Examen [PDF]

Zitiervorschau

Testul Nr.1 "Omorul intentionat" notiunile care desemneaza 8 cele mai frecvent atestate motive ale infractiunii, prevazuta la alin.1 art 145 CP al RM. -supararea si nemultumirea de faptele altei persaone, insotite de nazuinta de a primi satisfactie pentru prejudiciile pricinuite. ncredera pasionata, indoiala chinuitoare in ceea ce priveste fidelitatea, dragostea,devotamentul deplin al cuiva. ent puternic, nestapinit de dusmanie fata de o alta persoana, ura este legata de dorinta de a cauza un rau victimei. imentul egoist de parere de rau, de necaz de ciuda, provocata de succesele sau de situatia buna a victimei. Invidia este generata exclusiv de propriul amor bolnavikios al faptuitorului. ste motivul care are la baza atitudinea de infumurare sfidatoare si dispretuitoare, ambitie neintemeiata, desarta si trufasa, dorinta de a face impresie. onstituie motivul avind la baza lipsa curajului si a sentimentului de onoare, atunci cind faptuitorul isi salveaza viata proprie prin sacrificarea vietii victimei. ea-este manifestarea milei, a parerii de rau fata de suferintele sau nenorocirea victimei. uliganice-ca motiv de savirsirea a omorului, au urmatoarele trasaturi: capacitatea de actualizare spontana, usurinta cu care e savirsita infractiunea. entati in care situatie, care intra sub incidenta lit. h) alin. 2 art 145 " asupra unui reprezentant al autoritatilor publice ori a unui militar, ori a rudelor apropiate ale acestora. in timpul sau in legatura cu indeplinirea de catre reprezentantul autoritatilor publice sau militar a obligatiilor de serviciu:" .- nu se justifica agravarea raspunderii penale. dere ipoteza cind victima- reprezentantul autoritatilor publice sau militarul, atunci cind este lipsita de viata, se afla in exercitiul atributiilor sale de serviciu. Calitatea speciala a victimei, alaturi de timpul savirsirii infractiunii- in timpul serviciului- determina agravarea raspunderii penale.Pt a dovedi acest lucru va trebui sa se ia in calcul sfera atributiilor de servicii aferente calitatii speciale a victimei, precum si specifiul indeplinirii acelor atributii (sub aspectul locului, timpului, precum si modului de indeplinire). Desi omorul este savirsit in timpul indeplinirii de catre victima a obligatiilor de serviciu, nu putem afirma ca aceasta este savirsita in scopul reprimarii victimei pentru indeplinirea respectivelor obligatii. Nu exisat o legatura cauzala intre infractiunea de omor si indeplinirea de catre victima a obligatiilor de serviciu, astfel agravarea functioneaza indiferent de motivul infractiunii, chiar daca acesta nu are legatura cu indeplinirea de catre reprezentantul autoritatilor publice sau militar a obligatiilor de serviciu (gelozie, razbunare, interes material). entati daca a fost oportuna excluderea formularii "omor insotit de viol" ( care a fost specificata la lit.i) alin.3. art 145. CP Al RM (excluderea operata prin legea Nr. 227 din 18.12.2008). oportuna excluderea formularii "omor insotit de viol" din componenta art 145 alin 3. lit.i, deoarece aceasta agravanta se specifica in continutul art 171 alin (3) lit "e". violul care a provocat din imprudenta decesul persoanei. Exact aceeasi agravanta este specificata si in continutul art.172 alin 3, lit d Actiuni violente cu caracter sexsual care au provocat din imprudenta decesul persoanei. Este oportuna excluderea formularii din componenta art. 145 deoarece pentru viol este prevazut un art aparte adika art 171 infractiuni privind viata sexuala. Actiuni violente cu caracter sexual. cati cele 4 trasaturi ale contringerii pshice exercitate in contextul infractiunii prevazute la art 172. CP al RM. - amenintarea cu aplikarea imediata a violentei fizice. amenintarea cu omor, cu vatamare grava a integritatii corporale. Se poate ecprima in variate forme (cuvinte si gesturi) a- amenintare cu raspindirea unor informatii defaimatoare, trebuie sa marturisesca dorinta faptuitorului de a aplika violenta imediat. -Trebuie sa fie perceputa de viktima ca avind caracter imediat si real. entati care este solutia de calificare, daca o persoana de sex femenin, determina o alta persoana, care este de sex masculin, insa nu atins virsta de 14 ani, sa savirseasca prin contrigere fizica un raport sexsual

ca fapta conform art .instigare la 208 plus autor mijlocit la 172...mentiona ca victima, persoana de sex masculin, a fos obligata la savirsirea unui raport sexual, faptuitorul profitind de imposibilitatea victimei de a se apara sau de a-si exprima vointa. .. Tanas si Ciobanu, intreprinse in potriva lui Dutca, provocindui vatamare grava le vom califica in conformitate cu art 151, alin2, lit d-de doua sau mai multe persoane. La fel Tanas si Ciobanu vor fi trasi la raspundere penala pentru lasarea in primejdie a lui Duca, care mai apoi a fost spitalizat si care in urma loviturilor si neacordarii de ajutor a decedat, acestea vor fi calificate conform ar 145 omor intentionat. Faptele lui Tanas si Ciobanu indreptate spre Donos vor fi calificate in conf cu art 152 alin 2 lit h din interes material, deoarece acestea lau descaltat de incaltamintea sportiva care costa in jur de 500 de lei. Contra lui Meleca , Tanas si Ciobanu, vor fi trasi la raspundere pt amenintarea cu omor, art 155 CP al RM in concurs cu art 171 incriminat lui Tanase si art 175 incriminat lui Ciobanu, deoarece Tanas a realizat un raport sexual impotriva lui Meleca pe cind Ciobanu a savirsit actiuni perverse deoarece a realizat un act de penetrare orala cu Meleca, La fel acestea 2 au amenintat cu omor pe minora Vikol care avea 9 ani si si-au satisfacut pofta sexuala in forma perversa, la fel va fi incriminat ar 175 CP.Nu se va schimba calificarea daca vicol si-ar fi dat acordul, deoarece luind in consideratie virsta acesteia, deducem ideia ca aceasta este limitata in capacitatea de exercitiu, si nu poate constientiza acest vikiu.

Impiedicarea exercitarii libere a dreptului electoral sau a activitatii organelor electorale. Falsificarea rezultatelor votarii. notiunile care desemneaza victimile si subiectii infractiunii prevazute la art 181 si 182 CP al RM. 1)Electorii- titularii dreptului electoral adika al dreptului constitutional al cetateanului de a alege de a fi ales sau de a-si exprima prin vot atitudinea privind cele mai importante probleme ale statului.( calitate de elector o au: alegatorul, concurentul electoral) organelor electorale- pot fi functionarii electorali, persoane care activeaza sau care au activat in conditiile codului electoral in calitate de membru a biroului electoral a sectiei de votare. fractiunii: este persoana fizica responsabila care la momentul savirsirii infractiunii a atins virsta de 16 ani. Subiectul infractiunii poate sa aiba si o calitate speciala. entati dac este posibila inchiderea lokalului sectiei de votare in ziua exprimarii votului, astfel incit aceasta fapta sa nu intre sub incidenta notiunii " blocarea localului sectiei de votare" utilizate la lit a. art 181 Potrivit Codului Electoral, in timpul rezervat votarii se interzice a inchide lokalul de voatre si a suspenda votarea cu exceptia cazurilor de dezordine in masa, de calamitati naturale si de alte circumstante neprevazute care pun in pericol pe alegatori si fac imposibila votarea, astfel presedintele biroului electoral poate suspenda votarea pt cel mult 2 ore timp in care va aduce lokalu de votare in ordine sau va gasi un alt lokal. Prin urmare accentuam ca niki un alt motiv nu poate cere inchiderea lokalului sectiei de votare in ziua exprimarii votului. Lokalul sectiei de votare nu poate fi izolat ca sa impiedice circulatia persoanelor care se prezinta la vot in ziua respectiva, in afara de motivele expres prevazut mai sus. ntati daca este oportuna stabilirea in art 182 al CP a raspunderii pentru neaducerea la cunostinta publica de catre membrii comisiei electorale a propunerilor de desemnare a candidatilor sau a problemelor supuse referendumului, precum si pentru neinminarea nejustificata a buletinului de vot persoanei inscrise in lista electorala, ori iminarea catre un singur alegator mai multe buletine decit cele prevazute de lege. n ca in continutul art 182 sa fie inclusa si "Neaducerea la cunostinta publica de catre membrii electorali a propunerilor de desemnare a candidatilor sau problemelor supuse referendumului, deoarece se prezuma ca RM este un stat de drep in care poporul activ isi hotaraste soarta. Alegerile sunt unul dintre cele mai importante instrumente cu ajutorul carora cetatenii pot influenta procesul decizional public, in aceasta ordine de idei, statul este obligat sa garanteze dreptul fiecarui cetatean de a participa la luarea deciziilor publice.... Cetateanul trebuie sa stie din timp, cadidatul si trebuie sa aiba deja o parere formata cu privire la condidatul in favoarea careia va merge votul. Iar in ceea ce priveste " neinminarea nejustificata a buletinului de vot...." consider ca acest lukru este deja stipulat in art 182. alin (1) Votarea unei persoane fara a avea acest drept, fie de doua sau mai multe ori, fie prin introducerea in urna a mai multor buletine de vot decit are dreptul, fie prin utilizarea unui act de identitate fals

sau a unui buletin de vot fals. Santajul cati toate variantele momentului de consumare in cazul infractiunii de santaj art 189 CP al RM. ul consumarii incepe din momentul inaintarii cererii cu caracter patrimonial, insotit de actiunea adiacenta indiferent daca faptuitorul si-a atins scopul urmarit. se considera consumat din momentul prejudiciului patrimonial efectiv. entati daca infractiunea de santaj (presupunind amenintarea cu violenta)se distinge in raport cu infractiunea de tilharie( presupunind amenintarea cu violenta) prin caracterul viitor al amenintarii sau prin momentul de obtinere a bunurilor cerute. de santaj se distinge in raport cu infractiunea de tilharie prin momentul de obtinere a bunurilor cerute. In cazul santajului, intentia faptuitorului este orientata spre obtinerea in viitor a bunurilor cerute. Dobindirea bunurilor in cazul tilhariei are loc simultan cu aplicarea violentei sau cu amenintarea aplicarii violentei, fie in data dupa realizarea acestora. In cazul tilhariei cererea faptuitorului de a i se transmite bunurile, adresate victimei, are un caracter iminent, imedit, victima neavind o alta alternativa decit sa se conformeze de indata acestei cereri pentru a nu-si pune in pericol propria persoana. In cazul infractiunii de santaj, cererea privind transmiterea bunurilor are un caracter viitor iar rezultatul urmarit de faptuitor se situiaza la o distanta de timp mai indelungata fata de actiunea de constringere.

az Bodrug, va fi tras la raspundere penala in conformitate cu art 189 CP al RM.In cel de-a; 2-le caz, se aplica art 190 Escrocheria, deoarece Bodrug a aintrat in posesia coletului, care era adus unei alte persoane din Irlanda, prin inselaciune. Pentru faptul ca Bodrug ia aplikat o lovitura mortala lui Ispas, care si-a dat seama ca acesta a mintit in legatura cu coletu sia incercat sa-l ajunga din urma pentru al lua inapoi, Faptu lui Bodrug va fi calificata in conformitate cu art 151 alin 4. vatamare intentionata grava a integritatii corporale sau a sanatatii care a provocat decesul victimei. Santaj adika art 189 alin 2 lit d va fi incriminat lui Bodrug si in cazul cind cere 100 de mii de lei de la Avram pentru ai intoarce copilul.

r 1 Omorul savarsit in stare de afect. 1.1 Identificati noua trasaturi ale caracteristicii starii de affect privita ca stare emotionala a subiectului infractiunii prevazuta la art 146 CP

e afect ( ca circumstanta care atenueaza raspunderea penala ) 1) Care apare ca o reactive la o situatie psihotraumatizanta acuta 2) Care are o evolutie impetuoasa (la scara de secunde, minute) 3) Care limiteaza si modifica in mod considerabil cursul proceselor emotionale, volitive si intelectuale( insa fara a le intreruope) 4) Care limiteaza si modifica in mod considerabil functia constructive-productiv a memoriei ( insa faraa o suprima ,) , fapt ce se exprima in concetratia atentiei asupra framanturilor cu semnificatie personala 5) Care consta in dezorganizarea (ingustarea) vremelnica a constiinteisubiectului , insotita de dereglarea posibilitatii de a percepe integral si adecvat- realitatea, precum si locul sau in aceasta realitate. 6) Care se caracterizeaza prin reducerea capacitatii de alegere a variantei socalmente admisibile a conduitei. 7) Care se distinge prin predominarea aspectelor emotive- pasionale asupra celor continutal-rationale 8) Care este asociata de fapte impulsive de dereglari functionale ale organelor(neuroendocrine , cardiovasculare, gastrointestinale etc. ) 9) Care conduc la o extenuare postafectiva de natura psihica ( atentie apatie ) si fizica( imoblizare) 1.2 Argumentati daca in cazul omorului savarsit in stare de affect poate fi posbila etapele de pregatire a infractiunii , tentative de infractiune .

ectizată este incompatibilă cu pregătirea de infracţiune. Totoda tă, nu se exclude posibilitatea tentativei la omorul săvârşit în stare de afect. Este esenţial ca intenţia de a lipsi de viaţă victima să apară în mod subit în starea de afect, provocată de actele ilegale sau imorale ale victimei. Dacă intenţia de a lipsi de viaţă victima, survenită în mod subit în starea de afect, a fost realizată nu imediat, ci după scurgerea unui anumit interval de timp, după ce starea de afect s-a consumat, nu vom mai fi în prezenţa omorului săvârşit în stare de afect. Cu alte cuvinte, intenţia de a comite omorul săvârşit în stare de afect, fiind o intenţie afectizată, apare şi se realizează pe durata aflării făptuitorului în starea de afect. 1.3

Speta : Speta ii cu Soimu in urma unui conflict cu Damian au sinicti ca jitile = ) si io dat o sticla in cap si pumni si picoare in diferite reguni a le corpu cauzandui vatare grava periculoasa pentru viata .dupa care Damian a decedat. Ia furat ceasul si niste bani in valoare de 70 si respectiv 80 lei , dupa care din interes material Soimu la lipsit de viata pe Arnautu. Dupa 2 zile Soimu si Vascautan lau lipsit de de viata pe Zosiri. Dupa inca vriop 4 zile cu ajoturl unor arme de

oimu si Gavrilita lau impuscat simultan pe Groza si Bourean , Bourean a fost salvat datorita astentei medicale , iar goraza a murit. oncurs de infractiuni : uri : a) Cand Soimu a avut intentia de a-i provoca vatamare intentionata grava a integritatii corporale care au provocat decesul persoanei, apoi ia aparut intentia de al deposeda de bunuri. Calificam conform art 151(4) si 186(1) b) Cand in cadrul talhariei , vatamarea integritatii corporale sau a sanatii a provocat decesul persoanei trebuie calificate 188 lit C(3) si art149 c) Cand Soimu in rezultatul lipsirii victimei de viata , a dorit sa obtina un venit material pe calea luarii ilegala si gratutuita a bunurilor acesteia. Se va califica conform art 188 si 145 lit b al (2) 2 episod psit de viata din interees material pe Arnautu deci se va califica conform art 145(2) lit b 3 episod ascautan lau lipsit de viata pe Zosiri si va calificata conform art 145 (2) lit. i 4 episod imu si Gavrilita vor fi calificate conformart 145 (2) lit. I 27 145(2) lit i 



daca soimu a savarsit infractiunea prin intermediul unui minor de 14 ani in cazul lipsirii de viata pe arnaut atunci atunci soimu va fi atras la raspundere conform art 208 (1) iar minorul Catan conform art 21 este subiect al infractiunii si va fi trs la raspundere pentru omor conform art 145 (2) i iar daca se doveste ca minorul a fost constrans psihic atunci el va liberat de raspundere penala. Lipsesc temeirile de aplicare a art 146 deoarece astfel de infractiune nu se savarseste in stare de afect deci in consecinta calificarea celor 2 nu se va skimba.

Pungasia cati momentul de consumare a infractiunii prevazure la art 192 CP RM de pungasie este o infrctiune formala, Ea se considera consumata din momentul inceperii savarsirii actiunii de sustragere, char daca faptuitorul nu a obtinut posibilitatea reala de a se folosi sau a dispune de bunurile victimei la propria dorinta, sustragerea reusita a bunurilor vizate nu se ia in consideratie la calificare , dar se ia in calcul la individualiazarea pedepsei. Adica este suficient si comiterea tentativei de sustragere.

entati care trebuie sa fie solutia de calificare in cazul in care o persoana avind varsta de 15 ani in timpul unei calamitati face o pungasie in proportii mari. torul avand varsta de 15 ani si savarsste pungasia in proportii mari cade sub incidenta articolului 192 (3) si anume actiunile prevazute in al 1 si 2 savarsite in proportii mari se pedepseste cu inchisoare de la 4 la 7 ani . Se va tine cont anume de prevederile art 77 lit (m)săvîrşirea infracţiunii profitînd de starea excepţională, de calamităţile naturale, precum şi de dezordini de masă. Dar aceasta se va tine cont daca anume a fost savarsita cu intentie , si instant va putea pedala cu aceasta agravanta in limetele pedepsei tinind cont de aceasta situatie agravanta.

nitarea abrogarii art 195 si completarea art 192 cu alin (3) (4) prezenta unei modificari de structura a normei , si anume prin completarea unei infractiuni cu specificul agravantei , desigur ca legiuitor are o analiza mai ampla a situatiei si oportunitatii pentru abrogarea acestui art. 195 deci sustinem initiativa legiuitorului pentru ca trebuia specificata anume la fiecare art ( 186-192) ce pedeapsa se cuvine pentru fiecare infractiune separata anume la insusirile in proportii mari si deosebit de mari .

Provocare ilegala a avortului 1.1 Determinati intelesul notiunii „ indicatiile medicale stabilte de Ministerul sanatatii” lit (c) art 159 CP . r de specificat ca regula privitoare la aceasta situatie este stabilita la alin (2) art 32 din Legea ocrotirii santatii , potrivit careia operatia de intrerupere a cursului sarcinii poate fi efectuata pana la sfarsitul primelor 12 saptamini de la sarcina , Dar in urmatorul aliniat a aceleasi norme este prevazuta exceptia de la aceasta regula : Modul de efectuare a acestei operatii dupa primele 12 sapt de sarcina este stabilita de Min Sanatii . In adevar , cand se constata o stare patologica grava care pune viata in pericol anume a femeii , efectuarea avortului este oportuna , chiar daca varsta sarcinii depaseste 12 sptamini ; iar daca indicatiile ministerului lipsesc pentru intreruperea sarcinii ce depaseste 12 sapt cele comise trebuie calificate conform art 159 CP.

a

1.2

Argumentati daca sarcina survenita in urma unui viol poate fi considerata execeptie invocata pentru a nu fi aplicata raspunderea penala in baza art 159 Cp , in ipoteza sarcinii a carei varrsta depaseste 12 sapt. poate fi invocata o exceptie in cazul provocarii intreruperii sarcinii survenita din viol , odata ce termenul de 12 saptamini a fost trecut. Oricum va fi necesara stabilirea indicatiilor Ministerului Sanatii , si anume se va expune daca exista vriun risc care ameninta femeia , atunci avortul se va admite fara ca sa fie calificata actiunea conform art 159 . Consider ca are importanta modul in care a survenit sarcina deoarecea se prezuma ca legae penala ocroteste produsul conceptiunii ajuns deja la o etapa cand organele vitale a fatului sunt concepute, dar invocand niste circumstante de ordin social si anume sarcina survenita din viol care este exemplifcata in anexa nr 1 aordinului Min Sanatii nr 647 ca fiind temei pentru intreruperea sarcinii in perioada de la 12 saptamini pana la 21 .

1.3

Evaluati implicatiile juridico-penale ale prevederii de la pet.37 al regulamentului privind efectuarea intreruperii voluntare a cursulu sarcinii ( anexa nr 1 la ordinul Min sanatatii nr 647 din 21.09.2010) conform careia intreruperea cursului sarcinii este permisa fara depasirea saptamanii a 21-a de gestatie. ul 37 a acestui regulament specifica cand poate avea loc intreruperea cursului sarcinii dupa primele 12 sapt si pana la sfarsitul saptamanii a 21-a si se efectueaza doar la indicatiile medicale si indicatiile sociale . medicale pentru intreruperea voluntara a cursului sarcinii dupa 12 sapt si pana la 21-a sapt: Malformaţiile fetale incompatibile cu viaţa/incurabile. Stările în urma tratamentului chirurgical cu înlăturarea unui organ vital important.

Maladiile sau stările patologice care pun în pericol sănătatea şi viaţa femeii gravide. icate un sir de boli ( exemplu : Sifilisul Rubeola , heptatia virala , Bolile sîngelui. Bolile endocrine,) precum si stadia bolii gradul acestia si modul in care se manifesta boala insotita de niste remarci adica informatii suplimentare a bolii . Toata aceasta anexa presupune acele situatii cand cursul sarcinii poate avea loc dar fara depasirea a 21-a saptamana de gestatie.

sociale pentru întreruperea voluntară a cursului sarcinii după 12 săptămîni şi pînă la sfîrşitul săptămînii a 21-a de sarcină: îrsta femeii gravide sub 18 ani şi peste 40 ani; 2. sarcina survenită în urma violului, incestului sau a traficului cu fiinţe umane; 3. divorţ în timpul sarcinii; 4. decesul soţului în timpul sarcinii; 5. privaţiune de libertate sau de drepturi părinteşti a unuia sau a ambilor soţi; 6. femeile gravide aflate în procesul de migraţie; 7. femeile gravide cu 5 şi mai mulţi copii; 8. femeile gravide care au în grija sa: 1) un copil mai mic de 2 ani; 2) unul sau mai mulţi membri ai familiei încadraţi în gradul I de invaliditate, care necesită îngrijire, conform concluziei Consiliului de Expertiză Medicală a Vitalităţii; 9. asocierea a minim 2 circumstanţe: lipsa domiciliului, lipsa surselor financiare de existenţă, abuz de alcool sau/şi droguri, acte de violenţă domestică, vagabondaj. Talharia

icati Solutia de calificare atunci cand , in cadrul talhariei , vatamarea intentionata grava a integritatii corporale sau a sanatii provoaca din imprudenta decesul victimei.

drul talhariei , vatamarea intentionata grava a integritatii corporale sau a sanatii a provocat din imprudenta decesul victimei , cele savarsite trebuie calificate conform lit C) din al (3) 188 Talharia savarsita cu vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii; si art 149(1) din CP Lipsirea de viata prin imprudenta .

ntati de ce realizarea scopului de sustragere influenteaza sau nu asupra calificarii talhariei. ea mea realizarea scopului nu influenteaza asupra calificarii talhariei , deoarece dupa cum rezulta din art 188 CP atacul asupra vicitimei este savarsit in scopul sustragerii. DEci o data cu savarsirea atacului , incepe realizarea scopului de sustragere. Realizarea acestui scop nu poate avea loc decat prin luarea ilegala s gratuita a bunurilor mobile din posesia altuia. Insa , pentru calificarea talhariei , nu se cere ca actiunea de luaresa fi avut loc in intregime.Este sufficient cad oar sa inceapa executarea ei. Gradul de executare a actiunii date conteaza la individualizarea pedepsei , nu si la calificare faptei. In seara de 3.10.2009 lefter a venit acasa la omul de afacere Solcanu – si ia sugerat acestuia sa plateasca ‘ taxa de protectie’ pentru ca altfel va fi mai rau ……..

i lefter vor fi calificate conform art 189 (2) lit e 2 episod

mis un omor conform art 145 (2) lit b 3 episod

i Iurco siLefter vor fi aplicate conform art 172 (2) c daca a avut loc penetrarea orala , iar daca nu a avut loc atunci va fi calificata conform art 173 de infractiuni va intra si 27 188(2) b , e si 27 145



se va schimba calificarea deoarece pierderea auzului deja e incadrata in art 151 (2) (d)

Neacordarea de ajutor unui bolnav . lasare in primejdie.

cati calitatile special a victimei si subiectilor la infractiunea de neacordare de ajutor unui bolnav si infr de lasare in priimejdie.

162 poate fi doar un bolnav-persoana care si-a pierdut capacitatea de a-si exercita functiile,si nu e in stare sa-si realizeze in mod normal atributiile sociale.acordarea de ajutor presupune 2 modalitati: acordare deprim ajutor medical,si acordare de asistenta medicala. Referitor la acest aspect destingem un cerc vast de subiecti al acestei infractiuni,si anume: nu putem considera doar lucratorul medical ca subiect al neacordarii de ajutor unui blonav(specific doar asistentei medicale),apelam si la alte legi al Rm ,precum: Legea ocrotirii sanatatii(enumera lucratorii medico-sanitari si cei farmaceutici obligati de a acorda primul ajutor in caz de urgenta),legea cu privire la politie(politia este obligate sa ia masuri urgent pentru salvarea oamenilor),legea privind apararea impotriva incendiilor(pompierii sunt obligati sa ofere primul ajutor sinistratilor)in general,orice persoana,conform legii ocrotirii sanatatii ,daca e de fata unui accident este obligata in limita posibilitatilor de a oferi ajutor medical. t 163,victima poate fi persoana ce se afla intr-o stare periculoasa pentru viata sa si este lipsita de posibilitatea de a se salva din cauza virstei fragede sau inaintate,bolii sau a neputintei.subiectul infractiunii este pers care a atins virstade 16 ani,care a pus el insusi victim intr-o situatie periculoasa vietii+ stie despre primejdie si are posibilitatea de a acorda ajutor victim,dar nu o face. 1.2

determinati 3 deosebiri intre infractiune 162 si 163

egoriile de victime(reproducem ca la pct 1) eiul aparitiei ordarea de ajutor unui bolnav,exista un raport obligational intre subiect si victima,in care obligatia faptuitorului e opozabila unui cerc nedeterminat de persoane,pe cind in 163-lasarea in primejdie exista un raport juridic obligational dintre faptuitor si victima,astfel incit obligatia faptuitorului exista in raport cu persoana concreta. ubiectului infractiunii ectul nu acorda ajutor,dar nici nu el o pune intr-o situatie periculoasa pentru viata ectul e cel care o pune intr-o situatie periculoasa vietii apoi o lasa cu buna-stiinta fara ajutor. Furtul

cati opt exemple de norme special in raport cu 186 aplicate in cazul furturilor unor bunuri avand anumite calitati special. anarea mormintelor tarea,pastrarea,procurarea,fabricarea…..comercializarea ilegala a armelor si munitiilor,sustragerea lor ragerea materialelor sau a dispozitivelor radioactive ori a instalatiilor nucleare,amenintarea de a sustrage sau cererea de a transmite aceste material,dispositive sau instalatii. ndice 4- sustragerea sau extorcarea substantelor narcotice sau psihotrope ea,sustragerea,tainuirea,degradarea sau distrugerea documentelor,imprimatelor,stampilelor sau sigiliilor. ndice 1 –incalcarea dr de autor si a drepturilor conexe ice2- incalcarea dr asupra obiectelor de proprietate intelectuala ice 3- declaratiile intentionat false in documentele de inregistrare ce tin de protectia proprietatii intelectuale.

entati daca este correct ca , in cazul escrocheriei , bunurile sunt transmise catre faptuitor pentru exercitarea asupra lor atributelor de posesie , folosinta si dispozitie , in cazul furtului pentru exerctarea unor functii cu character tehnic.

t furtul ,cit si escrocheria sunt 2 forme ale sustragerii, si ca componente material ele se consuma din momentul cind faptuitorul a avut posibilitatea reala de a exercita atributele dreptului de proprietate. Intradevar la escrocherie,intentia victimei este de a transmite posesia bunului cu toate cele 3 elemente ale dreptului de proprietate:posesie,folosinta,dispozitia,pe cind in cazul furtului victima nu are intentia sa transmita toate cele 3 atribute ale dreptului de proprietate.totodata sunt de accord cu faptul ca furtul pretinde la exercitarea unor functii pur ethnice-masurare,cintarire,deoarece aceasta ne permite sa delimitam furtul de escrocherie atunci cind se recurge la o inselaciune,utilizata ca scop de usurare a sustragerii.

entati daca este sau nu corecta recomandarea din Hot plen CSJ nr 23 cu privire la practica judiciara in procesele penale despre sustragerea bunurilor….. cta abordarea hotarirea pplenului CSJ,deoarece in cazul dat nu putem aplica analogia legii.daca legiuitorul nu a prevazut aceasta circumstanta agravanta la pungasie,inseamna ca vom califica in baza alin (1) art 192.

atiunea ilegala de libertate 1.1 Definiti notiunile desemnind valorile soc. Care reprez,ob.jur general,ob.jur generic si principal ale infractiunii prevazute la art.166.

ric al acestei infractiuni il constituie relatiile sociale privind libertatea ,cinstea si demnitatea persoanei.In acest context libertatea persoanei reprezinta vocatia persoanei de a adopta o anumita conduit,in corespundere cu propriile dorinte,necesitati si interese,conduit pe care o realizeaza in limitele Legii si in temeiul posibiltatilor si conditiilor pe care I le ofera societatea. cipal il costituie libertatea fizica a persoanei,prin care se intelege posibilitatea persoanei dea se misca,de a circula si de a active,dupa vointa proprie,in limitele srabilite de normele jur. inati 3 ipoteze diferite cind cele savirsite se califica potrivit art.27 si lit.f alin 2,art.166 m necesar a mentiona urmatoarele trei ipoteze in care cele savirsite se vor califica ca tentativa la privatiune ilegala de libertate cu aplicarea armei sau a altor obiecte in calitate de arma: a)faptuitorului nu-I reuseste aplicarea armei sau a altor obiecte folosite in calitate de arme ,din cauza defectiunii de arma sau de munitii b)faptuitorul ,dorind sa savirseasca privatiunea ilegala de libertate, este surprins de o alta persoana,la observarea careia se sperie si nu-i reuseste aplicarea armei c)la somatia organelor de politie a intererupt savirsirea privatinii cu aplicarea armei. Notiunea si semnele sustragerii despre semnele secundare ale laturii subiective ale sustragerii ntentia directa si scopul de cupiditate ale laturii subiective reprezinta semnele costitutive ale infractunii de sustragere ,in calitate de semn secundare ale laturii subiective vom examina motivul de cupiditate.Motivul de cupiditate consta in nazuinta faptuitorului dea obtine,de pe urma celor sustrase,venit material pentru sine sau p-u apropiatii sai,fie p-u ceilalti participant la infractiune,sau mai scurt,p-u o pers.care a cordat ,direct sau indirect,o asistenta materiala faptuitorului sau care,in previziunea faptuitorului,ii va acorda o astfel de asistenta in viitor. Totusi fapta va intruni toate semnele constitutive ale sustragerii,fara afi savirsita din motiv de cupiditate.Astfel e cazul cind faptuitorul ia bunurile de la victim p-u a le trce in folosul unor terte persoane,fara ase innavuti personal sau fara a spera la o innavutire pe viitor(transfera banii unei casei de copii,pastrind anonimatul).Deci motivul de cupiditate este unul secundar ,itrucit nu conteaza cine anume va obtine venitul material,dar faptul ca victim este lipsita de bunurile sale. ntati oportunitatea trecerii tilhariei si pungasiei din categoria infractiunilor material in categoria infr-r formale .

m oportuna trecerea in categoria infractiunilor formaledin urmatoarele cosiderente :in cazul pungasiei,care consta in actiunea in scopul sustragerii bunurilor altor din buzunare ,genti sau alte obiecte prezente la persoana este sufficient inceperea savirsirii sustragerii pentru ane afla in prezenta pungasiei ,fapt consumat.E de ajuns deposedarea,nu e necesara si imposedarea.In acest context lipsa unor cai extrapenale eficiente de reducere a frecventei fenomenului cersetoriei vagabondajului,contrubuie la proliferarea pungasiilor.Legiutorul a adoptat aceasta costuctie specifica a pungasiei,costructie p-u existenta careia nu sunt necesare toate conditiile cerute p-u o infractiune materiala pentru a raspunde obiectivului de contracarare si prevenire a pungasiei.Deasemenea in cazul tihariei.constituind una dintre cele mai periculoase infractiuni savirsita prin sustragere,intrucit agresarea comporta un real pericol p-u viata sau sanatatea acesteia legiuitorul a incriminat respective infractiune fara aface posibila etapa de tentativa.

NR. 7 RAPIREA UNEI PERSOANE cati cite 3 exemple pt fiecare din cele 3 tipuri de arme- după criteriul constructiv şi funcţional -specificate in legea nr 110 din 18.05.1994 cu privire la arme,luind in consideratie ca,in conformitate cu lit.g)alin.2 art.164 CP RM,se stabileste raspunderea pt rapirea unei persoane ,savirsita cu aplicarea armei ul constructiv şi funcţional armele individuale se divizează în următoarele tipuri: nfanterie:

cu gaze (pneumatice);

e:

;

autoapărare: xice neutralizante; ; cu gaze; ori mecanici; ante. ntati care trebuie sa fie solutia de calificare daca,din cauze independente de vointa faptuitorilor,intentia de rapire de catre un grup criminal organizat a doua sau mai multor persoane s-a realizar partial,astfel incit s-a reusit rapirea numai a unei singure victime din cele 2 vizate este vorba despre o tentativa la savirsirea infractiunii de rapire a unei persoane,deoarece din motive independente de vointa faptuitorului intentia de rapire s-a savirsit partial,adica nu s-a ajuns la rezultatul asteptat. ntati daca a fost sau nu oportuna excluderea circumstantei agravante care a fost prevazuta la lit.a alin.2 art.164 CP RM) excludere operata prin legea nr.277 din 18.12.2008 a ideea ca excluderea circumstantei agravante ‘’repetata’’ prevazuta la lit.a)alin.2 a fost oportuna deoarece nu ar trebui sa se ajunga la o rapire repetata,infractorul fiind depistat si tras la raspunde conform legii dupa ce a savirsit prima rapire.Aceasta infractiune contra libertatii pers.prezinta un pericol social,deoarece nu exista acordul persoanei,este lipsita de putinta de a se manifesta .In plus orice rapire a unei persoane presupune aplicarea violentei fata de victima.

UL 2 DETERMINAREA LA SINUCIDERE notiunile care desemneaza metodele de savirsire a infractiunii specificate la art.150CP M de determinare la sinucidere apar :

Persecutarea- adica o activitate de durata care presupune urmarirea victimei cu perseverenta in toate actiunile sale.EX:cind i se fac observatii necontenite,este criticata neintemeiat. Clevetire- este vorba despre calomnie,adica raspindirea cu buna stiinta a unor informatii mincinoase ce defaimeaza victima. Jignire- insulta adica o injosire intentionata a onoarei si demnitatii victimei prin actiune,verbal sau in scris. Injosirea sistematica a demnitatii victimei- putem mentiona hartuirea la serviciu ,refuzul injositor si brutal de a incheia casatoria,manifestarea unui comportament ofensator fata de victima. MENTATI daca o persoana iresponsabila sau un minor poate fi victima infractiunii de determinare la sinucidere inare la sinucidere se intelege aducerea victimei in situatia de a lua hotarirea de a se sinucide ,fie cind I se insufla ideea de sinucidere atunci cind victima nu se gindise la aceasta posibilitate sau cind victima este convinsa-adica avea indoieli la luarea unei astfel de hotariri.Determinarea poate fi realizata atit verbal cit si in scris,cind se atesta o fata nedevarata- fie o boala incurabila a victimei fie decesul unei persoane apropiate.De aici mentionam ca poate fi victima a infractiunii de determinare la sinucidere o persoana iresponsabila-atucni cind I se spune ca nu se va trata niciodata,ca nimeni nu o va iubi la fel-atunci cind perseuti intr-una persoana.In cazul in care victima are o virsta frageda si nu poate intelege la ce este indemnata sa savirseasca precum si in cazul in care victima nu poate sa-si dea seama de fapta sa,deoarece este iresponsabila o vom califica drept omor intentionat art 145 in acest caz ea actineaza mecanic fiind dirijat de faptuitor.In legatura cu determinarea la sinucidere sau la tentativa de sinucidere a unui minor,se impune o precizare:legiuitorul nu invoca cerinta cunoasterii cu buna stiinta de catre faptuitor a calitatii de minor,de aceea raspunderea penala trebuie aplicata nu doar in cazul in care faptuitorul cunoaste cu certitudine calitatea de minor a victimei ,dar si in cazul cind faptuitorul o admite.

intul exprimat de catre victima de ai fi cauzata vatamarea grava a integritatii corporale sau a sanatatii nu elibereaza faptuitorul de raspundere penala. nco va fi tras la raspundere penala pt neacordarea ajutorului +lasarea in primesjdie art.163 alin.2 lit b)care a condus la decesul victimei. care Sidorenco va fi cel care rastoarna suportul de sub picioarele lui Galaicu el va raspunde pentru infractiunea de omor art.145.

NR.8 UL 1 VIOLUL 1.1 Relatati despre impactul pe care incapacitatea sexuala a faptuitorului il poate avea asupra calificarii faptei in baza art.171 CP RM entativa la infractiunea prevazuta la art.171 CP RM in toate cazurile in care exista un inceput de executare sau daca sa realizat in intregime actiunea de constringere,dar nu a inceput raportul sexual din cauze independente de vointa faptuitorului- victima sa opus sau au intervenit terte persoane,sau faptuitorul se teme sa nu fie surprins de cineva din cauza strigatelor de ajutor ale victimei.Deasemenea va exista tentativa daca faptuitorul nu a putut realiza raportul sexual din cauze pshihofiziologice de moment de exemplu din imposibilitatea de a introduce membrul viril lipsit de erectie sau din cauza reactiei de vaginism.Pentru a fo autor al infractiunii de viol,barbatul trebuie sa fie inzestrat cu aptitudinea fiziologica de a realiza un raport sexual,adica sa aiba capacitatea de coabitare si capacitatea de procreare.Renuntarea de bunavoie la savirsirea inf de viol urmeaza sa fie examinata ca circumstanta care exclude raspunderea penala,va raspunde doar pt fapta prejudiciabila,dar nu se considera renuntare de bunavoie la savirsiorea violului refuzul de a continua actiunea prejudiciabila care este determinat de cauze independente de vointa faptuitorului. ntati care este solutia de calificare in cazul in care raportul sexual este savirsit de catre parintele adoptiv al victimei,impreuna cu o persoana in virsta de 13ani, profitindu-se de imposibilitatea victimei de a se apara a fapta releva un pericol comparativ mai mare in raport cu violul prevazut in art.171 deoarece victima crezind in afectiunea presupusa a faptuitorului ne este avizata despre intentiile acestuia si nu ia masuri de aparare.Deci

merge vorba despre calificarea infractiunii de viol art.171 CP la agravanta contra unui membru de familie lit.b 2 alin (2) art 171,persoana in virtsa de 13 ani nu va fi trasa la raspundere penala dentru ca nu are virsta . ntati daca este sau nu corecta urmatoarea formulare din Hotarirea Plenului CSJ din 7 .11.2005 “Despre practica judiciara in cauzele din categoria infractiunilor privind viata sexuala”:”Daca in timpul violului…..victimei ia fost cauzata vatamarea intentinata grava a integritatii corporale sau a sanatatii,cele savirsite urmeaza a fi calificate prin concurs de infractiuni,in baza art.151 si 171 CP RM lenului CSJ din 7 .11.2005 face o diferenta intre infractiunea de viol si vatamarea intentionata grava a integritatii corporale cauzata in timpul violului,legea penala in vigoare nu ofera insa nici o posibilitate ca raportul sexual realizat datorita si in legatura cu cauzarea vatamarii intentionate grave a integritatii corporale sau a sanatatii sa fie calificat fara ca pericolul sacial al celor comise sa fie subevaluat .De accea avem o alternativa care este favorabila faptuitorului:se aplica doar art.171 CP RM fara invocarea art.151 CP RM.La fel in cazul in care faptuitorul aplica aplica constringerea fizica care si duce la vatamarea intentionata grava a integritatii corporale sau a sanatatii astfel incit sa devina posibila realizarea raportului sexual.Aceasta insa nu va fi reflectat in cazul calificarii prin concurs, conform art.171 si 151 CP RM .Din aceasta calificare reiese ca faptuitorul va fi tras de 2 ori la raspundere penala pentru aceeasi constringere fizica,adica va fi supraevaluat pericolul social al celor savirsite.Agravanta cauzarea vatamarii intentionate grave a integritatii corporale sau a sanatatii va fi prevazuta la alin.(3) art.171 CP “soldat cu alte urmari grave”.

UL 2 ESCROCHERIA despre cele doua modalitati de inselaciune pasiva,care pot fi atestate in cazul infractiunii de escrocherie (art.190 CP RM) alitati de inselaciune pasiva: a) trecerea cu buna stiinta sub tacere a circumstantelor ,a caror necunoastere a determinat eroarea victimei privind legalitatea transmiterii bunurilor catre faptuitor b) exploatarea constienta a erorii victimei ,in rezultatul careia faptuitorul a primit bunurile de la victima aflata in eroare. 2 modalitate victima a fost indusa in eroare de o terta persoana iar faptuitorul a profitat de aceasta ocazie pt a primi bunurile de la victima,iar in prima modalitate faptuitorul indce in eroare victima fara concursul unei terte persoane. ntati daca in art.190 CP RM prin “dobindire ilicita” se intelege “sustragere” CP RM notiunea “dobindirea ilicita”are sensul autentic de “sustragere”.Nu exista nici un temei de a afirma ca escrocheria nu este o infractiune savirsita prin sustragere.

.10.2010 –art.188 alin.2 lit.d) Tilharia – infractiune formala dar complexa. n aceasta ca Lacusta sa angajat ilegal si a aprimit salariu de medic sef calificarea facuta de organul de urmarire penala este corecta.Se va schimba calificarea deoarece daca Lacusta ar fi prezentat disploma de doctor in stiinte medicale false denota faptul ca acesta reprezenta un pericol deosebit de grav pt viata si sanatatea persoanei.Cele savirsite se vor califica conform art.190 alin.2 lit.d) CP RM in concurs cu art.188 alin 2 lit.d).

Raport sexual cu o persoana care nu a implinit virsta de 16 ani 1 Identificati cele 5 caracteristici care rezulta in urma interpretarii notiunii “orice alte acte de penetrare vaginala sau anala”, utilizate in art. 174 CP RM

cteristici sunt: nu se refera la raportul sexual nu se identifica, ci doar se intersecteaza cu sintagmele “satisfacerea poftei sexuale in forme perverse” si “actiuni cu caracter sexual”, precum si cu termenul “homosexualitate” nu se poate concretiza in penetrare bucala presupune o penetrare cu conotatii sexuale se concretizeaza doar in penetrarea vaginala sau anala 2

Argumentati care trebuie sa fie solutia de calificare in cazul raportului sexual savirsit de catre 2 persoane avind virsta de 15 ani asupra unei persoane care are virsta de 12 ani, cu consimtamintul acesteia daca toate cele 3 persoane sunt in stare de ebrietate?

cele 2 persoane de 15 ani care au savirsit raportul sexual nu vor fi trase la raspundere penala intrucit nu sint subiecti ai infractiunii de la art.174. Starea de ebriatate nu prezinta importanta in cazul respectiv. Pentru a deveni subiect in cazul art. 174 este necesar ca persoana sa aiba la momentul savirsirii infractiunii virsta de 16 ani cel putin. 3

Argumentati daca a suferit sau nu schimbari sfera de aplicare a art. 174 CP RM, ca urmare a amendamentelor operate in textul legii penale prin Legea nr. 167 din 09.07.2010

amendamentele operate in textul legii penale prin legea nr. 167 nu au provocat schimbari sferei de aplicare a art. 174. Cunoastem ca prin legea respectiva s-au adus modificari si completari pentru urmatoarele articole: 90, 133, 171, 172, 173, 201(prim). Respectiv art.171, 172 si 173 fac parte din categoria de infractiuni privind viata sexuala din care face perte si art. 174. Analizind modificarile articolelor respective am constatat ca latura obiectiva a art.174 nu a fost atinsa, ea raminind distincat fata de mofificari, respectiv neexistind nici o legatura de interdependeta intre articolele modificate si art. 174.

Omorul intentionat cati momentul in care trebuie sa se formeze intentia de lipsire de viata a celei de-a doua victime in contextul infractiunii prevazute la lit g) alin 2 art.145 CP RM.

aparitiei intentiei de lipsire de viata a celei de-a doua victima in contextul prevazut la alin. 2 lit g) art. 145 CP RM trebuie sa fie acelasi ca si in cazul aparitiei intentiei pentru prima victima. Deci faptuitorului trebuie sa-i apara intentia de lipsire de viata a ambelor persoane ininte de a comite crima, chiar daca a doua persoana este omorita dupa trecerea unui interval de timp. In cazul in care intentia de lispsire de viata pt a doua persoana apare dupa omorul primei persoane sintem in prezenta unui concurs de infractuini al art.145 alin 1. asta datorita faptului ca sintem in prezenta unei noi intentii, diferite de prima. Cunoastem foarte bine ca fapta se califica dupa intentie.

ntati daca militarul, aflat in situatia de persoana internata, poate fi victima omorului savirsit asupra unui militar, in timpul sau in legatura cu indeplinirea de catre acesta a obligatiilor de serviciu (lit h) alin 2 art. 145 CP RM

a in cazul respectiv militarul nu va fi victima in cadrul acestui aliniat deoarece el nu este omorit in timpul sau in legatura cu indeplinirea de catre acesta a obligatiilor de munca. Aflindu-se internat miltarul nu-si exercita atributiile de serviciu si nici nu se afla la locul de munca sau intr-o misiune oarecare. Cu atit mai mult contractul este suspendat in timpul internarii acestuia, respectiv nici nu poate fi vorba despre o incadrare juridica a faptei conform alin 2 lit h.

3.2009 Marcu, Velicu si Dragomir…..

infractiuni: Marcu, Dragomir, Velicu- art.188 alin.2 lit b, c elicu-art. 152 alin.2 lit e Velicu- art.187 alin.1 elicu- art. 188 alin 2 lit b, c, d, e, si art.145 alin 1

: Incalcarea regulilor de protectie a muncii entati daca este posibil ca o persoana din afara unitatii an care s-a produs accidental de munca; sa raspunda an baza art. 183 CP. din afara unitatii an care s-a produs accidental de munca, poate sa raspunda an baza art. 183 CP an cazul an care angajatorul a recurs la servicii externe de protecţie şi prevenire a securitatii an munca. Angajatorul este obligat sa recurga la un asemenea serviciu an cazul an care resursele unităţii respective nu sînt suficiente pentru organizarea activităţilor de protecţie şi prevenire din lipsa personalului specializat.

1.3 Argumentati daca a fost oportuna reducerea cercului de victime… ucerea studentilor si elevilor care fac practica de productie si militarilor antrenati sa munceasca la antreprinderi din randurile victimelor accidentelor de munca cred ca a fost inoportuna deoarece an practica asemenea categorii de personae pot fi victime a accidentelor de munca si trebuie protejate an mod egal ca si angajatii de rand. Iar persoanele care asi ispasesc pedeapsa, nu au fost excluse din randurile victimelor, dispozitiile legii securitatii si sanatatii an munca se aplica si asupra lor. Necesitatea excluderii executantilor unor alte tipuri de activitate, organizate an interesul societetii si a statului este oportuna deoarece numeste un numar vag de persoane. Astfel an legea securitatii si sanatatii an munca sunt introduse noi categorii de persoane ca voluntarii, somerii care se pregatesc profesional, reprezentantii lucratoriloretc.

Omorul intentionat cati 5 categorii de victime ale infractiunii, prevazute la lit. f) al. (2) art. 145 CP RM, an cazul an care victima nu este nici persoana rapita, nici ostatic. nfractiunii prevazute la lit. f) al. (2) art. 145 CP RM an cazul an care ea nu este nici persoana rapita, nici ostatic poate fi: persoana care ampiedica savarsirea rapirii sau luarii an calitate de ostatic a unei alte persoane; persoana care ancearca sa elibereze acea alta persoana; o persoana prezenta din antamplare la locul rapirii sau luarii an calitate de ostatic a altei personane; colaboratorul din cadrul unor servicii speciale care ia parte la actiunea de eliberare a persoanelor rapite sau luate ostatici; persoana din garda de corp a rapitului sau ostaticului. entati daca prevederea de la lit. f) alin. (2) art. 145 CP RM este sau nu aplicabila an cazul omorului savarsit cu rapirea minorului de catre rudele apropiate. de la lit. f) alin. (2) art. 145 CP RM nu este aplicabila an cazul omorului savarsit cu rapirea minorului de catre rudele apropiate deoarece aceasta ipoteza nu mai este un caz particular al faptei de rapire a unei persoane. Rapirea minorului de catre rudele apropiate, ca si rapirea unei persoane, sunt infractiuni distincte. Aceasta concluzie apare reesind din norma care interzice interpretarea extensiva si defavorabila a legii penale. An acest caz, raspunderea urmeaza a fi aplicata an baza art. 145 si 164 CP RM. and ampreuna cu alte personae in lunile iunie-august 2003 urmarind scopul de folosire a victimei an… i Botan fata de Litu vor fi calificate conform art. 206 alin. (1) lit. a). Actiunile lui Botan fata de Rotaru vor fi calificate conform art. 187 alin. (2) lit. e). Actiunile lui Botan si Gutu fata de Gorbatiuc vor fi calificate conform art. 186 alin. (4) . Actiunile lui Botan si Gutu fata de Culava se vor califica conform art. 186 alin (5) an concurs cu art. 145 alin (2) lit. k). Daca Litu ar fi avut varsta de 18 ani atunci faptele lui Botan vor fi calificate conform art. 165 alin. (1) lit. c) deoarece victima numai este minora.

1

Vatamarea intentionata grava a integritatii corporale sau a sanatatii .1 Relatati despre cele 3 aspecte puse la baza estimarii gravitatii vatamarii integritatii corporale sau a sanatatii

urmatoarele 3 aspecte: aspectul medical: anatomic (caracterul vatamarii integritatii corporale sau a sanatatii; pericolul vatamrii pentru viata) si clinic (durata dereglarii sanatatii; pierderea vederii, auzului, graiului sau a unui alt organ ori incetarea functionarii acestuia; boala psihica; intreruperea sarcinii) aspectul social-economic (gradul de pierdere a capacitatii de munca) aspectul estetic (desfigurarea iremediabila a fetei si/sau a regiunilor adiacente)

ntati daca relatiile sociale cu privire la viata persoanei formeaza sau nu obiectul juridic secundar in cazul vatamarii intentionate grave a integritatii corporale sau a sanatatii, care este periculoasa pentru viata

a relatiile sociale cu privire la viata persoanei nu formeaza obiectul juridic secundar in cazul vatamarii intentionate grave a integritatii corporale sau a sanatatii, deoarece chiar reiesind din art. 151 alin.1 constatam ca infractiunea respectiva este una simpla si nu complexa. Pentru a-mi sustine ideea mentionez ca relatiile cu privire la viata sociala reprezinta niste valori ce ar putea fi atinse ca urmare a unui exces de savirsire a laturii obiective al art. 151, astfel pentru atingerea acestor valori fiind aplicata agravanta de la alin.4 art.151. Respectiv relatiile sociale cu privire la viata persoanei sint aparate de agravanta de la alin 4 art 151, deci nu poate mege vorba de obiect juridic secundar. Atingerea a doua obiecte juridice intr-o singura infractiune ar prespune si comiterea a doua actiuni si anume actiunea principala si actiunea adiacenta. In cazul laturii obiective de la art.151 avem o singura actiune, sau un sistem de actiuni de acelasi fel.

ntati daca este oportuna sau nu prezenta sintagmei “integritatii corporale” in denumirea si dispozitia art.151 CP RM. sintagma respectiva este oportuna in denumirea si dispozitia art.151 CP RM. In primul rind sfera celor doua notiuni: “sanatatea persoanei” si “integritatea coporala a persoanei” nu se intersecteaza, deci conchidem ca au un sens diferit si nu am putea include astfel integritatea in sanatate. Acestea doua reprezinta prejudicii diferite persoanei, in anumite cazuri insa una din ele poate sa determine pe cealalta. Astfel este atinsa integritatea corporal atunci cind o parte din corp este extrasa, spre exemplu: scoaterea unui ochi, taierea unui degete, ureche, etc. respectiv sanatatea persoanei ar putea sa nu fie prejudiciata, spre exemplu faptuitorul i-a taiat victimei un deget de la picior care nu i-a afectat acestuia sanatatea si nici capacitatea de munca, totusi fapta respectiva ar trebui sa fie incriminata de legea penala. Daca sintagma :integritatea corporala nu ar fi inclusa in dispozitia normei atunic nu am putea atraga la raspundere faptuitorul, de aici si conchidem importamata si necesitatea prezentei sintagmei respective in norma.

Incestul ati toate ipotezele cind un membru de familie poate fi victima a infractiunii prevazute la art.201 CP RM. nt urmatoarele: minorul avind virsta de pina la 16 ani persoana iresponsabila persoana aflata in imposibilitate de a se apara sau de a-si exprima vointa

-

persoana constrinsa (fizic, psihic, sau pe alta cale), amenintata, sanatajata, ori de a carei dependenta de orice natura se profita.

ntati daca este aplicabila raspunderea penala in cazul raportului sexual realizat de catre parintele vitreg si copilul vitreg

n relatiile sociale care formeaza obiectul juridic special al infractiunii de incest concluzionez ca raportul sexual realizat de catre parintelevitreg si copilul vitreg este aplicabil raspunderii penale. Obiectul juridic al infractiunii de incest il formeaza relatiile sociale cu privire la stabilitatea familiei, intemeiata pe moralitate si demnitate sub aspectul conduitei sexuale in relatiile dintre memvrii ei. Deci nu este obligatoriu ca subiectii sa fie rude de singe.

6.2009, la marginea padurii din satul Stejareni… 171 alin.2 lit. b, c t e, i .171 alin.2 lit b, c odifica calificarea.

: Violarea de domiciliu inati limitarile dreptului persoanei la domiciliul sau in conformitate cu art. 8 al Conventiei europene pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale. europeana ne vorbeste doar despre inadmisibilitatea amestecului unei autoritati publice an exercitarea dreptului la respectarea vietii private si de familie,dreptul la domiciliu. Astfel interpretand acest articol, amestecul unei persoane fizice poate fi admisa. An acest sens codul penal a oferit anumite garantii si mijloace de asigurare a acestor drepturi. entati daca este posibil ca infractiunea de violare a domiciliului sa aiba la baza interesul material sau sa urmareasca scopul de cupiditate.

domiciliu poate avea la bază un interes material numai atunci când subiectul săvârşeşte această infracţiune la comandă, în vederea primirii unei remuneraţii materiale. În alte cazuri, este de neconceput ca interesul material să fie motivul care îl ghidează pe făptuitor la săvârşirea acestei infracţiuni. De aceea, dacă motivul constă în interes material (cu zului de obţinere a remuneraţiei materiale), presupunând că făptuitorul intenţionează să-şi atribuie ilegal toate sau unele prerogative ale proprietarului bunului imobil aferent unui domiciliu, aplicabil va fi nu art.179 CP RM, ci art.193 „Tulburarea de posesie” din Codul penal. ne, scopul de cupiditate nu poate fi urmărit de subiectul infracţiunii de violare de domiciliu. Cel mai probabil, acest punct de vedere vizează sustragerea săvârşită cu pătrundere în locuinţă, care absoarbe fapta de violare de domiciliu. Oricum, chiar şi în această situaţie, fapta absorbantă (sustragerea săvârşită cu pătrundere în locuinţă), şi nu fapta absorbită (violarea de domiciliu), este cea prin care se urmăreşte scopul de La 04.02.2010 in padurea de langa iazul din partea de sud- est a orasului Cainari , fiind in stare de ebrietate Gradinaru ……

Actiunile lui Gradinaru se incadreaza in art 174(1) si 211 (2) c concurs de infractiuni 71 (2) e 79(2) 93

kimba calificarea daca dup ace a intrat in casa a aplicat violenta. area intentia de a folosi temporar remorca atunc va fi concurs de infractiuni intre 193 si 287 (1)

r. 2 Traficul de fiinte umane notiunile “conditiile similare sclaviei” si “amenintarea cu aplicarea violentei psihice nepericuloase pentru viata si sanatatea persoanei” specificate in dispozitia de la art. 165 CP RM.

similare sclaviei” sint acele imprejurari sau situatii nefaste in care este pusa victima pentru a efectua activitatile care ii sint cerute prin contringere de catre faptuitor. Cu alte cuvinte mentionez ca aceste conditii fac parte din latura obiectiva a infractiunii si reprezinta un nivel de trai sub minumul existentei. ea cu aplicarea violentei psihice nepericuloase pentru viata si sanatatea persoanei” reprezinta acea forma a violentei psihice, care presupune efectuarea de catre faptuitor a unui act de natura sa inspire victimei temere, care o pune in situatia de a nu mai avea resursele psihice necesare pentru a rezista constringerii.

entati care este rolul juridic al tuturor persoanelor la care se refera prevederea de la lit.c alin.(1) art.165 CP RM: “dare sau primire a unor plati sau beneficii pentru a obtine consimtamintul unei persoane care detine controlul asupra altei persoane”.

uri: d avem 3 subiecti si anume: organizatorul sau instigatorul, autorul si complicele infractiunii: Astfel ca participanti la infractiune figureaza: 1) autorul infractiunii, care primeste platile sau beneficiile de la organizatorul sau instigatorul infractiunii, si care da ulterior o parte din acestea complicelui la infractiune, si anume persoanei care detine controlul asupra victimei; 2) organizatorul sau instigatorul infractiunii, care da autorului plati sau beneficii; 3) complicele la infractiune, care primeste plati sau beneficii de la autorul infractiunii. figureaza 2 participanti: 1) autorul infractiunii, care da complicelui plati sau beneficii; 2) complicele la infractiune, care primeste plati sau beneficii de la autorul infractiunii.

entati daca este sau nu corecta formularea din Hotarirea plenului Curtii Supreme de Justitie nr 37 din 22.11.2004 “Cu privire la practica aplicarii legislatiei in cauzele despre traficul de fiinte umane si traficul de copii”, conform careia prin “violenta periculoasa pentru viata si sanatatea fizica sau psihica a persoanei” se intelege vatamarea intentionata grava ori medie, prevazute la art. 151, 152 CP RM. este corecta formularea intrucit violenta periculoasa determina o vatamare grava sau medie a sanatatii si integritatii corporale. Respectiv este oportuna o astfel de formulare, aici fiind modificate doare termenii si anume violenta periculoasa si vatamare grava sau medie care au practic acelasi sens.

3

1 Incalcareintentionata a legislatieiprivindaccesul la informatie 1.1 Definitinotiunile care desemneazacalitateaspeciala a subiectuluiinfractiuniiprevazute la art. 180 buiesa-I apartina o dublacalitatespeciala: cu finctie de raspundere care estefurnizator de informatiisaureprezinta un furnizor de informatii oană cu funcţie de răspundere se înţelegepersoanacăreia, într-o întreprindere, instituţie, organizaţie de stat sau a administraţieipublice locale oriîntr-o subdiviziune a lor, i se acordă, permanent sauprovizoriu,

prinstipularealegii, prinnumire, alegeresauînvirtuteauneiînsărcinări, anumitedrepturişiobligaţiiînvedereaexercităriifuncţiilorautorităţiipublicesau a acţiunilor administrative de dispoziţieoriorganizatorico-economice. 2-persoana care estefurnizor de in formatiisauprezinta u furnizor de informative,furnizorii de informatiisuntposesoriiinformatiiloroficialeobligatisa le furnizezesolicitantilor in conditiilelegiiadica: Autoritatilepublice locale, institutiilepublice central si locale, persoanelefizicesijuridice care in bazalegiisau a contractului cu autoritateapublicasauinstitutiapublicasuntabilitate cu gestionareaunorserviciipublicesiculeg,selecteaza,poseda,pastreaza,dispun de informatiioficiale. ntatidacainformatiile care constituieun secret medical pot sareprezinteobiectulimaterial al art.180 care constituie un secret medical nu pot saprezinteobiect immaterial al infractiuniiprevazute in art.180 CP RM,deoareceaceasta nu este o informative de interespublic.Adikadoarinformatiilecetsin de interesul public pot fi clificate conform art 180 Cp. Daca se incalcadreptul de acces la informatii care nu sunt de interes public atunciaplicam art 71 al CoduluiContraventional “Incalcarealegislatieiprivindaccesul de informatiesi cu privire la petitionare” De exempluaplicam art 71 Cod Contraventional stipulate maisus in cazulincalcariidreptului la informatie a pacientuluisi a rudelor sale care solicitainformatiidesprestareasanatatiiacestuia entatioportunitateasubstituiriicuvintelor “daune in proportiiconsiderabiledrepturilorsiintereselorocrotite de lege ale persoanei” printr-o altasintagmape care o recomandati. un de susbstituitcuvintele “daune in proportiiconsiderabiledrepturilorsiintereselorocrotite de lege ale persoanei” prin “cauzareaprejudiciuluipersoanei” astfelaici se subintelegeaceleprejudiciisi morale sifizicesi nu artrebuie de maiadaugatocrotite de legedeoareceoricumlegeapenalaaparadrepturilesiintereselepersoanei.Astfelprejudiciuconstituiedistrugerea,sustra gereaoridegradareaunorbunuri,vatamareasanatatiisauintegritatiicorporale,lezareaonoarei,reputatie care se subintelegprin cv drepturilesiintereseleocrotite de lege.

Omorulintentionat ificati citedouaactiuniptactiuneafizico-mecanica,psihica,fisica,chimica,mecanica in contextual art. 145 Caracterfizico-mecanic: taire, injunghiere,inecare,impuscare Chimic: otravire, supradoza de narcotice Biologice: inocularea de agntipatogeni,transfuzia de singe incompatibila Psihice: hipnoza,socuri ntatidacacel care cumparaorganelesautesuturilevictimeipoate fi consideratcomplice la infractiuneaprev art. 145 (2) lit.n) t. 42 (5)CPcomplice se considerapersoana care a contribuit la savirsireainfractiuniiprinsfaturi, indicatii, prestarea de informatii, acordarea de mijloacesauinstrumenteoriinlaturarea de obstacole, precumsipersoana care a promisdinainte c ail vafavorizapeinfractor, vatainuimijloacelesauintrumenteleinfractiunii, urmeleacesteiasauobiecteledobinditepecalea criminal oripersoana care a promisdin timpcavaprocurasauvavindeatareobiect. Deciprinprismadefinitiementionate se denotafaptulcapersoana care cumparaorganelesautesuturile, cunoastedespreilegalitateaacestuifapt,cunoastesifavorizeazacomercializareapartilorcorpuluiuman,tratindomulcap e un bun. Plus la astadacafavorizeazacomitereainfractiuniiisiintarestecalitatea de complice.Decipersoana care cumpara organelle stie cu certitudinedesprecaleainfractiunalaprin care acestea au fostdobindite, deciestecomplice al infractiuniiprevazute la art.145 alin (2)lit n). Speta primulepisod se califica conform art.145 alin (2) lit b), g), i) ptincendiu art.197 alin 2 lit a) Al doileaepisod: art.145 (2) lit g),i), b) al treileaepisod: art.145 (2) lit j) aiciesteceva tare subiectiv, euasavadcalificarea, asadar, revizuieste

Traficul de copii 1.1 Definiticersetoriesiprostitutieprin art.206 exploatareasexualacomerciala a minorului, care dretpurmaremajorareaactivului patrimonial al faptuitorului Cersetorie-exploatareaminoruluiimpunindu-l sapresteze o muncafortata de a dobindimijloacebanesti de la reprezentatiisocietatiiprin a cere la modul direct bani, invocinddiferite motive frauduloasesiminciunoase 1.2 Argumentatidacaprinaplicareaprevederii art. 206 (4) estenecesarcavictimasa se autodenunte de bunavoie, sacontribuie la descoperireainfractiunii, sacompensezevaloareadaunei, sarepare prejudicial conform art. 57 CP

57 descrieliberarea de raspunderepenalainlegatura cu cainta active, aici ii valabilaptpersoanelecare au savirsitinfractiuniusorasaumaiputin grave, insa victim la 206 nu savirsesteinfractiunea de bunavoie, eafiindimpusa fie princontringerefizicasaupsihica,tortura,tratamentinuman,viol etc. Vivtimaminora nu maipoate fi supusaraspunderiisinici nu are ptcesarepare prejudicial ptca nu a savirsitilegalitatil. Astfelminorulesteabsolvit de raspundereapenala in legatura cu aceastacalitateprocesuala, insaeatrebuiesaajute la descoperireainfractiuniisi la cercetaracircumstanteloracesteia. 1.3 Argumdaca e oportuncadispozitia art.206 (1) sa fie completata cu sintagma “cu saufaraconsimtamintulacestuia” dupamodelul art.165 (1)

evant faptul de a incadrasintagma data, datfiindfaptuluica, copilulesteocrotitimpotrivatuturorformelor de neglijare, cruzime, exploatare. Copilulestepersoanapina la 18 ani, din cit se stieaceasta nu are dreptdeplin de exercitiu, ceeaceimpunefaptulcadeciziileluate de aceasta nu suntjustificatesi nu au o bazalegala, deciconsimtamintulesteviciatdoarprinprismasubiectului de la care vine. Asadar, legiuitorulnici nu a introdussintagma “cu saufaraconsimtamin” din motivca a facut-o in art.165 care enuntatraficul de persoane, deciesteirelevantfaptul de a maifolosi in art.206, aceasta prezumindu-se a fi indispensabila in subintelesularticoluluimentionat. Escrocheria depreceledouacriterii in bazacarora se face delimitaredintreescrocheriesiincalcareanormelor de dreptcivil(cind nu suntexecutateobligatiile) aposibilitatearestabiliriivaloriilezateegalitatiilor in dreptuirpecaleaactiunilorbenevole, ori a actiuniicivile stsavirsita in conditiileunuiriscintemeiait(decizieeconomicanereusita) argumentatidacadreptulasuprabunurilorstraine-mobile, immobile, poatesaconstituieobiectulinfluentariinemijlociteinfractionale in cazul art.190 CP prabunurilorstraine-mobile,immobile-nu constituieobiectulinfluentariinemijlociteinfractionale in cazul art. 190.art.196trebuieaplicat in cazuldobindiriiilicite a bunurilor immobile straineprininselaciunesauabuz de intredere(daunelesa fie in proportiimari), in aceastaipoteza art.190 este inaplicabil. erial al escrocherieiestebunurile care au existent materiala,dispun de valoarematerialasi cost, fiindbunuri mobile straineptfaptuitor Testul 15 .Distrugerea sau deteriorarea intentionata a bunurilor cati in partea speciala a codului penal 7 exemple de norme special aplicatte in cazul distrugerii si deteriorarii intentionate a unor bunuri avind anumite calitati speciale Distrugerea intenţionată în masă a florei sau a faunei Distrugerea sau deteriorare intenţionată a monumentelor de istorie şi cultură 3. Distrugerea sau deteriorarea masivelor forestiere 4. Deteriorarea sau distrugerea intenţionată a căilor de comunicaţie şi a mijloacelor de transport 5. Luarea, sustragerea, tăinuirea, degradarea sau distrugerea documentelor, imprimatelor, ştampilelor sau sigiliilor

6.

.

Distrugerea

sau

deteriorarea

intenţionată

a

patrimoniului

militar

entati care trebuie sa fie calificarea daca persoana isi distruge bunurile proprii(care sin asigurate) in valaoare de 50500lei pentru a incasa illegal suma asigurata. gii, orice persoana are dreptul sa actioneze si sa se comporte cu bunurile din patrimoniul sau, asa cum doreste el in asa mod incit sa nu impiedice pe altii de asi exercita drepturile asupra propriilor lor bunuri. Odata ce aceste bunuri fac obiectul unui contract de asigurare, Legea cu privire la asigurari ne spune ca Asigurarea este definită ca fiind operația financiară ce decurge dintr-un contract de asigurare sau dintr-o obliga ție prevăzută de lege, prin care asigurătorul se obligă ca în schimbul unei sume primite periodic să despăgubească pe asigurat pentru pierderile pe care acesta le-ar putea suferi în urma unor întâmplări independente de voin ța lui. Deasemenea in cazul in care asiguratul isi deterioreaza singur bunurile Legea cu privire la asigurare mentioneaza ca l este în drept să refuze deplin sau parţial asiguratului despăgubirea de asigurare în asigurările de bunuri în cazul: a) producerii de pagube ca urmare a unor acţiuni intenţionate ale asiguratului sau ale beneficiarului, orientate spre provocarea sau facilitarea producerii evenimentului asigurat, cu excepţia acţiunilor de îndeplinire a datoriei civice sau de apărare a vieţii, sănătăţii, onoarei şi demnităţii; b) producerii de pagube ca urmare a unei infracţiuni intenţionate comise de asigurat sau beneficiar, legate direct de producerea evenimentului asigurat;

cena a spetei faptuitorul va fi tras la raspundere penala pentru vatamare intentionata grava a integritatii corporale sau a sanatatii conform art 151. In partea a 2-a pinciuc sis ova vor fi trasi la raspundere penala conform art.145 alin2 lit(i). Cu agravanta de coautorat si concurs cu 188(furt). Deasemenea vor fi treaasi la raspundere penala pentru distrugerea si deteriorarea bunurilor in proportii mari. Daca decesul proprietarului casei ar fi survenit din cauza arsurilor si ihalatiei de fum, nimic nu sar fi schimbat deoarece aceasta oricum ar fi demonstrate faptul ca ei doresc anume moartea proprietarului.

. Vatamarea intentionata a integritatii corporale sau a sanatatii notiunile de ,, organ” si ,,regiuni adiacente fetei” utilizate in alin.1 art 151 CP al RM de organ in cadrul aliniatului 1 al art 151 are sensul de pierderea a unui picior sau a unei miini. Prin pierderea anatomică a mâinii sau a piciorului se înţelege detaşarea completă de la trunchi a mâinii sau a piciorului. giunilor adiacente fetei expertiza medico-legală apreciază după semnele obişnuite caracterul şi gradul de gravitate ale leziunilor produse feţei şi/sau regiunilor adiacente,adica gitul, constatând dacă acestea pot fi reparabile sau nu în mod obişnuit. entati daca intra sub incidenta notiunii ,,pierderea unui organ” in sensul art 151 al CP, lezarea unui organ nefunctional cind ulterior se impune(din considerente medicale) extirparea acetuia. Pierderea unui alt organ ori încetarea funcţionării acestuia presupune pierderea mâinii, piciorului ori încetarea funcţionării acestora, a capacităţii de reproducere. mâinii, a piciorului constă în detaşarea lor de la trunchi sau pierderea funcţiilor acestora (paralizia sau o altă stare care exclude funcţionarea lor). Prin pierderea anatomică a mâinii sau a piciorului se înţelege detaşarea completă de la trunchi a mâinii sau a piciorului, precum şi amputarea lor nu mai jos de articulaţia cotului ori a genunchiului. Celelalte cazuri trebuie considerate drept pierdere a unei părţi a membrului, având drept criteriu de calificare incapacitatea permanentă de muncă. Ipoteza în cauză e concepută de legiuitor ca o componenţă de infracţiune formală, deoarece infracţiunea se consideră consumată o dată cu săvârşirea acţiunilor primejdioase prin ele însele pentru viaţa victimei în momentul producerii lor, indiferent de dauna cauzată sănătăţii persoanei. De exemplu, plăgile abdomenului fără lezarea organelor interne pot necesita pentru vindecare doar câteva zile. Dacă s-ar lua în seamă numai dauna

reală produsă sănătăţii, aceasta ar putea constitui numai vătămări uşoare, pe când, după cum s-a constatat deja, asemenea acţiuni se socot vătămări grave ale integrităţii corporale sau ale sănătăţii.

er oportune aceste mofificari deoarece, fiecare dauna si prejudiciu sau drept lezat unei persoane, trebuie sa fie reparat sau faptuitorul trebuie sa raspunda exact conform actelor care le-a comis. Acesta fiind si un principiu al dreptului. Astfel daca victima are ca consecinta o boala psihica ca urmare a unei vatamari usoare atunci legea trebuie sa pedepseasca faptuitorul conform actelor sale, iar daca victimaare ca consecinta o boala psihica grava atunci faptuitorul la fel trebuie sa fie pedepsit conform gravitatii faptelor sale.

6 Violulm 1.1 Definiti notiunea ,, membru de familie” utilizata la litera b2 a alin (2) art. 171 CP al RM

otiunea

de mebru de familie utilizata in acest articol se intelege: a) în condiţia conlocuirii: persoanele aflate în relaţii de căsătorie, de concubinaj, persoanele divorţate, persoanele aflate în relaţii de tutelă şi curatelă, rudele lor pe linie dreaptă sau colaterală, soţii rudelor; b) în condiţia locuirii separate: persoanele aflate în relaţii de căsătorie, copiii lor, inclusiv cei adoptivi, cei născuţi în afara căsătoriei, cei aflaţi sub curatelă.” ntati daca poate fi calificata ca viol intretinerea cu barbatul care se gaseste in eroare a raportului sexual de catre femeia care sa substituit celei adevarate. calificat ca viol raportul sexual intretinut cu barbatul indus in eroare cu privire la identitatea femeii. In acest caz, raportul sexual se comite prin inselaciune si nu prin profitares de imposibilitatea barbatului de a se apara ori de asi exprima vointa(nici prin contringere fizica sau psihica). Barbatul sa gaseste in eroare, nu in imposibilitatea de a se apara ori de asi exprima vointa. Ar exista viol daca raportul sexual ar fi savirsit asupraunui barbat care se afla intron somn profund(de aceea nusi poate exprima vointa). Codul penal al republicii Moldova nu prevede raspundere pentrru fapta celui care, substituindu+se unei alte personae, profita de eroarea in care se gaseste o persoana si are cu ea un raport sexual. Doar in cazul in care faptuitorul profita de eroarea unei personae despre caer stie cu certitudine ca nu a atins virsta de 16 ani, poate fi aplicat art 174 CP RM. 1.3 Săvârşirea a două sau a mai multor violuri, pentru care răspunderea este prevăzută de diferite alineate ale art.171 CP, indiferent dacă, într-un caz, a fost săvârşită tentativa de viol ori făptuitorul a apărut în calitate de organizator, instigator sau complice al acestei infracţiuni sau, în alt caz, a fost săvârşită fapta de viol terminat, acţiunile întreprinse trebuie calificate de sine stătător pentru fiecare dintre infracţiunile comise de făptuitor. oate fi recunoscut repetat, dacă la momentul săvârşirii unui alt viol au expirat termenele prescripţiei urmăririi penale. De aceea consider ca clificarea data de CSJ este corecta si intemeiata.

. Omorul intentionat despre cele 2 componente ale intentiei premeditate, intentie pe care faptuitorul o manifesta la savirsirea infractiunii prevazute la lit.a alin(2) art.145 CP RM. vârşit cu premeditare (lit.a) alin.2 art.145 CP) presupune întrunirea concomitentă a trei condiţii. O primă condiţie priveşte trecerea unui interval de timp din momentul luării deciziei şi până în momentul executării omorului. . O a doua condiţie priveşte activitatea psihică a făptuitorului de reflectare, de chibzuire asupra modului în care va săvârşi infracţiunea. În sfârşit, pentru existenţa premeditării se mai cere ca, în intervalul de timp cuprins între momentul luării hotărârii infracţionale şi momentul începerii executării omorului, făptuitorul să treacă la săvârşirea unor acte de pregătire de natură să consolideze decizia luată şi să asigure realizarea ei. Astfel reiese ca intentia in cayul omorului premeditat este dubla. Adica apare intentia de pregatire pentru infractiune care mai

apoi avanseaza si se realizeaza pentru ca mai apoi dupa un interval de timp sa aiba loc intentia de a savirsi infractiunea propriu zisa. Adica recurge la faptele infractionale.

entati ca re este solutia in cazul in care interesul material apare la faptuitor ulterior momentului in care-si finalizeaza executarea faptei de lipsire de viata a victimei, faptuitorul a urmarit acest interes material insa el nu s+a realizat, faptuitorul a urmarit acest interes material la savirsirea omorului si el s+a realizat. az va fi concurs intre omorul intentionat art 145 si furt art. 188 deoarece intentia de a+l deposeda de bunuri apre dupa ce a savirsit omorul. In cazul in care el la urmarit cu scopul de al deposeda de bunuri, va fi tentativa la art 145 art 2, lit b. Iar in al treilea caz va fi in totalitate infractiunea consumata prevzuta la art 145 alin2 lit b.

n prima parte a spetei Ababii va fi tras la raspundere penala pentru vatamare corporala intenyionata medie. In a doua parte a spetei Ababii si Maruscac vor fi tras la raspundere penala pentru furt conform art. 186 alin 2 lit b, iar mai apoi vor fi trasi la raspundere pentru concurs de infratiuni art. 172 alin 2 lit b si 145 alin2lit k savirsite prin coautorat. Si pentru a 3-a scena, acestea vor fi trasi la raspundere penala conform art186 alin 4 in concurs cu 186 alin 5 insotit de 197 alin 2 lit a

i rolul rudelor care isi exprima vointa de lipsirea de viata a minorului art 148.

d faptul minorul este in imposibilitate de asi exprima singur dorinta, atunci rudele apropiate sunt persoanele in drept sa raspunda pentru aceasta . Doar rudele care au imlinit virsta de 18 sunt in drept. Contributia acestor rude, exprimata la incuviintarea lipsiriid e viata a victimeiminore, trebuie considerate complicetate la infractiune de euanasie, daca insa nu se exprima dorinta rudelor acestora, atunci se califica ca umor, art 145 ali 2 lit e.

ntati daca un minor poate fi victima ainfractiunii de eutanasiere.

a poate sa fie victima a eutanasierii, deoarece este necesar ca victima sa sufere de o maladie incurabila, sau ale careisuferinte fizice au un character insuportabil si care sia exprimat vointa de a fi lipsita de viata. Astfel victima poate fi si o pers minora, in acest caz rudele decid pentru ea, in accord cu art 134 rude ale victimei minore trebuie considerate toate persanele care au legatura bazata pe descendenta unei pers dintr-o alta persoanna sau pe faptul ca mai multi sa aiba un ascendant comun.

ntati daca este oportunde a elimina din art 148 cuvintele : ‘in legatura cu caracterul insuportabil al suferintelor”

2

nu etse oportun de ascoate din articol, datorita faptului ca anume aceasta face prin sine deosebire pentru calificare de eutanasiere, adica nui d eajuns ca boala este incurabila, dar plus la toate si este insuportabil de trait cu aceasta din cauza durerilor.Specific pentru eutanasiere esre faptul ca victimei ii este predestinat sa moara, care implora sa fie lipsit d eviata, astfel incetarea vietii va reprezenta o binefacere atit si pentru victima care va fi eliberata de durerile in nonsense.

cati cele 3 ipoteze care prives savirsirea excrocheriei in sfera de asigurare cind acesta il reprezinta automobilul. ze sunt: dobindire ilicita, inselaciune, abuz de incredere.

direa ilicită a bunurilor altei persoane se înţelege transmiterea benevolă infractorului de către victimă a bunurilor sau a dreptului asupra bunurilor sub influenţa înşelăciunii sau a abuzului de încredere. Aici avem situatia cind victima transmite benevol suma de bani sau chiar bunul pentru a fi asigurat.

a ca element al escrocheriei se poate manifesta prin prezentarea unor date false sau prin ascunderea unor informaţii a căror anunţare era obligatorie. Datele false se pot referi atât la personalitatea infractorului sau a altor persoane, cât şi la unele obiecte, fenomene. Actele de înşelăciune pot fi înfăptuite pe cale verbală, în scris ori folosind ambele căi simultan. Când înşelăciunea se efectuează prin falsificarea documentelor, ea constituie un concurs de infracţiuni (art.190 CP şi art.332 sau art.361 CP). De obicei înşelăciunea se manifestă prin vinderea mărfurilor şi obiectelor falsificate, primirea ilegală a pensiilor, a diferitelor indemnizaţii de la stat etc.

i situatia cand fractorul se da drept pers carevaurma sa savirseasca asigurarea automobilului, adica victima considerind eronat ca infractorul etse vreun lucrator al agentiei de asigurare, sau cel putin ca acesta ar putea asigura automobilul ca un veritabil agent de asigurari. Prezinta documente false, prezinta legitimatie care nui apartine, sau se drept o alta persoana, ducind in eroare victima. La fel poate furniza informatii gresite cu privire la calitatea sa etc.

ncredere, fiind de fapt o varietate specifică a înşelăciunii, constă în faptul că infractorul până la primirea averii sau a dreptului asupra acesteia îşi asumă obligaţiuni patrimoniale care apar drept condiţie pentru a i se transmite averea. De exemplu, încheind un contract de antrepriză, luând un avans, el promite să efectueze anumite lucrări; căpătând dreptul la un apartament privatizat al unui pensionar, el se obligă să-l întreţină toată viaţa pe stăpân; primind unele obiecte în credit, el se obligă să plătească în rate suma neachitată; comandând o masă la restaurant, el îşi asumă, de obicei, obligaţiunea să o plătească etc. În realitate, făptuitorul nu intenţiona să-şi îndeplinească obligaţiunile luate şi, folosindu-se de relaţiile de încredere cu victima, îşi însuşeşte averea ei. Spre deosebire de înşelăciune, abuzul de încredere presupune că infractorul primeşte averea de la victimă în aparenţă pe baze legitime, pe numele său, fără falsificarea fenomenelor din trecut sau din viitor care l-ar împiedica să primească averea.

nta un contract fals, prin care infractorul isi ia angajamentul de prestarea serviciului, poate sa ceara un avans ca efcet la semnarii contractului, precum si alte situatii motiv pentru care prezinta abuuz de inceredere victimei.

entati care trebuie sa fie califiarea daca infractorul sustrage 3 placi de beton armat de la locul lor de pastrare , inainte de aceasta inducind in eroare soferul care urmeaza sa transporte acele 3 placi, comunicindu-I acestuia ca are intelegere cu proprietarul placilor. m in situatia unei excrocherii in care soferul etse Indus in eroare de catre infractor cu privire la calitatea acestuia, si anume ca acesta ar fi un veritabil posesor alplacilor, in timp ce acestea de fapt au fost furate. Suntem in situatia excrocheriei prin inselaciune.

UL 1

cati obiectul juridc secundar al traficului de fiinte umane prevazut la art 165, alin 2 lit e cu privire la savirsirea d ecatre o persoana cu functie de raspundere sau inalta de rasundere. foremaza relatiile sociale cu privire la exercitareacorecta a functiilor autoritatilor publice, a aciunilor administrative de dispoziti ori organizatorico economice.

ntati daca organelle sau tesuturile victimei sunt considerate obiect material infractiunii prevazazute la art 165

u tesuturile nu sunt considerate bunuri materiale, prin urmare nici nu sunt obiectmaterial alinfractiunii, deoarece insasi corpul uman nu este bun astfel nici organelle tesuturile sale nu sunt bunuri, deoarece nu se percep infara organismului ca fin pasibile de atingere

ntati daca este sau nu corecta urmatoarea formulare : al pct 5 din HCSJ nr 37, “Cu privire la practica aplicarii in cauzele despre traficul de fiinte umane si de copii” Rapirea unei persoane presupune actiuni contrare dorintei si vointei ei insotita de schimbarea locului de resedinta ori de aflare temporara in alt loc , cu privarea ei de libertate. Capturarea schimbarea fortata locului ei de resedinta, cu privarea de libertate a victmei constituie elemente obligatorii ca mijloc de realizare a a traficului de persoane prin rapire. Rapirea unei pers constituie cele 3 etape : capturare, luare si deplasare de la locul ei permanent sau provizoriu a aceasteia, retinerea sau privarea de libertate impotriva vointei’

dispozitiilor art 165 se are in vedere ca traficul poate fi realizatsi cu consimtamintul victimei, numai aca aceasta este dat in sensul adapostirii, recrutarii, adapostirea dar nu si in sens de exploatarea a victimei. La fel consideram incorecta formularea deoarece rapirea persoanei poate fi facuta fara respectarea tutuor etapelor, una din ele poate fi omisa, la fel actiuile pe care sunt in timpul rapirii nu intotdeauna pot fi contrar voineti, sau cel putin partial pina la aetapa exploatarii. Prin urmare nu este necesara existenta prevederilor intocmai a HCSJ pentru a fi in situatia unei rapiri.

UL 2 A SI SEMNELE SUSTRAGERII

1.1 Identificati momenul de cosnumare a tuturor infract savirsite prin sustragere: ractiune materiala, consumata din momentul in care fapuitorul obtine posibilitatea reala de a se folosi sau de a dspune de bunurile altuia la propria dorinta. la, se cons consumata din moment ce faptuitorul obtine posibilitatea reala de a se folosi sau de a dispune de bunurile altuia la propria sa dorinta. fractiune formala, din momentul atacului asupra victimei, aceasta fiind insotita de aplicarea violentei periculoase asupra vietii sau sanataii persoanei, ori de amenintare cu aplicarea aceasteia. -materiala, consumata din moment ce fapt obtine posibilitatea reala de a se folosi sau dispune de bunurile altuia la propria sa dorinta. averii straine- materiala,consumatta din moment ce faptuiotul obtine posibilitatea reaala de a se folosi sau dispune ilegal de bunurile altuia la propria sa dorinta.

ormala, consumata din momentul inceperii savirsirii actiunii de sustragere( introducerea miinii in buzunar, taierea posetei etc) chiar daa fapt nu a obtinut posibilitatea reala ade a se folosi saude a dispune de bunurilor victimei la propria dorinta.

ntati daca cardul bancar se considera obiect material al sustragerii.

at ca cardul bancar este proprietatea bancii, nu constituie bun al posesorului, insa in acelasi tip cardul nu se considera bun material, pina cind infractorul nu reuseste sa scoata suma de bani din cont, dar nici atunci cardul nu etse bun material, bun sunt doar banii scosi de pe acel card bancar, deoarece acesta prin sinte nu cnstituie bun, nu reusim sa-I atribuim o valoare econonmica care prin sinte ar putea fi evaluata la pedeapsa penala.

02.2010 intre orele 14-23, Pincu si Sirbu au savirsit, in privinta lui R, despre care se stia ca nu a atins virsta de 14 ani : in livada din apropierea drumului ditre satele Glingheni si Pompa, o incercare de a intretine un raport sexual; in acelasi loc , o incercare prin satisfacere prin constringere a a poftei sexuale prin forme perverse; in drum spre satul Chiscareni, in caruta, Sirbu – mai multe raporturi sexual. La 09.05 .2010, sirbu a intratin in magazinul alimentar si a ascuns la buzunarele sacoului 2 sticle de vin si si doua cutii de conserve in suma de 500 de lei, Dupa care a parasit in graba magazinul . Nimeni nu a vazut cum Sirbu a sustras marfurile. Insusi Sirbu credea ca actioneaza clandestine. Vinzatorul lipsea de la locul de munca . Sustragerea fost descoperita peste 10 min, cu ajutorul camerei din incinta magazinului.

aptele persoanelor pe care le considerati vinovate. Se va schimba schimba situatia daca suma a r de 499 de lei. Se va schimba situatia daca Sirbu ar fi fost gasit inainte de plecarea din magazine.

nd este necesar de calificat faptele personelor in calitate de infractiuni. Incercarea de intretinere a raportului sexual cu un minor se pedepseste conform tentativei la art 172, la agravanta lit a) asupra unui pers desper care se stia cu certitudine ca nu a atins virsta de 14 ani, sunt pedepse pentru ambii subiecti. Dupa care Sirbu in concurs va fi pedepsit pentru sutragerea bunurilor din magazine a savirsit un furt, daca ar fi mai utin de 500 de lei ar fi pedepsit contraventional. La fel daca ar fi fost gasit inainte sa iasa din magazin, atunci ar fi fost tentava la furt, deoarece el nu ar fi reusit sa dispuna de bunuri.

1.1

identificati continutul obiectului juridic secundar al traficului de finite umane in cazul prevazut la lit c) alin2 art 165 cp rm,cind aceasta infractiune este savirsita de o persoana cu functie de raspundere sau de o persoana cu inalta functie de raspundere. ridic secundar al traficului de fiinte il formeaza relatiile sociale cu privire la exercitarea corecta a functiilor autoritatii publice, a actiunilor administrative de dispozitie ori organizatorico-economice,cind traficul de finite umane este savirsit de o persoana cu functie de raspundere sau de o persoana cu functie inalta de raspundere.Obiectul juridic secundar are character alternativ.

1.2

argumentati daca organele sau tesuturile victimei pot fi considerate obiect material al infractiunii prevazute la art.165 cp rm. ului victimei (organelle,tesuturile,etc) nu pot reprezenta obiectul material. autori consideră că organele sau ţesuturile victimei trebuie considerate şi ele obiect material al infracţiunii prevăzute la art.165 C.pen. RM.Aceşti autori se referă la ipoteza traficului de fiinţe umane săvârşit în scopul prelevării organelor sau ţesuturilor. Fiind de altă părere, vom replica în felul următor: prelevarea însăşi a organelor sau ţesuturilor depăşeşte cadrul de referinţă al infracţiunii de trafic de fiinţe umane; faptul dacă au fost sau nu prelevate organele sau ţesuturile victimei nu poate influenţa asupra calificării celor săvârşite în baza art.165 C.pen. RM. În al doilea rând, art.165 C.pen. RM stabileşte răspunderea nu pentru traficul de organe sau ţesuturi, dar pentru traficul de fiinţe umane care, printre altele, poate fi săvârşit în scopul prelevării organelor sau ţesuturilor. În acest sens, atragem atenţia asupra denumirii următorului act cu vocaţie internaţională: Acordul din 25.11.2005 privind cooperarea statelor-membre ale CSI în combaterea traficului de fiinţe umane, precum şi de organe şi ţesuturi umane.

ntati daca este sau nu corecta urmatoarea formulare din pct 5 al Hot plenului csj nr 37 din 22.11.2004 “cu privire la practica aplicarii legislatiei in cauzele despre traficul de finite umane si traficul de copii” ; “rapirea unei personae presupune actiuni contrare dorintei sau vointei victimei, insotite de skimbarea locului de resedinta ori de aflare temporara in alt loc,cu privarea ei de libertate. Capturarea, schimbarea forţată a locului de reşedinţă cu privarea de libertate a victimei lemente obligatorii ca mijloace de comitere a traficului de persoane prin răpire. i persoane presupune existenţa următoarelor trei etape succesive: a) capturarea victimei;b) luarea şi deplasarea ei de la locul acesteia permanent sau provizoriu (locul de trai, de muncă, de odihnă, de tratament etc);c) reţinerea persoanei cu privarea de libertate împotriva voinţei sau neluarea în seamă a voinţei acesteia.

a deoarece De obicei, răpirea persoanei se realizează prin îmbinarea ei cu alte acţiuni infracţionale: ameninţări,violenţă, privarea de libertate, viol, şantaj etc. Potrivit regulii generale, o calificare suplimentară se cere numai în cazul în care se comite o infracţiune mai gravă decât răpirea persoanei sau există un concurs real de infracţiuni. De exemplu, vătămări grave ale integrităţii corporale, omor, viol, şantaj etc.

cati momentul de consumare in cazul tuturor infractiunilor savirsite prin sustragere. e savirsite prin sutragere (cu exceptia tilhariei si a pungasiei) se considera consummate din momentul in care bunurile au fost luate din posesia altuia iar faptuitorul are posibilitatea reala de a se folosi sau a dispune de acele bunuri la dorinta sa. de tilharie este o infractiune formala,ea se considera consumata din momentul savirsirii atacului asupra victimei,acesta fiind insotit de aplicarea violentei periculoase pentru viata sau sanatatea persoanei agresate ori de amenintarea cu aplicarea unei asemenea violente. de pungasie esteo infractiune formala,se considera incheiata din momentul inceperii savirsirii actiunii de sustragere,chiar daca faptuitorul nu a obtinut posibilitatea reala de a se folosi sau a dispune de bunurile victimei la propria sa dorinta.

ntati daca un card bancar poate sa prezinte obiectul material al sustragerii. n continutul legii cu privire la piata valorilor mobiliare,adoptate de Parlamentul RM la 18.11.1999 pentru titlurile de valoare se stabileste o ordine speciala de emisie,care include in special inregistrarea emiterii valorilor mobiliare si inregistrarea darii de seama asupra rezultatelor emiterii la Comisia Nationala a Pietii Financiare.Cardurile sau alte carnete de plata din moment ce nu constituie titluri de valoare,nu pot forma obiectul material al infractiunii savirsite prin sustragere.Luarea ilegala a cardurilor in prezenta unor probe suplimentare,poate forma pregatirea de sustragere a mijloacelor banesti corespunzatoare.

1.2010 intre orele 14.00 – 23.00 , Sirbu si Pancu au savirsit in privinta lui Rotac,despre care stiau ca nu a atins virsta de 14 ani,in livada din apropierea drumului dintre satele glingeni si pompa,o incercare de a intretine un raport sexual;in sopronul stinei din apropierea aceluiasi drum, Sirbu – doua raporturi sexual; Pancu – un raport sexual ; in acelasi loc ,o incercare de satisfacere prin constringere a poftei sexual in forme perverse ; in drum spre satul Chiscareni , in caruta ,Sirbu – mai multe raporturi sexual ; Pancu - un raport sexual.La 09.05.2010, Sirbu a intrat in magazinul alimentar si a ascuns la buzunarele sacoului si ale paltonului doua sticle de vin si doua cutii de conserve ( in valoare totala de 500 de lei) Dupa care a parasit in graba magazinul .Nimeni dintre cumparatori nu a vazut cum Sirbu a sustras marfurile. Insusi Sirbu credea ca actioneaza clandestine . Vinzatorul lipsea de la locul de lucru. Sustragerea a fost descoperita peste zece minute,In timpul vizionarii inregistrarii video ,facute cu ajutorul camerei de supraveghere din incinta magazinului.

aptele persoanelor pe care le considerate vinovate. Se va skimba oare calificarea daca valoarea bunurilor luate Sirbu ar fi constituite 499de lei ? Se va skimba oare calificarea, daca Sirbu va fi retinut de catre angajatii pazei magazinului inainte de\dupa iesirea din magazin ?

eptului la secretul corespondentei m art 30 din constitutia Rm rezulta ca statul asigura secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri postale, al convorbirilor telefonice si a celorlalte mijloace de comunicare.insa exixta si exceptii ,de la aceasta norma se poate derog prin lege in cazurile cind aceasta derogare este necesara in interesele securitatii nationale, bunastarii economice a tarii, ordinii publice si in scopul prevenirii infractuinilor. care este in drept sa desfasoare activitate in vederea descoperirii si cercetarii infractiunilor este judecatorul de insructiune conform Codului de Procedura Penalea. autoritatea este in drept sa desfasoare activitati in vederea retinerii si inregistarilor comunicarilor,retinerea,cercetarea,predarea, perchezitionrea sau ridicarea trimiterilor postale etc. tul sintagmei prin utilizarea mijloacelor tehnice speciale destinate pentru dobândirea ilicită a informaţiei înglobează ideea de folosire ilicită a uneltelor, maşinilor, aparatelor pentru asigurarea procesului de interceptare şi descifrare a informaţiei cuprinse în mesajele persoanei. ma mijloace tehnice speciale destinate pentru obtinerea ascunsa a informatiei presupuna ca aceste mijloace sunt folosite pentru a obtine informatie in mod ascuns fara ca proprietarul sa cunoasca despre acest fapt.Deci modul ascuns este mai oportun de a fi folosit decit sintagma dobindirea ilicita.Modul ascuns de obtinere a informatiei corespondentei esre reglementat de codul penal si de codul de procedura penala si deci nu cade sub incidenta cuvintului fiindca au o reglementare strict determinata. a schimbare a fost oportuna si clarifica situatie data, fara a duce in eroare autoritatile ce intrebuinteaza aceasta norma.

m regulamentului ministerului sanatatii de apreciere medico-legala a gravitatii vatamarii corporale nr.199 din 27.06.2003 : ea/chinuirea reprezintă acţiuni care provoacă victimei suferinţe prin privaţiunea de hrană, băutură sau căldură, ori prin plasarea sau abandonarea victimei în condiţii nocive pentru viaţă. rturarea se manifestă prin acţiuni care produc dureri perseverente, repetate sau îndelungate (prin pişcături, biciuiri, prin împunsături cu obiecte înţepătoare, prin cauterizări cu agenţi termici sau chimici etc.). onventie ONU impotriva torturii si altor pedepse ori tratamente insotite de cruzime,inumane si degradante : desemnează orice act prin care se provoacă unei persoane, cu intenţie, o durere sau suferinţe puternice, de natură fizică sau psihică, în special cu scopul

e, de la această persoană sau de la o persoană terţă, au mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta persoană l-a comis sau este bănuită că l-a comis, de a o u de a face presiune asupra unei terţe persoane, sau pentru otiv bazat pe o formă de discriminare, oricare ar fi ea, o asemenea durere sau suferinţă sunt provocate de către un torităţii publice sau orice altă persoană care acţionează cu , sau la instigarea sau cu consimţămîntul expres sau tacit menea persoane. Aceasta notiune o gasim si in CP al RM la art. 309 indice1

te fi aplicat concursul ideal dintre tilharie si santaj,deoarece sunt doa infractiuni total diferite din punct de vedere al violentei aplicate asupra persoanei si a scopului urmarit. considera cea mai periculoasa infractiune, dearece exista intentie unica de a ataca doua sau mai multe persoane in scopul sustragerii bunurilor acestora,ceea ce presupune aplicarea violentei periculase pentru viata sau sanatatea persoanelor ori amenintarea cu aplicarea unei asemenea violente.Tilharia consta in fapta prejudiciabila alcatuita din 2 actiuni : actiunea principala-sustragerea actiunea adiacenta-atacul savirsit asupra unewi persoane,atac insotit in mod alternativ de a)violenta periculoasa pentru viata sau sanatate persoanei agresate, b)amenintarea cu aplicarea unei asemenea violente. hariei scopul de a sustrage apare inaintea aplicarii violentei, si deciu rezulta ca aceasta este folosita doar pentru a facilita, a asigura savirsirea aciunii principale de sustragere.

e o infractiune ce aste savirsita in scop de cupiditate insa nu prin sustragere.In cazul in care exista cerinta de a transmite un bun santajul nu se transforma intr-o infractiune de sustragere. Deci santajul este cererea de a transmite bunuri si nu insasi o forma a sustragerii, de aceea nu poate fi aplicat concurs ideal dintre tilharie si santaj.

data sunt 4 episoarde : spargerii lacatului usii de la vila si locirea timp de 2 luni – fapta se va califica in baza art.193 tulburarea de posesie,deoarea imobilul lui Fudulei a fost ocupat integral de catre Raiu si Volosenco. epistarii a acestor doi indivizi s-a iscat o altercatie in urma careia lui Fudulei I s-a cauzat traumatism ce a necesitat 21 de zile de spitalizare, aceasta fapta se va calitica in baza art.152 litera e) alin.2. Iar in cazul in care Fudulei va fi lipsit intentionat de viata fapta sa va califica in baza art.145 alin.2 lit.i. ind pentru perfectarea actelor Raiu a primit banii de la turcu,malai, forminte si munteanu, Raiu a disparut aceasta fapta urmeaza a fi calificata in baza art.190 escrocherie alin.2 lit c. deteriorarii ferestrei automobilului fapta se va califica in baza art.197 distrugerea sau deteriorarea intentionata a bunurilor alin.2 lit. c.Iar sustragerea pe ascuns se va califica in baza art.186 Furt alin.1 lit.d.Iar in cazul in care Raiu s-ar deplasa cu masina data fapta se va califica in baza art. 192 indice1 alin1.

entionat 1.1 Premeditarea atribuie omerului caracter agravant,deoarece presupune o concentrare a fortelor psihice ale faptuitorului si o pregatire a comiterii faptei ceea ce asigura sanse sporite de reusita a omorului.

aplicarii raspunderii in baza lit a) alin(2) art.145 CP al Rm, ste necesar indeplinirea cumulative a 3 conditii: a) trecerea unui interval de timp din momentul luarii hotaririi de a savirsi omorul si pina la momentul executarii infractiunii-pentru a se considera omorul ca fiind cu premeditare, este necesar sa se constate ca luarea hotaririi de a savirsi omorul a premers cu o anumita perioada de timp savirsirea infractiunii.Durata acestui interval nu este fixa si nici nu poate fi dinainte stabilita. b) In acest interval de timp faptuitorul trebuie sa mediteze, sa-si concentreze fortele sale psihice in vederea asigurarii reusitei actiunii sale-presupune ca hotarirea a fost luata dupa un prealabil examen comparativ al motivelor pozitive si negative precum si al rezultatelor ilicite dorite si nedorite de subiect. Intentia premeditata constitue fondul conditiei in cauza.Intentia premeditata reprezinta una dintre speciile modalitatii nenormative a intentiei avind la baza criteriul momentului de aparitie a intentiei.Intentia premeditata intruneste 2 conditii :1.componenta cronologica- desemnind realizarea hotaririi de a savirsi infraciunea nu imediat,dar dupa trecerea unui anumit interval de timp de la momentul aparitiei sale ; 2.componenta ideologica-desemnind activitatea psihica specifica a faptuitorului pe parcursul acestui interval c) In acest interval de timp faptuitorul trebuie sa treaca la svairsirea unor acte de pregatire de natura sa intareasca hotarirea luata si sa asigure realizarea ei-pregatirea de infractiune este o etapa indispensabila a activitatii infractionale. 1.2

Omorul savirsit din interes material formeaza concurs ideal cu infractiune a de tilharie.Exista 2 acceptini privind aplicarea circumstantei agravante lit.b) alin.2 art.145CP : la calificarea omorului nu esta necesar a fi luata in consideratie agravanta data atunci cind se atesta forma tipica a tilhariei(atunci cind nu se realizeaza scopul de sustragere) la calificarea omorului necesita a fi luata in consideratie agravanta data atunci cind se atesta forma atipica a tilhariei(atuci cind se realizeaza scopul de sustragere). rea data infractiunii de tilharie prin prevederile art 188, nu presupune absorbirea in continutul ei a infractiunii de omor intentionat care are existenta de sine statatoare.Reprezentind prin natura si esenta sa, o complexiate legala, tilharia nu absoarbe in continutul sau decit acele actiuni care au fost limitativ determinate de lege. 1.3 1.

In speta data sunt ilucidate 2 cazuri: Eremei sub pretext ca e colaboratorul Politiei Rutiere solicita tractorul de la Vascan si la destinatie i-a administrat o substanta somnifera, aceasta fapta sa va califica in baza art.190 escrocherie alin.2 lit.c si administrarea se califica in baza art.217indice 6. Introducerea ilegală intenţionată în organismul altei persoane, împotriva voinţei acesteia, a substanţelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor acestora. 2. Eremei sub pretext ca e colaboratorul Politiei Rutiere solicita tractorul de la Roscovan si la destinatie ia administrat o substanta somnifera care i-a provocat decesul acestuia in urma reactiei alergice, fapta se va calitica in baza art.190 escrocheria alin2 lit.c si

e in care santajul adopta forma infractiunii materiale sunt: rsit cu deteriorarea ori distrugerea bunurilor at de dobindirea bunurilor cerute at cu late urmari grave santaj savirsite in proportii mari santaj savirsite in proportii deosebit de mari

ri dintri art.189 si 164 lit.f) al.2 CP santajului rapirea persoanei este faciliteaza, inlesneste savirsirea infractiunii scop(obtinerea bu8nurilor altei persoane.),in cazul art 164 rapirea isi are locul propriu in cadrul calificarii. n cazul art 164 lit.f) contituie de la 6 la 13 ani, iar in cazul santajului alin.(4) pedeapsa constituie de la 7 la 13 ani victimei in cazul art 164 poate fi minorul,femeia gravida, persoana care se afla in neputinta are ca efect agravarea raspunderii.Iar in baza art 189 al 4 victima poate fi posesorul,proprietarul,detinatorul, rudele acestora sau apropiatii acestora.

ul art 173 Hartuirea sexuala notiune de santaj este vazuta sub aspectul mentionat in art 189 si anume ceea ce rezulta ca santajul nu priveste doar infractuinile contra partimoniului dar si infractuinilor ce vizeaza viata sexuala a persoanei. n sensula art.173 trebue de inteles amenintarea cu divulgarea informatiilorcare devenind notorii pot prejudicia onoarea si demintatea victimei ori pot fi cauza altor urmari.Continutul unor asemenea informatii despre victima poate privi : prostitutiei rica a acesteia de substante narcotice sau psihotrope unor ilegalitati a conjugala s.a rmare rezulta ca santajul in continutul art.173 are si o explicatie determinat in art.189 si deci nu trebuie de modificat denumirea articolului 189, fiindca ingloba in sine si notiunea ce priveste hartuirea sexuala.

NR-21 :Rapirea persoanei cati toate ipotezele in care infractiune,prevazuta la art.164 CP RM nu are un obiect material ea de rapire a persoanei nu are ca obiect material in cazurile cind rapirea persoanei nu presupune o influentare nemijlocita infractionala asupra victimei.In cazurile in care rapirea este savirsita fara aplicarea de violenta asupra persoanei. entati daca este sau necesara calificarea suplimentara in cazul in care rapirea unei persoane este savirsita datorita vatamarii intentionate grave,savirsite asupra victimei. ecesara calificarea suplimentara in cazul in care rapirea unei persoane este savirsita datorita vatamarii intentionate grave asupra victimei deoarece nu este potrivit concursul dintre infractiunea de vatamare grava si rapirea persoanei,deoarece acea constringere fizica ar fi retinuta nejustificat de doua ori la calificarea faptei.Spre exemplu in cazul vatamaii intentionate medii si usoare a integritatii corporale este absorbata de rapirea persoanei.Deci in acord cu calificarea infractiunilor in cazul concurentei normelor penale este mai favorabil de a opta pentru aplicarea art.164 CP . entati daca a fost oportuna adoptarea art.164 cu indice(1)CP RM “Rapirea minorului de catre rudele apropate” acetei componente de infractiune noi in CP al RM a fost adoptat in mare parte necesitatii de a incrimina aceasta fapta ilegala care dupa parerea mea prezinta un pericol social si este frecvent savirsita de parinti.Aceasta are un rol benefic asupra minorilor care si sunt persoane care sufera in caeasta situatie.

I.Omorul savirsit in stare de afect

cati cele 2 circumstante,care examinate cumulativ pot ajuta la determinarea gravitatii insultelor ce provoaca starea de afect in contestul infractiunii prevazute la art 146 CR RM. e grave se au in vedere cuvintele sau faptele injurioase care presupun ibjosirea cu intentie sau din imprudenta a onoarei si demnitatei sub aspectul afectarii sentimentelor,nationale,religioase,de rudenie,sexuale si altele… entati care trebuie sa fie calificarea atunci cind din cauze independente de vointa faptuitorului decedeaza o singura persoana din cele 2 care-I provoaca faptuitorului starea de afect spre a caror lipsire de viata este indreptata intentia faptuitorului. l ca starea de afect sa fie provocata faptuitorului de mai multe persoane cum in cazul acesta de 3 persoane astfel intetia faptuitorului este indreptata nemijloc spre a lipsi de viata aceste 3 persoane.Insa in situatia in in care din cauze independente de vointa faptuitorului a decedat doar o singura persoana atunci vom califica conform art 27 si art 146 a CP adika tentativa si omorul savirsit in stare afect.

virsta de 15 ani va raspunde pentru tentativa la omor intentionat,deoarece intentia lui era directa de al lipsi de viata pe tatal sau deoarece Pascaru a folosit topor si plus la asta regiunea loviturilor adica capul insa din motive ce nu depind de vointa sa nu si-a putut duce pina la capat intentia.

nd Pascaru a actionat cu Cuvalchin in virsta de 13 ani nu se va schimba calificarea deoarece persoana fizica responsabila care la momentul savirsirii infractiunii a atins virsta de 14 ani.

chimba calificarea daca din greseala va lovi concubina tatalui sau deoarecenu conteaza pe cine a urmarit el sa omoare,deoarece legea nu onroteste doar viata si sanatatea unei persoane ci viata oricui,daca lipsirea de viata a fost comisa cu intentie este indiferent care anume persoana.

mba deoarece pentru savirsirea omorului in stare de afect persoana fizica responsabila trebuie neaparat sa aiba atinsa virsta de 16 ani.

2 Delapidarea averii straine 1.1

Relatati despre calificarea bunurilor care reprezinta obiect materal al infract prevaz la 199

ctua o analiza ma profunda a art 191,bunurile-obiect material al infractiunii “delapidarea averii straine” se clasifica in: Statice si dinamice. Criteriul ce sta la baza e locul de aflare a bunurilor,incredintate faptuitorului,in momentul sustragerii. Asadar , bunurile statice se considera cele care in momentul sustragerii se aflau in loc pazit sau pe un teritoriu pazit.(fabrica,depozit)asupra acestor bunuri faptuitorul poate actiona limitat,doar pe parcursul timpului de lucru sau doar in perimetrul teritoriului. O alta situatie este atunci cind,faptuitorul scoate illegal bunurilede pe teritoriul pazit odata cu obligatiile sale, de transport de exemplu.astfel suntem in prezenta unor bunuri “cel urmeaza pe faptuitor” denumite-Bunuri dinamice.pentru acest tip este specific faptul ca ele se afla in posesia faptuitorului pe parcursul timpului in care acesta isi indeplineste atributiile sale conferite. delapidarii averii straine avind drept obiect material dynamic trebuie sa indeplineasca conditiile: a) intetia de a sustrage b)convertirea posesiei legitime in posesie nelegitima. urile statice sunt necesare a fi indeplinite conditiile:a) ridicarea bunurilor din locul in care se aflau b)constientizarea faptuitorului de a folosi si dispune de bunuri ca fiind ale sale c)intrarea bunurilor in posesie nelegitima a faptuitorylui. Aceasta clasificare este importanta pentru a distinge diferit momentul de consumare a infractiunii date,si anume pentru bunurile statice momentul de consumareeste atunci cind faptuitorul a avut posibilitatea reala de insusire ilegala a bunurilor,iar pentru bunurile dinamice este momentul actului de trecere,transmitere a bunului spre administrare.

1.2

Argumentati daca tranmiterea bunurilor in baza unui document este o cerinta obligatoriu in cazul incredintarii bunurilor in administrare catre cel care a savarsit infracti de delapidare.

constă în însuşirea, folosirea sau transmiterea de către făptuitor, în u sau pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri încredinţate pentru a le gestiona sau tra. t fi încredinţate în virtutea funcţiei de răspundere a făptuitorului, a raporturilor e sau a însărcinării speciale din partea proprietarului. Încredinţarea bunurilor în orturilor contractuale poate fi făcută de oricare subiecte ale drepturilor civile, atît zice, cît şi persoane juridice. Încredinţarea bunurilor în celelalte cazuri se face, în privinţa bunurilor persoanelor juridice, în cadrul raporturilor de muncă. Aceste legate, de regulă, de folosirea de către făptuitor a situaţiei de serviciu, adică presupun rcumstanţei agravante de la lit.d) alin.(2) art.191 CP. drept însuşire sau delapidare sunt considerate acţiunile persoanelor care, conform funcţiilor lor de răspundere, raporturilor contractuale sau însărcinării speciale a proprietarului, înfăptuiesc în privinţa bunurilor încredinţate împuterniciri de dispunere, administrare, transportare sau păstrare (depozitar, expeditor, vînzător, casier etc.) fracţiunii de delapidare a averii străine trebuie să aibă calitatea specială de administrator. În sensul art.191 CP, „a administra" înseamnă: 1) a avea dreptul de a da dispoziţii cu privire la primirea, păstrarea sau eliberarea de bunuri; 2) a veni în contact direct şi material cu bunurile altei persoane, datorită atribuţiilor administratorului, legate de primirea, păstrarea sau eliberarea bunurilor. bunurilor săvîrşite de către şoferi, tractorişti, căruţaşi şi alte persoane cărora ri li s-au încredinţat conform unui document valabil pentru o singură dată (bon de et de schimb etc), prin evidenţă pentru transportarea de pe cîmp la locul de păstrare n gospodărie sau în afara ei, urmează a fi calificate drept sustrageri săvîrşite prin nsuşire şi delapidare a bunurilor care sunt încredinţate făptuitorului.

Pruncuciderea despre toate criteriile de stabilire a calitatii de nou nascut propuse de stiintele medicale in contextual victimii infract la 147

aptul ca victima a pruncuciderii poate fi numai un copil nou- nascut,trebuie sa delimitam notiunea de fat de copil nou nascut. Fatul este acel produs al conceptiei ce se afla in uterul mamei pina la expulzare.momentul nasterii presupune transformarea fatului in copil nou nascut.asa deci copilul nou nascut este numit din momentul aparitiei unei parti considerabile a lui din organismul mamei. Deoarece calitateade nou nascut nu e definite de legea penala,ne bazam pe teoriile medicale.astfel pediatria informeaza ca nou nascutul sunt primele 3-4 saptamini din viata,obstretica- o saptamina,neonatologia-28 zile si medicina legala 24 ore. Deorece se prezuma ca starea psihologica a mamei cauzata de nastere dureaza 24ore din momentul nasterii,vom aplica teoria medicinei legale.deasemenea nu conteaza daca copilul sa nascut viabil sau nu,importantsa se nasca viu. Semnele nasterii recente fiind:involutia cordonului ombilical,acel strat deconsistenta alb-cenusie ce acopera tegumentele nou nascutului. Starea copilului nou-născut (prunc)durează în unele legislaţii anumite termene, determinate delegislaţie, de exemplu: în Franţa - 3 zile, în Italia - 5 zile etc. Legea noastră nu stabileşte nici un termenformal ce ar determina starea de copil (prunc) nou-născut, lăsând ca problema în cauză să fie rezolvată înmod concret în baza expertizei medico-legale pornind de la prevederile art.147 CP, potrivit cărora timpulstării de prunc nounăscut este limitat de noţiunile: timpul naşterii sau imediat după aceasta

ntati care trebuie sa fie calificarea in cazul in care pruncuciderea e savarsita asupra 2 sau mai multe personae d pruncuciderea e savirsita asupra pluralitatii de victime, si intentia faptuitorului e unica,calificarea va fi o singura data conform art 147 CP. Sub acest aspect,pluralitatea de victime nu genereaza pluralitatea de infractiuni. Deoarece nu avem o circumstanta agravanta ce presupune asupra 2 sau mai multe persoane,vom aplica art 147 o singura data, pentru a nu incalca principiul legalitatii. Totusi de remarcat ca in cazul cind victime ale pruncuciderii sunt gemenii, tripletii,se va lua in consideratie la individualizarea pedepsei.

oportun completarea art 134 ‘rudenie’ din CP cu al 5 care ar avea urmat continut : in intelesul art 147 cp prin nou nascut se intelege fatul angajat in procesul nasterii dupa 22 sapt …”

i oportuna includerea in CP aexplicatiei si definitiei “copilului nounascut”- copil pe corpul caruia sunt prezente semne morfologice ale unei nasteri recente.aceasta ar usura aplicabilitatea infractiunii de pruncucidere si ar permite utilizarea legii penale in stricta legalitate si unicitate,fara a fi nevoiti de a aplica teoriile medicale.

ea intentionata medie a integritatii corporae sis anantatii, art 152

e scurta durata a sanatatii; urmarile cauzate de vatamare care dureaza o perioada mai mica de 21 de zile : slabirea vederii sau a auzului, numeroase excoriatii, echimoze, peirderea degetului de la mina cu exceptia celui mare si aratator.

delungata a sanatatii - Dereglarea îndelungată a sănătăţii este determinată nemijlocit de un şir de vătămări, maladii, dereglări de funcţie care au o durată de peste 21 de zile, dar cu condiţia că victima îşi recapătă sănătatea iniţială.ACeasta se raporteaza la : fisuri si fracture oaselor mcii, ale osului stern, a cel mult 3 coaste de o partea toracelui, pirderea auzuui a unei urechi, pierdere degetului mare sau arattor la mina, slabirea insiderabila a vocii etc

tati ipotezele in care fapta se califica drept tentative asupra adoua sau mai multe persoane? nt atunci cind fapta de vatamare produce efecte:  doar asupra unei persoane, cu toate ca intentia a fost asupra a doua sau mai multe,  fapta nu a avut loc datorita unor cause ce nu depind de vointa faptuitorului;  faptuitorul a avut intentia sa savirseasca vatamarea media a integritatii si sanatatii, dar actiunile sale nu se califica conform art 152 al 2 lit b deoarece actiunea se soldeaza cu vatamare usoara a intregritati si sanatatii victimei; e faptul ca faptuitorul doreste savirsirea unei infractiuni cu o intentie directa a supra a doua sau mai multe persoane, ins a atunci cind rezultatul este vatamarea in cauzele mai sus mentionate ,atunci considera ca tentative la a rt 152, deoarece legea penala tinde sa pedepeseasca intentia unica, in caz ca aceasta nu este indeplinita atunci consideram ca tentative astfel pedeapsa estemai blinda.

ntati daca este rentabila formularea sintagmei “pierderea considerabila si stabile a mai putin de o teime din capacitatea de munca”

entia la formulare defectuoasa, deoarece se creeaza falsa impresia ca ar mai exista un tip de pierdere stabile a mai putin de o treime din capacitatea de munca, care nu ar avea un caracter consderabil. Dupa cum reese din regulamentul ministerul sanatati , prin aceasta notiune se intelege o pierdere considerabila intr-un volum mai marede 10 % dar nu mai mult de 33%. circumstantele agravante ale sustragerii

ati 3 exemple de mijloace cu al caror ajutor folosirea situatiei de serviciu este realizata in contextul infractiuni prevazute la lit d alin 2 art 190. a săvârşită cu folosirea situaţiei de serviciu presupune că făptuitorul, având calitatea de funcţionar, face victima să creadă că se află în exercitarea atribuţiilor sale de serviciu, deşi în realitate nu se află în exerciţiul acestor atribuţii.

pasiva active redere

nti care trebuie sa fie marja dupa parametri cantitativi, exprimati banesti a marimii daunei in proportii considerabile cauzate prin sustagere.

ie sa fie exprimata in dependenta de actiunile savirste ale infractorului, a daunelor cauzateetc. Prin urmare aplicam o marja in dependenta de actiunile si urmarile savirsite prin infraciune: in proportii mici edii ari de mari a se va marca sub aspectul daunelor care sau savirsit persoanei fizice, a pers juridice sau a stautului . vanta au aici calitatea bunurilor material-marfare, precum si alte valori care au un cost adicaun prêt, exista insa situatii cind areo valoare subiectiva, sentimentala, avind o utilitate indiviaduala neputind fi neaparat exprimata sun un prêt oarecare, la fel deosebit la individualizarea marje vor fi bunuri sociala, care au o importanta sociala, la fel sunt exponate d emuzee, obiecte de vinzare etc. nta de aceste criterii vor fi prezentate careva aspecte speciifcae la individualizarea a marjei exprimate in bani, unele putind fi appreciate economic altele insa nu.

c trebuie sa depaseasca. unoaste o limita inferioarade 25 uc spre deosbire de furt. avem o suma anumita, insa se exprima prin faptul ca daunele trebuie sa fie considerbile, sau cind valoarea bunurilor se descifreaza in proportii mari ori deosebit de mari. – marimea trebuie sa depaseasca 25 uc. averii straine – sa depaseasca 25 uc. u cunoaste o limita inferioara de 25 uc

2.2008 aproximativa ora 14, postica impreuna cu erhan, aflnduse in vizita intrun paratament de pe str. Miron Costin, or Chisinau, au luat bunuri de la Lazu in valoare de 500 de lei. La 27.12.2007 punindus cagule pe cap luindusi cite un cutit, cei doi faptuitori au venit casaa la Geamanu . Punindu-I cutitul la git Erhan ia cerut lui Geaman sa le dea toti bani pe care ii are, ultimul ia spsu ca toti banii care ia avut ia depus intrun cont bancar Dupa ce sau convins ca Geamanul nu minte , cei doi faptuitri siau impartit roluril:Postica il insotetse pe Geamanul la banca, iar Erhan o retine acsaa pe cncubina pentru a a se asigura ca Erhan va adauce banii trasnsmis suma de bani ceruta, ulterior finnd angajat la>>>>>>>in calitate de contabil sef , cu posibilittaea de deppunere zilnica la contul bancar al intreprinderii in urma oprestari serviciilor de paza de automobile la parcare auto, incepind cu august 2009 pina in 19.10.2010, Postica nu a depus in contul bancii banii in suma totala de 101703. Dupa care a fugit cu acesti bani si cu buniri a intreprinderii in valoarede 51500 lei.

ele savirsite de Postica Se va schimba situatia in care Postica la atras pe minorul de 14 ani Untu si pe Darie in virsta de 13 ani.

ate sunt calificate ca talharie, dearece au itrat intr-un teritoriu strain mascati, conform dex cagula este . mantie cu glugă purtată de călugări. ◊ glugă (cu deschizături pentru ochi). 2. parte a unei măști de gaze, din cauciuc, ce acoperă capul, trecând peste urechi. (< fr. cagoule) , reesind din faptul cain timpul atacului sau folosit masti atunci este o agravanta la talharie prin patrunderea in icapere straina . Postica va fi pedepsit aprate pentru actiunea savirsita cu erhan in aceeasi infractiune, dupa car pentru banii furati si bunuri din proprietatea intreprinderii, si pentru utima situatie va fi pedepsit ca autor iar ceilalti doi va fi pedepsit doar pers care a impinit 14 ani.

cul de copii .1 definiti notiunea ,,trafic de persoane’’,utilizata in art 3 al protocolului din 15.11.2000 privind prevenirea,reprimarea si pedepsirea traficului de persone,in special al femeilor si copiilor ,aditional la conventia ONU impotriva criminalitatii transnationale organizate ,in vigoare pentru RM din 16.10.2005 precum si notiunea ‘’trafic de finite umane ‘’, utilizata in conventiei consiliului Europei din 03.05.2005 ersone- expresia trafic de persoane indică recrutarea, transportul, transferul, adăpostirea sau primirea de persoanelor, prin ameninţare de recurgere sau prin recurgere la forţă ori la alte forme de constrângere, prin răpire, fraudă, înşelăciune, abuz de autoritate sau de o situaţie de vulnerabilitate ori prin oferta sau acceptarea de plăţi ori avantaje pentru a obţine consimţământul unei persoane având autoritate asupra alteia în scopul exploatării. Exploatarea conţine, cel puţin, exploatarea prin prostituarea unei alte persoane sau alte forme de exploatare sexuală, munca sau serviciile forţate, sclavia sau practicile analoage sclaviei, folosirea sau prelevarea de organe; nite umane- expresia trafic de fiinte umane desemneaza recrutarea, transportul, transferul, cazareaa sau primirea de persoanelor, prin ameninţare cu ori prin utilizarea fortei sau altor forme de constringere , prin răpire, fraudă, înşelăciune, abuz de autoritate ori de o situaţie de vulnerabilitate sau prin oferirea sau acceptarea de plăţi ori avantaje pentru a obţine consimţământul unei persoane având autoritate asupra alteia, în scopul exploatării. Exploatarea cuprinde , cel puţin, exploatarea prostitutiei celorlalti sau alte forme de exploatare sexuală, munca sau serviciile forţate, sclavia sau practicile similare acesteia , aservirea sau prelevarea de organe;

.2

Argumentati care este continutul exact al notiunii ,, violenta fizica’’ specificate la lit (a) alin (2) art 206 CP RM. iacenta consta in aplicarea violentei fizice sau psihice asupra copilului .Notiunile de violenta fizica si violenta psihica au fost analizate anterior .,In contextual modalitatii examinate prin ‘’ violenta fizica ‘’ se are in vedere vatamarea intentionata usoara a integritatii corporale sau a sanatatii, maltratatea intentionata sau alte acte de violenta. In

cazul vatamarii intentionata grave sau medii a integritatii corporale sau a sanatatii, calificarea trebuie facuta prin concurs : art 206 ‘’ (cu exceptia literii (a) din alin. (2) ) si art 151 sau art 152 din CP RM . .3 Argumentati daca este corecta urmatoarea formulare din pct.6.4 al hot. Plenului curtii supreme de justitie nr 37 din 22.11.2004 ‘’cu privire la practica aplicarii legislatiei in cauzele despre traficul de fiinte umane si traficul de copii’’: ‘’Amenintarea cu divulgarea informatiei confidentiale consta in folosirea unor date confidentiale pentru intimidarea victimei ca un mechanism de control asupra ei (amenintarea persoanei cu dezvaluirea informatiei cu character intim familiei acesteia etc.)’’ e corecta urmatoarea afirmatie din aceasta hotarire ‘’Amenintarea cu divulgarea informatiei confidentiale consta in folosirea unor date confidentiale pentru intimidarea victimei ca un mechanism de control asupra ei (amenintarea persoanei cu dezvaluirea informatiei cu character intim familiei acesteia…’’ deoarece art 206 alin .(2) lit (c ) ……. ,,de ameninţare cu divulgarea informaţiilor confidenţiale familiei copilului sau altor persoane’’ si art 165 alin (1) lit .(a) ‘’ ameninţare cu aplicarea sau aplicarea violenţei fizice sau psihice nepericuloase pentru viaţa şi sănătatea persoanei, inclusiv prin răpire, prin confiscare a documentelor şi prin servitute, în scopul întoarcerii unei datorii a cărei mărime nu este stabilită în mod rezonabil, precum şi prin ameninţare cu divulgarea informaţiilor confidenţiale familiei victimei sau altor persoane atît fizice, cît şi juridice;’’aceste articole corespund cu punctul 6.4 din hotarire. apidarea averii straine inati cele trei conditii cumulative in a caror prezenta delapidarea averii straine se poate realiza asupra unor bunuri statice delapidarii averii straine se exprima in aceea ca dispunerea de bunurile dinamice incredintate ,in limitele intinderii prerogativelor conferite persoanei respective ,chiar in prezenta intentiei de a sustrage acele bunuri nu poate avea relevanta juridico-penala .In acest context ,delapidarea averii straine realizata asupra unor bunuri dinamice ,poate avea lok doar in prezenta urmatoareleor 2 conditii: ntentiei de a sustrage ea posesiei legitime in nelegitima ,expriminduse in depasirea prerogativelor conferite persoanei in privinta bunurilor incredintate. arte delapidarea averii straine, realizata asupra unor bunuri statice poate avea lok numai in prezenta urmatoarelor trei conditii cumulative : bunurilor din locul in care se afla, bunurilor in posesia nelegitima a faptuitorului consta in depasirea prerogativelor conferite persoanei in privinta bunurilor incredintate 3. Existent posibilitatii reale ,constientizate de faptuitor de a se folosi si a dispune de bunuri ca de ale sale proprii . entati daca luarea fizica sau luarea formala caracterizeaza fapta prejudiciabila in cazul infractiunii prevazute la art 191 CP RM. elapidarii averii straine, fapta prejudiciabila consta in actiunea de sustragere faptuitorul ia bunurile ca i-au fost incredintate transforminduse din detentor legitim in pretins proprietear, avind intentia de a le deposed pentru sine, nu pentru posesorul mijlocit ce i-a incredintat bunurile. are loc ,, luarea formala’’ caracterizata prin convertirea posesiei legitime in cea nelegitima pe calea retinerii bunurilor la faptuitor si a neprezentarii acestora in indrituiti a le receptiona.Luarea formala este specifica in cazul bunurilor ce sunt incredintate persoanelor care efectueaza transportarea lor in calitatea de functie principala sau persoanele pentru care transportarea de bunuri constituie partea indinspensabila a activitatii.Actiunile persoanelor care pot poseda si dispune de bunuri incredintate se pot exprima in : 1.luarea formala (daca intentia de sustragere apare in timpul transportarii sau in ca (materiala) (daca bunurile sunt scoase din deposit ,casierie, etc.) dintre luarea fizica a bunurilor statice si luarea fizica a bunurilor dinamice este ca in ultimul caz scoaterea bunurilor din posesia legitima semnifica si imposedarea simultana a acestora. existenta materiala si,respectiv,luarea in posesiune si insusi posesia asupra lor ca stare de fapt e materiala. rul librariei Cobzac la timpul receptionarii marfurilor de la depozitul uneia din edituri , a observant ca i-au fost livrate din eroare cu 50 de loturi de carti mai mult ,decit prevederea contractului.Cobzac nu a reactionat la eroarea care s-a admis , desi a observant-o ,trecindisi in posesie banii pe care i-a obtinut ulterior din comercializarea cartilor 2100 de lei . Ulterior ,aflindu-se in casa lui Pancu din satul Bahrinesti , r-nul

Floresti , in urma unui conflict , Cobzac l-a batut pe Nirca .I-a aplicat multiple lovituri cu miinile si picioarele in diferite parti ale corpului , in urma carora victim a decedat .Dupa aceasta ,Cobzac a ingropat cadavrul in beciul gospodariei sale.Mai tirziu , aflinduse in vizita la cunoscutul sau Ispas , in orasul Floresti ,din motive de razbunare ,Cobzac i-a aplicat acestuia o lovitura cu pumnul in cap.Dupa care , cu un cutit de bucatarie , a aplicat 14 lovituri in picioarele si miinile victimei.In rezultat, victimei ia fost cauzata o vatamare grava periculoasa pentru viata . apta lui Cobzac. Se va schimba oare calificare a,daca ,dupa o luna ,Cobzac va restitui editurii suma de 2100 de lei, constituind valoarea integrala a celor 50 de loturi de carti?Se va schimba oare calificarea , daca dupa o luna , Cobzac v-a restitui editurii suma 1600 de lei ,constituind valoarea partial a celor 50 de loturi de carti ?argumentati rs. n 1 Escrocheria, adică dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înşelăciune sau abuz de încredere,(savirsit prin inselaciune pasiva deoarece Cobzac a ascuns faptele si circumstantele care trebuie communicate in cazul savirsirii cu buna credinta in conformitate cu legea tranzactiei patrimoniului) .

in primejdie cati 6 exemple de circumstante care demonstreaza existent starii periculoase pentru viata victimei in contextual infractiunilor de la art 163. de o virsta frageda 2 ani este lasata pe marginea unui riu care suferea de o boala locomotarie este lasata linga o intersectie auto. de o virsta inaintata este lasata pet imp de iarna imbracata necorespunzator conditiilor meteoralogice in mijlocul unei paduri e timp de noapte este lasat intr-un loc necunoscut, strain pentru el. are a suferit multimple leziuni corporale, echimoze, escoriatii este lasata pe marginea carosabilului. na care se afla in neputinta de a si coordona actiunile este lasata pe o cale ferata. entati daca este sau nu oportuna calificarea conform art. 163 atunci cind dupa comiterea unei infractiuni ce implica violenta , faptuitorul lasa cu buna stiinta victima acelei infractiuni fara ajutor , desi se afla intr-o stare periculoasa pentru viata si este lipsita de posibilitatea de a se salva, iar faptuitorul a adus-o in asemenea stare. este oportuna calificarea suplimentara conform art. 163 daca victima infractiunii ce implica violenta nu I se acorda ajutor de catre subiectul acelei infractiuni atunci cind se afla intr-o stare periculoasa pentru viata si este lipsita de posibilitatea de a se salva, stare provocata de faptuitor. Ar fi cu totul exagerat ca subiectul infractiunii, ce implica violent sa fie tras la raspundere pentru atitudinea lui intima fata de rezultatul infractiunii sale, precum si pentru nedorintade a prentimpina urmarile prejudiciabile ale infractiunii respective. Aceasta ar insemna aplicarea raspunderii de 2 ori pentru aceeasi fapta. Deci faptuitorul pune victim in situatia periculoasa pentru viata chir prin infractiunea sa , infractiune ce implica violenta. In termenii logicii juridice , respectind principiul noncontradictiei, ar trebui sa consemnam in acest caz ca este imposibil sa afirmam sis a negam totodata acelasi predicat despre acelasi subiect. Odata ce faptuitorul e sanctionat pentru violenta , este inacceptabil sa fie sanctionat pentru ca nu a prevenit efectele acestei violente. Totodata, asa cum rezulta din dispozitia art 76 lit. e) CP, este nu o obligatie, dar un drept al faptuitorului de a prentimpina urmarile prejudiciabile ale infractiunii savirsite. Realizarea catre el a acestui drept va determina atenuanta pedepsei ce I se va stabili.Nerealizarea acestui drept nu trebuie sa sa-I agraveze in vriun fel tratamentul sanctionator. entati care sunt avantajele si dezavantajele substituirii in art 163 a cuvintelor- in cazul cind cel vinovat stia despre primejdia si a avut posibilitatea de a acorda ajutor partii vatamate, fiind obligat sa ii poarte de grija, prin cuvintele- daca cel vinovat stia despre primejdie si a avut posibilitatea de a acorda ajutor partii vatamate.

untate observam ca a avut loc o largire a cercului subiectilor responsabili in acordarea de ajutor. Daca anterior acestia trebuiau sa fie obligati fata de victim in purtarea de grija, acum insa vinovatul trebuie sa stie despre primejdie si sa aiba posibilitatea de a acorda ajutor partii vatamate, adica acesta trebuie sa aiba posibilitatea reala de a acorda ajutor victimei, chiar cu o anumita doza de risc pentru sine sau pentru terte persoane. noilor prevederi in acest sens sunt urmatoarele, toate persoanele sunt obligate in acordarea unui ajutor daca exista posibilitatea reala de acordare , care poate avea sau nu obligatia de a-i purta de grija, aceata schimbare sa facut cu scopul de o responsabilitate mai mare din partea membrilor sacietatii in raport cu persoanele aflate in primejdie. ul cind faptuitorului ii este incubata o asemenea obligatie cum era in prevederile vechi este necesar de stabilit distinctia dintre art 163 si 162 unde la fel situatia consta in existent unui raport juridic obligational intre faptuitor si victima cu unele subtilitati aLE obligatiei faptuitorului care consta in opozabilitatea in raport cu un cerc de persoane nedeterminat. Altfel spus in art 162 este identificat doar subiectul pasiv al raportului juridic obligational. In cazul lasarii in primejdie presupune ca situatie-premisa , in cazul cind , in raportul juridic obligational dintre faptuitor si victima, obligatia faptuitorului exista in raport cu o persoana concreta. In cazul dat la fel cred ca modificarile date sunt utile din considerentul posibilitatii delimiitarii acestor 2 articole.

despre criteriul obiectiv si subiectiv de stabilire a modului deschis de savirsire a infractiunii de sustragere. iectiv se exprima in aceea ca actiunea de luare se realizeaza in prezenta victimei sau a altor persoanecare vad actiunea faptuitorului,observa cele svirsite,constientizeaza semnificatia jur. Acelor comise,fara aface parte din categoria de persoane care insufla incredere faptuitorului ca nu-I vor crea impedimente in procesul sustagerii. Criteruil subiectiv se expprima in convingerea faptuitorului,bazata pe premise obiective,ca el actioneaza in mod vadit p-u cei din jur care ii vad fapta,observa cele savirsite de faptuitor,percep semnificatia juridical a faptei lui.fara a face parte din rindul de persoane de increderecare nu-I pot crea pieici in realizarea sustragerii. entati daca este daca este sau nu correct ca urmeaza afi calificate ca jaffapta acelor persoane,care dindu-se drept reprezentanti ai autoritatii publice,efectueaza perchezitii ,luind in timpul acestora bunurile si trecindu-le in posesia lor. torii se erijeaza in reprezentanti ai autoritatii publice,prezentind legitimatii false,simulind exercitare atributiilor reprezentantilor autoritatilor publice pot fi deosebite urmatoarele solutii de calificare: nta victimei este alterata,ea cosiderin ca faptuitorul reprez.cu adevarat autoritatea pub,fiind convinsa ca bunurile i-au fost ridicate cu respectarea tuturor normelor procesuale,nu exista temeiuri sa nu calificam cele savirsite ca escrocherie.O asemenea ipoteza este plauzibila mai ales daca victim este in conflict cu Legea,daca faptuitorul cu buna stiinta profita de circumstanta ca victim asavirsit o ilegalitate. nta victimei este dominate ,paralizata,ea fiind convinsa ca faptiutoruleste deghizat in reprezentant al autoritatii publice,atunci calificarea trebuie facuta in baza art 186,188sau 189,in functie de circumstantele concrete.Nu conteaza daca victim si-a exteriorizat convingerea in omentul comiterii faptei.Conteaza ca si-a dat seama de inscenare.In asemenea cazuri,victim transmite faptuitorului bunurile,p-u ca are temei p-u viata proprie sau aapropiatilor sai,fie p-u ca remarca prezenta armei la faptuitor,fie p-u ca cunoaste precedente ale activitatii infractionale ale acelui faptuitor0

Omor intentionat.

inati in functie de statutul victimei, cele 3 varietati ale omorului prevazut la lit.d) alin 2) art.145. CP savirsit dupa indeplinirea de catre vicitma a obligatiilor de serviciu sau obstesti din razbunare p-u indeplinirea acestora.

statutul victimei, se presupun urmatoarele 3 varietati ale omorului:  Omorul savirsit asupra persoanei care continua sa-si indeplineasca obligatiile de serviciu si obstesti, pentru care fapt este omorita.  Omorul savirsit asupra persoanei care indeplineste alte obligatii de serviciu sau obstesti, decit cele pentru care este omorita.  Omorul savirsit asupra persoanei care la momentul savirsirii omorului , nu mai indeplineste nici un fel de obligatii de serviciu sau obstesti.(dac victima este pensionar, neangajat in cimpul muncii)

entati daca studentii institutiilor militare de invatamint si rezervistii pot fi victime ale infractiunii prevazute la lit.h) alin.2) art.145. C.P

aplicarii raspunderii conform art in cauza, este necesara intrunirea cumulativa a urmtoarelor conditii:  Victima infractiunii are calitate speciala de reprezentant al autoritatii publice, de militar sau ruda apropiata a acestora;  Infractiunea e omor este savirsita in timpul sau in legatura cu indeplinirea de catre reprezentantul autoritatii publice sau de catre militar a obligatiilor de serviciu. buie considerati ceu ce îndeplinesc serviciul militar în următoarele forme: militar prin contract; militar în termen; militar cu termen redus; militar ca rezervişti concentraţi sau mobilizaţi.

(alin .3) art.4 al Legii cu privire la pregatirea cetatenilor pentru apararea patriei, sunt considerati in serviciu militarr si studentii institutiilor militare de invatamint, deci pot fi victime ale infractiuni prevazute la lit.h) alin.2) art.145. C.P.R.M, insa nu toti rezervistii au calitate de militari, doar rezervistii concentrati sau mobilizati au aceasta calitate.Astfel se are in vedere ipoteza cind victima, reprezantantul aut.pb sau militarul, atunci cind este lipsita de viata, se afla in exercitiul functiunii, in atributiile sale de serviciu.Ipoteza expusa presupune 2 situatii:  Omorul este savirsit in timpul indeplinirii nemijlocite de catre victima a unor obligatii de serviciu concrete;  Omoroul este savirsit in timpul indeplinirii de catre victima a obligatiilor de serviciu, indeplinirea implicind totalitatea actiunilor indreptate spre atingerea unu aumit rezultat peste un oarecare timp.

umstanta agravanta, lit .h) este aplicabila pe toata durata indeplinirii de catre reprezentantul aut.pb sau de catre militar a calitatii respective. Adica din momentul dobindirii ei prin modalitati specifice fiecareia pina in momentul pierderii acestia:pensionare, demisie, exmatriculare.

te cazul cu Sitaru, Tapu v-a fi atras la raspundere pentru art 217 , 6 prim ,pentru introducerea ilegala intentionata in organismul unei perosane, imptriva vointei acesteia, a substantelor narcotice psihotrope sau analoage a acestora, si pentru art 186 Furt pentru ca pentru ca a sustras pe ascuns bunurile unei alte persoane, In situatia lui Ambroci…vom fi in prezenta art 188 al 2 lit e). tilharie cu aplicarea unu obiect folosit in calitate de arma , deoarece a fost realizat atacul asupra persoanei insotiti cu aplicarea violentei pentru viata sau sanatatea

persoanei. In ultimul caz v-a fi tras la raspundere conform art 145 al 2 lit b pentru omor intentionate din interes material si pentru 197 al 2 lit a) distrugerea sau deteriorarea intentionata a bunului savirsita prin incediere. himba situatia si anume el v-a raspunde pentru omor intentionat art 145 himbat deoarece in afara de raspunderea pentru omor intentionat asupra lui sitaru, el –va fi tras la raspundere si pentru art 149 Lipsirea de viata din imprudent????? Deoarece el nu a avut intentia de a omori si concubina

Tulburare de posesie minati cu exacticitate continutul notiunii de violenta, specificate in dispozitia art.193 C.P

ul art.193 C.P , prin aplicare a violentei trebuie inteles vatamarea intentionata usoara a integritatii corporale sau a sanatatii ori violenta de o intensitate mai redusa.

inati 4 deosebiri dintre infractiunea de tulburare de posesie si infractiunea de violare de domiciliu (art 179 .C.P) , deosebiri kare se refera la obiektul infractiunii aterial al infractiunii de tulburare de posesie are un caracter complex.Astfel obiectul material principal il reprezinta bunurile care au o existenta materiala, sunt create prin munca omului, dispun de valoare materiala si cost determinat, fiind bunurile imobile si straine pentrur faptuitor.Iar obiectul material secundar il constituie corpul persoanei si semnele de hotar distruse sau starmutate.Infractiunea de tulburare de posesie ii lipseste un obiect material secundar in cazul in care actiunea adiacenta se exprima prin amenintarea cu aplicarea violentei.

aterial al infractiunii de violare de domiciliu este corpul victimei (numai in situatia violarii de domiciliu cu aplicarea violentei, prevazute de art.179.al,2).Iar obiectul imaterial a acestei infractiuni este domiciliul, deoarece nu actiunea asupra bunurilor sau chiar asurpa persoanei victimei lezeaza obiectul juridic ocrotit de legea penala, ci insasi prezenta nedorita a faptuitoului in locul ce constituie domiciliului victimei. violarii de domiciliu , faptuitorul este interesat nu de a beneficia de calitatile utile ale imobilului, dar de intruziunea in spatiul in care victima isi dasfasoara viata personala, lipsindu-i motivatia de sorginte patrimoniala

entati kare sunt efectele pozitive si efectele negative ale modificarii art.193 C.P (modificare operata prin Legea nr.277 din 18 .12.2008)

materila secundar constituie:  Corpul persoanei  Semnele de hotar distruse sau stramutate. e hotar poate servi:  O piatra mare asezata in acest scop  Un lemn infipt in pamint  Un pom sadit anume la limita dintre proprietati  Un sant, o brazda adijnca sapata in skop de a constitui un semn de hotar  Alte lucruri , semne.”

ns, este consemnabila schimbarea de atitudine a legiuitorului in cazul infractiunii de tulburare de posesie art.193.C.P.R.M .pina la intrarea in vigoare a Legii R.M pentru modificarea si completarea Codului Penal al R.M, adoptate de Parlamentul R.M la 18.08.2008, era de neconceput ca proprietarul sa fie tras la raspunderea penala pentru ocuparea fara drept a unui imobil aflat in posesia altuia.Pentru ca victima infractiunii putea fi numai proprietarul imobilului.Deci, aparate erau relatiile sociale cu privire la proprietate.Odata cu intrarea in vigoare a amandamentelor respective, se poate afirma cu certitudine ca tulburarea de posesie este veritabila infractiune contra patrimoniului

Violarea de domiciliu 1.1

Definiti notiunile de “domiciliu” si de “resedinta” utilizate in dispozitia art.179 C.P

e “domiciliu”desemnează locul în care persoana îşi are locuinţa stabilă, statornică sau principală, iar noţiunea de “reşedinţă” indică atât sediul unei autorităţi sau al unei persoane oficiale, cât şi al unei persoane fizice, precum şi localitatea sau clădirea în care se află temporar sau permanent.

1.2 Argumentati daca notiunea de “domiciliu” in sensul art.179 C.P poate si extinsa la persoane juridice.

tate cu art.6.Cod. prc.pl, prin domiciliu se intelege locuinta sau constructia destinata pentru locuirea permanenta sau temporara a unei sau mai multor persoane(casa, apartament, vila, camera in hotel), precum si incaperile anexate nemijlocit la acestea, constituind o parte indivizibila(veranda,terasa,balcon, mansarda, beci, unloc de uz comun) de asemenea, se intelege si orice teren privat, automobil, nava marititma si fluviala privata , birou. Notiunea de domiciliu implica nu ideea de imobil, luat in consideratie in materialitatea sa, ci ideea de loc in care o persoana isi desfasoara viata personala.Astfel daca victima isi desfasoara viata personala in cadrul sediului unei persoane juridice atunci aceasta va avea kalitate de domiciliu.

1.3

Argumentati daca este sau nu oportun ca prevederea de la lit.a) alin.3) art.179 C.P sa fie modificata de o asemenea maniera, incit in locul sintagmei “cu folosirea situatiei de serviciu” , sa fie specificate cuvintele “de o persoana cu functie de raspundere sau de o persoana care gestioneaza o organizatie comerciala, obsteasca sau alta organizatie nestatala.”

asta modificare, incit in locul sintagmei “cu folosirea situatiei de serviciu” , sa fie specificate cuvintele “de o persoana cu functie de raspundere sau de o persoana care gestioneaza o organizatie comerciala, obsteasca sau alta organizatie nestatala.” Nu este una oportuna deoarece va viza un cerc determinati de subiecti, pe cind in cazul primei sintagme se poate face o kalificare larga a subiectilor.

Violul

i despre 3 semne necesare si suficiente ale notiunii de raport sexual, notiunea utilizata in art.171 C.P

unui act sexual normal , care consta in inroducerea partiala sau totala a membrului viril in vagin sau in vestibulul vaginului, astfel creindu-ce conditii pentru concepere. mata din momentul introducerii partiale sau totale a membrului viril in vestibulul vaginului. Nu este necesara confirmarea deflorarii sau a graviditatii victimei.Nu este relevanta nici durata penetrarii.Nu conteaza daca a fost prezenta ejacuarea.

mentati daca poate fi aplicata raspunderea in baza art.171.C.P , in acel caz in care starea de imposibilitate a victimei de a se apara sau de a-si exprima vointa este preexistenta realizari raportului sexual, iar aceasta stare este consecinta actiunilor faptuitorului.

xual savirsit profitind de imposibilitatea victimei de a se apara de a-si exprima vointa, presupune indeplinirea a 2 conditii:  Victima se afla intr-o stare de imposibilitate de a se apara ori de asi exprima vointa  Faptuitorul sa profite de aceasta stare pu a savirsi Raportul sexual. a daca acesta stare este patologica sau fizilologica. Conteaza daca victima afllata in asa stare nu se putea apara sau exprima vointa. Profitarea faptuitorului de imposibilitatea victimei de a se apara ori exprima vointa inseamna ca faptuitorul si-a dat seama ca victima se afla intr-o situatie dificila si a folosit prilejul p-u a intretine cu ea un raport sexual. treb dovedit in concret ca faptuitorul cunoastea starea victimei. Se exclude vinovatia iar fapta nu este infractiune, daca faptuitorul nu a stiut si daca conform circumstantelor cauzei nici nu rebuia sau nu putea sa stie ca victima este de exemplu alienat mintal si dezi este lipsita de discernamint, iar aparent a consimtit la raport sexual. n consideratie ca starea in care se afla victima reprezinta o consecinta a actiunilor faptuitorului deci nu putem sa nu atragem la raspundere persoana care creeaza fie prin constringere fizica sau psihica sau alte metode aceasta stare de neputinta, ulterior savirsind raportul sexual, deci v-a fi tras la raspundere conform art 171 deoarece daca nu erau actiunile premergatoare ale faptuitorulu, victima putea sa opuna rezistenta si sa isi manifeste refuzul de a intretine raport sexual

za Galescu avind virsta de 14 ani poate fi tras la este subiect ce poate fi tras la raspundere in baza art 27 si art 187 lit e) tentativa de jaf, fiind o infractiune materiala el nu a dispus de careva bunuri,iar amenintarea care a facut-o nu e prezinta pericol pentru viata sau sanatatea persoanei si nu o putem califica ca jaf, in al doilea caz v-a fi tenttiva la viol art 27 si art 171 lit b) asupra unui minor cu buna-stiinta, savirsit prin constringere fizica si art. 151 vatamare medie a integritatii corporale manifestata prin pierderea pariala a auzului deoarece nu a fost inceput raportul sexual pentru a fi considerat violul consumat, in ultimul caz v-a fi aceasi calificare conf ar 27 si art 187 tentativa la jaf deoarece din motive independete de vointa lui ,cauzate de strigatile victimei nu a reusit sa duca infractiunea pina la capat. a v-a lua de la Perehoda 500 lei atunci v-a fi comis un jaf, schimbe situatia daca nu ar fi opus rezistenta , atunci Galescu nu i-ar fi aplicat lovituri si nu i-ar fi provocat vatamare medie a integritatii corporale, si ar fi in acest caz simplu viol, sau tentative la viol,,,

1.1

Identificati conditiile in care minorul poate fi victima infractiunii de lipsire de viata la dorinta persoanei (euthanasia) prevazute la art 148CP CRM ui minor de a fi lipsit de viata este irelevanta;doar rudele , care au atins la momentul savarsirii infractiunii virsta de 18ani, pot incuviinta lipsirea de viata a unui minor. Contributia acestor rude , exprimata in incuviintarea lipsirii de viata a victimei minore , trebuie considerate complicitate la infractiunea de eutanasie.Un reprezentant legal sau oricare alta persoana,care nu este ruda a victimei minore,nu poate incuviinta lipsirea de viata a unui minor in contextual infractiunii prevazute la art 148. Totodata contributia reprezentantului legal sau a oricarei alte personae care nu este ruda a victimei minore,exprimata in incuviintarea lipsirii de viata a victimei minore,exprimata in incuviintarea lipsirii de viata a victimei minore ,trebuie considerate complicitate la infractiunea prevazuta la lit.e alin 2 art 145 CP RM. 1.2

Argumentati daca infractiunea de lipsire de viata la dorinta persoanei poate avea la baza numai motivul de compatimire. ectiva a eutanasiei se caracterizeaza in primul rind prin vinovatie sub forma de intentie directa sau indirect.Deci respectiv de cele mai dese ori motivul infractiunii se exprima in compatimire.Lipsirea ilegala de viata a victimei poate avea la baza numai doua cause avind un character alternativ: 1) Victima sufera de o boala incurabila; 2) Suferintele fizice ale victimei au un character insuportabil.

boala incurabila inseamna o boala nevindecabila,lipsind orice alternative de tratament.Doar o expertiza medico-legala complexa poate confirma cu exactitate daca tratamentul bolii victimei putea sa ofere sau nu sanse de insanatosire.Cit priveste caracterul insuportabil al suferintelor victimei ,aceasta poate viza doar suferintele ei fizice(nu sunt suficiente suferintele morale). Doar o comisie de medici experti poate stabili daca suferintele fizice ale victimei aveau sau nu un character insuportabil. . Este nobil faptul ca fiecare om să-şi decidă doar el însuşi soarta. Dar în cazul când omul este marcat de o maladie incurabilă, când nu mai suportă chinurile fizice şi psihice proprii,când se simte povară inutilă şi pedeapsă, acest om poate lua, într-o clipă de slăbiciune, o decizie radicală. Această decizie poate să fie în esenţa ei, inconştientă - în fîecare muribund mai pâlpâie speranţa şi dorinţa de a-şi continua viaţa.Deci motivul de compatimire nu poate fi privit ca o cauza ce inlatura caracterul penal al faptei specificate la art 148 CP RM. A ucide un pacient, chiar si pentru a-i alina suferinta, este considerata omucidere. 1.3 Argumentati daca este oportuna modificarea art 148 cp rm ,dupa modelul oferit de art 190 al codului penal roman (legea nr 286\2009) : “uciderea savirsita la cererea explicita,serioasa,constienta si repetata a victimei care suferea de o boala incurabila sau de o infirmitate grava atestata medical,cauzatoare de suferinte permanente si greu de suportat”

n cauza este una extrem de sensibilă. E firesc, deoarece sunt vizate limitele libertăţii umane.Dupa parerea mea este oportuna modificarea dat fiind faptul ca art 190 al cp ro , este o redare mai explicita si mai amanuntita in ceea ce priveste “euthanasia”. Legislatorul a utilizat termenul “cerere” pentru că nu a considerat suficient simplul consimţământ al pacientului şi totodată a încercat să excludă cazurile de instigare. Prezenţa sau absenţa consimţământului pacientului, manifestat prin această cerere, prezintă o deosebite relevanţă, în funcţie de acest element putându-se califica fapta ca şi omor sau eutanasie. “Moartea demnă” despre care se vorbeşte nu o găsim în eutanasie, ci în aceste tratamente şi îngrijiri paliative, în eliminarea suferinţelor şi nu a fiinţei care suferă, ajutându-l pe pacient să îşi depăşească temerile şi incertitudinile, în atitudinea solidară a celor apropiaţi până în ultimul moment. Dacă spunem că este licit să omori pe cineva, să îl ajuti să moară sau să te sinucizi datorită suferinţelor şi pentru că „viaţa nu mai are calitate”, atunci spunem că viaţa umană şi persoana umană are o valoare extrinsecă şi relativă,adică condiţionată de existenţa unor anumite calităţi sau avantaje.Motivul fundamental pentru care nimeni nu are „dreptul” de a se sinucide sau de a ajuta pe alţii să moară este pentru că toţi avem o demnitate, adică o valoare intrinsecă şi absolută, şi valorile nu se distrug, valorile se protejează! Dorinta de a muri este mai degraba expresia depresiei, durerii sau a unui control slab al simptomelor, decat o dorinta autentica. Dorinta de a muri si de a trai se schimba frecvent in timp, in special daca durerea sau depresia au fost tratate.

inati

formele scopului traficului de copii,enumerate in Legea nr 241 din 20.10.2005 privind prevenirea si combaterea traficului de finite umane,forme care nu sunt specificate la art 206 cp rm. de a desfasura activitati prin care se incalca drepturile si libertatile fundamentale ale omului entati daca transportarea victimei poate avea un character legal in contextual infractiunii prevazute la art 206 cp rm. ctiva a infractiunii prevazute la art 206 cp rm se exprima in fapta prejudiciabila ,care se concretizeaza in actiune.O modalitate alternativa de realizare a acestei actiuni este transportarea victimei.Respectiv nu poate constitui transportarea victimei un character legal.Este posibil ca in contextual traficului de copii , actiunea prejudiciabila realizata prin modalitatea transportarii sa fie secundata de o actiune adiacenta. martie 2004, Nogai,abuzind de concursul de imprejurari grele in care se afla Foltea,in virsta de 17ani a atras-o pe aceasta pentru practicarea prostitutiei.in acest scop a urcato pe ultima intrun automobile transportindo in or.Cahul la domiciliul sau ,unde a adapostito pentru aproximativ 72ore.Apoi prin vama din or Cahul a transportato in or Arad (Romania), unde a transmiso lui sirbu,care la rindul lui a transportato in Bosnia,unde aproximativ 5 luni de zile a fost supusa exploatarii sexual cu scop commercial.La 27.05.2004 Nogai prin intelegere prealabila cu Vrincean,a mers la gimnaziul din cimislia,unde inselindo pe Bercu,in virsta de 17ani si abuzind de increderea ei a urcato intrun automobile transportindo in or cimislia la domiciliul sau unde a adapostito pt aproximativ 12ore,apoi a transportato in mun.Chisinau unde a transmiso lui Vrincean pentru a fi transportata in or Moscova.Acesta la 29.05.2004, a transmiso unui insotitor de vagon al trenului de pe rut ach-moscova,care a transportato in or moscova unde timp de un an fost supusa exploatarii sexual comerviale. aptele persoanelor pe care le considerate vinovate.Se va skimba oare calificarea daca la 28.05.2004 Bercu va fi implinit 18ani?

1.1

Identificati toate normele penale care formeaza partea (in sensul art 118) in raport cu prevederile art 171,care formeaza intregul

lul are un caracter complex,in legea penala putem identifica o serie de norme care,apar de sine statator dar care contin actiuni prejudiciabile prevazute si la infractiunea de viol.Latura obiectiva a violului presupune o actiune principala si una secundara,actiunile secundare pot fi gasite in norme speciale de sine statatoare: ,art 211 transmiterea unei boli venerice,contaminarea cu HIV SIDA,vatamare medie a integritatii corporale,vatamare grava a integritatii corporale,155 amenintarea cu omor ori cu vatamarea grava a integritatii corporale sau a sanatatii...etc Atfel,conform art 155 intre concurenta dintre o norma parte si una,intreg,calificarea se va face confrm normei intreg,ce contine toate semnele faptei prejudiciabile savarsite. 1.2 Argumentati care este solutia de calificare in cazul in care faptuitorul constrange fizic sau psihic victima in scopul realizarii unui raport sexual,astfel incat se produce decesul victimei din imprundenta inainte de inceperea raportului sexual .

ata,fapta respectiva nu va putea fi calificata conform art 171,ci ca tentativa la acest articol,pentru ca raportul sexual nu a avut loc din motive independente de vointa faptuitorului,,in concurs cu art 149/ Daca ar fi decedat dupa ce avea loc raportul sexual,fapta trebuia calificata conform art 171 in concurs cu 149 CP.Daca raportul sexual a fost realizat,dupa ce victima a adecedat,atunci se va aplica infractiunea de profanare a mormintelor in concurs cu tentativa la viol. itorul aplica ,la prima etapa ,constrangerea fizica (concretizata in vatamare grava a integritatii corporale sau a sanatatii) pentru ca victima sa nu depuna rezistenta si sa poate fi efectuata cea de a doua etapa-realizarea

raportului sexual,acesta din urma nu s-a realizat,prin urmare victima decedind,intentia sa nu s-a realizat,va fi tentativa plus art 149 lipsa de viata din imprudenta. lui JalbaMurgoci si Palii,-coautorat la infr tilharie,in concurc cu art 172 actiuni violente cu caracter sexual,si art 145 omor intentionat.Al doilea episod: In privinta lui Obadaacestia vor fi trasi la raspundere conform 187,jaf,lit b) in concurs cu infr prevzuta la alin 171 viol,litb)lit c)

adoptia,si adoptatorul,in sensul art 204 orma speciala de protectie aplicata in interesul superior al copilului prin care se stabileste filiatia intre copilul adoptat si adoptator ,precum si legaturile de rudenie intre copilul adoptat si rudele adoptatorului .  sotii adoptatori,(sau cand exista doar unul dintre acestia,se considera doar acea persoana) care au drepturi si obligatii egale in raport cu copilul adoptat,ce le sunt conferite prin intermediul institutiei adoptiei in conditiile prevazute de lege. entati daca judecatorul poate fi subiect al infr prevazute la art 204 CP al RM,luind in consideratie la ca alin.9 art 23 CPC ,se stabileste ca hotaririle sedintei secrete se pronunta public. nu poate si subiect al infr prevazute la art 204,in legatura faptul ca acesta a pronuntat public hotararea,intrucat aceasta e facuta public doar partilor participante la proces ,fiind somati de raspunderea in cazul divulgarii lor,si nu altor persoane ce nu participa nemijlocit la proces.Aceasta situatie nu constituie o infractiune de divulgare a secretului adoptiei,deoarece prin acea judecare a cauzei si pronuntare a hotararii,are loc incuviintarea adoptiei propriu zise,cu respectarea tuturor regulilor de procedura civila. ost situatia,in cazul in care judecatorul,face publica informatia cu privire la adoptie,ce constituie secret in virtutea obligatiilor sale de serviciu de a nu le divulga.(de exemplu,copilului adoptat ii aduce la cunostinta secretul adoptiei,sau altor persoane,care nu aveau dreptul sa –l cunoasca,fara acordul adoptatorilor) Astfel,pers competente carora le este cunoscut faptul adoptiei sunt obligate sa pastreze confidentialitatea informatiilor obtinute in procesul adoptiei,inclusiv in ceea ce priveste datele de identificare ale adoptatorului,precum si al parintilor biologici,\in caz contrar ele poarta raspundere conform legislatiei in vigoare(din legea privind regimuk juridic al adoptiei)

ntati care sunt efectele negative si pozitive ale modificarii art 204 Cp al Rm,modificare prin lega din 2008. m mai mentionat adoptia,este o forma speciala de protectie aplicata in interesul superior al copilului prin care se stabileste filiatia intre copilul adoptat si adoptator ,precum si legaturile de rudenie intre copilul adoptat si rudele adoptatorului.Aceatsa este una din institutiile care contribuie in mod esential la consolidarea familiei,ofera posibilitatea dezvoltarii personalitatii copiilor abandonati sau orfani,un mediu firesc al familiei,In aceasta ordine de iei,este indispensabil pentru pastrarea acestui mediu ocrotirea secretului adoptiei,inclusiv pe cale penala.Divulgarea poate fi facuta doar cu acordul ambilo adoptatori,sau in momentul dobindirii capacitatii depline de exercitiu al copilului adoptat.In opinia mea,copilului adoptat i-ar putea fi divulgate informatii cu privire la parintii biologici si mai devreme de atingerea majoratului,tinindu-se cont de gradul de maturitate al minorului

atul ilegal cati toate perioadele interzise pentru vinat precum si 10 unelte premise pentru vinat, specificate in legislatia in vigoare. erioada interzisa 1.se interzice vinatoarea in perioada de primavara pe intreg teritoriul tarii ,2.dobindirea pe parcursul intregului an a urmatoarelor specii de animale : bursuc, vidra ,veverita , pisica salbatica , nurca , ciine, enot,toate

pasarile rapitoare si toate speciile din famiilia vrabiilor care sunt inclusein cartea rosie a RM; 3. Se interzice vinatoarea cu o ora mai inainte de rasaritul soarelui sau cu o ora mai tirziu de asfintitul lui . vinatoarea cu folosirea :arbaletelor ,arcurilor , armelor cu teava ghintuita , armele fara zgomot ,arme de model militar, chimicale toxice ,repelentelor si imobilizatoarelor ,arme cu calibru mik ,arme pentru imobilizarea nimalelor in scop de repopulare,interzicerea cu ciini neinregistrati si cu pasari de vinatoarea . entati daca se aplica art 233 CP RM in cazul vinatului pe teritoriul fondului ariilor naturale protejate de stat ,daca aceasta fpta a cauzat daune ce depasesc 200 de unitati conventionale. prevederile art .233 CP este de mentionat faptul ca nu este prevazuta nici o reparare de daune ce depasesc 200 unitati conventionale in cadrul vinatului pe teritoriul fondului ariilor natural protejate de stat .In cazul vinatului illegal in locurile interzise o prevedere mai ampla se prevede in pactul 7 al anexei nr 1 la legea regnului animal care stabileste ca terenuri interzise pt vinatoare se considera rezervatiile stiintifice, parcurile nationale si monumentele naturii.Prevederi similar se stabilesc in hot guv RM cu privire la crearea rezervatiei de stat (prutul de jos) .Hot Guv RM cu privire la crearea rezervatiei de stat padurea domneasca si Hot Guv RM cu privire la creatia rezervatiei de stat Plaiul Fagului. Nu se pot aplica prevederile art 233 CP nici in reparare de daune deoarece in art 233 dauna prevede de la 300 la 600 unitati conventionale . ntati daca este oportuna stabilirea in art 233 CP RM a raspunderii pentru capturarea sau nimicirea animalelor incluse in cartea rosie a RM si la anexele la Conventia privind cometrul international cu specii salbatice de fauna si flora pe cale de disparitie. nct de vedere ar fi bine ca sa fie inclus un aliniat aparte care sa prevada nimicirea animalelor incluse in Cartea Rosie .Insa dintr-un alt aspect nu ar fi de dorit de inclus in art.233 CP RM raspunderea pentru capturarea sau nimicirea animalelor incluse in Cartea Rosie deoarece acest lucru este deja stipulat in in hot guv RM cu privire la crearea rezervatiei de stat , Hot Guv RM cu privire la crearea rezervatiei de stat padurea domneasca si Hot Guv RM cu privire la creatia rezervatiei de stat Plaiul Fagului si legea regnului animal .In aceste acte normative este expres stabilit legalitatea si ilegalitatea vinatului precum si tragerea la raspunderea penala si repararea de daune a persoanelor care incalca legislatia in vigoare . ea mijocului de transport 2.1. definiti notiunea ,,mijloc de transport ‘’,utilizata in art 192 ‘ CP RM , precum si notiunea subsecvente acesteia ‘’alte tipuri de masini auto propulsate ‘’si alte mijloace de transport mecanice. de transport se intelege toate tipurile de automobile, tractoare si alte tipuri de masini autopropulsate , tramvaiele si troleibuzele precum si motovicletele si altte mijloace de transport mecanice. puri de masini autopropulsate se inteelege vehiculele care circula in mod ocazional pe drumurile publice , fiind destinate executarii unor lucrari de constructie , agricole, silvice sau de alt gen . jloace de transport mecanice intelegem orice mecanisme puse in miscare cu ajutorul unui motor cu volumul de lucru nu mai mic de 50 cm cubi , care sunt subiecte ale regulilor de securitate a circulatiei rutiere si exploatare a mijloacelor de transport. entati care este Solutia de calificare in cazul in care violenta ,aplicata pentru a asigura rapirea mijlocului de transport se concretizeaza la vatamarea intentionata ,usoara ,medie sau grava. locului de transport insotita de violenta periculoasa pentru viata sau sanatatea victimei sau de amenintare cu aplicarea unei asemenea violente se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 7 ani . e vatamare ushoara ,medie sau grava shi vatamarea grava nu poate fi nepericuloasa pt viata shi sanatate venit acasa la Obada si i-a luat prin amenintare ,cu cutitul ,motocicleta .In afara de aceasta Gisca ia cerut lui Obada o parte din banii depusi la banca, proveniti din vinzarea de curind de catre Obada a unuia din apartamentele sale.Gisca ia spus li Obada ca daca cerinta nu ii va fi indeplinita ii va fi arsa casa. Ulterior Gisca a apelat la Culai in virsta de 13 ani ,si Bufneac in virsta de 15 ani ca acestia sai aduca cit mai multe contoare din scarile blocurilor de locuit .Pentru fiecare contor lea promis cite 50 lei .Dupa ce Culai si Bufneac iau adus 19 contoare Gisca l-ea luat si l-ea spus ca a glumit in privinta recompense banesti.Pentru a se razbuna Culai si Bufneak au venit noaptea in ograda lui gisca si iau dat foc casei.In incendiu din cauza inhalarii fumului a decedat sotia lui Gisca . aptele personanelor pe care le considerati vinovate.Se va schimba oare calificarea daca Gisca ii va incendia casa lui Obada aceasta valorind 100 mii lei?Se va schimba calificare daca Gisca ii va lua lui Obada nu

motocicleta dar cvadriciklul , pentru a o folosi temporar ? Se va schimba oare calificarea daca Gisca ii va lua lui Obada nu motocicleta dar semiremorca pentru a o folosi temporar ?Argumentati raspunsul .

188 alin 2 lit d,e rt 189 alin 1 (probabil si alin 2 lit e,) u atragerea minorilor , Gisca va fi autor al infractiunii cu contoarele iar pers. De 13 ani nu va fi subiect al infractiunii .

NR-31 . Incalcarea inviolabilitatii persoanei cati intelesul notiunii “viata privata sociala” prin prisma prevederilor art.177 CP RM. e sociala inseamna viata personala (in component careia este viata sociala, publica, intima,familiala,privata) in cadrul social, persoana fiind privita ca un element component al societatii, astfel respectindu-i intimitatile. entati daca divulgarea neautorizata de catre terti a unor informatii cuprinse in cazierul juridic al unei personae poate atrage raspunderea in baza art.177 CP RM. neautorizata de catre terti a informatiei din cazierul judiciar poate fi calificata conform art.177 CP RM.Cazierul judiciar este fișa de evidență a antecedentelor penale ale unei persoane.Cererea de eliberare a unui Certificat de cazier judiciar se poate depune la Comisariatele raionale de politie sau direct la Direcţia informaţii şi evidenţe operative din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.Deci, cazierul judiciar este solicitat de persoana careia ii apartine, in scopul de a obtine alte facilitate sociale ce impugn prezentarea acestui act. Cazierul judiciar se emite de Direcţia informaţii şi evidenţe operative din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, deci este o informatie privata, care actualmente se cere aproape de orice angajator, pe care il anexeaza la dosarul personal al salariatului, si conform legislatiei, accesul la dosarul personal al salariatului este limitat, avindu-l doar angajatorul, deci prin prisma acestei idei si a organului care emite actul mentionat asupra, divulgarea neautorizata de catre terti a informatiei din cazierul judiciar poate fi calificat conform art.177. Chiar si prezumint faptul ca persoana are antecedente penale, aceasta are tot dreptul de a nu vorbi deschis despre ele cu ceilalti membri ai societatii, expunind-o doar persoanelor autorizate de a cere aceasta informatie. entati daca este oportuna modificarea dispozitiei art.177 CP RM, in sensul compatibilizarii acesteia cu prevederile art.8 al CEDO. DO spune: 1. Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului său şi a corespondenţei sale. 2. Nu este admis amestecul unei autorităţi publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acest amestec este prevăzut de lege şi dacă constituie o măsură care, într-o societate democratică, este necesară pentru securitatea naţională, siguranţa publică, bunăstarea economică a ţării, apărarea ordinii şi prevenirea faptelor penale, protejarea sănătăţii şi a moralei, ori protejarea drepturilor şi libertăţilor altora. Aceasta este o regula generala la care se conformeaza un numar mare de tari, prin prisma acestui articol, prin multitudinea interpretarilor facute de catre fiecare legiuitor in parte, se desprind o multitudine de norme specificate, incluse deja, in legislatiile interne. Art.177 nu face exceptie de la aceasta, vizind doar o parte component a articolului mentionat in CEDO, si aceasta tine de culegerea ilegala sau raspindirea cu buna-stiinta a informatiilor ocrotite de lege despre viata personala ce constituie secret personal sau familial. I inati toate variantele de calificare pentru situatiile cind persoana este surprinsa in procesul de savirsire a furtului. ar fi daca faptuitorul intelege ca a fost descoperit, inceteaza realizarea sustragerii si incearca sa paraseasca locul faptei abandonind bunurile atunci cele formate vor fi calificate ca tentantiva de furt. arianta este daca in pofida fapului ca a fost surprins in procesul sustragerii neconsumate faptuitorul ignora aceasta imprejurare si continua realizarea sustragerii atunci sustragerea inceputa ca furt se va schimba in jaf, implicit intentia initiala de a savirsi furtul se transforma in intentie supravenita de a savirsi jaful.

ant in cazul in care faptuitor intimpinin impotrivire in procesul savirsirii sustragerii aplica violent fata de persoana care impiedica luarea bunurilor sau sa le retina nemijlocit dupa deposedare astfel va fi calificata ca jaf cu aplicarea violentei nepericuloase fata de viata si sanatatea persoanei ori cu amenintarea aplicarii unei asemenea violente fie ca tilharie. entati de ce reprezinta sau nu tentativa de furt fapta persoanei care are convingerea ca savirseste sustragerea pe ascuns desi din cause independente de vointa acelei personae ca este vazuta de un martor ramas neobservat in procesul comiterii sustragerii. ustragerea sa fie calificata ca furt atunci cind faptuitorul este convins ca actiunile lui sunt evidente pentru cei din jur desi in realitate el nu a fost vazut de nimeni in procesul savirsirii sustragerii.deci nu este aplicabil furtul ci jaf deoarece faptuitorul considera ca savirseste pe ascuns iar in realitate actiunea de luare a fost vazuta a fost vazuta de alte personae,adica reiesind din circumstantele concrete faptuitorul nu a constientizat faptul descoperirii sale si considera ca actioneaza pe ascuns.

pisod Socoleanu si Udrea vor raspunde pentru Tiharie art.188 alin-2 litera-(b).deoarece component adiacenta a tilhariei este atacul adika in kazul nostrum atacul fatsa de Gonta adica confruntarea victimei si faptuitorilor ,deoarece luarea bunurilor este realizata pe cale de agresare care reprezinta un pericol pentru viata persoanei. episod este present un omor intentionat adika art.149 alin2 litera-(i),iar luarea bunurilor kare sunt in valoare de 476 este present art 105 Cod Contraventional deoarece este prezenta o sustragere in proportii mici.

pisod la fel este prezent art 105 Cod contraventional. ba calificarea daca Udrea ar fi avut intentia pe aceeasi cale sa mai ia inca 9 borcane de cafea va fi calificata art.187 deoarece din motive independente de vointa faptuitorului el a fost retinut de paznicii magazinului.

minorilor la activitatea criminala sau determinarea lor la savarsirea unor fate imorale infractionale ,in sensul art 208 1.1 Descrieti cele 6 ipoteze ale algoritmului de calificare a cazurilor de instigare a minorilor la savarsirea infractiunilor in sensul art 208 CP al RM. 1) daca faptuitorul influenteaza asupra unui minor ,pasibil de rs enala,care a savarsit infr se unul singru,la instigarea faptuitorului ,atunci ultimul trebuie tras la rs conform art 208 cat si pt instigare la infr care a fost savarsita de catre minor ;minorul urmeaza a rs pt infr pe care a savarsito 2) Daca,intro situatie similara,infr este savarsita de catre un minor,impreuna cu faptuitorul,atunci ultimul va trebui sa rs conrform art 208 ,precum si pt coat=utoratul la infr concreta respectiva 3) daca,intro situatie similara,minorul nu a dus pina la capat executarea infr ,din cauze independente ,faptuitorul tb tras la rspt art 208,precum si pt tentativ ala infr concreta respectiva 4) daca,intro situatia similara minorul nu va incerca sa savarseasca infr la care este instiga ,faptuitorul tb tras la rs pt infr prev la art 208 precum si pt pregatirea infr concrete respective 5) daca faptuitorul influenteaza asupra unui minor ,care nu este pasibil de rs penala ,atunci in cazul in care acest minor savarseste de sinestatator sau imrpeuna cu faptuiotorul ,o fapta penala,faptuitorul va va fi tras la rs conform art 208,precum si in calitate de autor al infr concrete resprective 6) daca minorul nu a incercat sa savarseasca infr la care a fost instigat ,faptutitorul va fi tras la rs numai conform art 208

ntati care este continutul exact al notiunii aplicarea violentei ,utilizat la al3 lita) art 208 Cp agravanta se aduce atingere relatiilor sociale cu privire la integritatea corporala ,sanatatea sau liberatatea psihica a persoanei.Astfel faptuitorul aplica violenta sub forma de actiune adiacenta in scopul de a reprima actiunile de impotrivire a minorului si pentru a-si duce la capat intentia

corporala,sanatatea sau libertatea psihica a pers sunt valori ce le sunt consacrate normele speciale in CP;insa calificarea adiacenta conforma acestor norme un este necesara intrucit acestea sunt parti in raport cu infr prev la art 208,care este norma intreg....

entea vor fi tras la raspundere conform art 186,furt.iar jovmir va fi tras si pt art 208. Jvmir,are intentie de viol,apoi o intentie supravenita de omor intentionat,.deci va fi tentativa la omor intentionat.Calificarea se va schimba pt ca in ziua in care el implineste 14 ani,nu se considera pasibil de raspundere,si nu va fi tras la rs pt infr de furt,ci va fi tras doar jovmir,pt infr de furt si atragerea minorului la activitatea criminala . cati 12 exemple de valori sociale ,care sufera atingere in plan secundar in cazul savarsirii infr 165 CP 1. libertatea psihica a pers 2. integritatea corporala a pers 3. libertatea fizica a pers 4. posesia asupra documentelor pers 5. libertatea manifestarii de vointa a pes 6. probitate 7. exercitare corecta a controlului asupra unei pers aflate sub autoritatea cuiva 8. exercitatea corecta a functiei in cadrul unei autoritati publice 9. exercitatea corecta a functiilot autoritatii publice,a actiunilor administraticve de dispozitie ori organizatoricoeconomice 10. sanatatea pers 11. integritatea fizicca sau psihica a pers 12. inviolabilitatea si libertatea sexuala a pers 13. viata pers

ati modalitatile actiunii adiacente din cadrul traficului de fiinte umane in baza urmatoarelor criterii : 1 gradul de impact asupra vointei victimei 2. Lipsa sau prezenta violentei in cele savarsite de faptuitor3 impactul exercitat asupra agravarii raspunderii penale violentei in cele savarsite de faptuitor:  integritatea corporala a pers(aplicarea violentei nepericuloase pt viata si sanatatea pers)  viata pers(deces)  inviolabilitatea si libertatea pers(viol-ce presupune si aplicarea violentei)  integritatea fizica sau psihica a pers(se presupune aplicarea torturii tratamente inumane sau degradante)  sanatatea pers(aplicarea violentei periculoase pt viata si sanatatea pers)

ntei in actiunile faptuitorului  probitate(abuz de vulnerabilitate)  libertatea manifestarii de vointa(trafic realizat prin nselaciune)  posesia documentelor  libertatea psihica(amenintatea cu aplicarea violentei)

ercitat asupra agravarii raspunderii 1. exercitatea corecta a functiilot autoritatii publice,a actiunilor administraticve de dispozitie ori organizatoricoeconomice(cand traficul de fiinte umane este savarsit de o pers cu functie de rs sau inalta functie de rs al 2,lit e) 2. sanatatea pers (al2,lit f-cand traficul de fiinte presupune aplicarea violentei periculoase pt viata sanatatea fizica si psihica a a pers) 3. integritatea fizicca sau psihica a pers (al 2 lit,g—cand traficul presupune folosirea torturii tratam inumane,degradante)

4. viata pers(al 3,it b—cand traficul se soldeaza cu decesul pers sau sinuciderea acesteia) 5. inviolabilitatea si libertatea sexuala a pers(li g,al 2—plus viol) ea agraveaza rs penala

entati daca este sau nu corecta formularea din Hot plenului CSJ ,nr 3,,din care se recomanda a fi folosit la interpretarea notiunii”prelevare a organelor sau tesuturilor”,notiune folosita in art 165 CP al RM”Constringerea la prelevarea de organe sau tesuturi are loc in cazul obligarii victimei la prelevarea de organe,tesuturi sau alte elemente ale coprului -procedeu prin care organele ,tesuturile si celulele donate devin utile pentru transplant contrar prevederilor Legii privind transplantul de organe,tesuturi si celule umane (MO nr 81/273 din 25.04.2008)” recta formularea hotararii plenului CSJ,in primul rind din motivul ca contringerea la prelevarea de organe sau tesuturi in cazul obligarii victimei la prelevarea de organe si tesuturi,sau alte elemente ale corpului nu este un procedeu de donare a acestora,in urma caruia devin utile pt transplant,intrucat aceasta obligare este impusa victimei,aceasta nu are cum sa le doneze,ori „a dona” inseamna a darui ceva,a da benevol,din acest considerent este inportun a ne ghida de Hot Plnului CSJ.

Lipsirea de viata din imprudenta cati in partea speciala a codului penal ,zece exemple de norme speciale ,, in raport cu art.149 CP RM cati in partea speciala a codului penal ,zece exemple de norme speciale ,, in raport cu art.149 CP RM t b – incalkarea din neglijenta a regulilor si metodelor de acordare a asistentei medicale c – incalkarea cerintelor de protectie a subsolurilor n 2.lit a – incalkarea regulilor de securitate a circulatiei sau de exploatare a transport feroviar, aerian 6 art264 - incalkarea reg de securitate a circulatiei sau de exploatare a mijl de transport de pers care conduce mijlok de transport a – incalcarea reg la efectuarea exploatarilor miniere sau a lucrarilor de constructie miniere n2 – neglijenta in serviciu n2 lit b – uzurparea puterii de stat c – neindeplnirea obligatiilor de lichidare a consecintelor incalcarii ecologice n 3 lit b – incalcarea regulilor de circulatie a substantelor materialelor si deseurilor radioactice, bactereologice sau toxice li 1 ,lit c. – tainurea de date sau prezentarea intentionata de date neautentice despre poluarea mediului nati cele 2 deosebiri intre omorul,savirsit cu intentie indirecta si lipsirea de viata in rezultatul increderii exagerate viata in rezultatul increderii exgerate trebuie delimitata de omorul savirsit cu intentie indirecta luinduse in calkulincrederii exagerate faptuitorul prevede numai posibilitatea survenirii mortii in cazuri similare.in situatia intentiei indirecte,faptuitorul prevede nu doar posibilitatea dar si verosimilitatea producerii mortiiin cazul concret. a increderii exagerate ,faptuitorul spera ushuratic ca moartea victimii nu va surveni,in situatia intentiei indirecte ,faptuitorul,care nu ia nici o masura,de natura sa preintimpine moartea victimii,nu doreste,insa admite in mod constiient,survenirea acestei urmari prejudiciabile.

-proprietara apart:Omor intentionat din interes material(art.145,al 2 litb) -Osman(coautori)=Garaz art 151(al.2 lit g)+al 4 -cuhucean=Violarea de domiciliu art.179(al 2)+art 189(al3 lit d)Santaj uferit Cuhucean arsuri de gradul 2 cu lezarea a 25% atunci nimik nu sar fi schimbat deoarece potrivit regulamentului nr 199 a ministerului sanatatii de apreciere a gravitatii vatamarii corporale aceasta poate fi apreciata doar cind

Vătămările corporale grave pot fi calificate numai în baza următoarelor criterii: prezenţa pericolului pentru viaţă; anumite consecinţe posttraumatice, neprimejdioase pentru viaţă - pierderea anatomică a unui organ sau a funcţiei lui; incapacitatea generală de muncă cu caracter permanent, în volum considerabil, dar nu mai mic de 33%. Escrocheria ntificati ipoteza de comitere a infractiunii de escrocherie,cind devine relevanta notiunea ,,fictiunea de autor a infractiunii,, nfractiunii de escrocherie,nu se intrevede un alt procedeu de evitare a comportarii necorecte,decit atentia si prudenta persoanelor care trebuie sa se bizuie pe acel minim de incredere acordat altuia,dar si sa respecte libertatea manifestarii de vointa dain partea altuia.Tocmai libertatea manifestarii de vointa alaturi de minimul necesar de incredere sint indispensabile pt formare si desfasurarea relatiilor sociale cu privir la patrimoniu. ntati daca este benevola transmiterea bunurilor de la victima catre faptuitor in cazul escrocheriei. renta victima isi transmite benevol bunurile catre faptuitor ,aceasta nu este nimik altceva decit o prezentare scenica facuta cu scopul de a demonstra celor din jur,de exemplu martorilor,caracterul legitim al tranzactiei efectuate. ntati daca este oportuna operarea urmatoarelor amendamente la legea penala,stabilirea rs pt escrocherie,savirsita cu folosirea situatiei de serviciu,intrun alineat aparte al art.190,operarea modificarilor la art.126,abrogarea alin 2,completarea alin 1 dupa cuvintele proportii mari sa fie introdusa expresia proportii considerabile,dupa cuvintele respectiv 2500 sa fie introdusa sintagma si respectiv 1000.

REA SAU COMERCIALIZAREA BUNURILOR DESPRE CARE SE ŞTIE CĂ AU FOST OBŢINUTE PE CALE CRIMINALĂ notiunea de “ indeletnire, proportii mari, proportii deosebit de mari “in art 199. sideră proporţii deosebit de mari, proporţii mari valoarea bunurilor sustrase, dobîndite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care, la momentul săvîrşirii infracţiunii, depăşeşte 5.000 şi, respectiv 2.500 unităţi convenţionale de amendă. (2) Caracterul considerabil sau esenţial al daunei cauzate se stabileşte luîndu-se în considerare valoarea, cantitatea şi însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea materială şi venitul acesteia, existenţa persoanelor întreţinute, alte circumstanţe care influenţează esenţial asupra stării materiale a victimei, iar în cazul prejudicierii drepturilor şi intereselor ocrotite de lege – gradul lezării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. entati daca bunurile , reprezentind obiectul material al infr. prevazute la art. 199 CP, sunt obtinute in rezultatul savirsirii unei infr, sau in rezultatul savirsirii unei fapte prevazute de legea penala.

la faptul ca obiectul material al infr, prevazute la art. 199 CP il reprezinta bunurile care au o existenta materiala (sunt create prin munca omului, dispun de valoare materiala si cost determinat) fiind bunuri straine pentru faptuitor si care au fost obtinute pe cale criminala , adica au fost obtinute prin comiterea unei infr. ( ex : a santajului, sustrageriicontrabandei) ajungem la ideea ca acestea sunt obtinute in rezultatul savirsirii unei infr, si nicidecum in rezultatul savirsirii unei fapte prevazute de legea penala, caci bunurile care au fost obtinute nu pe cale criminala , nu formeaza obiectul material al infr analizate. nfr de dobindire sau comercializare a bunurilor dspre care se stie ca au fost obtinute pe cale criminala consta in aceea ca ea formeaza intodeauna o conexitate cronologica cu infr care a fost savirsita anterior , urmare a careia au fost obtinute bunurile respective. este o infr autonoma, dobindirea sau comercializarea bunurilor despre care se stie ca au fost obtinue pe cale criminala are ca siuatie- premise savirsirea unei alte infr , din care provin bunurile dobindite sau comercializate. Conditionarea infr prevazute la art. 199 de savirsirea anterioara a altei infr , din care provin bunurile respective , o carcatreizeaza pe aceasta ca fiind o infr corelativa.

ntem in prezenta art. 189 santaj . Este vorba de 10 instalatii de aer conditionat obinute in urma santajului precum Gumeniuc , Nestor si Freniuc, il vor denunta pe Olari pentru lipsuri de bunuri in valoare de 540.000 lei daka nu va fi de accord sa le transmita instalatiile. in 2 , lit b

Omorul intentionat

i depre ipoteza pluriagresiva a erorii asupra modului de executare a infr, in contexctul infr prevazute la art. 145 CP.

In ipoteza erorii asupra modului de executare a infracюiunii (aberratio ictus) in contezxtul infr prevazute la art 154 , atunci cind faptuitorul isi indreapta actiunea asupra unei persoane pe care vrea s-o ucida, dar, datorita unei gresite manipulari a mijlocului folosit sau a altor cauze accidentale, rezultatul urmarit se produce asupra unei alte persoane. In cazul dat, calificarea se face conform art.27 si lit.b) alin.(2) art.145 ([n raport cu victima aflata in reprezentarea faptuitorului, in legatura cu care se urmareste interesul material) si art.149 (in raport cu victima efectiv omorita) CP RM. In ipoteza data, retinem tentativa pentru ca nu s-a produs moartea victimei aflate in reprezentarea faptuitorului. Nu pentru ca nu s-a reuєit satisfacerea interesului material. n care, pe linga victima aflata in reprezentarea faptuitorului, decedeaza si alte persoane — aberratio ictus, ipoteza pluriagresiva — solutia este lit.b) alin.(2) art.145 si alin.(2) art.149 CP RM.

entati cum trebuie interpretata prin prisma dispoiztiei 145 si 150 CP RM, prevederea de la litera a) art.26 al legii nr 162 din 22.07.2005 cu privire la statutul militarilor , conform careia militarii sunt obligate sa-si serveasca neconditionat poporul , sa fie devotati RM , sa apere suveranitatea , independata si intergitatea teritoriala a tarii pina la jrtfirea de sine.

prinderii unei asemenea agravante in CP e conditionata de calitatea victimei reprezentantului al autoritatii de stat . Prin prisma dispozitiei art 145 , pentru a se retine aceasta agravanta fapta trebuie sa se comita cind militarul se afla la serviciul sau sa se comita in legatura cu indeplinirea de catre aceasta a obligatiilor de serviciu . Intr-adeva omorul savirsit asupra unui militar in timpul serviciului acestora presupune situatia cind lipsirea de viata este savirsita nu in egatura cu indeplinirea de catre acestea a oblig de serviciu , (de ex din razbunare avind la baza relatiile de ostilitate personale). In astfel de situatii calitatea speciala a victimei alaturi de timpul savirsirii infr in timpul serviciului determina agravarea raspunderii penale , astfel fapta nu mai poate fi calicifacata conform alin 1, art 145 CP RM.

entati daca este oportun la alin. 2 art 145 CP RM sa fie completat cu litera r ) care sa cuprinda urmatorul continut : ,, in scopul sustragerii bunurilor altei persoane, pe calea atacului.

vederilor art 145 – Omor intentionat sunt de parere ca nu ar fi oportun sa se adauge litera r ) in scopul sustragerii bunurilor altei persoane pe calea atacului deoarece o astfel de norma exista deja in CP RM si ne referim anume la art 188 – Tilharia , adica atacul savirsit asupra unei persoane in scopul sustragerii buurilor , insotit de violenta periculoaasa pt viata si saanatatea persoanei . Mentionam ca atacul asupra victimei este savirsit in scopul sustragerii . Deci odata cu savirsirea atacului incepe realizarea scopului de sustregeere , acest scop nu poate fi

realizat decit prin luarea ilegala si gratuita a bunurilor mobile din posesia altora. Este suficient doar sa inceapa executarea ei. Reglementarea data infractiunii de tilharie prin prevederile de la art 188 , nu presupune absorbirea in continutul ei a infractiunii de omor intentionat art 145 care are , in orice ipoteza , existenta juridica de sine statoare. Reprezentind prin esenta si natura sa o complexitate legala, tilharia nu absoarbe in continutul sau obiectiv decit acele actiuni care au fost determinate de lege.