ENDOMETRIOZA [PDF]

Zitiervorschau

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA BOLNAVEI CU ENDOMETRIOZĂ CUPRINS: Motivaţia lucrării Istoricul Endometriozei CAPITOLUL 1 – Endometrioza - prezentare generală 1.1. Anatomia si fiziologia organelor genitale interne ale femeii 1.1.1. Organele genitale 1.1.2. Tubele uterine 1.1.3. Uterul 1.2. Endometrioza, prezentare generală 1.2.1. Definitie 1.2.2. Etiologie 1.2.3. Patogenie 1.2.4. Diagnostic clinic - simptomatologie 1.2.5. Diagnostic paraclinic - investigaţii 1.2.6. Diagnostic diferenţial 1.2.7. Evoluţie - prognostic 1.2.8. Tratament 1.2.8.1. Tratament igieno-dietetic 1.2.8.2. Tratament medical 1.2.8.3. Tratament chirurgical CAPITOLUL 2 – Endometrioza – îngrijiri generale 2.1. Internarea pacientei în spital 2.2. Asigurarea condiţiilor de spitalizare 2.3. Asigurarea condiţiilor igienice pacientelor internate 2.3.1. Pregătirea patului şi accesoriile lui 2.3.2. Schimbarea lenjeriei de pat 2.3.3. Asigurarea igienei personale, corporale şi vestimentare a pacientei 2.3.4. Efectuarea toaletei generale şi pe regiuni a pacientei imobilizate 2.3.5. Observarea poziţiei pacientei 2.3.6. Schimbarea poziţiei şi imobilizarea pacientei 2.3.7. Captarea eliminărilor 2.4. Supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative 2.5. Alimentaţia bolnavei 2.6. Administrarea medicaţiei şi hidratarea organismului 2.7. Recoltarea produselor biologice şi patologice (biopsii) 2.8. Pregătirea pacientei şi efectuarea tehnicilor impuse de afecţiune 2.9. Pregătirea pre-operatorie şi îngrijirile post-operatorii 2.10. Educaţie pentru sănătate – profilaxia endometriozei 2.11. Externarea pacientei

Pagina

CAPITOLUL 3 – Îngrijiri specifice – prezentarea unor cazuri concrete de endometrioză 3.1. Cazul 1 3.2. Cazul 2 3.3. Cazul 3 CAPITOLUL 4 – Concluzii 4.1. Statistică 4.2. Evaluare finală 4.3. Concluzii generale BIBLIOGRAFIE

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA BOLNAVEI CU ENDOMETRIOZĂ Motivaţia lucrării motto: “Nimic nu este mai înselător decât un diagnostic de sarcină extrauterină” Sheldon MOTIVAŢIA LUCRĂRIIAm ales să efectuez această lucrare deoarece am observat numărul mare de sarciniextrauterine la femei de vârstă fertilă şi am fost impresionată de dorinţa lor de a avea uncopil.Am ajutat şi eu, prin mica mea contribuţie la îngrijire, tratament şi educaţie sanitară.Prin studierea acestor cazuri am ajuns la o înţelegere şi cunoaştere a fiinţei umane şia modului în care se pot iniţia şi întreţine relaţii interpersonale cooperante bazate pe respect între membrii echipei de îngrijire şi cel îngrijit. Pagina 3 din 86

Istoricul Endometriozei Endometrioza este o boală nou apărută în cunoştinţele medicale. Având în vedere că Endometrioza este o boala internă, nu este surprinzător faptul că la început, simptomele acesteia au fost greu înţelese. În majoritatea cazurilor, medicii nu au avut posibilitatea să se uite în interiorul corpului. Autopsiile şi disecţiile anatomice au fost efectuate în Egiptul antic şi în sudul Italiei, î.H., însă, din anul 150 d.H. până după Evul mediu, disecţiile umane a fost interzise din motive etice si religioase. In jurul anului 1690, medicul German, Daniel Schoen, în publicaţia „Disputatio Inauguralis Medica de Ulceribus Ulceri”, a descris în mod clar ceea ce azi numim „endometrioza”. În anul 1774, un medic scoţian a scris: "în stadiul cel mai grav, această boală afectează negativ şi în totalitate, bunăstarea pacientei; întregul ei spirit este distrus şi încă trăieşte cu frica de mai multe simptome, cum ar fi în dureri continue, pierderea conştienţei şi convulsii." Într-adevăr, această descriere seamănă cu endometrioza! De-a lungul secolului XVIII, femeile au fost considerate adesea ca având "isterie" mai degrabă decât o condiţie ginecologica, care a provocat durere. Unii medici a încercat pentru a combată această noţiune, argumentând că "isterie nu este un idiosincrasie..., este, evident, un simptom major al acestei boli adânc înrădăcinate." Cât despre infertilitate, pentru care a fost întotdeauna învinovăţită femeia, aceasta nu atribuită în mod specific endometriozei. Recunoaşterea endometriozei ca boală de către profesia medicală s-a îmbunătăţit după ce a fost descrisă în mod clar de Dr. Carl von Rokitansky în anul 1860. Din anul 1925 a fost cunoscută ca "endometrioza", care combină "endometru" (garnitură a uterului) cu "-ioza" (anormal). În acest caz tesutul endometrial a fost găsit într-un loc anormal.

Tratamentul chirurgical al endometriozei severe a debutat la în începutul anului 1900, când anestezia a avansat suficient încât operatie să fie relativ sigură. Terapiile hormonale nu au fost disponibile până la mijlocul anului 1900. Prima terapie hormonală utilizată, a constat în doze mari de estrogen. Efectele secundare au fost severe, iar ratele de succes relativ scăzute. Deşi acum avem multe tratamente medicale şi chirurgicale pentru endometrioza, cunoştinţele noastre despre boala sunt încă în fază incipientă. Ştim cum arată, dar nu ştim de ce este acolo. Ştim că la unele femei este mostenita, dar abia acum începem sa aflăm ce gene sunt implicate.

CAPITOLUL 1 – Endometrioza - prezentare generală

1.1. Anatomia si fiziologia organelor genitale interne ale femeii

1.1.1. Organele genitale

1.1.2. Tubele uterine

1.1.3. Uterul

1.2. Endometrioza, prezentare generală

Poza: Endometrioza

Care sunt cauzele endometriozei? Care sunt simptomele endometriozei? Cum este diagnosticata endometrioza? Endometrioza poate fi suspectata pe baza simptomelor de durere pelvina. Ocazional in timpul unui examen rectovaginal, medicul poate simti noduli (implanturi endometriale) in spatele uterului. Alteori nu se simt noduli dar examenul in sine provoaca durere neobisnuita. Sigura modalitate de diagnosticare exacta a endometriozei este interventia chirurgicala, fie prin deschiderea abdomenului cu incizie mare (laparomtomie) fie prin incizie mica (laproscopie). Laparoscopia este cea mai folosita metoda de diagnosticare a endometriozei ; procedura chirurgicala minora, se poate face sub anestezie totala sau locala. Aceasta procedura chirurgicala se face prin introducerea de dioxid de carbon in abdomen printr-o mica incizie la nivelul ombilicului. Un instrument lung si subtire (laparoscop) este apoi inserat in cavitatea abdominala in care se afla dioxidul de carbon. Cu ajutorul laparoscopului este examinata cavitatea pelvina. Pe parcursul laparoscopiei, biopsiile se pot efectua pentru un diagnostic sigur.

Care este tratamentul pentru endometrioza? Endometrioza poate fi tratata cu ajutorul medicamentelor sau chirurgical. Obiectivele tratamentului sunt amelioraraea durerii sau cresterea nivelului de fertilitate. Tratamentul medical al endometriozei Medicamentele antiinflamatoare sunt des folosite in tratarea endometriozei pentru a alunga durerea pelvina. De asemenea in tratarea endometriozei se mai folosesc si contraceptivele orale care se bazeaza pe intreruperea productiei normale de hormoni. Este important ca diagnosticul de endometrioza sa fie pus in urma unei laparoscopii sau biopsii, iar tratamentul sa fie prescris de un medic specialist (deoarece orice tratament are parti bune si unele mai putin bune) care va sti cu siguranta ce fel de tratament se muleaza cel mai bine pe afectiunea si istoricul dumneavoastra. Tratamentul chirurgical al endometriozei Tratamentul chirurgical poate fi adecvat atunci cand tratamentul medicamentos nu a avut efect sau cand simptomele endometriozei sunt severe. Chirurgia este utilizata mai mult pentru anormalitatile anatomice produse de endometrioza (anormalitati ale organelor pelvine, obstructie a intestinului sau a tractului urinar). Tehnicile chirurgicale pentru endometrioza pot fi clasificate ca fiind conservatoare (uterul si tesutul ovarian se pastreaza) sau definitive care implica histerectomia cu sau fara indepartarea ovarelor. Chirurgia conservatoare este de obicei realizata prin laparoscopie, insa in cazul in care tesutul endometrial a invadat portiuni mai mari in abdomen, tehnica preferata este cea a laparotomiei.

In timp ce tratamentele chirurgicale pot fi foarte eficiente in indepartarea durerii, rata de recurenta a endometriozei este de 40%. Cei mai multi doctori recomanda dupa interventia chirurgicala administrarea medicamentelor pe cale orala pentru a ajuta la mentinerea ameliorarii simptomelor.

1.2.1. Definitie Endometrioza este o afecţiune frecventă care se defineşte prin prezenţa unui ţesut asemănător cu endometrul (ţesutul cu aspect de mucus care înveleşte în interior uterul) descoperit în afara uterului, în principal în alte părţi ale cavităţii pelviene. Endometrioza se poate localiza în ovare, pereţii uterului sau ligamentele acestuia, vagin, apendice, vulvă şi colul uterin. În situaţii rare, leziuni au fost descoperite şi în vezică, intestine şi plămâni. Ţesutul localizat în exteriorul uterului se comportă asemănător cu endometrul din interiorul acestuia, îngroşându-se şi dezintegrânduse în fiecare perioadă de ovulaţie, creând zone hemoragice, inflamaţii şi iritaţii. Boala poate să fie dureroasă, să aducă neregularităţi în menstruaţie, dureri la contactul sexual şi alte disfuncţii sexuale. Endometrioza reprezinta cresterea anormala a celulelor endometriale (celulele care se desprind de peretii uterului in fiecare luna la menstruatie) in afara uterului. Celulele endometriale se implanteaza cel mai frecvent pe ovare, trompele uterine, pe suprafetele exterioare ale uterului sau ale intestinelor si pe suprafata mucoasei din cavitatea pelvina. Ele pot fi de asemenea intalnite in vagin, col uterin, vezica urinara. Rareori celulele endometriale sunt intalnite in afara pelvisului (pe ficat, pe cicatrici vechi ale unor operatii). Desi celulele endometriale migreaza in afara uterului, acestea sunt benigne (necanceroase). Endometrioza afecteaza femeile care se afla intre perioada pubertatii si menopauza. In timp ce cele mai multe cazuri sunt diagnosticate la femeile cu varsta in jurul valorii de 25-35 ani, endometrioza a fost raportata si la fete in varsta de 11 ani. Acest diagnostic il intalnim si la menopauza dar foarte rar.

1.2.2. Etiologie Cauzele endometriozei constituie un subiect destul de controversat, resursele şi mijloacele ştiinţelor medicale dovedindu-se încă insuficiente pentru elucidarea acestei probleme. Există mai multe teorii, unele chiar contradictorii în privinţa cauzelor endometriozei. Unele susţin că etiologia bolii poate fi de origine ereditară sau o cauză a sistemului imunitar deficitar. Alte posibile cauze ale endometriozei sunt: · Fluxurile retrograde ale menstruaţiei. Dacă într-un ciclu menstrual, ovulul nu a fost fecundat şi nidaţia nu a avut loc, endometrul se dezintegrază şi este eliminat odată cu sângerările menstruale, urmând să reapară la următorul ciclu menstrual. În astfel de condiţii menstruaţia poate avea fluxuri retrograde, o parte a sângelui menstrual, care poate conţine celule endometriale, este reţinut în uter şi migrează către alte organe şi ţesuturi din zonă, iar rezultatul este apariţia endometriozei. · Endometrioza se poate dezvolta din resturi de ţesuturi embrionare, din care se formează trompele uterine şi uterul, sau din ţesutul ovarian. · Dereglările hormonale pot fi, de asemenea, cauza endometriozei. Acestea pot permite ţesutului endometrial să migreze şi să se dezvolte în alte locaţii. · O altă posibilă cauză a endometriozei bazată pe teoria inducţiei este diferenţierea celulelor care intră în alcătuirea peritoneului, care sunt activate de către substanţele eliberate de ţesuturile endometriale ajunse la nivelul cavităţii peritoneale. · Genele pot determina o predispoziţie pentru dezvoltarea endometriozei. Astfel că, dacă ascendenţii persoanei afectate au avut înscrisă în istoria medicală această afecţiune, atunci cauzele endometriozei pot fi de origine ereditară. · De asemnea, un sistem imunitar deficitar poate fi o altă cauză a endometriozei, însă nu se ştie care este impactul acesteia asupra ţesutului endometrial. Cauzele endometriozei sunt necunoscute. Una din teorii este ca tesutul endometrial este depozitat in locatii neobisnuite prin intoarcerea fluxului menstrual in trompele uterine sau in cavitatea abdominala in timpul menstruatiei. O alta posibilitate este aceea ca zonele care captusesc organele pelvine poseda celule primitive care sunt capabile sa creasca in alte forme de tesut – cum ar fi celulele endometriale. Transferul de celule endometriale prin sistemul sanguin sau sistemul limfatic este cea mai probabila explicatie a cazurilor rare de endometrioza care se dezvolta in creier.

1.2.3. Patogenie

1.2.4. Diagnostic clinic - simptomatologie Endometrioza este o afecţiune cu incidenţa crescută în cazul femeilor cu vârsta cuprinsă între 25 şi 40 de ani şi este puternic asociată cu infertilitatea, o proporţie de peste 30% din femeile care suferă de endometrioză acuză incapacitatea de a concepe copii. Printre simptomele endometriozei se înscriu: ·

Dismenoreea (menstruaţia dureroasă), este una dintre simptomele endometriozei dacă

începe înainte de debutul ciclului menstrual şi persistă până după terminarea acestuia. Cauza durerii este necunoscută, dar probabil este legată de schimbările în secreţii din ţesutul endometrial ectopic, cu sângerarea aferentă. · Contactul sexual dureros (dispareunia), care poate apărea atunci când leziunile endometriale apar în preajma ligamentelor uterine sau în vagin. · Discrete sângerări intermenstruale şi un volum redus de sânge menstrual, pot constitui alte simptome ale endometriozei. În cazuri de implicare la extrem a ovarelor, pot să apară perioade menstruale anormale. · Ocluzia intestinală şi apariţia sângelui în scaun şi în urină, care poate fi cauzată de leziuni endometriale din afara cavităţii abdominale. Nu toate femeile care au endometrioza prezinta simptome. Totusi dintre cele care prezinta simptome, acestea ar putea include dureri pelvine si infertilitate. Durerea pelvina apare de obicei inainte de menstruatie sau pe parcursul ei, si scade dupa menstruatie. Unele femei pot resimti dureri in timpul actului sexual sau crampe. De asemenea durerea mai poate aparea in timpul tranzitului intestinal sau la urinare. Intensitatea durerii se poate schimba de la o luna la alta si variaza foarte mult in randul femeilor. Durerea pelvina depinde partial de locul in care celulele endometriale s-au implantat. Implantarile mai profunde si in zonele ce au multi nervi pot provoca durere. Endometrioza este unul dintre factorii infertilitatii. In timpul examinarilor laparoscopice pentru infertilitate, parti ale tesutului endometrial pot fi gasite in afara cavitatii uterine. Desi nu se cunoaste exact motivul scaderii infertilitatii, acesta ar putea fi datorat unor factori anatomici cat si hormonali. Endometrioza poate afecta fertilitatea prin producerea de hormoni si alte substante are au un efect negativ asupra ovulatiei, fecundatiei si nidarii celulei ou. Printre alte simptome ale endometriozei se numara: dureri abdominale diaree/ constipatie dureri de spate - sangerari menstruale neregulate - prezenta sangelui in urina. Simptome rare de endometrioza includ dureri in piept sau tuse insotita de sangerare (endometrioza localizata la nivelul plamanilor) si durere de cap (endometrioza localizata la nivelul creierului).

1.2.5. Diagnostic paraclinic - investigaţii

1.2.6. Diagnostic diferenţial

1.2.7. Evoluţie - prognostic

1.2.8. Tratament

1.2.8.1. Tratament igieno-dietetic

1.2.8.2. Tratament medical

1.2.8.3. Tratament chirurgical

CAPITOLUL 2 – Endometrioza – îngrijiri generale

2.1. Internarea pacientei în spital

2.2. Asigurarea condiţiilor de spitalizare

2.3. Asigurarea condiţiilor igienice pacientelor internate

2.3.1. Pregătirea patului şi accesoriile lui

2.3.2. Schimbarea lenjeriei de pat

2.3.3. Asigurarea igienei personale, corporale şi vestimentare a pacientei

2.3.4. Efectuarea toaletei generale şi pe regiuni a pacientei imobilizate

2.3.5. Observarea poziţiei pacientei

2.3.6. Schimbarea poziţiei şi imobilizarea pacientei

2.3.7. Captarea eliminărilor

2.4. Supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative

2.5. Alimentaţia bolnavei

2.6. Administrarea medicaţiei şi hidratarea organismului

2.7. Recoltarea produselor biologice şi patologice (biopsii)

2.8. Pregătirea pacientei şi efectuarea tehnicilor impuse de afecţiune

2.9. Pregătirea pre-operatorie şi îngrijirile post-operatorii

2.10. Educaţie pentru sănătate – profilaxia endometriozei

2.11. Externarea pacientei

CAPITOLUL 3 – Îngrijiri specifice – prezentarea unor cazuri concrete de endometrioză

3.1. Cazul 1

3.2. Cazul 2

3.3. Cazul 3

CAPITOLUL 4 – Concluzii

4.1. Statistică

4.2. Evaluare finală

4.3. Concluzii generale

BIBLIOGRAFIE