Examen Igiena Rspununsuri [PDF]

Zitiervorschau

Raspunsuri igiena

1. Obiectul si importanta igienei ca disciplina de baza a medicinei preventive.Notiunea de igiena,sanatate,sanatate publica,educatie in sanatate,ecologie. Igiena este o stiinta medicala care studiaza influenta mediului ambiant asupra sanatatii omului si elaboreaza masuri de asanare,normative si legi sanitare menite sa fundamenteze un mod optim de viata si de munca. Sanatate – conform OMS,sanatatea este bunastarea completa sociala,mentala,fizica si psihica si nu inseamna numai lipsa bolii. Sanatate publica – ansamblul cunostintelor,deprinderilor si abtitudinilor populatiei orientate spre mentinerea si imbunatatirea comunitatii. Educatie in sanatate – dezvoltarea nivelului de cultura sanitara al diferitor grupuri de populatie precum si mijloacelor si procedeelor educative-sanitare necesare formarii unui comportament sanogenic. Ecologie – stiinta biologica despre interrelatiile dintre organismele vii si mediul inconjurator.

2.Profilaxie – notiune.Tipuri de profilaxie. Profilaxie - ansamblu de masuri orientate spre promovarea sanatatii,ocrotirea,prevenirea bolilor si reducerea riscului , consecintelor in caz de boala si evitarea decesului prematur. Tipuri de profilaxie: Profilaxia primara – include prevenirea aparitiei bolilor prin cresterea rezistentei specifice si nespecifice a organismului si combaterea factorilor de risc. Profilaxia secundara – este prezentata de toate masurile ce se iau la momentul declansarii starii morbide(prepatologice) Profilaxia tertiara – masurile de recuperare,reabilitare biologica,familiala,sociala si profesionala a celui care a facut o boala acuta,a bolnavului cronic si a invalidului.

3.Notiunea de mediu ambiant. Clasificarea factorilor mediului ambiant. Mediul ambiant, este o noțiune care se referă la totalitatea condițiilor naturale de pe Pământ sau dintr-o regiune a sa, în care evoluează ființele sau lucrurile Clasificarea factorilor mediului ambiant.  factori antropici ai climei: activități ale omului care contribuie la modificarea climei (defrișări, desecări, irigații, poluarea atmosferei).  factori ecologici: capabili de a influența viața organismelor.  factori abiotici (fizici, climatici și hidrici): aerul, apa, lumina, căldura, umiditatea, vântul.  factori geomorfologici: altitudinea reliefului, înclinarea, expunerea.  factori edafici: solul cu proprietățile lui fizice, chimice și biologice.  factori biotici: interrelații fitocenotice, zoocenotice, biocenotice.

Intrebarea nr.4 Mediul ambiant si sanatatea.Influenta factorilor mediului ambiant asupra sanatatii. Un mediu curat este esenţial pentru sănătatea umană şi pentru bunăstare. Totuşi, interacţiunile dintre mediu şi sănătatea umană sunt extrem de complexe şi dificil de evaluat. Aceasta face ca utilizarea principiului precauţiei să fie extrem de utilă. Cele mai cunoscute impacturi asupra sănătăţii se referă la poluarea aerului înconjurător, la calitatea slabă a apei şi la igienă insuficientă Influenta factorilor mediului ambiant asupra sanatatii. Se stie ca organismul omului se afla sub influenta permanenta a mediului inconjurator care actioneaza prin diversi factori : fizici (caldura excesiva, frig, radiatii, curent electric), chimici (substante toxice), biologici (microbi, virusuri, protozoare, ciuperci parazite) si sociali.

Intrebarea nr.5 Actiunea factorilor fizici naturali ai a aerului asupra organismului. Actiunea temperaturii aerului . Se cunosc 2 tipuri de temperatura ridicata si scazute care pot sa provoace multe procese fiziologice din organism. La temperatura de 2030 grade procese de oxidare sunt reduse respiratia devine superficiala fregventa si se deregleaza metabolismul hidrosalin si vitaminik deasemenea se accelereaza fregventa pulsului tensiunea arteriala 120 deostonica 80 astonica temperatura mm/hg Daca actioneaza o perioada indelungata de timp atunci apare procesul patologic

hipertemia apar slabiciuni generale cefalee durere de cap si toate culorile se reduc in rosu si verde Temperaturile scazute se observa racirea tegumentelor mai ales a partilor descoperite apare somnolenta adinomie scade perceptia la dureri apoi apare supraracirea generala.Norma este de 18-22 de grade. Actiunea temperaturii a umeditatii aerului. La temperaturi joase aerul este saturat mai usor cu apa.Din punct de vedre igienic o importanta mare o are umeditatea relativa a aerului si difecitul de saturatie . Cu cit aerul este mai uscat cu atit el absoarbe mai multi vapori de apa. Se determina umeditatea cu ajutorul psihrometrului Assam si August. Actiunea a vitezei curentilor de aer.Aerul se afla in permanenta miscare datorita incalzirei neuniforme a suprafetei terestre Diferenta dintre temperatura si presiunea atmosferica conditioneaza miscarea aerului. Se caracterizeaza prin directie si viteza de miscare. Intrebarea nr.6 Importanta igienica si epidemiologica a aerului. Viata pe Terra nu ar fi posibila fara existenta (aerului), constituita dintr-un amestec de gaze, vapori de apa, pulberi, microorganisme si particule radioactive, care inconjoara pamantul si se mentine in contact cu acesta datorita gravitatiei.Oxigenul este elementul indispensabil vietii, proceselor metabolice care se desfasoara in organism. Intrebarea nr.7 Compozitia chimica a aerului atmosferic.Caracteristica ingredientilor. Azot – 78% Oxigen – 21% Bioxid de carbon – 0.04% Influenta oxgenului asupra organismului pina la 18%-15% in organismul uman nu se produce tulburari 18-15% manifestari usoare 15-10% apar tulburari dezichilibru acido bazic 10-8% hipoxie intensa Zona critica se afecteaza centrul respirator tensiunea arteriala scade.

8% viata nu e posibila Zona letale. Rau de munte se manifesta prin oboseala,tahipnee,cefalee. Influenta a bioxidului de carbon Presiunea partiala a bioxidului de carbon creste numai pe seama concentratie.

cresterii

1-2% polipnee 2-3% cresterea ritmului si amplitudini respiratorii-dispnee 4% dispnee accentuata ,senzatie de constructie toracica 5% manifestari digestive (greturi,varsaturi) 6-7% simptome anterioare cefalee ameteli 8-10% agravarea simptomelor precedente stare dipresiva,pierderea cunostintei Stop cardiac respirator. 15% convusii tenico-cronice.pierderea cunostintei 20% sfirsit letal in citeva minute se paralizeaza central respirator. Influenta a azotului poate influenta sanatatea numai cind are loc cresterea presiunii aerului insperat si supuse persoanele care lucreaza in scafandre lucreaza in cheson si la sportivii inotatori 1.sindromul de compresiune se mai numeste betia adincului care apare la coborirea rapida sub apa 2. sindromul de decompresiune apare la revenirea la suprafata in acest caz a azotului din tesuturi si atrage nu este eliminat in acelasi ritm pe cale respiratorie. 8) Sursele de poluare a aerului.Impactul poluarii aerului asupra sanatatii.

Sursele de poluare a aerului sint: industriile,transporturile, eruptii naturale,activitatile casnice.

vulcanice,

furtunile

de

praf,incendiile

Efectele poluării asupra sănătăţii pot varia de la modificări fiziologice subtile la dificultăţi de respiraţie, tuse sau la afectarea sistemului cardiac sau respirator sau chiar apariția diverselor forme de cancer.

9) Tipuri de actiuni Poluarea poate avea actiuni:

a

poluarii

atmosferice

asupra

sanatatii

Directe – efecte acute,efecte cronice si efecte tardive indirecte – se manifesta asupra climatului si de aici se mareste numarul zilelor cu ceata, la poluarea atmosferei este retinuta radiatia ultravioleta. 10) Importanta fiziologica a apei. Apa este unul dintre cele mai importante elemente ale vietii.Apa ca principal factor al mediului ambiant determina in mare parte sanatatea si conditiile sanitare ale populatiei. Aceasta ea parte la procesele de respiratie ,digestive,termoreglare,mentinerea echilibrului acido-bazic.Consumul zilnic ar trebui sa fie de 2,5 – 3l

11)Importanta igienica a apei Ea este folosita pentru:

1) spalatul rufelor 2) curatenie generala 3) prepararea alimentelor 4) spalatul veselei Deci ea este folosita in scopuri casnice,pentru mentinerea curateniei corpului.Cele mai mari cantitati de apa consuma baile 120 – 150l/persoana.

12)Importanta epidemiologica a apei.

Apa a fost considerate unul din mediile de transmitere a bolilor contagioase. Infectii intestinale(holera,dezinteria) Apele reziduale ale spitalelor(hepatite infectioase) Helmintoze

13.Componenta chimica a apei. Caracteristica ingredientilor. Endemii geochimice. Componenta chimica a apei. Apele naturale sunt diferite dupa compozitia chimica si gradul de mineralizare. La majoritatea apelor natural cantitatea de saruri dizolvate depaseste 1000mg/l (ape dulci), dar sint regiuni unde apa este caracterizata printr-o mineralizare abundenta, de la 3000 pina la 5000mg/l. Apa contine saruri din cationii de Ca, Mg, Na, K, Fe, si anionii de HCO3, Cl, SO4, NO3, F. Caracteristica ingredientilor : Continutul ridicat de flour, duce la apritia fluorozei dentare ( pete albe pe dinti). Carenta de flour stimuleaza aparitia cariei dentare (pete negre pe dinti). Norma de flour in apa este de : 0.5-1 mg/l. Insuficienta de iod, contribuie la apritia bolii GUSA ENDEMICA, acestea sunt dereglari ale sistemului nervos central, tulburari in dezovlatrea fizica si psihica. Consumul apei cu un continut ridicat de nitrati, poate duce la aparitia MATHEMOGLOBINEMIA numita si intoxicatia cu nitari. In concetratii de 50 mg pe litru, fiind afectati copii pina la 1 an, care sunt alimentati artificial. Daca apa contine sulfuri atunci este provocata DIAREE de diferite grade. Prezenta sarurilor de calciu si magneziu formeaza duritatea apei. Patologiile cauzete de apa dura sunt bolile RENO-COLITIAZELE. Endemii geochimice. – totalitatea maladiilor provocate de excesul sau acrenta unei subsante. 14.Sursele de poluare a apei Sursele de poluare a apelor pot fi de natura organizata si neorganizata. Sursele organizate includ apele reziduale comunale (menajere), industriale si agrozootehnice. Apele menajere sunt poluate chimic (substante organice, compusi ai azotului, detergenti etc.) si bacteriologic, Indicii bacteriologici si chimici de poluare Indicii bacteriologici: 1.Numarul total de bacterii 2.Colebacteria 3.Substantele chimice. Indicii chimici:

1.Sarurile de amoniu ne indica un semn eventual poluata a apei cu mase fecale. 2.Prezenta nitratilor ne indica poluarea recenta cu substante organice. 3.Nitritii ne indica o poluare veche a apei. 4.Prezenta concomitenta a amoniacului nitratilor si nitritilor ne arata o poluare constanta a apei. Normative Cantitatea de apa de care are nevoie un organism pe zi estede 2.5-3 litri. Aceasta depinde de microclimat si efort fizic, la efort fizic marit necesarul de apa poatea atinge 8-10 litri. La temperaturi ridicate de asemeni se mareste consumul de apa 15.Dezinfectia apei-metodele --Metode chimice: 1.clorinarea 2.ozonarea 3.utilizarea apei oxigenate 4.argintarea 5.utilizarea pastilelor de pantocita --Metodele fizice: 1.utilizarea apei cu raze ultraviolet 2.fierberea apei 3.folosirea ultrasunetului 4.utilizarea radiatiilor ionizante. 16.Metodele de ameliorare a calitatii apei potabile. În scopul ameliorării calităţii apei potabile sunt folosite mai multe metode, cele mai răspândite fiind următoarele: limpezirea, înlăturarea prin sedimentare a substanţelor în suspensie; decolorarea; dezinfectarea. Dezintoxicarea presupune eliberarea apei de substanţe toxice; dezactivarea eliberarea apei de substanţe radioactive; desalinizarea - desărarea apei prin înlăturarea elementelor minerale.

Limpezirea şi decolorarea apei pot fi obţinute prin sedimentare un timp îndelungat. Sedimentarea, în condiţii naturale, decurge foarte încet, iar decolorarea practic nu se produce. De aceea pentru a mări eficacitatea acestor procese, înainte de sedimentare în apă se adaugă substanţe chimice, care au proprietatea de a accelera sedimentarea particulelor şi de a separa substanţele care contribuie la coloraţia apei. Exista si o serie de metode special de ameliorara a calitatii apei cum ar fi dezodorarea , eliberarea apei de compusii de fier, dedurizarea , desalinizarea , defluorarea, fluorizara etc.Cele mai noi si perfomante metode sunt ozonaraea si tratarea cu raze UV.

17.Proprietatile organoleptice ale apei transparenta.

sunt: culoarea, gustul mirosul,

Gustul- cantitatea de minerale si gaze dizolvate. Mirosul – prezenta unor elemente naturale sau poluante in exces.

18.Proprietatile fizice si chimice a solului, caracteristica igienica. Poprietati fizice: 1.porozitatea 2.permeabilitatea solului pentru aer 3.permebilitatea solului pentru apa 4.capilaritatea 5.selectivitatea (filtrarea) 6.temperatura solului.

Porozitatea – Volumul sumar al porilor din sol. Permeabilitatea solului pentru aer depinde de marimea porilor.Cu cit solul contine o cantitate mai mare de aer, cu atit procesele biologice care se petrec in sol sint mai active si cu atit el este mai curat. Permebilitatea solului pentru apa este determinata atit de marimea porilor, cit si de volumul total al acestora. Eliminarea aerului din porii solului si inlocuirea lui cu apa are un efect nefavorabil asupra gradului de salubritate a solului. In absenta aerului procesele biologice sunt incetinite, iar solul este considerat insalubru.

Capilaritatea –capacitatea solului de a ridica apa din straturile inferioare in straturile superioare a solului. Selectivitatea – capacitatea solului de a retine in sol diferite impuritati care il strabat purtate de aer sau apa Temperatura. Solul primeste caldura: de la nucleu si razele solare. 19)Compozitia chimica a a solului.Zonele biogeochimice. Solul contine totalitatea substantelor chimice cunoscute in cantitati variabile, de la un sol la altul.Ulterior au fost depistate si zone biogeochimice in legatura cu cantitatea excesiva de molibden,plumb,seleniu si strontium. De aici au fost provocate si diverse endemii biogeochimice cum ar fi: fluoroza endemic(in zonele cu exces de fluor in sol) gusa endemic(in regiunile cu insuficienta de iod in sol)

20) Sursele de poluare a solului.Autopurificarea solului.Etapele.

Sursele de poluare: Rezidurile solide(menajere,industriale,zootehnice,cadavrele Apele/reziduale

animalelor)

Autopurificarea solului Printr-un complex de procese fizice, chimice sau biologice proprii, solul salubru dispune de capacitatea de a degrada si modifica numerosi poluanti care ajung la nivelul sau. Etapele: 1)in prima etapa a autopurificarii intervine selectivitatea solului, prin care sunt retinute substante proteice, glucidice, coloranti, structuri coloidale, alcaloizi, fermenti si toxine bacteriene. 2) In etapa a doua, de mineralizare (nitrificare), prin oxidarea amoniacului rezulta nitriti si ulterior nitrati.

21.Solul ca factor de transmitere a maladiilor infectioase si helmentozelor. Fiind unul dintre factorii mediului ambiant, solul exercită o influenţă enormă asupra sănătăţii populaţiei şi a condiţiilor sanitare de viaţă. Solului îi revine un rol important în circuitul substanţelor din natură, la neutralizarea reziduurilor lichide

şi solide.Solul influenţează clima localităţilor, componenţa chimică a produselor vegetale şi, indirect, a celor de origine animală. Contaminarea cu sol a produselor de origine animală şi vegetală poate cauza grave toxiinfecţii alimentare-botulismul. E deosebit de important rolul solului în răspândirea geohelminţilor, ascaridelor şi tricocefalalilor, bionelminţilor . 22)Salubrizarea centrelor populate,importanta igienica. Salubrizarea are un rol foarte important pentru mediul nostru si pentru sanatatea populatiei. Rezidurile se impart in solide si lichide. Cele solide au citeva etape de salubrizare:colectare,ardere,ingropare. Cele lichide:epurare,decantare,filtrare,dezinfectare.

Itrebarea nr.23 Igiena locuintelor.Relatia dintre locuinta si sanatate. Locuinta - spatiul in care omul se odihneste isi reface fortele de munca se distreaza si lucreaza cu vigoare sieficacitate. Constituie elementul de legatura intre individ si familia sa.Ea are un caracter social nou de masa in care nu locuieste doar o singura familie,ci mai multe interese convergente cu multiple valente economice,sociale,culturale si sanitare. Ea influenteaza in mod deosebit sanatatea locatarilor,prin caracteristicile sale constructive si functionale. Cele mai frecvente cauze legate de locuinţă ce favorizează îmbolnăvirile sunt:lumina, umezeala si frigul, Lipsa dotărilor igienico-sanitare. Lumina. Lipsa radiaţiilor luminoase şi ultraviolete creează condiţii prielnice pentru bolile respiratorii sau infecţioase cu transmitere aeriană: gripă, răceli comune, meningită. Umezeala şi frigul. Afecţiuni ca rinita, rinofaringita sau bolile reumatismale Intrebarea nr.24 Sistemele de incalzire a locuintelor,caracteristica,cerintele igienice. Incalzirea incaperilor:naturala ese soba.artificiala caloreferile. Cerintele sanitaro-igienice fata de incalzirea locuintei. 1. Sa creeze conditii optime ale ambiantei termice. Umeditatea relativa - 40-60

ambianta termica - 0.01 - 0.5 m/s 2. Sa nu produca nocivitati ca fum,praf,gaze toxice,radiatie colorice.

25) Sistemele de ventilare a locuintelor,caracteristica,cerintele igienice Deosebim ventilare naturala si ventilare artificiala. Ventilatia naturala utilizeaza toate golurile si fisurile casei tale, impreuna cu ferestrele si alte orificii pasive pentru a permite aerului sa se deplaseze necontrolat in locuinta.

Ventilarea artificiala decurge prin: foloseste echipamente precum ventilatoare, hote si sistemele de ventilatie instalate in intreaga cladire pentru a misca aerul in locuinta.

Cerintele catre ventilatie: 1)Indiferent de tipul ventilatiei proprietatea lor este de a elimina din incaperi CO2,vapori,pulberi si de a inlocui cu aer curat 2) Indiferent de anotimp ele treuie sa functioneze tot anul imprejur

26.Igiena institutiilor medico-sanitare publice. Importanta igienica a spitalelor. Spitalul este principal unitate curative in sistemul ocrotirii sanatatii. El indeoplineste functiile de profilaxie, diagnostic, curativa de reabilitare, propagare saniatara, pregatire profesionala a medicilor si lucratorilor medicali cu studii medii. Pentru pacienti spitalul este si locuinta cu ospatorie, baie, curatatorie de haine etc. In conditiile actuale spitalele au tendinte spre centralizare, sporirea numarului de locuri si complexitati structurii lor. Spitalele mari contemporane sunt dotate cu tehnica medicala si sanitara moderna si complicata. Normele igienice ale institutiilor IMS. 1.Terenurile pentru spitale dinspre vint, la disitanta de sursele eventuale de poluare a aerului si zgomotului. 2.Intensitatea zgomotului pe teritoriul spitalului ziua nu va depasi 45dB, iar noapte- 35dB. 3.Suprafata teritoriului ales va satisface conditia ca pentru un loc sa fie de 100-150 m2.

27.Caracteristica igienica a sitemelor de constructie a spitalelor.

Igiena spitalelor se va expune pe exemplul institutiei medicale de baza a spitalului de profil general. Spitalul de profil general este compus din: 1.Sectia de internare 2.Stationar, in structura caruia sint incluse sectiile de gen ( terapeutica, chirurgicala, sectiile de obstetrica si ginecologie, de copii, de boli contagioase, de reanimatie- anesteziologie, de radiologie etc) 3.sectii de diagnostic si tratament, de diagnostic functional, radiodiagnostic, fizioterapeutic, de gimnastica curative. 4.Sectia de anatomie patologica cu morga. 5.Servicii auxiliare: bloc alimentar, spalatorie, camera de dezinfectie, sectie centralizata de sterilizere, ateliere pentru reparatia tehnicii meddicale, garaj, depozite etc. 6.Serviciul administrativ: cancelaria, arhiva, biblioteca etc. Amplasarea tuturor sectiilor si serviciilor institutiilor medicale depinde de compozitia arhitecturala a spitalului, sau de sistemul de constructie Sistemele de constructie a spitalelor sint: de tip centralizat, de tip decentralizat, de tip mix.

28)Notiune de infectii nosocomiale,sursele si conditiile de raspindire a lor.Masuri specifice si nespecifice de profilaxie a infectiilor nosocomiale. Infectii nosocomiale – totalitatea maladiilor contractate in cadrul spitalului,cauzate de catre microorganisme,clinic sau microbiologic recunoscute. Sursele si conditiile de raspindire a infectiilor nozocomiale: - bolnavii infectati,care au fost internati in perioada de incubare - bolnavii cu infectii mixte - bolnavii care nu au respectat termenul de carantina - purtatorii de germeni patogeni(pacienti,personalul medical) Conditiile de transmitere: - lantul de transmitere consta din 3 verigi: 1)agentul infectios care apartine florei spitalicesti,populatia microbiana implantata in sinul serviciului farmind reserve de germeni 2)transmiterea unuia din acesti agenti patogeni de la un individ la altul,direct sau indirect 3)capacitatea de aparare a pacientului receptive fata de agentul pathogen

Masurile de profilaxie :specific si nespecifice 1) separarea alb-negru 2)ventilatia(masurile sanitar-tehnice) 3)masurile sanitar –epidemice(dezinfectie si sterilizare) intrebarea 29. Bazele igienei personale.Notiuni,elementele.Calirea,cultura fizica.

Igiena personala-studiaza si elaboreaza probleme de mentinere si fortificare a sanatatii omului prin respectarea regimului igienic de viata si profilaxie a bolilor contagioase cardiovasculare si neeuropsihice Bazele igienei personale sunt: calirea- Călirea este metoda prin care se folosesc factorii naturali; după anumite principii şi reguli se realizează mărirea rezistenţei generale a organismului faţă de variaţiile bruşte ale factorilor mediului extern şi faţă de îmbolnăviri. cultura fizica

30.Igiena Alimentatiei Notiune, obictul de studiu, scopul, sarcinile. Igiena alimentatiei este un compartiment al igienei care elaboreaza bazele normativelor alimentatiei rationale si sanatoase a populatiei. Scopul disciplinei este de a învăţa studentul să se orienteze în întrebările teoretice şi practice ale nutriţiei umane în diferite condiţii de viaţă şi activitate, în întrebările siguranţei şi expertizei igienice a alimentelor, în întrebările profilaxiei intoxicaţiilor şi maladiilor nutriţionale, în efectuarea supravegherii igienice a obiectivelor alimentare. Această disciplină este strâns legată de alte discipline igienice, dar concomitent ea are anumite legături cu fiziologia, biochimia, microbiologia, epidemiologia, biologia, alte discipline medicale. Obiectul de studiu: Studiaza factorii si conditiile ce actioneaza asupra sanatati omului .Studiaza legitatile actiuni factorilor mediului inconjurator asupra organizmului uman.In baza dezvoltari economiei nationale ,igiena prognozeaza pe termen scurt sau indelungat starea sanatati ,elaborind masuri pe viitor . Sarcinile:

- să determine şi să evalueze alimentaţia reală şi starea de nutriţie a unei persoane concrete şi a unei colectivităţi şi să propună măsuri îndreptate spre raţionalizarea ei; - să efectueze expertiza igienică a loturilor (stocurilor) de - să efectueze supravegherea sanitară preventivă a obiectivelor - -să efectueze supravegherea sanitară curentă a întreprinderilor alimentare, utilizând metode - să petreacă lucrul de educaţie igienică şi promovare a sănătăţii în rândurile populaţiei şi pregătirea igienică a personalului obiectivelor alimentare;.

31.Alimentatia rationala Almentatia rationala consta in asigurarea optima a necesitatilor energetice si de substante nutritive a organismului in diferite stari fiziologice atit cantitativ cit si calitativ. Principiile alimentatiei rationale: 1. Alimentatia trebuie sa fie suficienta cantitativ, prin respectarea conditiilor sanitare in timpul transportarii,pastrarii si prepararii culinare a produselor alimentare. 2. De a preveni evitarea consumului a unui aliment altetrat 3. Alimentatia trebuie sa aiba o calitate buna, trebuie sa contina protein, lipide , glucide, vitamine si saruri minerale. 4. Sa se respecte regimul alimentar. 5. Alimentatia trebuie sa fie variata 6. Produsele alimentare trebuie sa aiba proprietati organoleptice 7. Sa se respecte moderata- sa nu contina exces de sare, zahar si grasimi.

32.Regimul alimentar La un regim alimentar format din 4 mese pe zi se recomanda a repartiza valoarea energetica a ratiei zilnice in felul urmator: dimineata 25%, la prвnz - 35%, la gustare - 15% si la cina 25%. Persoanele care se afla la odihna, la pensie se pot alimenta mai des (de 5-6 ori pe zi) si in cantitati mai mici. Produsele, bogate in proteine (carne, peste, leguminoase) se recomanda a fi consumate dimineata, in timpul zilei, iar pentru cei care lucreaza in schimbul de noapte - pina la lucru din cauza ca proteinele excita procesele metabolice si sistemul nervos. Nu se recomanda a consuma seara tirziu produse care excita sistemul nervos (cafea,

cacao, ciocolata, ceai concentrat, bucate picante s.a.). Folosirea lor e mai rationala dimineata si ziua. Cina trebuie sa fie usoara - se vor prefera produsele lactate, bucatele din fructe, legume, crupe, care nu solicita prea mult organele digestive.

Cheltuielile de energie ale organismului Importanta cheltuielilor energetice este variabila de la un individ la altul, depinzand in mod esential de masa musculara si viscerala. Cheltuielile pentru odihna sunt, de obicei, repartizate in cele 24 de ore. Activitatea fizica, care este evident diferit de la o persoana la alta, nu reprezinta decat 15-20% din totalul cheltuielilor energetice pentru un sedentar care nu practica mai mult decat 2 ore de sport pe saptamana. Cheltuielile necesare in lupta contra frigului, adica reglarea temperaturii corpului, sunt neglijabile intr-un climat temperat si intr-un mediu incalzit artificial. Ultimele 10% privesc productia de caldura ce survine dupa repaus, in timpul digestiei. Aceasta caldura este produsa prin transformarea alimentelor. Pentru adultii avand o activitate fizica medie, aceste nevoi se ridica la 2000-2500 calorii la barbati si pot varia intre 1800-2000 calorii la femei. O activitate fizica importanta, ocazionata de o munca fortata sau un sport de rezistenta, antreneaza nevoi energetice cotidiene mai mari, putand ajunge la 30003500 calorii. In anumite circumstante, nevoile devin impresionante: este cazul curselor de bicicleta de lunga durata sau nevoile atletilor care ajung chiar si la 10000 calorii.

33.Calitatea alimentelor-notiune.Clasificarea produselor alimentare in dependenta de calitate.Expertiza igienica a produselor alimentare. calitatea alimentului = totalitatea proprietatilor întrunite de aliment, care îl fac compatibil cu reglementarile specifice si cerintele consumatorilor.

Clasificare alimentelor in dependent de calitate: - cereal - legume - fructe -carne,peste - bauturi - alte produse

Aprecierea igienica a calităţii produselor alimentare include urmatoarele masuri 1.

Data fabricării şi termenii de realizare.

2.

Determinarea stării ambalajului

3.

Controlul selectiv al produselor din acest lot.

4. În caz de îndoieli cu privire la calitatea alimentelor-luarea probelor şi expedierea lor în laboratorul C. S. E. pentru analiză Calitatea produselor alimentare se apreciază în modul următor 1. Produsele valabile fără restricţii sînt calitative, cu proprietăţi organoleptice bune, inofensive pentru sănătate, corespund tuturor condiţiilor tehnic 2. Produsele convenţional valabile au anumite dezavantaje, care le fac inutilizabile fără o prelucrare prealabila specială 4. Produsele alimentare de proastă calitate au neajunsuri care le fac inadmisibile pentru alimentaţie 5.

Produsele alimentare falsificate.

6.

Surogatele sînt produse alimentare care le înlocuiesc pe cele naturale.

Intrebarea nr.34 Proteinile - rolul,clasificare,sursele,normele Proteinele: - asigura aportul energetic necesar organismului - sunt indispensabile procesului de dezvoltare al copiilor - sunt necesare adultilor in mentinerea integritatii structurale a organismului - toate celulele organismului contin proteine Clasificarea proteinelor a) proteine de origine vegetală b) proteine de origine animală Sursele: Mananca nuci, seminte sau samburi uleiosi,Fasolea, lintea.

Intrebarea nr.35 Lipidele - rolul,clasificarea,sursele,normele Lipidele sunt substanțe organice grase, insolubile în apă, dar solubile în majoritatea substanțelor organice . Acestea joacă un rol important în compoziția materiei vii. Lipide simple glicerol si steride Lipide complexe fosfatide si sfingolipide Sursele de lipide 1. Uleiuri vegetale din dieta 2. Unt 3. Branza de vaci Norme: 550-750 ml/100 ml.

Intrebarea.nr.36 Glucidele rolul,clasificarea,sursele,normele. Rolul glucidelor in organismul uman este multiplu, in primul rand cel energetic. Glucidele asigura,mai mult de jumatate din energia necesara organismului omenesc in 24 de ore. Glucidele mai sunt utilizate pentru mentinerea nivelului glicogenului in ficat si reinnoirea rezervei sale, precum si pentru mentinerea constanta a nivelului glucozei in sange. Monozaharide: cu 5 atomi de carbon (ex.: manoza, roboza și dezoxiriboza) cu 6 atomi de carbon (ex.: glucoza, fructoza și galactoza - toate 3 au formula moleculară C6H12O6, dar proprietăți diferite

Polizaharide: Amidonul: este substanță de rezervă în celula vegetal; are rol energetic Glicogenul: este substanță de rezervă în celula bacteriană, fungală și animală — rol energetic Celuloza și hemiceluloza: intră în alcătuirea peretelui celular la plante Chitina Norma: ZILNIC:300-400 G In cazul efortului 600 - 700 g

37.Sarurile minerale- rolul, clasificarea, sursele, necesarul. Rolul :Sărurile minerale au în primul rând un rol plastic important. Dintre sărurile minerale, calciul şi fosforul ocupă, din punct de vedere cantitativ, locul cel mai important în procesele plastice. Clasificare: Substantele minerale se impart in: -macro-elemente(fosfor,calciu,fier etc.) care exista in organism in cantitati mari -micro-elemente(zinc,cupru,iod etc.) in cantitati mici. Sursa principal de saruri minerale o constituie alimentele intr-o masura mai mica – apa potabila, numai in cazuri aparte cantitatea de microelemente din apa o poate depasi pe cea din ratia alimentara diurnal.Necesarul: Un adult are nevoie de 5-12 g de sare de bucatarie pe zi.

Intrebarea nr.38. Vitaminele - notiune,clasificarea,sursele. Vitaminele sunt substante chimice organice, necesare organismului pentru ca el sa fie sanatos. Majoritatea vitaminelor nu pot fi sintetizate de catre organism, deci ele trebuie obtinute din alimente.

Clasificarea vitaminelor Liposolubile

Vitamina A retinol vitamina D calciferol vitamina E tocoferol vitamina K filochinol Hidrosolubile B1 tiamina B2 riboflabina B6 piridoxina B12 cianocobalamina H biotina C acidul ascorbic P citrina PP niacina Sursele: Vitamina A se gaseste in natura sub doua forme: vitamina A preformata si provitamina A . Vitamina B1 se gaseste in paine, cereale, paste, cereale integrale, carne slaba (in special carne de porc), peste, fasole uscata, mazare si soia. Vitamina B2 o gasim in carne precum si in migdale, ciuperci, cereale integrale, boabe de soia si legume verzi. Vitamina PP se gaseste in produse lactate, carne de pasare, peste, carne slaba, nuci si oua. Vitamina B4 (adenina) se gaseste in drojdia de bere, cerealele integrale, mierea proaspata si nealterata, polen, laptisor de matca, propolis precum si in compozitia celor mai multe fructe si legume proaspete. vitamina B6 sunt carnea alba, de pasare sau peste, bananele, painea din cereale integrale si cereale, boabele de soia si legumele.

39.Vitamine hidrosolubile Vitamina B1(teamina)-ia parte la metabolismul glucidic,emediatorul excitatiilor nervoase. ● Surse:rinichi,ficat,carne de porc. ● Necesarul zilnic creste la incordarea neuropsihica,zgomot,vibratie.(12,5mg/zi) ● Insuficienta:oboseala,dureri musculare,mai grav-boala beriberi,slabiciuni,lipsa poftei de mincare. Vitamina B2(riboflovina)-ia parte la sinteza proteinelor,lipidelor,la perceptia vizuala. ● Surse:rinichi,carne,inima,galbenuse de ou,drojdie de bere.) Necesarul zilnic:2-3mg. Vitamica C(acid ascorbic)-sporeste rezistenta fata de toxine,noxe,agenti patogeni,capacitatea de munca,sanatatea,regenerarea tesuturilor. ● Surse:citrice,zarzavaturi,pomusoare,granate,macies; ● Necesarul zilnic 75-100mg. ● Insuficienta:oboseala,somnolenta,scade capacitatea de munca,dereglari ale sistemului imunitar. Vitamina PP(acid nicotinic) ● Surse:ficat,oua,graminee. ● Necesarul:15-25ml. ● Insuficienta mare-provoaca boala pelagra cu simptome de stomatita,diaree istovitoare,pe piele apar pete roz-inchis,psihoza.

40.Liposolubile:retinol(vitA),calciferol(vitD),tocoferol(vitE) etc. Vitamina A(retinol) asigura:adaptarea ochiului la intuneric;normalizarea,cresterea,reproducerea;mareste integritatea pielii,oaselor,dintilor;rezistenta la infectii;sinteza hormonilor sexuali etc. Insuficienta:boala,,orbul gainii,,(nu vezi la intuneric);malformatii congenitale. Surplus:micsorarea poftei de mincare,hiperestezia pielii(rupere pielii). Sursa:ficat,lapte,smintina,unt,galbenus de ou,urzica,varza rosie,cirese,prune. Vitamina D(calciferol)asigura: asimilarea Ca si P din interstin,rezistena la infectii. Insuficienta:rahitism(copii),osteoporoza(maturi). Surplus:hipervitaminoza(depunerea sarurilor de Ca)voma.

Sursa:unt frisca,smintina,untura de peste,razele ultraviolete.

Vitamina E(tocoferol)asigura:procesele de reproducere,dezvoltarea embrionului,acumularea glicogenului in ficat. Insuficienta:malformatii congenitale,avort,moartea fatului,tulburari musc.si nerv. Sursa:oua,ficat,lapte,unt,ulei vegetal,piine neagra. Vitamina K(filochinona)asigura:cuagularea singelui,micsorarea permeabilitatii capilarelor,regenerarea tesuturilor Insuficienta:hemoragii musculare,cerebrale. Sursa:legume verzi,tomate,galbenus de ou,brinzeturi,carne ,peste.

41.Caracterizarea igienica a metodelor de conservare a produselor alimentare. Pentru a pastra produsele alimentare tipm indelungat ele se conserveaza, folosinduse cu acest scop metode fizice, chimice si biologice. Conservarea produselor alimentare permite: -Ca populatia sa fei asigurata tot anul cu produse de sezon- legume, fructe, pomusoare. -Sa fie folosite produsele obtinute in regiuni indepartate ale tarii (pestele). -Sa se amelioreze alimentatia populatiei din regiunile extreme. -Sa se faca rezervele necesare de produse pentru asigurarea populatiei.

Metodele de conservare: Racirea (se foloseste in timpul transportarii produselor in reteaua comerciala, produsele se pastreaza la temperature de aproximativ 0grade.) Congelarea(se face in sectiile specialee ale frigiderelor, carnea se congeleaza la temperature de -18grade) Sterilizarea (este destul de raspindita) Pasteurizarea ( prin aceasta metoda produsele alimentare lichide se incalzesc pina la temperature de aproape 100 grade) Uscarea ( prin uscare se conserva fructele, legumele, laptele oaule) Sararea (se bazeaza pe folosirea solutiei concentrate de sare 15-20%)

Marinarea (se face cu ajutorul solutiei de1.5-2% de acid acetic amestecat cu sare).

42.Intoxicatiile alimentare- notiune, clasificare. Intoxicatiile alimentare sunt boli acute sau cronice , cauzate de folosirea alimentelor alterate masiv cu anumite specii de microorganisme sau continind toxine de provenienta bacteriana sau nebacteriana. Clasificare: I. de origine microbiana: 1.toxicoinfectii – provocate de alimente masiv contaminate de m/o vii , toxinele numai accelerind si accentuind boala. In toxicoinfectii sunt provocate de sallmonele 2. toxicozele provocate de toxine 3. intoxicatiile alimentare mixte II. de origine nebacteriana 1. Provocate de substante toxice( ciuperci otravitoare, plante , pesti produse marine) 2.intoxicatii cu produse alimentare partial toxice (solanina din cartofi, fazina din fasole) 3. intoxicatii cauzate de buruieni toxice 4. intoxicatii cauzate de amestecuri de substante chimice toxice in alimente (plumb, zinc, cu, pesticide)

43.Intoxicatiile alimentare de origine microbiana. Intoxicatii alimentare sunt provocate de numerosi microbi. A. Toxicoze alimentare – apar in cazul produselor alimentare ce contin toxine ale unui agent patogen specific. a) toxicoze bacteriene(botulism) toxicoza alimentara stafilococica b)micotoxicozele B.Toxicoinfectii. 44.Intoxicatiile alimentare nemicrobiene A. Intoxicatie cu alimente de origine vegetala si animal toxice

a)vegetale: - plante otravitoare(matraguna,maselarita,Cucuta) - intoxicatii cu ciuperci b)de origine animal: - organe ale unor specii de peste - intoxicatii cu secretiile glandelor cu secretie interna B. Intoxicatii cu alimente toxice in anumite conditii a) de origine vegetala - cu simburii unor specii de fructe - cu cartofi incoltiti - cu fasole crude b) de origine animal - cu ficatul si icrele unor specii de peste in perioada depunerii icrelelor - cu miere de albini produsa din nectarul plantelor otravitoare C. Intoxicatii cu reziduri de substante chimice - pesticide - sarurile mineralelor grele - substante ce nimeresc in alimente din mediul ambiant 45.Masurile de profilaxie a intoxicatiilor alimetare. 1.Alegerea unor alimente correct prelucrate. 2.Prelucrarea corecta a hranei. 3. Consumarea alimentelor imediat dupa prepararea lor. 4. Pastrarea corecta a alimentelor preparate. 5. Evitarea contactului intre alimentele crude neprelucrate si cele preparate. 6.Spalarea repetata a miinilor. 7.Pastrarea unei curatenii meticuloase pe toate suprafetele din bucatarie. 8.Folosirea exclusive a apei potabile la prepararea alimentelor.

46.Igiena muncii, obiectul de studio, sarcinile. Igiena muncii este o ramura a igienei care cerceteaza conditiile de munca, factorii din mediul de munca si influienta acestora asupra organismului uman.

Obiectivele de studii: -conditiile de munca si influienta acestora asupra organismului. -procesul de munca din punct de vedere al influientei lui asupra organismului -sanatatea muncitorilor, morbiditatea, caracterul bolilor aparute sub influienta factorilor nocivi de productie. Sarcinile: 1.Sa promoveze sis a mentina gradul maxim de bunastare fizica, mintala si sociala a muncitorilor din toate profesiile. 2.Profilaxia traumatismului de productie. 3.Elaborarea masurilor pentru organizarea rationala a regimului de munca si odihna. 4.Sa elaboreze cerinte si norme igienice ca baza a legitatilor de asanare a conditiilor de munca.

47.Fiziologia muncii.Modificarile fiziologice din organism in timpul muncii. Fiziologia muncii studiaza reactiile adaptative ale organismului la diferite procese de munca. Se ocupa cu : 1) studierea modificarilor functionale in timpul muncii 2)studierea proceselor de adaptare a organismului intreg sau a unor sisteme de organe la conditii speciale de munca. Modificari fiziologice in timpul muncii fizice: Afectarea sistemului nervos: faza de inhibitie 20 min,faza de excitare 3ore,faza de inhibitie cu aparitia oboselii 1)Scade memoria operativa, 2)scade concentratia atentiei Sistemul nervos cardiovascular: 1)creste frecventa pulsului 2)tensiunea arterial creste Modificari fiziologice in timpul muncii intelectuale: 1)frecventa pulsului scade 2)tensiunea arterial scade cea diastolica din cauza stazei venoase 3)presiunea pulsului scade Sisemul respirator: frecventa respiratorie capacitatea vitala a pulmonilor

48.Oboseala este o stare normala care apare dupa solicitare si dispare dupa repaus.Oboseala fiziologica are un rol pozitiv,si anume acela de a semnaliza si de aproteta organismul de consecintele epuizarii extreme.Cu alte cuvinte ,oboseala se aseamana cu becul rosu,,care ne atrage atentia asupra imineneteigolii rezervorului de energie al corpului,aducandu-ne aminte de necesitatea intreruperii temporare a efeortului efectuaut,pentru ca aorganismul sa ai ba ragaz a se reface.Se manifesta prin dureri de cap, sau in tot corpul, scaderea atentiei, intirzierea reflexelor, scaderea randamentului in activitatile zilnice. Surmenajul este oboseala acumulata,in care rezervele organismului sunt secatuite.Surmenajul cedeaza mai greu si necesita instituirea unui program complex de combatere a oboselii. pe care o avem de indeplinit, oricit de neplacuta ar fi uneori, sa fie facuta cu demnitate, continciozitate, devenind astfel o sursa de implinire si satisfactii. Prevenirea surmenajului • Eeducerea programului de lucru. .• Organizarea si planificarea corespunzatoare a muncii.. • Miscarea si exercitiile de relaxare. • Eespectarea orelor de somn. • Exploatarea beneficiilor odihnei active. • Igiena relatiilor de serviciu. • Eespectarea repausului saptaminal si anual

49.Noxe profesionale,definitie,clasificarea lor. Notiune de boli profesionale. Noxele profesionale - factorii ce apartin conditiilor de munca,ce au asupra organismului uman efecte negative,determina sau favori-zeaza starea de boala sau scaderea capacitatii de munca. Clasificarea noxelor: ● Fizici ● Chimici ● Biologice ● Psihofiziologice. Boli profesionale sint procese patologice cauzate de nocivitati profesionale, caracteristice procesului de munca.

Intrebarea 50.Presiunea atmosferica inalta si profilaxia bolii de cheson

Boala de cheson este o afecţiune ce survine din cauza formării de bule de gaz în ţesuturile organismului scafandrului, ca urmare a executării unei decompresii prea rapide Acţiunea presiunii atmosferice ridicate asupra organismului se observă în cazul scăderii bruşte a acesteia, Cum se manifestă boala? Manifestările pronunţate apar în etapa de compresiune şi sunt legate de organul auditiv-timpanul şi urechea internă. Aceste tulburări sunt de natură barotraumatică. Patogenia lor se explică prin lipsa posibilităţilor de egalizare a presiunii crescânde a aerului din mediul înconjurător, cu aceea a aerului din organele cavitare. Boala de cheson - Tratament O bună educaţie la locul de muncă privind riscurile meseriei este cel mai important factor în prevenţia acestei boli. Totodată, scafandrii care lucrează la adâncimi de peste 10 m trebuie să se întoarcă la suprafaţă lent, în etape, astfel încât azotul dizolvat în sânge să poată fi expirat. Dacă individul urcă repede la suprafaţă, fără a face pauze de circa 20 de minute, este indicat ca în momentul în care acesta ajunge la suprafaţă să fie tranferat întro cameră hiperbarică pentru a se realiza echilibrul presiunii.

51. Microclimatul industrial. Influienta asupra sanatatii muncitorilor. Masurile de asanare a mediului de producere. Microclimatul industrial– este dependent atat de tehnologia utilizata in proc. de productie, cat si de aptitudinile functionaleale cladirilor Influienta asupra sanatatii muncitorilor.

Organismul umn se poate acomoda la diferite conditii meteorologice,dar posibilitatile lui sunt limitate.Procesele de temoreglare pot decurge normal pina la limita de temperatura a aerului de 6-*' grade C, umiditatea de 85% sau pina la +40 grade C si umiditatea de 30%..Modificarea conditiilor microclimatice influenteaza metabolismul din organism.Generarea de caldura creste considerabil in caz de ridicare sau scadere a aerului.In cauza transpiratiei abunmdente la temperature inalte se deregleaza metabolismul hidric. Si comitent cu deshidratarea organismului se desalinizeaza in special prin pierdera de clorura de natriu si vitaminele Hidrosolubile.Dereglarea metabolismului Hidrosalin se reflecta asupra metabolismului proteic,functiei aparatului cardiovascular,asupra salivatiei,etc.La temp. inalte contractiile cardiace se accelereaza si in cazuri de supraincalzire pot atinge pina la 180-200 de batai pe minuta,iar presiunea arteriala scade.In conditiile de incalzire creste frecventa respiratiei.La incalzire se schimba in mod special functia sistemului nervos central.Supraincalzirea organismului se manifesta prin dereglarea reflexelor conditionate,coordonarii miscarilor,slabirea atentiei,preciziilor miscarilor,etc.Racirea organismului contribuie la aparitia reumatismului,gripei,bolilor cailor repiratorii.De asemenea la persoanele care lucreaza la frig pot aparea neuralgii,mialgii,miozite.Supraincalzirea acuta se manifesta prin hiperemie tegumentara,transpiratie abundenta,marirea frecventei pulsului si respiratiei,prin crestarea temp. corporale.In caz de supraincalzire grava se evidentiaza dereglarile sistemului nervos central: apatie,stele in ochi,galagie in urechi,greturi,obnubilare,crestere a temp. corpului.Uneori supraincalzirea se poate manifesta prin boala convulsiva.Temperatura inalta a mediului inhiba functia pancreasului.Actiunea indelungata a radiatiei infrarosii asupra ochilor poate cauza cataracta. 52.Noxe industriale.Zgomotul,vibratiile,ultrasunetul.Masuri de profilaxie. Noxa industrial - factor sau împrejurare cu acțiune dăunătoare asupra organismului din domeniul industrial(din procesul de munca) Zgomotul – totalitatea sunetelor aperiodice care se caracterizeaza prin indensitate si frecrenta(dB) Maladii: astenie auditiva, hipoacuzie prin afectarea celulelor ciliare din canalul auditiv, surditate,neurita cohleara(pierderea treptata a auzului) Masuri de profilaxie : 1)Masuri tehnice(izolarea tuturor tehnologiilor industrial care produc zgomot prin covorase sau perete ce cauciuc,beton) 2)Masurile individuale si medicale: (folosirea castilor si antifoanelor,veiozele,organizara rationala a regimului de munca,folosirea hidroprocedurilor,utilizarea vitaminelor din gr.B,B1)

Vibratia – oscilatii ale corpurilor elastice cu o frecventa mai amre de 20 mii Hz. Supunerea indelungata la vibratie duce la aparitia bolii de vibratie care poate fi: mina- brat-picior(afectarea unui singur sistem) generala(intreg organismul) Boala se manifesta pri spasmul vaselor sangvine a folangelor degetelor,paloare si ceanoza(invineire) Masuri de profilaxie : 1)Masuri tehnologice – separarea utilajului prin suporturi speciale. 2) Masuri individuale – purtatea manusilor de cauciuc,purtarea la picioare a covoraselor de cauciuc 3)nu se admit la munca personae sub 18 ani sau femeile insarcinate Ultrasunetul – oscilatii emcanice de frecventa inalta care depaseste pragul auditiv(mai mare de 20 mii Hz) Actioneaza asupra intregului org sau local. La lucratori medicali apar pareze ale miinilor sau antebratelor.Cefalee,virtej,dereglarea somnului,scaderea auzului. Masuri de profilaxie: 1)izolarea utilajului cu izolatoare acustice cu capac 2)la sfirstul zile de munca toate utilajele trebuie sa fie deconectate 3)muncitorii trebuie sa aiba manusi cu 2 straturi 53.Noxe industriale.Praful,actiune.clasificare.masuri de profilaxie Praful – stare stare fizica a substantelor care sub forma de particule mici solide sint dispersate in mediul ambiant. Actiune: Este principal cauza a aparitiei patologiilor profesionale numite pneumoconioze (boli cornice ale plaminilor)Dintre acestea cele mai intilnite forme sint: silicoza(praf cu bioxid de siliciu) silicatoza(ce mai periculoasa) Carbonicoza(continut de carbon in praf) metaloconioza(particule mici de metale) Clasificare prafului: 1)organic(microorganisme,polenul ,lina)

2)neorganic(metallic si mineral) 3)mixt Dupa dispersie: 1)vizibil(particule mai mari de 10nm) 2)microscopic(10-0.2nm) 3)ultramicroscopic(particule mai mici de 0,2nm) Masuri de profilaxie: 1)Masuri legislative(norme si legi unde este stipulate continutul de praf admisibil 0 – 29g/cm3) 2)Msuri tehnologice(aplicarea tehnologiilor noi,mecanizarea proceselor manual,prelucrarea materiei prime in stare umeda) 3)masuri igienice si curative-profilaxice(raze ultraviolet,utilizarea substantelor alkaline,gimnastica respiratori,sportul) 54. Toxicele industriale.Caile de patrundere si eliminarea din organism. Toxinele industrial sunt substante chimice care nimerind in organism in timpul muncii,provoaca modificari patologice reversibile sau persistente.In industrie toxicele pot fi sub forma de materie prima(aniline,folosita pentru fabricarea colorantilor),produse auxiliare(clorul folosit la albirea tesuturilor),colaterale(CO de la arderea incomplete). Principala cale de patrundere toxicelor industrial in organism este cea respiratorie.In unele cazuri ele pot patrunde pe cale digestive sau prin tegumentul intact sau lezat.In organism toxicele patrund sub forma de vapori, gaze si praf,ultimele fiind in dependentde gradul de soluilitate a lor in singe. Toxicele industriale pot patrunde in organism prin tegumentele intact,prin glandele sebacee sau cele sudoripare(substantele neelectrolite liposolubile). In majoritatea cazurilor toxinele se elimina din organism prin intestine si caille urinare (metalele , halogenii, alcaloizii,colorantii..) Substantele volatile(alcool,benzina,eterul s.a.) se eliminaprin caile respiratorii impreuna cu aerul expirat.Plumbul, arseniul se pot elimina prin glanda mamara(cu laptele).Eliminindu-se toxinele pot cauza afectiuni cu caracter secundar de eliminare(colite la eliminarea compusilo de arseiu si plumb,stomatite in caz de eliminare a plumbului si mercurului s.a.).

55.Intoxicatiile profesionale cu plumb.Intoxicatiile cu mercur.Masurile de profilaxie.

Plumbul este un metal dens , stabil, rezistent, ramine pe mult timp in sol, apa , aer, in structura legumelor, reactioneaza usor cu mediul acid sau alcalin. Nu se distruge prin fierbere sau coacere. Intoxicatia profesionala cu plumb se numeste saturnism.[1] Îmbolnăviri de saturnism se produc, de regulă, la persoane care lucrează în mediu cu plumb: extracția de minereuri, industria acumulatorilor, industria poligrafică, industria chimică, prepararea și manipularea benzinei etilate etc.

Intoxicatiile cu mercur. Mercurul prezinta un metal lichid de culoare argintie si se mai numeste argintul viu. Vaporii de mercur sunt de 7 ori mai grei decit Aerul. Mercurul se dizolva in diferite metale, aurul, argintul, plumbul, formind almagame. Prezinta pericol pentru sanatate:vaporii de mercur si sarurile de mercur. Masuri de profilaxie a intoxicatiilor cu plumb: 1. Inlocuirea produselor tehnologice cu altele mai putin toxice, ermetizarea aparaturii care impiedica patrunderea vaporilor si a prafului de plumb in aerul de producere. 2. Prezenta ventilatii de tip aspiratie-refulare. 3. Curatirea umeda permanenta a utilajului, peretilor, care impiedica depunerea vaporilor. 4. Respectarea instructajului de munca. 5. Masuri de igiena personala. 6. Este indicat laptele. Masuri de profilaxie a intoxicatiilor cu mercur: 1.umetizarea 2.ventilatia adiacenta. 3.mentinerea mercurului sub strat gros de apa. 4.suprafetele de lucru trebuie sa fie inclinate, cu colturi rotunde 5.alimentatia de protectie.

56)Traumatismul de productie.Cauzele.Masuri de profilaxie. Traumatismul de productie – totalitatea leziunilor traumatice care se constata la unele contingente de muncitori dintr-o anumita ramura a industrie. Se deosebeste traumatism de munca industrial,Agricola,comun,de strada,sportive etc.Traumatismul industrial se intilneste la muncitorii de la uzine si santierele de

constructive ca urmare a incalcarii regululor de tehnica a securitatii muncii,organizarii incorecte a procesului de munca. Traumatismul agricol este legat de neglijarea de catre lucratorii din gospodariile agricole,a nerespectarii regululor de Securitate in timpul muncii,exploatarea unor masini cu defecte severe. Traumatismul comun apare in conditii casnice deseori ca rezultat al folosirii neindeminatice a aparatelor mecanice si electrice in conditii casnice. Traumatismul de strada este provocat de mijloacele de transport aflate in miscare in cazul caderii pe strada,trotuar in timpul iernii. Profilaxia: Traumatismul de munca – examinarea detaliata a locurilor de munca,instruirea muncitorilor si propagarea regululor de tehnica a securitatii -perfectionarea utilajelor si mecanismelor Profilaxia traumatismului de strada:propagarea masurilor si a regulilor de circulatie la scoala,in cercurile largi ale populatiei;amenajarea trotuarelor pe timp de iarna cu derapanti;propagarea antialcoolica.

57.Igiena copiilor si adolescentilor.Legitatile de baza de dezcoltare si crestere a copiilor. Igiena copiilor si adolescentilor este o ramura a igienei care studiaza conditiile habituale si de activitate a copiilor si adolescentilor si influenta acestora asupra sanatatii si starii functionale a organismului in crestere.Elaboreaza masuri directionate spre pastrarea si fortificarea sanatatii a copiilor si adolescentilor. Legitatile de baza de dezvoltare si crestere a copiilor •Neuniformitatea ritmului de crestere si dezvoltare (copil mai mic-mai intense procesele de crestere) •Neuniformitatea cresterii si dezvoltarii organelor si sistemelor de organe •Cresterea morfofunctionala difera in raport cu sexul •Siguranta biologica a sistemelor functionale si a organismului in integritate •Procesele de crestere si dezvoltare sunt determinati de factorii ereditari •Accelerarea ritmului de crestere si dezvoltare e egala in corelare cu ritmul de crestere a generatiei urmatoare.

58. Grupele de sanatate a copiilor.Regimul zilei copiilor si adolescentilor.Rolul personalului medical mediu in institutiile de copii si tineret. Clasificarea pe grupe: 1.copii sanatosi ,fara de boli cronice nu au fost bolnavi sau bolnavi rar cu boli acute,dezvoltarea fizica si neuropsihica corespunzatoare. 2.copii sanatosi cu devieri morfofunctionale si rezistenta scazuta,nu au suportat boli cronica,deseori sunt bolnavi in timpul anului 3.copii bolnavi in perioada de compensare,sufera de boli cronice sau patologii congenitale dar sunt in perioada de compensare 4.copii bolnavi in perioada de subcompensare,boli cronice si patologii cingenitale in perioada de subcompensare,cu schimbari considerabile a starii generale 5.bolnavi in perioada de decompensare,cu forme grave ale bolilor cronice,functii considerabile scazute ale organismului. Regimul zilei copiilor si adolescentilor Regimul zilei copiilor si adolescentilor difera de cel al maturilor. La copii- este prezenta llegitatea de crestere; regimul alimentar trebuie sa fie mai mare si mai variat (4 mese pe zi); din alimentatie nu trebuie sa lipseasca continutul de protein, lipide, glucide, vitamine. Are nevoie de ore de odihna , de somn, si de anumite activitati extrascolare. 59 .Etapele de dezvoltare a copiilor si adolescentilor.Particularitatile dezvoltarii copiilor de diferite virste.Starea de sanatate,indicatorii ei.

Dupa Moscova. 1 Perioada de nou nascut 1-10 zile 2 Sugar 10zile 12 luni 3 Copilaria timpurie de la 1-3 ani 4 Prima copilarie 4-7 ani 5 Adoua copilarie

baietii 8-12 ani fetili 8-11 ani 6 Adolescenta baieti 13-16 ani fetili 12-15 ani 7. tineretea baieti 17-21 ani fetili 16-20 ani In funcţie de studierea stării sănătăţii - în mod individual ori a grupelor de copii indicatorii stării de sănătate pot fi diferiţi. În aprecierea stării de sănătate a colectivelor de copii pot fi utilizaţi următorii indici:

1. Demografici: - natalitatea; - letalitatea; - durata medie a vieţii.

2. Morbiditatea: - totală; - infecţioasă; - cronică; - cu pierderea temporară a capacităţii de muncă.

3. Dezvoltarea fizică.

4. Invaliditatea.

60)Importanta igienica a educatiei pentru sanatate.Metodele,formele de educatie pentru sanatate Educatia pentru sanatate reprezinta un sir de metode si mijloace care au ca scop instiintarea populatie despre pericolul si masurile de profilaxie a diferitor maladii si infectii Metodele de sau de propagare in masa se realizeaza prin mai multe cai: 1)directe:orala,mass-media,mixta Indirecte:emisiuni la radio,televiziune,editarea unor reviste de tiraj mare,gazete de perete Metoda combinata este cea mai eficienta,deoarece la ea se adreseaza concomitant un numar mare de oameni si se refera la diverse filme stiintifice,expozitii tematice,emisiuni tv,discursuri cu medici,savant sau organizatori ai ministerului sanatatii.Rolul principal il are asistentul medical.