Etapele Procesului Bugetar La Nivel Local [PDF]

Zitiervorschau

Etapele procesului bugetar la nivel local Etapele procesului bugetar la nivel local Pentru fiecare comuna, oras, municipiu, sector al municipiului Bucuresti, judet, respectiv municipiul Bucuresti, se intocmeste bugetul local, in conditii de autonomie si nesubordonare. In cadrul administratiilor locale, procesul bugetar cuprinde ansamblul actelor si operatiunilor, care se succed in fiecare an, cu privire laelaborarea si aprobarea proiectelor de bugete anuale, executia bugetelor aprobate, incheierea si aprobarea executiei precum si controlul bugetar al fiecarui tip de buget. Durata anului bugetar si cele patru etape ale procesului bugetar sunt comune intregului sistem bugetar romanesc. La realizarea procesului bugetar participa toate organismele Ministerului Finantelor Publice cele judetene si locale cu unitatile subordinate, cunoscute sub denumirea de ordonatori de credite bugetare. Indiferent

de

unitatea

administrative-teritoriala,

procesul

bugetar

parcurge

urmatoarele etape specifice: a) Elaborarea proiectului de buget; b) Aprobarea bugetului; c) Executia bugetara; d) Incheierea executiei bugetare; a) Elaborarea proiectelor bugetelor locale Una dintre conditiile administratiei publice locale o reprezinta existenta unui buget propriu, ca o certitudine a independentei totale sau partiale, a finantarii proprii1[1]. 1[1] POPESCU. N, Finante publice, Editura Economica, 2004, pag 71

In procesul de elaborare a bugetelor locale sunt antrenate toate organele locale cu atributii pe linia finantelor publice locale: ordonatorii de credite, directiile generale ale finantelor publice, consiliile locale. Etapele privind examinarea si adoptarea bugetelor locale si calendarul acestora sunt in ordine cronologica urmatoarele: 1.

Pana la data de 15 mai a fiecarui an, ordonatorii principali de credite intocmesc si prezinta la Directiile generale ale finantelor publice si Controlul financiar de stat proiecte de bugete echilibrate. Directiile generale ale finantelor publice elaboreaza proiecte de bugete pana cel tarziu la data de 1 iunie a fiecarui an;

2.

Pana la data de 1 iulie a fiecarui an, Ministerul Finantelor Publice comunica Directiilor generale judetene limitele aprobate ale sumelor defalcate din impozitul pe salarii si transferurile cu destinatie speciala. Ministerul comunica totodata si criteriile de repartizare a acestora pe unitatile administrativ-teritoriale in vederea definitivarii proiectelor bugetelor de catre ordonatorii principali de credite;

3.

In baza comunicarilor primite, ordonatorii principali de credite definitiveaza propunerile pentru proiectul de buget si le inainteaza, pana la data de 20 iunie a fiecarui an, Directiilor generale judetene;

4.

Pana la data de 1 august a fiecarui an, Directiile generale depun proiectele bugetelor locale pe ansamblul judatului ti al municipiului Bucuresti la Ministerul Finantelor Publice.

b) Aprobarea proiectului bugetelor locale In termen de maximum 30 de zile de la intrarea in vigoare a legii pentru aprobarea bugetului de stat pe anul respectiv, se impune si aprobarea proiectelor bugetelor locale.

Competenta de aprobare revine consiliilor locale, consiliilor judetene si Consiliului General al municipiului Bucuresti, dupa caz. Cu 15 zile inainte de aprobare, proiectele se publica in presa locala sau se afiseaza la sediul primariei. Pe parcursul exercitiului bugetar, aceleasi autoritati pot aproba rectificarea bugetelor locale, in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a rectificarii bugetului de stat. La aceasta rectificare se vor avea in vedere propuneri fundamentate ale ordonatorilor principali de credite. Aprobarea consta in pronuntarea asupra contestatiilor, urmata de votarea pe capitole, subcapitole, articole si anexe, adoptarea proiectului in ansamblu.

c) Executia bugetara Veniturile si cheltuielile anuale aprobate in bugetele locale se defalca pe trimestre in functie de termenele de incasare a veniturilor, conform Codului Fiscal2[2] si perioada in care este necesara efectuarea cheltuielilor. Dupa aprobarea bugetelor de catre organele locale, Directiile generale ale finantelor publice ale judetelor si municipiului Bucuresti intocmesc si transmit Ministerului Finantelor Publice bugetele pe ansamblu fiecarui judet si pe celelalte subdiviziuni(municipiu, oras, comuna). Cuprinderea veniturilor si cheltuielilor in bugetele locale este in concordanta cu structura clasificatiei bugetare. Competenta realizarii creditelor bugetare pe institutii revine ordonatorilor principali de credite. Ordonatorii principali de credite bugetare sunt presedintii consiliilor judetene, primarul general al municipiului Bucuresti, primarii municipiilor, oraselor, comunelor. 2[2] Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal

Calitatea de ordonatori secundari si tertiari o au conducatorii institutiilor sau serviciilor publice cu personalitate juridica din subordinea fiecarui consiliu local, judetean si Consiliul General al municipiului Bucuresti. Transferurile de fonduri de la bugetul de stat catre bugetele locale se efectueaza, in limitele prevazute de Ministerul Finantelor Publice, prin Directiile Generale ale finantelor publice, la cererea ordonatorilor principali, in functie de necesitatile executiei bugetare3[3]. Executia bugetului la partea de cheltuieli, presupune angajarea si efectuarea cheltuielilor. Pe baza creditelor aprobate, ordonatorul principal dispune deschideri de credite, dupa care pot fi efectuate plati. Ordonatorul de credite dispune plati privind salariile, achizitionarea de materii, materiale, executari de lucrari sau plti pentru serviciile prestate de terti. Platile trebuie sa aiba la baza documente justificative, iar acestea trebuie sa aiba viza de control preventive intern, prin care se atesta respectarea dispozitiilor legale privind incadrarea in creditele bugetare aprobate si in destinatia lor. In situatiile bine justificate pot fi efectuate plati in avans in limita a 30%. Executia de casa a bugetelor locale se realizeaza prin unitatile teritoriale ale trezoreriei, unde se deschid conturi distincte pentru: 

Venituri bugetare pe structura clasificatiei bugetare;



Cheltuieli in limita creditelor bugetare aprobate si a destinatiei stabilite;



Alte operatiuni financiare ale ordonatorilor de credite bugetare dispuse de acestia;



Venituri extrabugetare si cheltuielile dispuse din acestea pe institutii publice locale si categorii de resurse.

3[3] MORARU. D, Finante publice, Editura Economica 2003, pag 72

d) Incheierea executiei bugetare Concretizarea modului de gestionare a bugetului ce efectueaza prin intocmirea la finele anului bugetar, a contului de executie bugetara. Acesta reflecta finalitatea operatiunilor de executare a veniturilor si cheltuielilor bugetare si conduc la determinarea modului in care, executivul, prin institutiile publice din structura si subordinea sa a respectat incadrarea in venituri, cheltuieli aprobate de consiliul local. Promovarea principiilor autonomiei, legalitatii si solidaritatii in raporturile dintre autoritatile administratiei centrale si locale, pe de-o parte si dintre Consiliile judetene si cele municipale, orasenesti si comunale, pe de alta parte, atrage anumite particularitati procesului bugetar specific administratilor publice locale. Acestea influenteaza sistemele operational, decisional, si cele ce privesc responsabilitatile bugetare. Principalele particularitati pot fi considerate urmatoarele: a)Autoritatile administratiei publice locale au dreptul de a stabili si modifica impozitele si

taxele locale numai in limitele prevederilor legilor, emise de

autoritatile centrale; b)

Daca bugetele locale nu se pot echilibra prin veniturile proprii, se apeleaza la autoritatile centrale pentru: - a acorda cote defalcate din unele venituri ale bugetului de stat; - a transfera sume din bugetul de stat sau fonduri speciale sau a le garanta imprumuturi externe.

c)Date fiind primele doua particularitati, proiectul bugetelor administratiilor judetene si administratiilor locale se definitiveaza numai dupa discutarea si cooperarea cu Ministerul Finantelor Publice si Serviciile descentralizate ale acestuia in teritoriu privind cote, transferuri, subventii;

d)

Metodologia de elaborare, executie si incheiere a bugetelor locale se aproba de catre Guvern la propunerea Ministerului Finantelor Publice si acestea sunt supravegheate de serviciile descentralizate, in teritoriul, ale aceluiasi minister;

e)Proiectele bugetelor nu pot fi publicatesi nici aprobate de autoritatilor locale decat dupa ce s-a aprobat bugetul statului intr-un interval de 30 de zile; f)

Responsabilitatea stabilirii, urmaririi si incasarii veniturilor bugetelor locale revine autoritatilor

executive ale administratiilor publice locale prin

compartimentele fiscale specializate ale acestora, in timp ce responsabilitatea angajarii cheltuielilor si efectuarii platilor bugetare revine ordonatorilor de credite principali, secundari, tertiari, fiecare dupa bugetul propriu; g)Posibilitatea formarii unui fond de rulment pastrat intr-un cont separate deschis la Trezorerie, care se poate forma numai din excedentele bugetare anuale dupa ce sau regularizat transferurile cu bugetul de stat. Acest fond se poate utilize pentru: - acoperirea golurilor de casa pe seama decalajelor dintre incasarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor anului curent; - finantarea unor investitii in competenta autoritatii locale; - dezvoltarea serviciilor locale in interesul colectivitatilor locale. h.) Proiectele bugetelor locale se publica sau se afiseaza la primarie, locuitorii putand face contestatii in termen de 15 zile care sunt analizate de autoritatile locale inainte de aprobarea bugetului. POPESCU. N, Finante publice, Editura Economica, 2004, pag 71

4[2] Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal

5[3] MORARU. D, Finante publice, Editura Economica 2003, pag 72