26 0 444KB
ECUAŢIA DREPTEI ÎN PLAN Fie punctele A u; v si B p; q să se afle locul geometric al punctelor M din plan pentru care AM MB . Rezolvare.
Notăm cu M x; y pentru care avem relaţia AM MB 2 y v 2 2 BM x p y q AM BM
AM
x u
x u
2
2
x u
2
y v 2
x p
2
y q
2
y v x p y q 2
2
x 2 2ux u 2 y 2 2vy v 2 x 2 2 px p 2 y 2 2qy q 2 2ux u 2 2vy v 2 2 px p 2 2qy q 2 0 2 p u x 2 q v y u 2 v2 p2 q2 0 2 p u a Notãm cu : 2 q v b ax by c 0 este o ecuatie de gradul I cu dou[ necunoscute. 2 2 2 2 u v p q c
unde x si y sunt coordonatele punctului variabil M x; y situat la egală depărtare de punctele
A si B . Rezultă că toate punctele M x; y ale căror coordonate verifică ecuaţia ax by c 0 , formează locul cerut. Dar se cunoaşte din geometria plană că locul punctelor egal
depărtate de două puncte fixe A si B este mediatoarea segmentului AB adică o dreaptă. Deci d M x; y / ax by c 0
Probleme rezolvate. 1).Să se arate că punctele A 5;1 , B 4;1 , C 3; 2 , D 5;7 , E 5; 2 se află pe dreapta reprezentată de ecuaţia 3x y 13 0 , adică d M x; y / 3x y 13 0 . Rezolvare 1
pentru A 5;1 , x si y sunt înlocuite în ecuatia 3 x - y 13 0 cu 5 respectiv 1 3 5 1 13 0 15 1 13 0 1 0 nu verifica A d pentru B 4;1 , x si y sunt înlocuite în ecuatia 3 x - y 13 0 cu 4 respectiv 1 3 4 1 13 0 12 1 13 0 0 0 verifica B d pentru C 3; 2 , x si y sunt înlocuite în ecuatia 3 x - y 13 0 cu 3 respectiv 2 3 3 2 13 0 9 2 13 0 20 0 nu verifica C d pentru D 5;7 , x si y sunt înlocuite în ecuatia 3 x - y 13 0 cu 5 respectiv 7 3 5 7 13 0 15 7 13 0 21 0 nu verifica D d pentru E 5; 2 , x si y sunt înlocuite în ecuatia 3 x - y 13 0 cu 5 respectiv 2 3 5 2 13 0 15 2 13 0 4 0 nu verifica E d
2). Să se verifice dacă dreapta d : 3 x 4 y 11 0 trece prin punctele 1 A 3;5 , B ; 1 , C 2; 4 , D 1; 2 . 2 Rezolvare A 3;5 ,3 3 4 5 11 0 9 20 11 0 0 0 d trece prin punctul A B 1 ; 1 ,3 1 4 1 11 0 3 4 11 0 33 0 d nu trece prin punctul B 2 2 2 2 C 2; 4 ,3 2 4 4 11 0 6+20 11 0 37 0 d nu trece prin punctul C D 1; 2 ,3 1 4 2 11 0 3 8 11 0 0 0 d trece prin punctul D 1). Dacă
Discuţie la ecuaţia dreptei. a b c 0 0 x 0 y 0 0 Orice punct M planului, coordonatele lui
verificã ecuatia drerptei d plan 2). Dacă a b 0 c 0 x 0 y c 0 c 0 egalitate falsã. d 3). Dacă c c c a 0 b c by c 0 y M x; d M x; / by c 0 b b b d Ox 4). Dacă c c a c b 0 ax c 0 x d M ; y / ax c 0 a a d Oy Dacă
a b c 0 ax by 0 originea axelor O d M x; y / ax by 0
d trece prin originea reperului. Echivalenţa ecuaţiilor
ax by c 0 y mx n unde m ax by 0
a c si n b b
y mx
2
ax c 0 by c 0
c a c y n unde n b Cum arată graficele acestor ecuaţii.
x p unde p
y mx n m
Din
yn cine este m ? x
3
Exerciţii rezolvate. 1).Să se găsească coeficienţii unghiulari ai dreptelor: d1 : x y 5 0; d 2 : 6 x 3 y 7 0 d3 : 3x 2 y 1 0 Rezolvare a Folosim formula că m b 1 6 3 m1 1; m2 2; m3 1 3 2 0 0 0 2). Să se găsească ecuaţiile dreptelor care fac cu axa Ox unghiurile de: 30 , 45 , 135 . Răspuns. Se foloseşte formula: m tg m1 tg 300
3 ; m2 tg 450 1; tg1350 tg 1800 1350 tg 450 1 3
3). Să se deseneze graficul următoarelor drepe: d1 : y x, d 2 : y 2 x, d 3 : y
1 x 2
d 4 : y 2 x 3, d5 : 2 x 3 y 4 0, d 6 : 3 x 2 0, d 7 : 3 y 5 0 Rezolvare. Pentru reprezenarea grafică a unei drepte sunt suficiente două puncte care aparţin dreptei care se reprezintă în plan şi apoi prin cele două puncte trece o singură dreaptă. d1 : y x un punct este originea reperului O 0;0 . Un alt punct se găseşte astfel: se dă arbitrar variabilei x o valoare x 2 y 2 A 2; 2
d 2 : y 2 x,
un punct este originea reperului O 0;0 . Un alt punct se găseşte astfel: se dă arbitrar variabilei x o valoare x 1 y 2 A 1; 2 Un punct este originea reperului O 0;0 . Un 1 x alt punct se găseşte astfel: se dă arbitrar 2 variabilei x o valoare x 2 y 1 A 2;1 d3 : y
4
d 4 : y 2 x 3, Se caută două puncte ale dreptei. De obiceiu se găsesc puncte ale dreptei unde taie 3 x0 2x 3 0 x 3 2 B ;0 axele. A 0;3 , y 2 0 3 3 2 y0
d5 : 2 x 3 y 4 0, Se caută două puncte ale dreptei. De obiceiu se găsesc puncte ale dreptei x0
unde taie axele.
4 20 3y 4 0 y 3
4 2x 3 0 4 0 x 2 A 0; , B 2;0 y0 3
d 6 : 3 x 2 0 aici dreapta se mai scrie d6 : x
2 3
se fixvaloarea lui x pe axa Ox Şi dreapta
trece prin Oy
punctul fixat pe Ox şi este paralelă cu axa
5
d 7 : 3 y 5 0 este paralelă cu axa Ox. Deci y
5 valoare care se fixează pe axa Oy şi se duce prin 3
acest punct o paralelă la axa Ox
Condiţia de paralelism a dreptelor din plan
Dacă dreptele d1 d 2 tg tg m1 m2 a1 a b1 m1 1 d1 : a1 x b1 y c1 0 b1 a2 a1 a2 Dacă dreptele au ecuaţiile: m2 d 2 : a2 x b2 y c2 0 a2 b2 b1 b2 m2 b2 m1 m2 Exerciţii rezolvate. 1).Se dau dreptele d1 : 2 x 3 y 8 0, d 2 : 4 x 6 y 10 0; Să se arate că sunt paralele. Rezolvare. a1 a2 2 3 1 1 d1 d 2 Folosim formula : b1 b2 4 6 2 2 m1
2). Să se afle ecuaţia drepte care trece prin punctul M 2; 3 paralelă cu dreapta d : 3x 2 y 2 0
Rezolvare. Dreapta căutată va avea acelaşi coeficient unghiular a 3 3 ca şi paralela sa, adică m b 2 2 6
Ecuaţia generală a dreptei este: y mx n şi punctul prin care trece M 2; 3 , coordonatele lui trebuie să verifice ecuaţia: M 2, 3 3 y mx n 3 2 n 3 3 n n 6 2 3 m 2 Acum înlocuim în ecuaţia generală pe m si n rezultă ecuaţia dreptei căutate: 3 y x6 2 Dacă avem:
d1 : y m1 x n1 d 2 : y m2 x n2
În cazul că avem a1 a2 b1 b2 c1 c2 b1 b2
şi dacă
d1 : a1 x b1 y c1 0 d 2 : a2 x b2 y c2 0
m1 m2 d1 d 2 ecuaţiile reprezintă aceiaşi dreaptă. n1 n2 condiţiile devin
a1 b1 a2 b2 a1 b1 c1 d1 d 2 b1 c1 a2 b2 c2 b2 c2
3). Pentru ce valori ale parametrilor si t cele două ecuaţii 12 x ty 0, x 5 y 3 0 reprezintă aceiaşi dreaptă. Rezolvare.
Folosim formula:
a1 b1 c1 a2 b2 c2
12 6 2 36 12 t 6 3 din 5 6 5 t 5 3 t t t 10 3 3 5 3
ECUAŢIA DREPTEI DETERMINATĂ DE UN PUNCT ŞI UN VECTOR Fie a u; v si M x0 ; y0 şi se cere ecuaţia dreptei care trece prin punct şi are direcţi vectorului dat. Fie M d M 0 M a r r0 a r r0 a M 0 M r r0 Ecuaţia vectorială a dreptei o transpunem analitic: xi yj x0 i y9 j ui vj xi yj x0i y9 j ui vj xi yj x0 u i y0 v j x x0 u ecuaţiile parametrice ale dreptei d. y y0 v
7
x x0 x x0 y y0 u = Se mai poate transcrie şi sub altă formă: y y0 u v v dreptei d . Cazuri particulare
ecuaţia carteziană a
y y0 v y y0 dar m tg y y0 m x x0 x x0 u x x0
1)- Dacă u 0 2). Dacă u 0 din
x x0 u x x0 d Oy y y0 v
3). Dacă v 0 din
x x0 u y y0 d Ox y y0 v
4). Dacă x0 0 din
x x0 u x 0 d Oy y y0 v
5). Dacă y0 0 din
x x0 u y 0 d Ox y y0 v Exerciţii rezolvate.
1). Să se scrie ecuaţia dreptei care trece prin M x0 ; y0 şi face unghiul cu axa Ox. M 0 3;1 si 300 M 0 2; 3 si 450 M 0 0;0 si 1350 M 0 2;5 si
7 6 Rezolvare.
Se foloseşte ecuaţia: y y0 m x x0
3 3 x 3 3 y 3 3 x 3 3 3 x 3 y 3 3 1 0 3 y 1 3 M 0 3;1 0 0 45 tg 45 1 y 3 1 x 2 y 3 x 2 x y 5 0 M 0 2; 3 0 0 135 tg135 1 y x x y 0 M 0 0;0 7 7 tg 3 6 6 y 5 3 x 2 y 5 3 x 2 3 3 x y 5 2 3 0 M 0 2;5 2). Să se scrie ecuaţia dreptei deteminată de un punct şi un vector
300 tg 300
8
M 1; 2 si a 1; 2 M 3; 5 si a 2;1 M 1;0 si a 3; 4 M 2;5 si a 0;3 M 5; 2 si a 3;0 M 2; 3 si a 1; 2 Rezolvare x x0 y y0 Folosim ecuaţia: u v
M 1; 2 x 1 y 2 2x 2 3 y 6 2x 3 y 8 0 a 3; 2 3 2 M 3; 5 x 3 y 5 x 3 2 y 10 0 x 2 y 7 0 a 2;1 2 1 M 1;0 x 1 y 4x 4 3 y 4 x 3 y 4 0 a 3; 4 3 4 M 2;5 x 2 y 5 y 5 0 y 5 d Ox a 0;3 0 3 M 5; 2 x5 y2 x 5 0 x 5 d Oy a 3; 0 3 0 M 2; 3 x2 y3 2x 4 y 3 2x y 1 0 a 1; 2 1 2 ECUAŢIA DREPTEI DETERMINATĂ DE DOUĂ PUNCTE. Două puncte determină o singură dreaptă. Fie A x1 ; y1 si B x2 ; y2 şi deci trece dreapta AB . Pentru a găsi ecuaţia carteziană a acestei drepte vom considera că este determinată de de punctul A x1 ; y1 şi vectorul AB x2 x1 ; y2 y1 . M x; y d AB Ecuaţia vectorială o traducem analitic: xi yj x1i y1 j x2 x1 i y2 y1 j
xi yj x1 x2 x1 i y1 y2 y1 j
9
x x1 x2 x1 xi yj x1 x2 x1 i y1 y2 y1 j ecuaţiile parametrice y y1 y2 y1 ale dreptei AB. x x1 x x x x1 x2 x1 x x1 y y1 Din 2 1 ecuaţia carteziană a dreptei y y1 x2 x1 y2 y1 y y1 y2 y1 y2 y1 d AB . Se mai poate scri ;i sub form[ de determinant x x1 y y1 din x x1 y2 y1 y y1 x2 x1 x2 x1 y2 y1 xy2 xy1 x1 y2 x1 y1 x2 y x2 y1 x1 y x1 y1 0 x y1 y2 y x1 x2 x1 y2 x2 y1 0 x y1 1 y2 1 y x1 1 x2 1 x1 y2 x2 y1 0 y 1 x 1 x1 x 1 y 1 y2 1 x2 1 x2
y1 0 y2
x x1 x2
y 1 y1 1 0 y2 1
Exerciţii reyolvate. 1). Să se scrie ecuaţia dreptei care trece prin două puncte. A 3; 2 si B 1;5 A 1; 1 si B 1;0 A 3;0 si B 0;5 A a 2b;3 si B b 3a; b a Rezolvare x
y 1
A 3; 2 3 2 1 0 B 1;5 1 5 1
2 x y 15 2 3 y 5 0
x y 1 A 1; 1 1 1 1 0 B 1;0 1 0 1
x y 0 1 y 0 0
x y 1 A 3; 0 3 0 1 0 B 0;5 0 5 1
0 y 15 0 3 y 5 0
2 x 2 y 12 0 x y 6 0
x 1 0 x 1 0
4 y 20 0 y 5 0
A a 2b;3 x x1 y y1 x a 2b y 3 x a 2b y 3 B b 3a; b a x2 x1 y2 y1 4 a b ba3 b 3a a 2b b a 3 x a 2b b a 3 y 3 4a b b a 3 x a 2b a b 3 4a b y 3 4a b b a 3 x 4a b y a 2 - 2b 2 ab - 9a 3b =0
10
ECUAŢIA DREPTEI DETERMINATĂ DE UN PUNCT ŞI PERPENDICULARĂ PE UN VECTOR DAT.
Fie M x; y d şi n a; b , n d M 0 M M 0 M r r0 r r0 n 0 o traducem analitic M 0 M n 0
x x0 a y y0 b 0 ax by ax0 by0 0 si notãm cu c ax0 by0 vom avea ax by c 0 ecuaţia drepteu d Unde n a; b
Condiţia de perpendicularitate a două drepte. d1 : a1 x b1 y c1 0 Fie dreptele şi d1 d 2 d 2 : a2 x b2 y c2 0 n1 a1 ; b1 d1 si n2 a2 ; b2 d 2
n1 d1 Fie n2 d 2 n1 n2 n1` n2 0 a1a2 b1b2 0 d1 d 2 a a aa a1a2 b1b2 :b1b2 1 2 1 1 2 1 b1b2 b1 b2 a1 a2 1 b1 b2 m m 1 condiţia de perpendicularitate. ca d d . Din 1 2 1 2 a1 a2 m1 si m2 b1 b2 Exerciţii rezolvate 1). Să se verifice dacă cele două drepte d1 : 2 x 3 y 6 0, d 2 : 3 x 2 y 5 0 sunt perpendiculare. Rezolvare Folosim condiţia: a1a2 b1b2 0 2 3 3 2 0 6 6 0 0 0 verificã d1 d 2 2). Să se găsească ecuaţia dreptei care trece prin punctul M 2 : 3 şi este perpendiculară pe dreapta d : 7x 4 y 3 0 Rezolvare. Folosim ecuaţia y y0 m x x0 - calculăm coeficientul unghiular al dreptei d : 7 x 4 y 3 0 a 7 7 7 ; m . Notăm cu d dreapta care este m b 4 4 4 11
căutată. şi notăm coeficientul unghiular al acesteia cu m . Din condiţia de perpendicularitate avem: 7 4 m m 1 m 1 m 4 7 M 2; 3 4 4 m Avem y 3 x 2 7 y 21 4 x 8 0 d : 4 x 7 y 13 0 7 7 y y0 m x x0 3). Să se afle ecuaţia perpendicularei coborâtă din punctul M 1; 2 pe dreapta ce trece prin punctele A 4;6 , B 4; 1
Rezolvare
-
y2 y1 1 6 7 x2 x1 44 8 Notăm dreapta d AB şi notăm coeficientul unghiular al ei cu md şi din condiţia de 1 1 8 md mAB 1 md 7 7 perpendicularitate avem mAB 8 M 1; 2 8 8 Din md y 2 x 1 7 y 14 8 x 8 8 x 7 y 22 0 7 7 y y0 md x x0 - Calculăm coeficientul unghiular al dreptei AB : mAB
4). Să se afle ecuaţia perpendicularei pe dreapta d : 2 x 3 y 7 0 şi care trece prin mijlocul segmentului din dreapta dată cuprins între axele de coordonate.
Rezolvare.
- Găsim punctele unde dreapta taie axele de cooronate: x0 x0 2 x 3 y 7 0 3 y 7 0
7 A 0; 3
2 x 3 y 7 0 2 x 7 0 7 B ;0 y0 y0 2
- Calculăm coordonatele mijlocului M x; y al segmentului AB .
12
7 x1 x2 0 2 7 x 7 7 2 2 4 M ; 7 4 6 0 y1 y2 3 7 y 2 2 6 - calculăm coeficientul unghiular al dreptei d a 2 2 md b 3 3 - calculăm coeficientul unghiular al perpendicularei d d 1 1 3 mmd 1 m 2 md 2 3 d - Aflăm ecuaţia perpendicularei Din 7 7 M ; 4 6 7 3 7 63 24 y 28 36 x 63 3 y x 6y 7 9 x md 6 2 4 4 2 y y0 m x x0 36 x 24 y 91 0 5). Se dau punctele A 2;5 , M 1;3 , N 4;1 se cere: a ). Ecuaţia drepte ce trece prin punctul A şi este paralelă cu dreapta MN b). Ecuaţia înălţimii triunghiului AMN dusă din A pe MN Rezolvare. a ). Coeficientul dreptei MN . y y 1 3 2 mMN 2 1 x2 x1 4 1 5 - Ecuaţia paralelei la MN
A 2;5 2 2 m y 5 x 2 5 y 25 2 x 4 2 x 5 y 29 0 5 5 y y0 m x x0 b). Coeficiendul lui MN este deja calculat mMN Coeficientul înălţimii dusă din A pe MN 13
2 5
Din condiţia de perpendicularitate
m mMN 1 m
1 1 5 2 2 mMN 5
- Ecuaţia înălţimii A 2;5 5 5 m y 5 x 2 2y 10 5 x 10 5 x 2 y 0 2 2 y y0 m x x0 REUNIUNEA ŞI INTERSECŢIA A DOUĂ DREPTE d1 : ax1 by1 c1 0 Poziţiile relative a două drepte din plan sunt : d 2 : ax2 by2 c2 0
sau d1 d 2 Reuniunea a două drepte d1 d 2 d1 : ax1 by1 c1 0 Fie dreptele : d1 d 2 ax1 by1 c1 ax2 by2 c2 0 d 2 : ax2 by2 c2 0 Demonstraţie Fie M x; y / a1 x b1 y c1 a2 x b2 y c2 0 Dacă punctul
M 0 x0 ; y0 d1 d 2 M 0 d1 sau M 0 d 2 a1 x0 b1 y0 c1 0 a2 x0 b2 y0 c2 0
a1 x0 b1 y0 c1 a2 x0 b2 y0 c2 0 deci d1 d 2
daca M x0 ; y0
a1 x0 b1 y0 c1 a2 x0 b2 y0 c2 0 a1 x0 b1 y0 c1 0 sau a x0 b2 y0 c2 0 2
M x0 ; y0 d1 sau M x0 ; y0 d 2 M x0 ; y0 d1 d 2 d1 d 2 Cum avem
d1 d 2 d1 d 2 M x; y / a1 x b1 y c1 a2 x b2 y c2 0 d1 d 2
Exerciţii rezolvate. 14
2 2 1). Să se arăte că mulţimea A M x; y / 2 x yx 3 y 0 este reuniunea a două drepte. Rezolvare.
3 3 2 2 2 2 y y 24 y y 5 y x y 2 x yx 3 y 2 x y x y 2 x1,2 2 4 4 x y 2 2 2 x yx 3 y 0 2 x 3 y x y 0 d1 d 2 M x; y / 2 x 3 y x y 0 2 x 2 yx 3 y 2 0
unde d1 : 2 x 3 y 0, d 2 : x y 0
2 2 2). Să se arăte că mulţimea B M x; y / 3 x 4 yx 5 y 0 nu este reuniunea a două drepte. Rezolvare. 2 2 3x 4 yx 5 y 0
2 x1 3 y iy 2 y 4 y 2 15 y 2 2 y 9 y 2 2 y 3iy x1,2 2 x y iy 3 3 3 2 3 2 3x 2 4 xy 5 y 2 3 x 2 y iy x y iy 3 2 3x 2 4 xy 5 y 2 0 3 x 2 y iy x y iy =0 3 d1: 3 x 2 y iy 0 nu reprezintã o dreaptã NU reprezintã d1 d 2 2 d 2 : x y iy 0 nu reprezintã o dreaptã 3 2 2 Totuşi M 0;0 verifica ecuatia 3 x 4 xy 5 y 0 B M 0;0 2 3). Mulţimea C M x; y / 3 x 5 xy 0 reprezintă o reuniune? Rezolvare 2 3x 5 yx 0 x 3 x 5 y 0
2 x 2 yx 3 y 2 x 3 x 5 y 2 x 2 yx 3 y 2 0 x 3 x 5 y 0 d1 d 2 M x; y / x 3 x 5 y d1 : x 0
axa Ox
d 2 : 3x 5 y 0 Intersactia a douã drepte : d1 d 2
Fie dreptele : Demonstraţie. Dacă M x0 ; y0 d1 d 2 a1x0 b1 y0 c1 0 si a2 x0 b2 y0 c2 0 ax1 by1 c1 0 Adică M x0 ; y0 este soluţia sistemului ax2 by2 c2 0 15
De aceea intersecţia a două drepte se mai notează şi
ax by1 c1 0 d1 d 2 : 1 ax2 by2 c2 0
Acest sistem poate fi : 1).compatibil determinat Sistemul are o singură soluţie. dacă determinantul coeficienţilor a b a b 1 1 0 a1b2 a2b1 0 1 1 d1 d 2 În acest caz cele două drepte a2 b2 a2 b2 sunt secante. 2).incompatibil istemul nu are nici-o soluţie. dacă determinantul coeficienţilor a b a b 1 1 0 a1b2 a2b1 0 1 1 d1 d 2 În acest caz cele două drepte a2 b2 a2 b2 sunt paralele. 3). Compatibil nedeterminat sistemul are o infinitate de soluţii. dacă determinantii: a b a b 1 1 0 a1b2 a2b1 0 1 1 a2 b2 a2 b2 c b c b a b c x 1 1 0 c1b2 c2b1 0 1 1 1 1 1 c2 b2 c2 b2 a2 b2 c2 a c a c y 1 1 0 a1c2 a2 c1 0 1 1 a2 c2 a2 c2 d1 d 2 d1 d 2 dreptele sunt egale. Exerciţii rezolvate. 1). Să se afle coordonatele piciorului perpendicularei coborâtă din punctul A 1; 2 pe dreapta d : 3 x 5 y 21 0 Reyolvare. a 3 3 1 1 5 md ; d d si din md md 1 md 3 b 5 5 md 3 5 Ecuaţia perpendicularei d 5 d : y y0 md x x0 d : y 2 x 1 d : 3 y 6 5 x 5 3 d : 5x 3 y 1 0 - coordonatele piciorului perpendicularei
16
-
3 x 5 y 21 0 d d: 5x 3 y 1 0 3 5 9 25 34 5 3 68 x x 2 3 x 5 y 21 21 5 34 d d : x 63 5 68 1 3 5x 3 y 1 y y 102 3 34 3 21 y 3 105 102 5 1
P 2; 3
2 8 2).Să se afle ecuaţia dreptei care trece prin d1 d 2 şi prin punctul M ; . unde 3 5 d1 : 3x 5 y 11 0, d 2 : 4 x y 7 0 Rezolvare. . calculăm coordonatele punctului I d1 d 2 3 x 5 y 11 0 3 x 5 y 11 d1 d 2 : d1 d 2 : 4 x y 7 0 4 x y 7 3 5 3 20 23 4 1 x 46 x 2 11 5 23 x 11 35 46 I 2; 1 7 1 23 y y 1 23 3 11 y 21 44 23 4 7 - Ecuaţia dreptei d MI x y 1 1 1 2 1 2 IM : 2 1 1 0 8 x 2 y 2 1 1 2 8 5 3 3 1 3 5 d IM : 39 x 20 y 58 0
1 13 4 58 x y 0 8 0 5 3 15 5
3). Să se afle ecuaţia dreptei ce trece prin d1 d 2 unde d1 : 3 x y 4 0 si d 2 : 4 x 6 y 3 0 şi este prtpendiculară pe dreapta d : 5 x 2 y 6 0 Rezolvare. 3x y 4 0 3 x y 4 d1 d 2 : d1 d 2 : 4 x 6 y 3 0 4 x 6 y 3 3 1 18 4 14 4 6 21 3 x x 4 1 14 2 2 1 24 3 21 I ; x 3 6 2 2 y y 7 1 14 2 3 4 y 9 16 7 4 3
17
- coordonatele punctului I d1 d 2 - coeficientul unghiular al dreptei d : 5 x 2 y 6 0 a 5 md b 2 - coeficientul unghiular al perpendicularei d d 1 1 2 md md 1 md 5 5 md 2 - ecuaţia dreptei perpendiculare d 1 2 3 d : y y0 md x x0 d : y x d :10 y 5 4 x 4 2 5 2 d : 4 x 10 y 9 0 4). Să se afle coordonatele vârfurilor triunghiului ale cărui laturi sunt dreptele: d1 : 2 x 3 y 11 0, d 2 : 3 x y 11 0, d3 : x 4 y 0 Rezolvare. Avem: vârfurile triunghiului: A d1 d 2 , B d 2 d3 , C d1 d 3 2 x 3 y 11 0 2 x 3 y 11 A d1 d 2 : A d1 d 2 : 3 x y 11 0 3 x y 11 2 3 11 x 11 2 y 3
3 2 9 11 1
x 22 x 2 3 11 11 33 22 A 2;5 1 55 y y 5 11 11 22 33 55 11
3 x y 11 0 3 x y 11 B d 2 d3 : B d 2 d3 : x 4y 0 x 4y 0 3 1 12 1 11 1 4 44 x x 2 11 1 11 x 44 0 44 B 2; 1 0 4 y y 11 1 11 3 11 y 0 11 11 1 0
18
2 x 3 y 11 0 2 x 3 y 11 C d1 d3 : C d 2 d3 : x 4y 0 x 4y 0 2 3 8 3 11 1 4 x 44 x 11 4 11 3 x 44 0 44 C 4;1 0 4 11 y y 1 11 2 11 y 0 11 11 1 0
SEMIPLANE. Fie d M x; y / ax by c 0 o dreaptă în planul p Se cunoaşte: 1). Orice punct M x; y d situate pe dreapta d coordonatele lui verifică ecuaţia dreptei. 2). Un pnct B x0 ; y0 d nu este situate pe dreapt d coordonatele lui nu verifică ecuaţia f : , dreptei, adică ax0 by0 c 0 . Să definim funcţia , atunci vom avea: f x; y ax by c f x0 ; y0 ax0 by0 c 0 sau f x0 ; y0 ax0 by0 c 0 dă un număr pozitiv sau un număr negativ. Putem defini acum următoarele mulţimi p M x; y / f x; y 0 d M x; y / f x; y 0 p M x; y / f x; y 0
p p p d cu conditiile p d p p d p
Teoremă 1). Mulţimile d , p , p si p d , p d sunt convexe 2) M 1 p si M 2 p M 1M 2 d Demonstraţie. a ). Să arătăm că semiplanul p este mulţime convexă.
Definiţie O mulţime M de puncte se numeşte convexă dacă A, B M AB M A x1 ; y1 p f x1 ; y1 ax1 by1 c 0 Fie să arătăm că AB p , luăm un punct B x2 ; y2 p f x2 ; y2 ax2 by2 c 0 M xi ; yi AB şi să arătăm că M p .
xi 1 x1 x2 0;1 Dacă M AB yi 1 y1 y2 19
f xi ; yi axi byi c a 1 x1 x2 b 1 y1 y2 c
a 1 x1 a x2 b 1 y1 b y2 c a 1 x1 a x2 b 1 y1 b y2 1 c c c 1 c c 1 ax1 by1 c ax2 by2 c c c c c 1 ax1 by1 c ax2 by2 c 1 f x1 ; y1 f x2 ; y2 0 f xi ; yi 0 M xi ; yi p
AB p si p este convexã
La fel se arată şi pentru mulţimile p , d , p d b). M 1 p si M 2 p M 1M 2 d A x1 ; y1 p f x1 ; y1 ax1 by1 c1 0 Fie B x2 ; y2 p f x2 ; y2 ax2 by2 c2 0 M xi ; yi AB xi 1 x1 x2 0;1 Unde M AB yi 1 y1 y2 f xi ; yi 1 f x1; y1 f x2 ; y2 , 0;1 Dar f
0;1
este un segment în ce uneşte 0 f x1 ; y1 0 cu 1 f x2 ; y2 0
0 0;1 pentru care 0 0 0 0 1 0 f x1; y1 0 f x2 ; y2 f xi ; yi M 0 xi ; yi cu xi 1 0 x1 x2 0 0;1 AB d M 0 yi 1 0 y1 y2 Din această teoremă, rezultă definiţiile: p M x; y / f x; y ax by c 0 se numesc semiplane deschise. p M x; y / f x; y ax by c 0 d M x; y / f x; y ax by c 0 ; este frontiera semiplanelor p d si p d se numesc semiplane închise Observaţii 1). f x; y ax by c păstrează semnul constant pentru toate punctele unui semiplan. 2). Pentru două puncte din semiplane opuse f x; y ax by c are semne contrarii. 3). Pentru aflarea semnului funcţiei f x; y ax by c într-unul dintre cele două semiplsne, este suficient să alegem un punct particular M x0 ; y0 şi prin calcul vedem ce semn are.în semiplanul respectiv.
Aplicaţii
20
1). Care sunt punctele din plan pentru care avem 2 x 3 y 6 0 Rezolvare Trebuie să găsim semiplanul p M x; y / f x; y 2 x 3 y 6 0 Reprezentăm dreapta d : 2 x 3 y 6 0 Luăm punctual O 0;0 p şi calculăm f 0; 0 2 0 3 0 6 f 0;0 0 O p Soluţia inecuaţiei sun toate punctele din semiplanul
x y 0 2). Care sunt punctele din planul p pentru care avem: 3 x 4 y 12 0 Rezolvare. Reprezentăm dreptele d1 : x y 0 d 2 : 3 x 4 y 12 0
p1 M x; y / x y 0 A 1; 2 f 1; 2 1 2 1 0 A p p2 M x; y / 3 x 4 y 12 0 O 0;0 g 0;0 3 0 4 0 12 12 partea opusã lui O fatãde d 2 : 3 x 4 y 12 0 este p2 o marcãm cu semnul p1 p2 partea hasuratã solutia sistemului de inecuatii 2x y 1 0 3). Să se găsească mulţimea A M x; y / y2 Rezolvare. Reprezentăm dreptele d1 : 2 x y 1 0 d2 : y 2 0 2 x y 1 0 2 x y 1 0 2x y 1 0 sau y2 y20 y20
21
Luăm p1 p2 sau p1 p2 solutia inecuatiei date zonele hasurate
FASCICUL DE DREPTE Definiţie Mulţimea tuturor dreptelor din planul p care trec printr-un punct fix M x0 ; y0 se numeşte fascicul iar punctual M x0 ; y0 se numeşte vârful fasciculului. d1 : a1 x b1 y c1 0 Fie şi punctul M x0 ; y0 d1 d 2 . d 2 : a2 x b2 y c2 0 Dreptele d1 si d 2 se numesc drepte de bază ale fasciculului. Fie n1 a1 ; b1 si n a2 ; b2 vectorii normali la dreptele de bază d1 , d 2 . . Cum n1 si n2 sunt necoliniari ei formează o bază, încât orice vector n 0 este exprimat în baza n1 ; n2 astfel : n n1 n2 cu 2 2 0 n ; . Ecuaţia dreptei d ce trece prin punctul M x0 ; y0 şi are direcţia vectorului n d este : a1 x b1 y c1 a2 x b2 y c2 0 cu 2 2 0 . Demonstraţie n1 a1i b1 j n2 a2 i b2 j n a1i b1 j a2i b2 j a1i b1 j a2i b2 j n n1 n2 a1 a2 i b1 b2 j n a1 a2 ; b1 b2 Avem : M x0 ; y0 şi vectorul normal n a1 a2 ; b2 b2 , ecuaţia drepte care trece prin M x0 ; y0 şi are vectorul normal n a1 a2 ; b2 b2 se scrie:
a1 a2 x x0 b1 b2 y y0 0 a1 x a2 x a1 x0 a2 x0 b1 y b2 y b1 y0 b2 y0 0 a1 x b1 y a1 x0 b1 y0 a2 x b2 y a2 x0 b2 y0 0
a x b y c 0 c a1 x0 b1 y0 dar M x0 ; y0 d1 d 2 : 1 0 1 0 1 1 a2 x0 b2 y0 c2 0 c2 a2 x0 b2 y0 Si înlocuim în ecuaţia de mai sus a1 x b1 y a1 x0 b1 y0 a2 x b2 y a2 x0 b2 y0 0 . c1 c2 a1 x b1 y c1 a2 x b2 y c2 0 cu 2 2 0 Această ecuaţie conţine toate ecuaţiile tuturor dreptelor ce trec prin M x0 ; y0 ce se pot determina prin valorile ; şi se numeşte ecuaţia fasciculului de drepte. Aceasta mai poate fi adusă şi la forma normală: a1 a2 x b1 b2 y c1 c2 0 Pentru fiecare pereche de valori ; se obţie câte o dreaptă din fascicul. 22
1; 2 d : a1 2a2 x b1 2b2 y c1 2c2 0 Exemplu pentru 2;3 d : 2a1 3a2 x 2b1 3b2 y 2c1 3c2 0 Observaţii: 1). Dacă unul dintre parametrii sau suntdiferiţi de zer, exemplu 0 , putem împărţi prin şi se obţine: a1 x b1 y c1 a2 x b2 y c2 0 , putem înlocui cu , a1 x b1 y c1 a2 x b2 y c2 0 cu un singur parametru. 2). Ca să căsim ecuaţia unei drepte din fascicul şi care trece printr-un punct A M ; unde A x; y se pune condiţia ca coordonatele acestuia să verifice ecuaţia fascicului a1 x b1 y c1 a2 x b2 y c2 0 din care se determină valoarea parametrului a x b1 y c1 1 a2 x b2 y c2 Valoarea găsită pentru se înlocuieşte în ecuaţia generală a fasciculului. Exerciţii rezolvate d1 : 3 x y 1 0 1). Se dau dreptele , să se găsească ecuaţia dreptei ce trece prin d1 d 2 şi d2 : 2x y 2 0 este perpendiculară pe dreapta d3 : x 2 y 3 0 . Rezolvare. Se scrie ecuaţia fasciculului cu dreptele de bază d1 , d 2 3 2 x y 2 0 cu 2 2 0 Se pune condiţia de perpendicularitate pe dreapta d3 : x 2 y 3 0 3 2 2 0 4 0 4 si 0 înlocuim pe
3 4 2 x 4 y 4 2 0 10 x 5 y 6 0 : 0 d : 10 x - 5 y - 6 0 2). Se dau dreptele:
d1 : x y 2 0 d 2 : 3x 2 y 1 0
a ). să se scrie ecuaţia fascicululzui de drepte. b). să se determine dreapta care trece prin A 2;3 . c). să se determine dreapta din fascicul paralelă cu prima bisectoare a axelor. Rezolvare. a ). x y 2 3x 2 y 1 0 3 x 2 y 2 0 b). A 2;3 punem condiţia ca punctul A să verifice ecuaţia fasciculului.
3 2 2 3 2 0 3 0 3 cu 0 Se înlocuieşte în ecuaţia fasciculului: 3 x 2 y 2 0
2 6 3 6 2 0
9 x 6 y 2 3 0
8 x 7 y 5 0 : 0 8x 7 y 5 0 c). Din cele două ecuaţii ale bisectoare şi a fasciculului 23
3 x 2 y 2 0
3 2 conditia de paralelism 1 1 x y 0 3 2 2 0 2 înlocuim în ecuaţia fasciculului: 3 x 2 y 2 0 6 x 4 y 4 0 5 x 5 y 4 0 : 5 x - 5 y 4 0 3). Se dau dreptele
d1 : 2 x y 1 0; d 3 : x 3 y 2 0 d 2 : x 2 y 3 0;
d4 : x 2 y 3 0
Să se scrie ecuaţia dreptei ce trece prin
d1 d 2 si d3 d 4 . Rezolvare. Se scrie ecuaţia fasciculului cu dreptele de bază d1 , d 2 d1 : 2 x y 1 0; d 2 : x 2 y 3 0;
1 2 x y 1 +1 x 2 y 3 =0 21 1 x 1 2 1 y 1 +31 =0 Se scrie ecuaţia fasciculului cu dreptele de bază d3 , d 4 d3 : x 3 y 2 0; d 4 : x 2 y 3 0;
2 x 3 y 2 + 2 x 2 y 3 =0 2 2 x 3 2 2 2 y 2 2 +3 2 =0 Punem condiţia ca cele două fascicule să fie egale 21 k 2 2 21 1 1 21 1 31 =k 1 2 1 k 3 2 2 2 2 2 3 2 2 2 2 2 3 2 3 k 2 3 1 2 2 1 1 21 k 3 2 2 2 1 31 k 2 2 3 2 __________________________
1 k 2 5 2 1 k 3 2 2 2 21 k 3 2 2 2 3k 2 5 2 k 5 2 12 2 Înlocuim pe 1 si 1 în 21 1 k 2 2 2k 5 2 12 2 k 2 5 2 k 2 2 :k 10 2 24 2 2 5 2 2 2 10 2 30 2 0 :10 2 3 2 0 2 3 2 si înlocuim în ecuatia fasciculului 3 2 2 x 9 2 2 2 y 6 2 3 2 0 4 2 x 7 2 y 9 2 0 : 2 0 4 x 7 y - 9 0 . Să se găsească punctul fix prin care trec dreptele variabile:
1). d : 1 2 x 2 3 y 7 12 2). d : x y 1 0 3). d : x 5 y 2 0
Rezolvare. 24
4)
. 1). d : 1 2 x 2 3 y 7 12 d : x 2 x 2 y 3 y 7 12 0 d : x 2 y 7 2 x 3 y 12 0 este un fascicul de drepte şi căutăm vârful: d : x 2 y 7 0 I d1 d 2 : 1 d 2 : 2 x 3 y 12 0 1 2 3 4 1 2 3 7 2 21 24 3 x 12 3 1 7 y 12 14 2 2 12
3 x x 3 1 I 3; 2 y y 2 2 1
2). d : x y 1 0 d : x 1 y este ecuaţia unui fascicul de drepte x 1 0 x 1 I d1 d 2 : I d1 d 2 : I 1;0 y0 y 0 3). d : x 5 y 2 0 d : x 5 y 2 0 este ecuaţia unui fascicul de drepte. x0 x0 2 I d1 d 2 : I d1 d 2 : 2 I 0; 5 5 y 2 0 y 5 1 5). Să se scrie ecuaţiile fasciculelor de drepte ce au vârfurile în A 1;3 , B 2; 5 , C ;3 2 Rezolvare. Folosim ecuaţia x x0 y y0 v y y0 x x0 , unde u, v sunt variabile ;i pe care le mai putem nota cu u v u u , v y y0 x x0 1). Pentru A 1;3 avem y 3 x 1 y 3 x 1 y 3 x 1 =0 2). Pentru B 2; 5 avem y 5 x 2 y 5 x 2 y 5 x 2 =0 1 1). Pentru C ;3 avem 2 1 1 1 y 3 x y 3 x y 3 x =0 2 2 2
Fascicul de drepte paralele
Fie d : ax by 0 o dreaptă ce trece prin originea axelor numittă dreaptă de bază.. Toate dreptele din plan care sunt paralele cu dreapta de bază formează un fascicul de drepte paralel.. Toate au acelaşi vector normal, rezultă că 25
a x b y 0 ax by b 0 ax by 0 a
ax by 0 ecuatia fascicului paralel.
Exerciţii rezolvate. 1). Se dă dreapta variabilă d : 4 x 3 y 6 0 . Să se găsească ecuaţia drepte care trece prin A 2;1 . Rezolvare. 4 2 3 1 6 0 8 3 6 0 11 6 0 fascicuului. d : 4 x 3 y 6 0 4 x 3 y 6
11 şi-l îlocuim în ecuaţia 6
11 0 d : 4 x 3 y 11 0 6
FAMILII DE DREPTE: O ecuaţie de forma ax by c 0 , unde coeficienţii a, b, c depind de un parametru a f b g exprimă o mulţime de drepte care trec printr-un punct fix sau poate că nu mai trec toate c h printr-un punct fix a ). cele care trec toate printr-un puncparametruluit fix poate fi un fascicul de drepte atunci când prin orice punct din plan trece câte o dreaptă din mulţime. b). Şi este o familie de drepte atunci când există puncte din plan ( o zonă a planului ) prin care nu trec drepte din mulţimea de drepte dată. Deci un fascicul de drepte este format din toate dreptele planului ce trec prin punctul fix M x0 ; y0 , iar o familie de drepte ce trec prin acelaşi punct fix poate să fie formată dintr-o mulţime infinită de drepte dar nu din toate dreptele ce trec prin punctul fix. - Orice fascicul de drepte este o familie de drepte, dar nu orice fascicul de drepte poate să fie fascicul. d : 1 x 2 1 y 3 2 0 -
Exemple : d : 2 x 1 2 y 5 3 2
-
d m : mx y 2 0 Ecuaţiile acestor familii depind de câte un singur parametru real. Pentru fiecare valoare reală dată parametrului îă corespunde o dreaptă din familie. 26
-
-
Pentru a dovedi că o dreaptă din familie trece printr-un anumit punct din plan A x0 ; y0 se pune condiţia de verificarea coordonatelor punctului în ecuaţia familiei şi de aici se determină o valoare a parametrului şi care apoi se introduce în ecuaţia generală a familiei şi se obţine dreapta care trece prin punctul A. Exemplu : Fie familia d m : mx y 2 0 si A 1; 2 , să se determine dreapta din familie
care trece prin punctul A.sau prin B 3;1 . sau C 0; 4 . Rezolvare. A 1; 2 m 2 2 0 m 0 A d : y 2 0 1 1 Bh: x y 2 0 3 3 2 C 0; 4 m 0 4 2 0 m nu exitã valoare. cã prin C nu trece nici-o dreaptã. 0 - Se pune întrebarea : « prin care puncte ale planului nu trec drepte din familie ?” Răspunsul este: pentru acele puncte din planul p ale căror coordinate puse să verifice ecuaţia familiei d m : mx y 2 0, nu determină nici-o valoare pentru parametrul m. B 3;1 3m 1 2 0 m
Cum găsim aceste puncte? Se scoate parametrul în funcţie de variabilele x, y m f x, y şi se discută această egalitate considerând ca parametrii pe x si y. Exemple: Fie familia de drepte d : 2 x 2 y 1 x 0 este oc ecuatie de grad II în Pentru ca 1 2 si 1 , 2 b 2 4ac 0 2 y 2 4x2 2 y 2x 2 2 y 2x 2 0 2
Rprezentăm dreptele
d2 : 2x 2 y 1 0 d1 : 2 x 2 y 1 0
Considerăm
mulţimi M = M x; y / 0 B1 A x; y / 2 x 2 y 1 0 si 2 x 2 y 1 0 B2 P x; y / 2 x 2 y 1 0 si 2 x 2 y 1 0 Avem: f x, y 2 x 2 y 1 f 0;0 2 0 2 0 1 1 0 O p1 g x; y 2 x 2 y 1 g 0;0 2 0 2 0 1 1 0 O p2
Familia de drepte trec
1 prin punctul fix I 0; şi sunt limitate de dreptele d1si d 2 . Sunt zone ale planului prin care 2 nu trece nici-o dreaptă din familie. 27
2 2 2).Să se determine poziţia familiei de drepte d : x y 0 Rezolvare. y d : 2 x y 2 0 d : 2 x 1 y 2 0 0. x 1 y 0 si x 1 Căutăm mulţimea punctelor din plan M x; y pentru care x 1 y M = M x; y / x 1 0 Avem mulţimile: B1 A x; y / y 0 si x 1 0 B2 P x; y / y 0 si x 1 0 Fie dreptele : d1 : x 1 0, d 2 : y 0 ; f x; y x 1 si g x; y y
Reprezentăm dreptele d1 : x 1 si d 2 : y 0 f 0;0 0 1 1 0 O p1 g 0;0 0 x 1 0 x 1 d1 d 2 : I 1;0 este punctul fix al familiei de drepte y0 y0 Dreptele familiei trec prin zona haşurată. şi prin punctual fix I. 3). Se dă familia de drepte d : x cos să se găsească poziţia limiă a familiei de drepte. Rezolvare. d : x cos ,
1 cos 1 x 1;1 Luăm: d1 : x 1 si d 2 : x 1 şi le reprezentăm. Nu are vârf familia. Dreptele familiei sunt paralele. f x; y 1 f 0;0 1 0 O p1 g x; y 1 g 0;0 1 0 O p2
28
UNGHIUL A DOUĂ DREPTE Dacă d1 , d 2 sunt drepte orientate după vectorii lor directori a1 u1 ; v1 , a2 u2 ; v2 . Prin unghjul dreptelor d1 , d 2 vom
înţelege unghiul format de vectori directori: mãs a 1 ; a2 cos Adică cos
a1 a2 u1u2 v1v2 2 a1 a2 u1 v12 u2 2 v2 2 u1u2 v1v2 u1 v12 u2 2 v2 2 2
, 0;
Dacă d1 , d 2 sunt orientate după vectorii lor normali n1 a1; b1 si n2 a2 ; b2 în acest caz unghiul dintre dreptele d1 , d 2 este unghiul format de vectorii lor normali
n n a1a2 b1b2 cos cos n 2 ; n2 1 2 n1 n2 a12 b12 a2 2 b2 2 cos
a1a2 b1b2 a12 b12 a2 2 b2 2
, 0;
Exerciţii rezolvate 1). Să se calculeze unghiul dreptelor d1 : 3x 2 y 1 0, d 2 : 2 x 5 y 1 0 . Rezolvare. 2 3 5 2 4 4 4 cos 0, 20619 19.4 9 4 4 25 13 29 377 arccos 0, 20619 x 1 3t x 1 3t , d2 : 2). Să se calculeze unghiul dreptelor d1 : . y 2 4t y 3 5t Rezolvare.
29
Aducem ecuaţiile celor două drepte la forma: d1 :
x x0 y y0 t u v
u1u2 v1v2 x 1 y 2 x 1 y 3 t si d 2 : t şi se aplică formula cos u12 v12 u2 2 v2 2 3 4 3 5
DISTANŢA DELA UN PUNCT LA O DREAPTĂ Fie M 0 x0 ; y0 un punct din plan şi dreapta h : ax by c 0, iar M 1 h este proiecţia lui M 0 pe h adică M 0 M 1 h . Lungimea M 1M 0 d M 0 ; h distanţa dela pinctul M 0 la dreapta h. Fie n a; b vectorul normal la dreapta h . Să luăm produsul scalar al vectorilor n si M 1M 0 .
n M 1M 0 1 n M 1M 0 cos 00 1 n M 1M 0 1 n d M 0 ; h Produsul scalar este un număr pozitiv sau negativ. n M 1M 0
n dar n a 2 b 2 deoarece n ai bj n M 1M 0 a x0 x1 b y0 y1 M 1M 0 x0 x1 i y0 y1 j a x0 x1 b y0 y1 d M 0; h a 2 b2 n M 1M 0 n d M 0 ; h
d M 0; h =
a x0 x1 b y0 y1 ax0 ax1 by0 by1 ax0 by0 ax1 by1 a x0 x1 b y0 y1 ax0 by0 c dar M 1 x1 ; y1 h ax1 by1 c 0 c ax1 by1 a x0 x1 b y0 y1 d M 0; h ax0 by0 c Din d M 0 ; h a 2 b2 a2 b2 a x0 x1 b y0 y1 ax0 by0 c
Observaţii: 1). La numărător apare ecuaţia dreptei în care s-a înlocuit x si y cu coordonatele punctului M 0 x0 ; y0 şi cum M 0 h ax0 by0 c 0 2). La numitor sub radical apar coeficienţii necunoscutelor x si y din ecuaţia dreptei. 30
Exerciţii rezolvate. 1).Să se calculeze distanţa delab punctul A 2;3 la dreapta h : 3x 2 y 6 0 . Rezolvare. 3 2 2 3 6 18 18 d A; h 4,97 94 13 3, 62 2).Să se calculeze distanţa dintre dreptele d1 : 3 x y 1 0, d 2 : 6 x 2 y 1 0 care sunt paralele. Rezolvare. d1 d 2 , calculăm distanţa dela un punct oarecare al uneia dintre dreptele date la cealălaltă dreaptă. Fie x 1 din d1 : 3 1 y 1 0 y 2 B 1; 2 d1 şi acum se calculează distanţa dela punctul B la dreapta d 2 .
d B; d 2
6 1 2 2 1
1
36 4 40 - Dacă dreapta h este determinată de două puncte A x1 ; y1 x h AB : x1 x2
y
1 0,158 6,31 si B x2 ; y2 cu ecuaţia:
1
y1 1 0 şi punctul M 0 x0 ; y0 h , înlocuim coordonatele lui M 0 x0 ; y0 în y2 1
determinantul ecuaţiei dreptei. Dezvoltând determinantul se obţine ecuaţia dreptei h AB : a x1 x2 b y1 y2 x1 y2 x2 y1 0 x0 x1 x2
y0 1 x0 y1 1 0 si-l notãm cu x1 y2 1 x2
y0 1 y1 1 iar d M 0 ; h y2 1
x1 x2
2
y1 y2
2
b). Aria triunghiului ABM 0 . 1 1 aria ABM 0 d A; B d M 0 ; AB 2 2 aria ABM 0
x1 x2
1 2
Exerciţii rezolvate. 1). Se dau punctele A 3;5 , B 1;1 , C 1; 2 . Se cere: a ). Lungimile înălţimilor triunghiului ABC b). aria triunghiului ABC Rezolvare. a ). - Înălţimea AA 3 5 1 L L ;L L 2 4 0 1 2 3 2 2 4 BC 1 1 1 1 1 1 10 2 1 1 2 1 2 1 0
31
2
y1 y2
2
x1 x2
2
y1 y2
2
1 2
d A; BC
10
1 1
2
1 2
2
10 10 5 5 5
- Înălţimea BB
AC
1 1 1 3 5 1 5 1 6 5 3 2 12 10 2 1 2 1
d A; BC
2
1 3
2
2 5
2
2 2 13 13 13
- Înălţimea CC AB
1 2 1 3 5 1 5 2 3 5 6 1 0 12 12 1 1 1
d C ; AB
12
1 3
2
1 5
2
12 12 20 6 5 20 5 20
1 b). aria ABC 10 5 2 2). Să se găsească pe axa Oy un punct M 0; y egal depărtat de dreptele d1 : 3 x 4 y 6 0 d2 : 4x 3 y 9 0 Rezolvare. Punem condiţia d M ; d1 d M ; d 2 Din: d M ; d1 d M ; d 2 3 0 4 y 6 6 4 y d M ; d1 6 4 y 3 y 9 5 9 16 4 0 3 y 9 3 y 9 d M ; d2 5 16 9 6 4 y 3 y 9; y ; 3 3 6 4 y 3 y 9 6 4 y 3 y 9; y 3; 2 3 4 y 6 3 y 9; y ; 2
32
1) 6 4 y 3 y 9; y ; 3 6 9 4 y 3 y 15 y 15 ; 3
Există două puncte pe axa Oy egal depărtate 3 de dreptele d1 si d 2 şi anume: 2). 6 4 y 3 y 9; y 3; 2 3 M 1 0; si M 2 0;15 7 3 3 6 9 4 y 3 y 3 7 y y 3; 7 2 LOCURI GEOMETRICE 3 Definiţie O mulţime M de puncte din 3). 4 y 6 3 y 9; y ; 2 planul p care verifică proprietatea P se numeşte loc geometric. 3 4 y 3 y 6 9 y 15 ; De obiceiu mulţimea M formează o dreaptă, 2 o curbă sau o porţiune din acestea cărora în geometria analitică le corespund o anumită ecuaţie. a ). Dacă elementele date în problema de loc geometric, nu sunt raportate la un reper cartezian, trebuie să le raportăm noi: 1. Se alege sistemul de axe perpendiculare în aşa fel încât elementelor geometrice date să le corespundă ecuaţii cât mai simple. Se recomandă câteva reguli: -Dacă în problemă apare un unghi drept, un triunghi dreptunghic, un dreptunghi, un pătrat, etc,atunci laturile unghiului drept se pot lua ca axe.etc. - Se aleg axele asfel de drepte care să conţină cât mai multe puncte din datele problemei pentru a avea abscisele sau ordonatele acestora nule. - Dacă se pot pune în evidenţă axe de simetrie, atunci pe acestea le luăm ca axe Ox, Oy. - Dacă un punct din problemă este centru de simetrie, atunci pe acesta îl luăm ca origine a sistemului de axe. 2. Se fixează coordonatele punctelor fixe prin literele mici a, b, c, d , p, q,... iar pentru punctele variabile cu un parametru doi sau trei după caz cu , , ,... iar coordonatele punctului locului căutat se notează cu x si y. b). Se disting două tipuri de probleme de loc geometric. 1). Locuri geometrice rezultate din relaţii geometrice. 2). Locuri geometrice rezultate din intersecţia a două familii de drepte sau de curbe,etc. Procedeu de rezolvare a problemelor de loc geometric de primul tip. - Se traduce analitic relaţia geometrică dată şi se obţine relaţia dintre x si y coordonatele punctului locului geometric şi eventual se aduce la o formă cât mai simplă, numită ecuaţia locului cerut. După forma ecuaţiei se poate stabili dacă locul este o dreaptă, o curbă. - Se elimină eventual soluţiile străine, se cercetează dacă nu există puncte singulare ( coordonatele lor nu satisfac ecuaţia locului)
Aplicaţii. 1).Să se găsească locul geometric al punctelor din plan situate la egală depărtare de două puncte fixe A si B . Rezolvare. - Alegem ca axă Ox dreapta care trece prin punctele A si B 33
-
Alegem ca axă Oy perpendiculara ridicată pe axa Ox prin mijlocul O al lui AB
-
Notăm coordonatele punctelor fixe cu A a;0 si B a;0 iar pentru punctul variabil al
-
locului cerut notăm cu M x; y Proprietatea punctelor locului este relaţia geometrică MA MB , pe care o traducem analitic: 2 2 MA x a y 0 2 2 2 2 2 2 MB x a y 0 x a y 2 x a y 2 x a y 2 x a y 2 MA MB x 2 2ax a 2 x 2 2ax a 2 4ax 0 x 0. Ecuatia locului cerut este d : x 0 Este o dreaptă şi anume chiar axa Oy. Dreapta este mediatoarea segmentului AB .
2). Să se găsească locul geometric al punctelor din plan cu proprietatea că au suma distanţelor la două drepte perpendiculare d1 d 2 , conastantă. Rezolvare. - Alegem sistemul de axe chiar dreptele perpendiculare Ox d1 si Oy d 2 unde d1 d 2 - Coordonatele punctului variabil al locului M x; y . - Proprietatea locului este relaţia geometrică d M ; Ox d M ; Oy k
Traducem analitic relaţia geometrică dată ca proprietate a punctelor locului cerut. x y k pentru x 0 si y 0 d M ; Ox d M ; Oy k x y k pentru x 0 si y 0 d M ; Ox y y x k x y k pentru x 0 si y 0 d M ; Oy x x y k pentru x 0 si y 0 Reprezentãm graficul celor 4 drepte si alegem portiuni din acestea conform conditiilor puse la fiecare. Locul geometric descris de punctul M x; y este pătratul ABCD
34
3). Să se găsească locul geometric al punctelor din plan pentru care MB 2 MC 2 2 MA2 , unde A, B, C sunt puncte fixe. Rezolvare. Ox dreapta d1 BC iar mediatoarea - Se alege ca axă segmentului BC ca axă Oy. -
Fixăm coordonatele punctelor
B a;0 , C a;0 , A b; d iar M x; y Locului -
Traducem analitic relaţia geometrică dată. MB 2 x a y 2
2 2 2 MC x a y 2 2 2 2 2 2 x a y x a y 2 x b y d 2 2 2 MA x b y d MB 2 MC 2 2 MA2 2
x 2 2ax a 2 y 2 x 2 2ax a 2 y 2 2 x 2 2bx b 2 2 y 2 2dy d 2 2 x 2 2 y 2 2a 2 2 x 2 2bx b 2 y 2 2dy d 2 :2
Di
x2 y 2 a 2 x 2 y 2 2bx 2dy b 2 d 2 a 2 2 bx dy b 2 d 2 0 2bx 2dy a 2 b 2 d 2 0 este ecuatia locului cerut si reprezintã o dreaptã cu m
b d
scuţie 1) Dacă A, B, C sunt coliniare, rezultă că A Ox si d 0 ecuatia locului : bx a 2 b 2 0 care este paralelă cu axa Oy. 2 2 2) Dacă A Oy b 0 si ABC isoscel 2dy a d 0 ecuatia locului o dreaptă paralelă cu axa Ox. 3) Dacă 1 OA a mediana ABC ma BC VABC dreptunghic AB BC si b 2 d 2 a 2 2 ecuatia locului bx dy 0 o dreaptã ce trece prin origine si perpendicularã pe OA. Procedeu de rezolvare a problemelor de loc geometric de tipul II. a ). Fie
d : f x, y, 0 si d : g x, y, 0 două familii de drepte.
Pentru fiecare valoare a lui avem câte un punct M x0 ; y0 d 0 d 0 . 35
f x, y, 0 Ecuaţiile formează un sistem a cărui soluţie este M ; . g x, y, 0 Pentru a găsi legătura directă dintre coordonatele x si y ale lui M ; d d x eliminăm parametrul din ecuaţiile . Relaţia obţinută reprezintă ecuaţia locului cerut. y x Uneori eliminarea parametrului din sistemul de ecuaţii duce la mari dificultăţi, de y acea nu se mai rezolvă sistemul şi eliminarea se face direct. În cazul eliminării lui şi obţinerii ecuaţiei locului h x, y 0 , trebuie văzut dacă toată figura, sau numai o parte din figură constituie locul căutat. În acest caz căutăm mulţimile de puncte din plan prin care trec dreptele ( curbele ) familiei d : f x, y, 0 si d : g x, y, 0 adică respectiv M şi N şi luăm M N, rezultă că Locul d M N unde d : h x, y 0 - Dacă familiile depind de doi parametrii, eliminarea lor se face din ecuaţiile celor două familii şi dintr-o condiţie ce este o a treia relaţie din sistem, care este dată în problemă. U , 0 .
Exerciţii rezolvate. 1). Se dau familiile de drepte d : x cos , d : y 1 cos . Să se găsească locul geometric al d d Rezolvare. -
Eliminăm parametrul din ecuaţiile celor două familii direct
36
x cos y 1 cos _____________ x y 1 ecutia locului cerut d : x y 1 0 dar nu stim dacã toatã dreapta constituie locul - Căutăm mulţimile :
M = M x, y / x cos M x, y / 1 x 1 N = M x, y / y 1 cos M x, y / cos 1 y M x, y / 1 1 y 1 M x, y / 0 y 2 M N = M x, y / 1 x 1 si 0 y 2 Din dreapta locului d : x y 1 0 se ia porţiunea care este conţinută în mulţimea d M N 2).Pe o dreaptă d se iau două puncte fixe A si B şi un punct variabil M . Pe perpendiculara ridicată în M pe dreapta d se iau segmentele MP si MQ constante ( au lungimile fixate). Se cere locul geometric al intersecţiei AP BQ. Rezolvare. - Alegem ca axă Ox d dreapta din ipoteză şi ca axă Oy mediatoare lui AB . - Fixăm coordonatele punctelor date în problemă
I x, y A a;0 , B a;0 , M ;0 si I x; y AP BQ. MP p, MQ q
37
x AP : a . Ecuaţia dreptei
y 1 0 1 a 1 a 0 1 0 x y p 1 1 p 1
0 0 p
AP : px a y ap 0 reprezinta o familie de drepte. x y 1 0 1 a 1 a 0 BQ : a 0 1 0 x y 0 q 1 1 q Ecuaţia dreptei q 1 BQ : qx a y aq 0 reprezinta o familie de drepte. - Eliminăm direct parametrul din ecuaţiile celor două familii de drepte. px ay y ap 0 qx ay y aq 0 ________________________ d : p q x 2ay a p q 0 ecuatia locului exprima o dreapta. cu m
q p 2a
3).Se dă o dreaptă d şi un punct A d iar punctul M d care este variabil. Se cere locul geometric al mijlocului I al lui AM . Rezolvare. -Alegem dreapta d ca axă Ox d iar perpendiculara din mpunctul A pe d o luăm ca axă Oy. - fixăm coordonatele punctelor din problemă A 0; a si M ;0 iar I x; y locului - Coordonatele mijlocului segmentului
x1 x2 0 x 2 2 2 a I ; - Eliminarea parametrului din ecuaţiile AM sunt: 2 2 y y1 y2 a 0 a 2 2 2 x 2 a cnu se poate elimina h : y ecuatia locului cerut este o dreaptă paralelă cu axa Ox. 2 y a 2 4).Se consideră un triunghi dreptunghic ABC . Fie M un punct variabil pe cateta AB . Paralela dusă din M la BC taie pe AC în P . 38
Perpendiculara din punctul M pe BC taie pe BC în N . Să se afle locul geometric al mijlocului segmentului NP .
Rezolvare. -
Alegem ca axe de coordonate cele două catete ale triunghiului ABC cu vârful unghiului drept în originea O a sistemului de axe. - Fixăm coordonatele punctelor date în problemă M .0 , 0; a deoarece AB a
A 0;0 , B a;0 , C 0; b , H x, y mijlocul lui NP . x
-
y 1
0 1 a 1 a 0 BC : a 0 1 0 x y 0 b 1 0 1 0 b Ecuaţia lui 0 b 1 BC : bx ay ab 0 BC : bx ay ab 0
Ecuaţia fasciculului paralel cu BC. ce trece prin M ;0 b - y y0 m x x0 y 0 x d : bx ay b 0 a - Coordonatele punctului P b bx ay b 0 y b a P 0; x0 a x 0 - Ecuaţia dreptei MN BC d a - y y0 m x x0 y 0 x MN d : ax by a 0 b - Coordonatele punctului N a -b a 2 b2 2 b a x a a b x a b ax by a 2 2 2 a 2 b2 x a ab a a b ab a y ab a bx ay ab y 2 a a a b2 2 y a b ab ab a b ab -
a a b 2 ab a N ; 2 a 2 b2 a b2 -
Coordonatele mijlocului H al segmentului NP 39
2 x1 x2 a a b 0 a x a b 2 2 2 2 b 2 ab a y1 y2 a a b a b y 2 2 2a 2 a a b a b H a b 2 ; 2a 2 2 x ab 2 a 2 a2 x 2 a b 2 x ab 2 2 x ab 2 2 2 a b a b a b a b y a2 a2 y 2a 2a
y
a 2b a 3 2 x ab 2 2bx ab 2a
3
2a 3 y a 5b 2a 2bx a 3b3 2bx ab 2
2a 3 y 2b a 2 1 x ab a 4 a 2b 2 b h : 2b a 2 1 x 2a 3 y ab a 4 a 2b 2 b Ecuaţia locului reprezintă o dreaptă
Recapitulare dreapta. 1. Distanţa dintre două puncte: d(A,B) =AB= x 2 x1 2 y 2 y1 2 2. Ecuaţia dr. care trece printr-un pct.:
A x 0 , y 0 ; m tg panta y y 0 m x x 0
u p i qj q m p coef .unghiular ( panta )
3.Ecuaţia dr. care trece prin două pctcte A x1 , y1 ; B x 2 , y 2 x y y1 x x1 x1 y 2 y1 x 2 x1 x2
y y1
1 1 0
y2
1
4. Condiţia ca 3 pct. să fie coliniare: x1 y 2 y1 x 2 x1 x2 y 3 y1 x3 x1 x3
y1 y2 y3
1 1 0 1
5. Distanţa dintre două puncte: u xi yj ;
u
x2 y2
AB x 2 x1 i y 2 y1 j
40
6. Ec. unei dr. care trece prin M(x0,y0) şi este paralelă cu un vector u p, q : x x0 y y 0 p q
7. Distanţa de la un pct. la o dr.:
d : ax by c 0; M 0 x 0 , y 0 ax 0 by 0 c d M 0 , d a2 b2
8. Intersecţia dintre două dr.: d1 : a1 x b1 y c1 0 d 2 : a 2 x b2 y c 2 0 a1 b1 1) m1 m 2 d1 // d 2 a2 b2 a1 b1 c1 2) d1 , d 2 confundate a2 b2 c2
3)
a1 b1 d1 , d 2 concurente a 2 b2
4)m1 m 2 1 d1 d 2
9. Unghiul dintre doi vectori:
u v cos u v
x1 x 2 y1 y 2
x12 y12 x 22 y 22
10. Aria unui triunghi: x1 1 S ABC x 2 2 x3
y1 y2 y3
1 1 1
11. Forma redusă a unui fascicul de dr.: a1 x b1 y c1 a 2 x b2 y c 2 0 12. Produsul vectorial a doi vectori:
u v u v sin ; 0, u v u v sin n0 ; n0 versorul lui w
41
42