a II-a, singular se construiește cu terminația -seși, nu -sei: plecaseși, plăcuseși, merseseși, coborâseși, iubiseși. Ne-am văzut doar odată O dată se scrie despărțit numai când indică în ultimul an. enumerarea (o dată, de două ori). Când are unul din A fost o dată ca sensurile „cândva”, „concomitent”, „deodată”, se niciodată... scrie legat, fiind adverb. Vezi definiția. O dată cu Ana, a venit și Barbu. Era vesel și o dată s-a întristat.

Ne-am văzut doar o dată în ultimul an. A fost odată ca niciodată... (cândva) Odată cu Ana, a venit și Barbu. (concomitent) Era vesel și odată s-a întristat. (deodată) Să cereți voie înainte să plecați. Nu trageți! Cere-ți drepturile tale. Trage-ți pătura pe tine. Aș veni și eu cu voi. Cât am putut dormi!

A fost învestit în funcția de ... Câine surd la vânătoare. A da sfară/șfară în țară Condițiile optime O listă completă

celălant cartea anului acesta

Comentarii Vezi definiția. Folosim pluralul nivele numai pentru nivelul ca instrument (sensul 2 din DEX '98). Fortuit înseamnă „neprevăzut, inopinat, întâmplător”, nu „forțat”. Vezi definiția. Adjectivul pronominal demonstrativ se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat. Vezi definiția. Forma înșale este valabilă doar pentru „a pune șaua pe...”. Vezi definiția.

Să cere-ți voie înainte să plecați. Nu trage-ți! Cereți drepturile tale. Trageți pătura pe tine.

Ți se desparte prin cratimă atunci când are rol de pronume, fiind forma prescurtată a lui îți: cere-ți (tu, ție, drepturile tale), trage-ți (tu, ție, pătura pe tine). Când indică desinența de plural, persoana a II-a a verbelor, ți se scrie desigur lipit de verb: voi cereți, voi trageți. Aș venii și eu cu voi. Infinitivul verbului nu are nevoie de un i în plus. În Cât am putut dormii! primul caz, verbul este la modul condițional-optativ, care se construiește întotdeauna cu forma de infinitiv a verbului. În al doilea caz, verbul este chiar la infinitiv. A fost investit în funcția investit înseamnă folosit într-o afacere, plasat (se de ... referă la capital). Câine sur la vânătoare. Expresia are sensul: „pe nepregătite”, iar culoarea (sur) nu are niciun efect asupra performanțelor câinelui la vânătoare... A da sfoară în țară Vezi definiția. Condițiile cele mai optime

Adjectivele care la origine sunt comparative și superlative: exterior, interior, superior, inferior,

Corect

Din cauza vremii urâte, n-am mai mers la munte. Întreprinde, întreprindere, întreprinzător... Risc să dau un pronostic... Riști să-l înfrunți pe șef? Antidrog Nerespectuos Răspoimâine Le-am mulțumit celor care m-au ajutat.

Greșit O listă foarte completă

Comentarii optim, excelent sau cele care exprimă, prin sensul lor, superlativul: ultrasensibil, splendid, perfect nu formează grade de comparație.

De asemenea nu formează grade de comparatie nici adjectivele care exprimă o însușire absolută: pozitiv, negativ, complet, mort, viu, principal, gravidă, mijlociu, prim etc. Din cauza la vremea „Din cauza” este o locuțiune prepozițională care cere urâtă, n-am mai mers la întotdeauna cazul genitiv. munte. Intreprinde, intreprindere, Toate cuvintele din această familie se scriu (și se intreprinzător... pronunță) doar cu î, nu cu i. Mă risc să dau un pronostic... Te riști să-l înfrunți pe șef? Anti-drog Ne-respectuos Răs-poimâine Le-am mulțumim la cei care m-au ajutat.

I-am mulțumit unuia I-am mulțumit la unu dintre cei care m-au dintre cei care m-au ajutat. ajutat. Le-am mulțumit la trei dintre cei care m-au ajutat.

Chiar dacă unele dicționare menționează că risca este și reflexiv, aceste forme sunt învechite și nerecomandate. În general, în limba română, prefixele se scriu lipite de cuvântul care le urmează și nu se despart prin cratimă. Celor, unuia, la trei, la asemenea/astfel de oameni sunt complemente indirecte. Ele răspund la întrebarea „cui i-am mulțumit?” (celor etc.), nu la întrebarea „la cine i-am mulțumit?” (la cei etc.). Acest gen de complement indirect stă întotdeauna în cazul dativ (celui etc.). Varianta la cei nu este propriu-zis o greșeală, ci mai curând un stil de vorbire neîngrijită sau o formă populară. Limba literară acceptă construcția cu prepoziția la numai când complementul indirect este exprimat printr-un numeral invariabil (de exemplu trei) sau are ca determinant un adjectiv invariabil (de exemplu asemenea, astfel).

Le-am mulțumit la asemenea/astfel de oameni pentru ajutorul dat. Abrogarea legii Abrogarea legii adoptată Când un atribut este exprimat prin adjectiv (provenit adoptate acum un an acum un an din participiul verbului a adopta, în acest caz), adjectivul se acordă întotdeauna în gen, număr și caz cu substantivul pe care îl determină. În acest caz, legii este în cazul genitiv, deci și adoptate trebuie declinat în cazul genitiv. Corect este așadar legea adoptată, dar legii adoptate. Nu mai știu ce să cred. Numai știu ce să cred. Numai se scrie într-un cuvânt când are sensul de Numai tu știi ce s-a Nu mai tu știi ce s-a „doar”. Când arată încetarea unei acțiuni, nu mai se întâmplat. întâmplat. scrie separat. Mostră (cu sensul de Monstră Vezi definiția. eșantion, probă) A împodobi A înpodobi Înainte de b sau p se pune aproape întotdeauna A împroșca A înproșca consoana m, nu n. Fac excepție cuvintele compuse A se îmbuiba A se înbuiba (sânpetru, nonprofit) și cuvintele împrumutate literal A îmbiba A înbiba din alte limbi (hornpipe).

Corect Ouăle sunt proaspete. Încondeierea ouălor este o tradiție frumoasă. Tontălău Plouă încontinuu (incontinuu). România este în continuu progres.

Greșit Comentarii Ouălele sunt proaspete. Vezi definiția (click pe „declinări” pentru a vedea Încondeierea ouălelor este lista completă a declinărilor). o tradiție frumoasă. Tăntălău Plouă în continuu. România este încontinuu progres.

Vezi definiția (provine din tont). Încontinuu se scrie într-un cuvânt atunci când are valoare de adverb (echivalent cu mereu, întruna) și despărțit atunci când avem prepoziția în și adjectivul continuu. Incontinuu este echivalent cu încontinuu; a nu se confunda cu discontinuu (confuzie care ar putea fi generată de alte perechi de antonime formate cu prefixul in: consecvent – inconsecvent, constant – inconstant, etc.). Statele Unite ale Statele Unite ale Americii Trebuie făcut acordul în număr între subiect și Americii sunt o țară este o țară mare și predicat. De remarcat că și atunci cînd se folosește mare și puternică. puternică. prescurtarea SUA trebuie folosit pluralul! O sumă de calități Un summum de calități Vezi definiția. Ascultă muzică la Ascultă muzică la La maximum este o locuțiune adverbială (vezi maximum/minimum. maxim/minim. definiția). Maximum de profit cu Maxim de profit cu un Doar maxim este adjectiv. Ca substantiv însă, un minim efort. minimum efort. maximum este sinonim cu maxim (vezi definiția). Codrii înverziți sunt Oricum altfel Substantivele masculine au, la forma de plural frumoși. articulat cu articol hotărât, doi i (sau trei, în cazul Înverziții codri cuvintelor ca uliii, vizitiii, copiii). Când există un freamătă. adjectiv antepus substantivului, el preia accentul: Pantalonii albaștri scodrii înverziți, dar înverziții codri. În sintagma au rupt. niște parametri importanți, articolul este nehotărât Am discutat despre (niște), așadar toate cuvintele se scriu cu un singur i. niște parametri importanți. Parametrii cei mai importanți au fost discutați. 1) N-are niciun chef să N-are nici un chef să facă Exemplele redate aici sunt preluate din fișierul Ce facă ce i se cere. ce i se cere. este nou în DOOM, aflat pe site-ul 2) Nu e nici naiv și nici Nu e nici naiv și niciun http://www.academiaromana.ro/. un om neștiutor. om neștiutor. În exemplul 1) avem un adjectiv pronominal negativ, 3) Mă confundați, eu Mă confundați, eu nu am care, conform DOOM2, se scrie într-un singur nu am nici un frate, niciun frate, nici mai cuvânt. nici mai mulți. mulți. În 2) nici este adverb, iar un articol. 4) N-a venit niciunul. N-a venit nici unul. În 3) nici este conjuncție, iar un numeral. 5) Nu-mi place nici Nu-mi place niciunul, În 4) avem un pronume negativ, scris într-un cuvânt, unul, nici celălalt. nici celălalt. conform DOOM2. 6) N-are nici (măcar) În 5) nici este conjuncție, iar unul este pronume un prieten. nehotărât. În 6) posibilitatea intercalării adverbului măcar între nici și un este un test util pentru a scrie separat cele două cuvinte. Neptun orbitează în Neptun orbitează Verbul a orbita este intranzitiv, deci un corp nu jurul Soarelui. Soarele. orbitează alt corp, ci în jurul altui corp.

Lecţia 2 Grafia Câţi „i”?  „noştrii, voştrii” Unde sunt tinerii noştrii?  De ce nu e corect?   Adjectivul posesiv de persoana I plural are forma de singular nostru.  Pentru a obţine forma de plural, adăugăm desinenţa „-i”, pentru că al doilea „i” ar fi articolul, care nu se poate ataşa adjectivelor pronominale.                                        greşit                                                                corect                       Unde sunt tinerii noştrii?                                            Unde sunt tinerii noştri?                       Părinţii voştrii sunt sănătoşi.                                     Părinţii voştri sunt sănătoşi.                       Suntem mândrii de rezultate.                                    Suntem mândri de rezultate.                      O situaţie în care adjectivul mândrii se scrie cu doi „i” este cea în care adjectivul precedă un substantiv, preluând de la acesta articolul:  Mândrii sportivi câştigau medalii. În acest caz, primul „i” este desinenţa de plural, iar al doilea, articolul hotărât.                      Membru. Obţinem forma de plural adăugând desinenţa -i (membri). Dacă avem nevoie de forma de plural articulată, trebuie să adăugăm încă un -i (membrii)                      Suntem membri ai acestui grup.  sau   Suntem membrii acestui grup.                      De cele mai multe ori, greşeala este provocată şi de faptul că formele cu un „i” şi cu doi „i” se pronunţă la fel. „copii săi” De ce nu e corect? Forma de singular a substantivului din exemplul nostru este copil. Deci primul „i” face parte din rădăcina cuvântului. Prin adăugarea celui de-al doilea „i”, obţinem forma de plural, nearticulată, a substantivului. Al treilea „i” reprezintă articolul hotărât, care ar fi trebuit să fie prezent şi în structura substantivului din exemplul de mai sus.                                                      Forma corectă este  copiii săi Problema scrierii cu un „i” sau doi „i” apare şi la infinitivul unor  verbe de conjugarea a IV-a (sau la alte moduri şi timpuri care îl conţin).  Apar greşeli ca în următoarele enunţuri:                                  greşit                                                              corect                      Nu pot citii atât de mult.                                        Nu pot citi atât de mult                      Vei ştii când vine.                                                 Vei şti când vine.                      M-aş întâlnii cu el.                                                M-aş întâlni cu el.                                                                    Cratima „ma lovit” Cratima trebuie să lege două cuvinte: pronumele personal în acuzativ, forma neaccentuată mă şi verbul auxiliar a, indicând şi căderea vocalei finale a pronumelui (m-a lovit).

„mini-vacanţă” De cele mai multe ori, prefixele şi prefixoidele (care sunt nişte prefixe mai bogate ca sesns şi mai „lungi”) – a-, dez-, maxi-, mini-, ne-, non-, post-, pre-, pseudo-, super-, supra-, ultra- etc. – nu se despart prin cratimă de cuvântul bază. Trebuie să fim atenţi la scrierea cuvintelor care-l conţin pe ex- (ex-ministru, ex-preşedinte), care constituie o excepţie, scriindu-se cu cratimă.                                     greşit                                                  corect                           mini-vacanţă                                              minivacanţă                           media multi-anuală                                     multianuală                                                  multi-media                                                 multimedia                           post-comunist                                            postcomunist Adverbele compuse (azi-dimineaţă, după-amiază, ieri-seară, poimâine-noapte etc.) se scriu cu cratimă.                                    greşit                                                    corect                              azi dimineaţă                                         azi-dimineaţă

Lecţia 4                                               Morfologia                    greşit                                                          corect          la sursa neregulei                                         la sursa neregulii          împotriva pâinei albe                                    împotriva pâinii albe         De ce nu este corect? Substantivele feminine au la genitiv-dativ singular nearticulat aceeaşi desinenţă cu cea de nominativ plural (unei după-amieze – două după-amieze). La această desinenţă, pentru forma articulată de genitiv-dativ, se adaugă articolul hotărât: după-amiezei.         îşi trăiesc anii bătrâneţei                                      îşi trăiesc anii bătrâneţii         familia sorei                                                         familia surorii         terenurile Grădinei Zoologice                                 terenurile Grădinii Zoologice         centrul pieţii din oraş                                            centrul pieţei din oraş         S-au deschis patinoarurile.                                  S-au deschis patinoarele. Care este forma corectă? Unele substantive neutre, cum sunt caiet, creion, măr, scaun etc., primesc la plural desinenţa „e”, altele, desinenţa „uri” – laptop, pat, stilou etc. – , iar un număr mai mic de substantive neutre oscilează între cele două desinenţe: piedestal – piedestaluri/piedestale, nivel – niveluri/nivele etc.         aceste semnuri                                                   acetse semne         produsuri naturale                                              produse naturale                abţibilde                                                             abţibilduri         azile                                                                   aziluri        Acceptă invitaţia lui Mădălina.                            Acceptă invitaţia Mădălinei.

De ce nu este corect? În exemplul de mai sus, substantivul Mădălina este în cazul genitiv, iar forma sa corectă de genitiv este Mădălinei. Articolul proclitic lui se foloseşte înaintea numelor de persoane de genul masculin (lui Andrei, lui Mircea etc.), ca şi înaintea numelor de persoane terminate în consoană (lui Carmen) sau în vocalele „o”, „i” (lui Teo, lui Mari). Cea mai mare parte a substantivelor propii nume de persoane de genul feminin se termină în „a” şi exprimă cazurile genitiv şi dativ prin desinenţe specifice: „-ei” sau „-`i” (Mariei, Ancăi).                                                    „Dragele” adjective             dragele mele                                                      dragile mele De ce nu este corect? Adjectivul drag este variabil, cu trei forme flexionare: la singular, drag, dragă şi o formă comună de feminin şi masculin plural – dragi. Forma de vocativ, genul feminin, numărul plural este dragi (dragi colege) sau, când adjectivul este substantivat, dragile (dragile mele) ori dragilor (dragilor, mă bucur că vă văd).             Care sunt ultimile noutăţi?                                Care sunt ultimele noutăţi? De ce nu e corect? Adjectivul ultim are patru forme flexionare, în funcţie de număr şi gen: ultim, ultimă, ultimi, ultime. Deci la masculin plural, forma este ultimi, iar la feminin plural, forma corectă este ultime.              aspectul vechei ctitorii                                      aspectul vechii ctitorii De ce nu e corect? La genitiv-dativ, genul feminin, numărul singular, adjectivele au aceeaşi desinenţă cu cea de nominativ plural. Adjectivul veche are la plural forma vechi, iar forma de genitiv-dativ articulat este vechii (al doilea „i” este articolul hotărât enclitic, pe care adjectivul antepus îl preia de la substantivul ctitorie.            aşteptarea marei finale                                    aşteptarea marii finale    Notă: aceste lecţii sunt în acord cu Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan

– Al. Rosetti”,  Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Consiliul Naţional al Audiovizualului. Prin editarea unei gramatici informaţionale, nu se doreşte blamarea jurnaliştilor, ci doar o metodă pentru a construi un discurs coerent şi corect.

Lecţia 5 „Mi-ar place” să fie mai simple verbele „vroiam” Gresit

Corect

Vroiam să vă întreb nişte lucruri interesante. Voiam să vă întreb nişte lucruri interesante. De ce nu este corect? La modul indicativ, timpul imperfect, forma corectă a verbului a voi este fără „r”. Formele cu „r” apar prin contaminare cu verbul sinonim a vrea, conjugat astfel: vream, vreai etc. De cele mai multe ori, vorbitorii folosesc formele greşite.

Gresit Corect vroiam voiam vroiai voiai vroia

voia

vroiaţi voiaţi vroiau voiau În limba română, la imperfect se foloseşte verbul a voi, dar la prezent, verbul a vrea: vreau, vrei, vrea etc. Formele verbului a voi sunt învechite la prezent: voiesc, voieşti, voieşte etc. Gresit

Corect

Vroiau să meargă la spectacol.

Voiau să meargă la spectacol.

Ce mai vroiaţi să spuneţi?

Ce mai voiaţi să spuneţi?

Dispunea cum vroia de libertatea dată. Dispunea cum voia de libertatea dată. „să aibe” Gresit

Corect

Trebuie să aibe două intrări. Trebuie să aibă două intrări. Sunt obligate să aibe…

Sunt obligate să aibă…

Sper să aibe o zi frumoasă. Sper să aibă o zi frumoasă. De ce nu e corect? Forma de conjunctiv a verbului a avea este, pentru persoana a III-a singular şi plural, să aibă. „mi-ar place” Gresit

Corect

Ce ţi-ar place să prezinţi? Ce ţi-ar plăcea să prezinţi? De ce nu e corect? Modul condiţional-optativ se formează cu verbul auxiliar a avea şi cu forma de infinitiv a verbului conjugat. Verbul din exemplul de mai sus are la infinitiv forma a plăcea (este de conjugarea a II-a), nu a place. Gresit

Corect

Nu v-ar displace să veniţi la noi.

Nu v-ar displăcea să veniţi la noi.

Vor apare tentaţii noi.

Vor apărea tentaţii noi.

Înţeleptul poate prevede ce va urma. Înţeleptul poate prevedea ce va urma. „trebuiesc” Gresit

Corect

Îţi trebuiesc foarte multe date concrete. Îţi trebuie foarte multe date concrete. De ce nu e crect?

La modul indicativ, timpul prezent, verbul a trebui are formă unică – trebuie. Greşeala se poate explica prin influenţa formei de conjunctiv a verbului, care se conjugă cu sufixul menţionat: s-ar putea să ne trebuiască mai multe date concrete. „copie” Gresit

Corect

A început s-o copie pe Madonna. A început s-o copieze pe Madonna. De ce nu e corect? Când conjugăm verbe ca a bănui sau a copia, observăm, la modurile indicativ şi conjunctiv prezent, persoanele I, a II-a singular şi a III-a singular şi plural, prezenţa sufixelor „-esc” şi „-ez”. Aceste sufixe sunt supuse unor modificări în funcţie de persoana verbului: corect (eu, ei) bănuiesc                                      (eu) copiez (tu) bănuieşti                                           (tu) copiezi (el) bănuieşte                                           (el, ei) copiază (eu) să bănuiesc                                      (eu) să copiez (tu) să bănuieşti                                       (tu) să copiezi (el, ei) să bănuiască                                (el, ei) să copieze Gresit

Corect

Creşterea economică încetinează.

Creşterea economică încetineşte.

Exact atunci începusem să jucăm mai bine. Exact atunci începuserăm să jucăm mai bine. Abia ne cunoscusem.

Abia ne cunoscuserăm.

Ne fixasem ora de întâlnire.

Ne fixaserăm ora de întâlnire.

Auzisei de el?

Auziseşi de el?

Obţinusei mai mult de cât te aşteptai.

Obţinuseşi mai mult de cât te aşteptai.

Făceţi-mă să înţeleg!

Faceţi-mă să înţeleg!

Nu mai zi de-astea!

Nu mai zice de-astea!

Lecţia 6                                 Sintaxă Greşit: Aceasta e şansa care ţi-o dau acum.                   De ce nu e corect? Pronumele relativ care cu funcţia sintactică de complement direct trebuie să fie însoţit  de prepoziţia pe.  Corect: Aceasta e şansa pe care ţi-o dau acum Greşit:  Care este stilul care-l abordezi?                        

Corect: Care este stilul pe care-l abordezi?    Greşit:  Ajutorul care l-a dat mass-media  acestei familii…                                          Corect: Ajutorul pe care l-a dat mass-media acestei familii…     Greşit:  Am avut succes cu prima mea carte care am scris-o.                            Corect: Am avut succes cu prima mea carte pe care am scris-o.                       Sunt cazuri când pronumele relativ care cu funcţia de complement direct este utilizat fără prepoziţia pe.                              Acesta este sportivul care cred că va câştiga.                              Ea este prietena care a ajutat-o pe mama.                                    Dezacordul pronumelui care   Greştie: Avem o economie după urma căruia o ducem bine.                       Corect:   Avem o economie după urma căreia o ducem bine.                                                            Primul exemplu conţine o greşeală – dezacordul pronumelui care. Ar fi trebuit să se folosească acest pronume la feminin, acordat cu substantivul economie, la care se referă pronumele, ca în cel de-al doilea exemplu.                              Dezacordul dintre subiect şi predicat   Greşit:  Gala Premiilor Nobel au loc în Norvegia.        Corect: Gala Premiilor Nobel are loc în Norvegia.      Primul exemplu este incorect deoarece conţine un evident dezacord între subiect şi predicat. Corect este ca verbul cu funcţie de predicat să fie la singular, pentru că subiectul (gala) este la singular. Verbul cu funcţie de predicat se acordă cu subiectul în număr (şi persoană, dacă subiectul este pronume personal, exprimat sau nu), iar numele predicativ (exprimat prin adjectiv) se acordă cu subiectul în gen şi număr. În limba vorbită (dar nu numai) se fac destul de frecvent dezacorduri între subiect şi predicat, din diverse cauze. Există mai multe tipuri de dezacorduri. 

  Acordul prin atracţie cu alt element din propoziţie:

Greşit: Numărul imigranţilor est-europeni care vin în Marea Britanie sunt la cel mai scăzut nivel…   În această frază, subiectul din propoziţia principală este substantivul numărul, iar imigranţilor este un atribut genitival subordonat substantivului numărul. Predicatul ar fi trebuit să fie la singular, la fel ca substantivul numărul, dar a fost utilizat greşit cu atributul imigranţilor, care era mai aproape de predicat.

Corect: Numărul imigranţilor est-europeni care vin în Marea Britanie este la cel mai scăzut nivel… Acest tip de greşeală, în care acordul se face cu alt element din cauza apropierii sale în enunţ, este cunoscut sub numele de acord prin atracţie. 

  Acordul după înţeles, la plural, deşi subiectul este exprimat printr-un substantiv cu formă de singular:

Greşit: Presa străină vin pe litoral, la Festivalul Estival…   Corect: Presa străină vine pe litoral, la Festivalul Estival… Substantivul care are funcţia de subiect (presa) are un înţeles colectiv, referindu-se la mai multe persoane (cei care lucrează în presă). Cu toate acestea, verbul predicat trebuie utilizat la singular, deoarece substantivul presa, este la singular. 

  Acordul la singular cu un subiect multiplu, format prin coordonare.  Corect este ca verbul să fie utilizat la plural:

Greşit: Materialul din care a fost construit etajul şi podul, nu îndeplineşte standardele necesare.   Corect: Materialul din care au fost construite etajul şi podul, nu îndeplineşte standardele necesare.   

  Acordul greşit la plural cu un fals subiect multiplu: verbul este pus în mod greşit la plural, deoarece un alt component al propoziţiei este interpretat de vorbitor ca fiind parte a subiectului, considerat multiplu:

 Greşit: La spectacol au venit şi fiul artistei, Andrei Gheorghe, însoţit de logotnica acestuia, Diana Cristea şi de prietenii lor. Corect: La spectacol a venit şi fiul artistei, Andrei Gheorghe, însoţit de logotnica acestuia, Diana Cristea şi de prietenii lor. În această propoziţie, subiectul este substantivul fiul, iar substantivele mama şi prietenii sunt subordonate adjectivului participial însoţit. Propoziţia nu are subiect multiplu, ci simplu. Lecţia 7                                Dezacorduri

„douăzeci şi una de puncte” fiind nominalizat de douăzeci şi unu de ori peste doisprezece mii de oameni  Aceste exemple sunt greşite, corect ar fi fost: fiind nominalizat de douăzeci şi una de ori peste douăsprezece mii de oameni   De ce nu e corect? Numeralul cu valoare adjectivală (subordonat unui substantiv) trebuie să se acorde cu substantivul determinat în gen, număr şi caz. În primul exemplu de mai sus, este corect douăzeci şi una, pentru că substantivul ori este de genul feminin (compară cu prima oară, de două ori). La fel este corect să se spună douăsprezece mii, pentru că substantivul mii din componenţa numeralului compus este de genul feminin (o mie, două mii). Aşa cum nu spune nimeni doi mii, nu este corect să se spună nici doisprezece mii. În cele două exemple de mai sus, a fost folosit greşit masculinul în locul femininului. Uneori se întâmplă invers, la acordul cu substantive neutere al numeralelor compuse cu unu/una (situate pe ultimul loc în compus): se spune douăzeci şi una de puncte, în loc de douăzeci şi unu de puncte, cum este corect. “ora doisprezece” Este greşit să se spună ora doisprezece, aşa cum este greşit să se spună ora doi. După substantivul ora (de genul feminin), numeralele 2, 12 şi 22 trebuie folosite la feminin: ora două ora douăsprezece ora douăzeci şi două   Numerele 1 şi 21, în acelaşi context, se folosesc la forma de masculin: ora unu ora douăzeci şi unu   “însăşi materialele” Acest exemplu este greşit pentru că nu s-a făcut acordul corect între adjectivul pronominal de întărire şi substantiv. Corect ar fi fost: înseşi materialele Adjectivul pronominal de întărire se acordă cu substantivul determinat în gen, număr şi caz: Nominativ,  acuzativ băiatul însuşi băieţii înşişi fata însăşi fetele înseşi/însele

 Genitiv,  dativ băiatului însuşi băieţilor înşişi fetei înseşi fetelor înseşi/însele

  Dacă adjectivul pronominal de întărire stă după un pronume personal, se accordă cu acesta şi în persoană:                      Nominativ,  acuzativ Masculine Feminin eu însumi eu însămi tu însuţi tu însăţi el însuţi ea însăşi

                            Genitiv,  dativ Masculin Feminin mie însumi mie însemi ţie însuţi ţie înseţi lui însuşi ei înseşi

       

noi înşine voi înşivă ei înşişi  

noi însene voi însevă ele înseşi/însele  

nouă înşine vouă înşivă lor înşişi   

nouă însene vouă însevă lor înseşi/însele  

  “una din avantajele” greşit  

una dintre capetele de afiş ale teatrului românesc asta e una din avantajele acestei metode

  Regula de acord al pronumelui care se referă la substantive de genul neutru este următoarea: a)   dacă pronumele este la singular, se foloseşte forma de masculin; b)   dacă pronumele este la plural, se foloseşte forma de feminin. Prin urmare, corect ar fi fost: corect  

unul dintre capetele de afiş ale teatrului românesc ăsta e unul dintre avantajele acestei metode

  “transfer firesc a unor jucători valoroşi” greşit corect

cu ajutorul computerului şi a instrumentelor de aici cu ajutorul computerului şi al instrumentelor de aici

  Substantivele în genitiv sunt precedate de articolul al, a, ai, ale în anumite situaţii. Articolul acesta este variabil, el se acordă cu regentul substantivului în genitiv: minişitrii de Externe ai Uniunii Europene – articolul care precedă substantivul Uniunii are forma ai, deci este la masculin plural, deoarece se accordă cu substantivul miniştrii, de genul masculin, numărul plural (miniştrii sunt ai Uniunii). Unii vorbitori greşesc însă, neacordând acest articol în două tipuri de situaţii: a)   Îl folosesc invariabil, sub forma a, în toate contextele: greşit corect greşit corect

un lung şir de victorii a omului asupra timpului un lung şir de victorii ale omului asupra timpului La nivelul farmaciilor sau a medicilor de familie La nivelul farmaciilor sau al medicilor de familie

  b)   Îl acordă cu alt substantiv din propoziţie: greşit corect greşit

Nu există o ierarhie ale variaţiilor de limbă germană în Elveţia. Nu există o ierarhie a variaţiilor de limbă germană în Elveţia. …pe tema referendumului pentru votul uninominal şi al alegerilor europarlamentare

       

corect

…pe tema referendumului pentru votul uninominal şi a alegerilor europarlamentare

  Înaintea numeralelor cardinale, se foloseşte întotdeauna prepoziţia a (care nu îşi schimbă forma), nu articolul genitival: locuitorii a trei oraşe cărţile a două fete

Lecţia de limba română (8)                                 Lecţia 8                        Alte dezacorduri “instituţii noi create”   De ce nu este corect? Cuvântul nou poate fi adjectiv (emisiuni noi) sau adverb (o emisiune nou creată). Atunci când nou stă înaintea unui adjectiv participial (precum creată), este adverb şi are forma invariabilă nou (nu se acordă). Este corect: instituţii nou create   greşit   corect  

despre noii veniţi în Liga I Se pare că noile venite nu sunt înregistrate despre nou-veniţii în Liga I Se pare că nou-venitele nu sunt înregistrate

  “cea mai greu încercat`” provincia chineză cea mai grav afectată   De ce nu este corect? In acest exemplu, elemental cel face parte din structura gradului de comparaţie/intensitate superlativ relative (cel mai) al adverbului grav. Grav este, în această situaţie, adverb pentru că determină un verb la participiu, devenit adjectiv. Adverbul (provenit uneori din forma de masculin singular a adjectivului corespunzător) este o parte de vorbire invariabilă, al cărei superlativ se construieşte întotdeauna cu cel mai. Corect: provincia chineză cel mai grav afectată   Verbele a merita şi a risca, nu se folosesc cu pronume reflexiv, în vorbirea îngrijită.

greşit   corect  

Se merită să faci această investiţie Sunt şanse mari să pierd, dar mă risc. Merită să faci această investiţie Sunt şanse mari să pierd, dar risc.

  atât …, cât şi… Atât…, cât şi formează o pereche sau, altfel spus, sunt elemente corelative (ceea ce înseamnă că trebuie să apară împreună, când sunt folosite pentru coordonare). Exemplu: greşit corect sau

Fetiţa are o mătuşă, cât şi alte rude care doresc să aibă grijă de ea. Fetiţa are atât o mătuşă, cât şi alte rude care doresc să aibă grijă de ea. Fetiţa are o mătuşă, precum şi/ca şi/dar şi alte rude care doresc să aibă grijă de ea.

  “decât în partea de sud-est va mai ploua” greşit

Am obţinut decât faptul că nu vor să comenteze.

  De ce nu e corect? Adverbul decât (sinonim cu numai, doar) se foloseşte numai într-un enunţ în care verbul este la forma negativă. Corect ar fi fost: Nu am obţinut decât faptul că nu vor să comenteze. Am obţinut numai/doar faptul că nu vor să comenteze.                                         Greşeli de utilizare a prepoziţiilor Enunţuri întâlnite: s-a limitat doar în a întocmi acest raport trăiesc după o zi pe alta un trecut ce v-a introdus, de fragedă pruncie, cum s-ar spune, în tema politică Obama a obţinut votul a 91 procente   Acestea conţin greşeli de utilizare a prepoziţiilor. S-a folosit o prepoziţie în locul alteia sau s-a omis o prepoziţie. Corect ar fi fost să se spună: s-a limitat doar la a întocmi acest raport trăiesc de pe o zi pe alta un trecut ce v-a introdus, din fragedă pruncie, cum s-ar spune, în tema politică

Obama a obţinut votul a 91 de procente Prepoziţia datorită (ca şi mulţumită, graţie) impune substantivului următor cazul dativ. Exemplu: greşit corect

datorită agilităţii sale şi a rezistenţei şasiului datorită agilităţii sale şi rezistenţei şasiului

  “ca şi contribuabil, ca şi ghid” greşit  

eu, ca şi contribuabil, vin şi spun agenţia de turism la care lucrează ca şi ghid

  corect  

eu, în calitate de contribuabil, vin şi spun agenţia de turism la care lucrează ca ghid

  De ce nu e corect? Şi se poate alătura lui ca numai în cazul în care acesta este folosit pentru a exprima comparaţia (A luat aceeaşi notă la teză ca şi mine), nu pentru a arăta calitatea sau relaţia (Ca şi turist, am vizitat multe locuri exotice, Ca şi comportament, Ion e un băiat ciudat). În cazul în care vrem să evităm o cacofonie, apelăm la alte mijloace, în funcţie de context: în calitate de (În calitate de coleg, îţi spun că nu ai dreptate), drept (A fost desemnat drept campion european la box), fiind (A fost considerat ca fiind cel mai bun) sau chiar omiterea lui ca (A fost ales conducător) etc. “eu aş vrea ca să scoateţi” greţit

dacă vreţi ca să vă înscrieţi

  De ce nu e corect? Ca să trebuie folosit numai pentru a introduce o propoziţie subordonată circumstanţială de scop (finală). În cazul tuturor celorlalte subordonate (completive – directă, indirectă etc. -, subiectivă, predicativă), conjuncţia să nu trebuie înlocuită prin ca să. Elementele ca şi să nu trebuie înlocuită prin ca să. Elementele ca şi să pot apărea însă disociate, în diferite tipuri de subordonate necircumstanţiale (Nu vreau ca Ion să afle de greşeala pe care am făcut-o). Ar fi trebuit să se spună: corect

dacă vreţi să vă înscrieţi

Lecţia 9   Alte dezacorduri  

“din punct de vedere al statisticilor”   De ce nu este corect? Substantivul punct din locuţiunea prepoziţională din punct de vedere se modifică în funcţie de cuvântul care urmează. Dacă urmează un substantiv în genitiv, punct este articulat (din punctul de vedere al rezultatelor); dacă urmează un adjectiv, punct este nearticulat (din punct de vedere economic). Este corect: din punctul de vedere al statisticilor   Anacolutul (greşeală de stil constând în întreruperea construcţiei gramaticale începute şi continuarea frazei cu altă construcţie)   “un om simplu care nu are nicio putere, care îi e frică” greşit: eu, de exemplu, mă pune CNA-ul să vă întreb dacă aveţi probe domnul Boc îi mai dau o misiune în seara asta un om simplu, care nu are nicio putere, care îi e frică   De ce nu este corect? Elementele unui enunţ trebuie să respecte anumite reguli de combinare: substantivul cu funcţie de complement trebuie să fie în cazul gramatical pe care îl impune regentul, adjectivul trebuie să se acorde cu substantivul, cuvintele trebuie să fie aşezate în propoziţie într-o anumită ordine etc. Uneori, moderatorii şi prezentatorii de la televiziune sau de la radio nu sunt atenţi la felul cum îşi construiesc propoziţiile şi frazele şi, de aceea, se produc discontinuităţi sintactice în enunţurile lor. Acest tip de greşeală sintactică este numită anacolut. În exemplele din chenarul de mai sus, anacolutul s-a produs pentru că substantivele şi pronumele cu funcţie de complement nu au fost puse în cazul corect.   corect: pe mine, de exemplu, mă pune CNA-ul să vă întreb dacă aveţi probe domnului Boc îi mai dau o misiune în seara asta un om simplu, care nu are nicio putere, căruia îi e frică  

“creator modă”   patron agenţie de turism comerciant motociclete   De ce nu e corect? Marcarea relaţiilor sintactice dintre cuvinte se realizează în diverse moduri: prin intermediul cazului (cărţile colegului) sau al prepoziţiilor (cartea de poveşti), prin acord (explicaţii ale oamenilor acelora) etc. Simpla alăturare a unor substantive în nominativ poate duce uneori la formulări ambigue şi constituie o greşeală care trebuie evitată.   Corect ar fi fost: patronul agenţie de turism comerciant de motociclete     Topica (parte a sintaxei care se ocupă cu studiul ordinii cuvintelor în propoziţie şi a propoziţiilor în frază)   Ordinea cuvintelor   Enunţuri întâlnite: Această doamnă n-avea procese prea multe penale. S-a produs un accident grav feroviar.   Corect ar fi fost să se spună: Această doamnă n-avea procese penale prea multe. S-a produs un accident feroviar grav.     “poate ne mai vedem”   greşit: Poate mai ne vedem. Mai vă putem spune.

  De ce nu e corect? Adverbul mai are topică fixă faţă de verb, stând imediat înaintea acestuia (îl mai văd) sau între auxiliar şi verbul de conjugat (am mai văzut). Dacă mai există alte elemente care stau de regulă lângă verb, de exemplu, pronume personale sau reflexive neaccentuate în cazul acuzativ (ne vedem mâine) sau în dativ (îmi este foame) ori negaţia nu (nu vine), adverbul mai intervine între aceste elemente şi verb ocupând poziţia cea mai apropiată de verb (ne mai vedem mâine, îmi mai este foame, nu mai vine).   corect: Poate ne mai vedem. Vă mai putem spune.     Alte greşeli: Mai mă scoate din minţi. Eu nu mai îmi pot permite. Mai ne trebuie bani şi pentru chirie. Mai ţi-aduci aminte? Să nu mai se facă risipă. Sper să nu mai se întâmple nimănui.   corect: Mă mai scoate din minţi. Eu nu îmi mai pot permite. Ne mai trebuie bani şi pentru chirie. Îţi mai aduci aminte? Să nu se mai facă risipă. Sper să nu se mai întâmple nimănui.

    Lecţia 10                                       Lexic şi semantică                                            Pleonasmul Pleonasmul constă în folosirea alăturată a unor cuvinte sau a unor construcţii ale căror înţelesuri se suprapun. greşit corect  

Îl manevrează nişte copii tineri care ştiu să umble la computer. Îl manevrează nişte copii care ştiu să umble la computer.

greşit corect

Grăbiţi-vă repede! Grăbiţi-vă! sau Veniţi repede!

  vernisaj şi deschidere de expoziţie De ce nu e corect? Cuvântul deschidere repetă fără rost înţelesul substantivului vernisaj. În DEX, vernisaj înseamnă “deschidere oficială, inaugurare a unei expoziţii de artă”. Ar fi trebuit să se spună: vernisaj (de galerie) sau deschidere de expoziţie   Alte greşeli: cu marile metropole europene De ce nu e corect? Metropolă este “nume dat marilor oraşe ale lumii (de obicei capitale de state)”, după cum aflăm din Dicţionarul explicativ al limbii române (DEX). Deci alăturarea marile metropole conţine o repetiţie inutilă, adică marile oraşe mari sau marile mari oraşe! Ar fi trebuit să se spună:             cu metropolele europene sau     cu marile oraşe europene   Alt tip de pleonasm: mult mai devreme decât ar fi crezut cineva că poate fi posibil   De ce nu e corect? Verbul poate înseamnă este posibil. Atenţie la cuvintele formate cu sufixul –bil, care arată posibilitatea: băubil “care poate fi băut”, respirabil “care poate fi respirat”, sancţionabil “care poate fi sancţionat, pedepsit” etc.! Acestea nu trebuie folosite pe lângă verbul a putea. Ar fi trebuit să se spună:           mult mai devreme decât ar fi crezut cineva că este posibil sau    mult mai devreme decât ar fi crezut cineva că se poate   Un alt tip de pleonasm: Reprezintă un procent de până la 25 la sută.

  De ce nu e corect? În structura cuvântului procent pot fi identificate prepoziţia latinească pro, care înseamnă “pentru”, şi numeralul cent(um), care înseamnă “o sută”. Aşadar, repetarea sensului “sută” (o dată prin –cent, în procent, şi a doua oară, ca sută) constituie o greşeală, un pleonasm. Ar fi trebuit să se spună:             Reprezintă până la 25 de procente sau     Reprezintă pnă la 25 la sută   

A găsit poşeta abandonată, dar  însă era goală.                                                                   De ce nu e corect? Conjuncţiile dar şi însă au acelaşi sens (ambele sunt adversative). Alăturarea lor constituie un pleonasm. Ar fi trebuit să se spună:           A găsit poşeta abandonată, dar era goală. sau    A găsit poşeta abandonată, însă era goală.   

Din nou revenim la muzica populară românească.     De ce nu e corect? Locuţiunea adverbială din nou şi prefixul re- au acelaşi sens, conţin ideea de repetare. Prin urmare, asocierea lor este greşită, constituind un pleonasm. Ar fi trebuit să se spună:                   Revenim la muzica populară românească. sau          Ascultăm din nou muzică populară românească.   

Mai reluăm o dată unde să se adreseze   De ce nu e corect? În acest enunţ, ideea de repetiţie este exprimată de trei ori: prin averbul mai, prin verb (din cauza prefixului re-) şi prin numeralul adverbial o dată. Ar fi suficient să se spună:            Reluăm unde să se adreseze

sau     Spunem încă o dată unde să se adreseze     Mărul face pere Contradicţia în ceea ce se adaugă   După cum mărul nu poate face decât mere, în realitate (nu în poveşti!), tot aşa după anumite cuvinte nu putem rosti sau scrie orice. Dacă spunem bicicletă cu trei roţi, ziar săptămânal, comitem greşeala numită contradicţie în ceea ce se adaugă, pentru că o bicicletă nu poate avea decât două roţi (tricicleta are trei), iar un ziar apare în fiecare zi, nu o dată pe săptămână.   

Femeia a adormit două ore.   De ce nu e corect? Propoziţia conţine o contradicţie, pentru că nu putem adormi două ore, ci doar dormi două ore. Putem adormi mai greu sau mai uşor, putem să ne chinuim să adormim timp de două ore, dar nu putem adormi două ore. Ar trebui să se spună: Femeia a dormit două ore.   

Oraşele mari nu sunt doar reşedinţe, ci şi zone de tranzit pentru perioade mai lungi, scurte sau definitive pentru multe familii venite din provincie.    De ce nu e corect? Zona de transit este o zonă pe unde se trece, se stă mai mult sau mai puţin şi de unde apoi se pleacă. Este lipsit de logică să spunem că zonele de transit sunt pentru perioade “definitive”. Ar trebui să se spună: Oraşele mari nu sunt doar reşedinţe, ci şi zone de transit, pentru perioade mai lungi sau mai scurte, pentru multe familii venite din provincie. Unele familii pot rămâne definitiv aici.   Ce înseamnă orar? Paronimia   Cuvintele orar şi oral seamănă ca formă dar au un înţeles diferit. Asemenea cuvinte se numesc paronime. Pentru a nu greşi folosind un cuvânt în locul altuia asemănător ca formă, trebuie să învăţăm ce înseamnă fiecare şi cum se scrie.

Să modifice intervalul oral al grevei…   De ce nu e corect? Adjectivul oral înseamnă, pe scurt, “bucal”, “verbal”, adică are legătură cu gura şi cu vorbirea. Spunem medicament oral, care se înghite (nu se injectează), şi probă orală, când suntem ascultaţi (când dăm un test, un extemporal, o teză). În propoziţia de mai sus, adjectival oral este folosit greşit, pentru că nu se potriveşte ca sens cu substantivul interval, care se referă aici la timp. Ar trebui să se spună: Să modifice intervalul orar al grevei…   

persoană originală din Republica Moldova   De ce nu e corect? Cuvântul original este confundat aici cu originar, cu care seamănă ca formă. Original înseamnă “ieşit din comun”, “autentic”, iar originar are sensul “care este de loc din…”. Putem spune pictură originală, scriitor original sau marfă originală din China, dar nu persoană originală din Republica Moldova.  Ar trebui să se spună: persoană originară din Republica Moldova

 Necunoaşterea formei corecte a cuvintelor Indentitatea cremwurştilor   preşedenţie poliomelită indentificare                                                          cremwurşti                                                         repercursiune                                                         decongestionare                                                        cazino   Care este forma corectă a acestor cuvinte? DOOM/2005 Este corect preşedinţie, nu preşedenţie. Substantivul preşedinţie vine de la preşedinte, cu „i”, nu de la preşedinte, cu „e”.  

Este corect poliomielită, nu poliomelită. Numele bolii respective conţine silabele „mi-e-„, ca şi în limba franceză, de unde limba noastră l-a împrumutat. Multe alte afecţiuni, mai puţin cunoscute nouă, conţin segmentul –mielită: encefalomielită, leucomielită, osteomielită etc.   Este corect identificare, nu indentificare. Prima silabă a cuvintelor identic, identificare, a identifica, identitate este „i”, nu „in”. Exemplu: buletin de identitate nu buletin de indentitate.   Este corect repercusiune, nu repercursiune. Substantivul repercusiune, care înseamnă “urmare, efect, consecină`”, a fost împrumutat în limba noastră cu această formă, deci cu silaba “cu”. În franceză, cuvântul are forma répercussion, în italiană, ripercussione, iar, în latină, repercussion.

Este corect crenvurşti, nu cremwurşti. Cuvântul german Krenwürstchen, care a fost împrumutat de limba romană sub forma de crenvurst, conţine consoana “n” în prima silabă iar litera “w” a fost adaptată în limba română ca “v”.   Este corect descongestionare, nu decongestionare. Cuvânul a descongestiona este format din prefixul “des-“ şi verbul (a) congestiona.   Este corect cazinou, nu casino. Forma corectă a cuvântului în limba română este cu “- ou”, nu cu “- o”, aşa cum se întâmplă şi cu alte substantive: bibelou, birou, cargou, depou, lingou, tangou etc. Formele embargo, indigo sunt însă corecte.   Cuvinte “mai frumoase” folosite nepotrivit Am servit o prăjiturică într-o locaţie funny   “locaţie” Pădurea Snagov: Ora 15: Altă locaţie, aceeaşi poveste:   De ce nu e corect? În limba română, cuvântul locaţie (DEX), înseamnă: - închiriere, chirie plătită pentru anumite lucruri luate în folosinţă temporar; - contract prin care una dintre părţi se obligă să procure şi să asigure celeilalte părţi folosinţa unui lucru pentru un timp determinat în schimbul unei sume de bani. În noul DEX (2007), este înregistrat şi sensul “un loc anume, precis determinat”, apărut ca urmare a influenţei limbii engleze. Folosirea excesivă şi inadecvată a substantivului locaţie este însă nerecomandabilă. Ar fi trebuit să se spună: Pădurea Snagov: Ora 15: Alt loc, aceeaşi poveste:

  “a servi” Odată ajunşi aici, puteţi servi masa chiar şi la restaurant.   De ce nu e corect? Verbul a servi (DEX), se referă la mâncare – a pune, a aduce la masă mâncare, băutură, a prezenta cuiva o mâncare ca să ia din ea, a trata pe cineva cu ceva, a da să mănânce. Din propoziţia de mai sus se înţelege că persoana respectivă poate face pe chelnerul la restaurant, aducând mâncăruri şi băuturi clienţilor. Există diferenţă între a servi şi a se servi. Ar fi trebuit să se spună:                Odată ajunşi aici, puteţi lua masa chiar şi la restaurant. Sau        Odată ajunşi aici, puteţi mânca chiar şi la restaurant.   “conflict insolvabil” conflict insolvabil

De ce nu e corect? Sensul adjectivului insolvabil, după cum apare în DEX, este “care nu este solvabil, care nu-şi poate plăti datoriile, care se află în situaţia de insolvabilitate; nesolvabil, falit”. Acest sens nu se potriveşte însă cu substantivul conflict. Ar trebui să se aleagă una din următoarele variante: conflict insolubil conflict imposibil de rezolvat conflict imposibil de soluţionat conflict ireconciliabil   Să fii clovn e un job funny? Unele persoane preferă să folosească cuvinte din limba engleză în locul celor româneşti, care li se par, probabil, prea obişnuite. Veţi prelua conducerea, nu numai la job, ci şi în familie.  În limba română este recomandat să se spună:           Veţi prelua conducerea, nu numai la serviciu, ci şi în familie. sau    Veţi prelua conducerea, nu numai la slujbă, ci şi în familie.   Exemple cu astfel de cuvinte:

Trendul va fi avantajos.                                    Cântă apoi un band.                                        Au făcut un live. Asta mi se pare foarte fanny. Vă duceţi probabil şi la shopping. Are un business important. Expresii stâlcite Plouă cu lopata   Expresii precum a ploua cu găleata, a se termina în coadă de peşte, a trage mâţa de coadă, a tăia frunză la câini au o structură fixă. Nu putem spune decât cel mult în glumă: plouă cu lopata, povestea s-a terminat în coadă de vacă, Maria trage mătura de coadă, Ion taie frunză la pisici. Dacă nu intenţionăm să glumim, atunci trebuie să folosim aceste expresii aşa cum sunt date în dicţionare. Se bazează pe informaţii noi, care ar fi apărut la iveală în ultimile luni.   De ce nu e corect? Expresia corectă, aşa cum apare în dicţionare, este a ieşi la iveală, nu a apărea la iveală. Ar trebui să se spună:            Se bazează pe informaţii noi, care ar fi ieşit la iveală în ultimile luni. sau     Se bazează pe informaţii noi, care ar fi apărut în ultimile luni.   Mânăstrea Neamţ ocupă un rol cu totul deosebit.   De ce nu e corect? Expresia corectă este a juca un rol, nu a ocupa un rol. Există şi expresia a ocupa un loc. Suprapunerea acestor două construcţii poartă numele de contminare. Ar trebui să se spună:             Mânăstrea Neamţ  joacă un rol cu totul deosebit. sau      Mânăstrea Neamţ ocupă un loc cu totul deosebit.   Au declarat că nici nu se pune vorba de o răpire.   De ce nu e corect? Şi în acest caz, s-a făcut o contaminare: nu poate fi vorba de…şi nu se pune problema.

Ar trebui să se spună:              Au declarat că nici nu poate fi vorba de o răpire. sau       Au declarat că nici nu se pune problema de o răpire.                                         din cauza – datorită   A fost avansat la “excepţional” din cauza unor astfel de rezultate. A fost foarte mult înrăutăţită situaţia datorită alunecărilor de teren.   De ce nu e corect? Prepoziţia datorită introduce o cauză pozitivă, iar locuţiunea din cauză, o cauză negtivă. Ar trebui să se spună: A fost avansat la “excepţional” datorită unor astfel de rezultate. A fost foarte mult înrăutăţită situaţia din cauza alunecărilor de teren.