Elemente Paraverbale [PDF]

Zitiervorschau

Elementele nonverbale şi paraverbale

Elementele nonverbale sunt rezultatul unor procese psihice; au o puternică valoare afectivă; menţin sau întrerup comunicarea ( privirea, surâsul stabilesc şi menţin contactul cu auditoriul; dimpotrivă, ochii ridicaţi în tavan sau înşurubaţi în podea produc o ruptură, întrerup comunicarea); au rolul de a dezambiguiza sau ambiguiza voit sensul unei afirmaţii, de a avertiza asupra modului în care trebuie să decurgă schimbul verbal. Ele pot fi reacţii corporale: -gesturile constituie expresia energiei participanţilor la evenimentul comunicational şi pot fi controlate sau necontrolate, echilibrate sau excesiv de energice, agresive sau elegante. Ele susţin informaţia prin repetiţie; în exces, pot fi sursa unor efecte penibile. Mişcările capului-confirmare, infirmare, neîncredere, dubiu; mişcările mâinilor şi ale picioarelor-bătutul din picior poate însemna nerăbdare, ridicarea vârfului labei piciorului poate însemna încordare. -mimica-expresia fetei, care de regulă este rezultatul informaţiei transmise exprimând aprobarea sau dispreţul, simpatia sau antipatia, avertizând sau premiţându-ne să avertizăm: încreţirea frunţii, ridicarea sprâncenelor, clipitul, strâmbatul din nas sau din gură, clipitul din ochi Exemplu : mesajul îmi place însoţit de o strâmbătură a nasului sugerează contrariul ; clipitul din ochi, gura strâmbată, sprâncenele ridicate pot indica faptul că nu suntem de acord cu părerile interlocutorului. -jocul subtil al fizionomiei; -atitudini ale corpului; -acest element nonverbal care acompaniază comunicarea contribuie la decodificarea sensului global al mesajului, conferă informaţii despre educaţia, gradul de cultură al actanţilor. Plimbatul în timp ce partenerul vorbeşte, balansarea de pe un picior pe altul, aranjarea unor hârtii pe birou sau a obiectelor vestimentare pot sugera faptul că nu suntem interesaţi de tema discuţiei.

-poziţia corpului-relaxare, uşor dezinteres-aplecat pe spate, cu mâinile atârnând de spătar ;aplecat în faţă—atenţia cu care este urmărit interlocutorul; -distanţa dintre interlocutori -privirea-păstrarea contactului vizual cu partenerul sugerează interes, pe când întreruperea acestui contact poate semnala dorinţa de a termina mai repede conversaţia; din partea emiţătorului, privirea lăsată în jos poate sugera nesiguranţă sau neîncredere în cele spuse. Reacţiile corporale pot acompania vorbirea sau pot substitui elementele verbale, schimbând uneori sensul unui enunţ. Elementele paraverbale transmit atât informaţii gramaticale ( redate grafic prin semne de punctuaţie), cât şi semnificaţii conotative, legate de starea afectivă a emiţătorului. Vocea este un instrument de persuasiune; variind volumul şi intonaţia este menţinut treaz interesul ascultătorilor; prea scăzută sau prea ridicată vocea nu este ascultată. Ele pot fi: muzicale: 1

Intonaţie-variaţia de înălţime a tonului; oral, poate schimba sensul unui enunţ ; grafic este marcată de semne de punctuaţie specifice;

2

Inflexiuni ale vocii;

3

Ritm-se află în concordanţă cu gândurile şi starea sufletească ale vorbitorului;

4

Accentul de insistenţă-subliniază intenţia vorbitorului; poate fi redat grafic prin diverse modalităţi- scrierea cu majusculă, despărţirea în silabe;

5

Tonalitate;

6

Debit-reprezintă numărul de sunete emise într-o unitate de timp şi este fie o manifestare temperamentală sau afectivă , fie o modalitate de a influenţă destinatarul. Viteza vorbirii este foarte importantă: cu cât informaţiile sunt mai noi pentru ascultător, cu atât mai lent trebuie să fie ritmul în care vorbim;

7

Intensitatea sonoră-un mesaj verbal răstit indică agresivitate; când vrem să liniştim un copil îi vorbim şoptit;

8

Pauzele-pot fi datorate stânjenelii sau pot fi strategice, invitându-l pe interlocutor să ia cuvântul sau semnalându-i că urmează ceva important; -nearticulate:

-tuse semnificativă-poate substituie elementele verbale sau le poate însoţi pentru a evidenţia intenţia comunicării; -fluierat-admirativ sau depreciativ ; -râsul indică diferite stări ale vorbitorului-bucurie şi este contagios ( haha) ; he-he este un râs răutăcios, ironic, ho-ho e asociat cu uimirea sau dispreţul. -plescăitul, oftatul, gemutul pot avea şi ele semnificatii diferite în funcţie de context-tristeţe, durere; -dresul vocii, tuşitul pot indica o stare de nervoziate sau încerc area de amânare a reacţiei, de tragere de timp sau atragerea atenţiei asupra propriei persoane. Atunci când aceste elemente nonverbale sunt intenţionate au rolul de a exprima diferite stări sufleteşti sau de a atrage atenţia locutorului asupra faptului considerat esenţial. Atunci când aceste elemente sunt neintenţionate pot constitui greşeli ( accentul greşit) sau conferă informaţii despre emiţător-emotivitate( pauza neintenţionată).

Referat realizat de http://www.referate-online.org