34 0 852KB
CAPITOLUL 1. – AŞEZARE, CĂI DE ACCES, INFRASTRUCTURĂ ŞI DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ În prezent există o activitate turistică bine definită şi cu o sezonalitate redusă datorită bogăţiei patrimoniului turistic natural şi antropic ce determină turiştii să vină în judeţul Bistriţa- Năsăud în orice perioadă din an. 1. Localizarea si caracterizarea zonei Judetul Bistrita-Nasaud are o suprafata totala de 5.355 km patrati, reprezentand 2,25 % din teritoriul total al Romaniei (situandu-se pe locul 28 printre judetele Romaniei din punct de vedere al suprafetei). Judetul Bistrita-Nasaud, situat in nordul Romaniei, are granite cu Judetul Maramures la nord, Judetul Suceava la est, Judetul Mures la sud si Judetul Cluj la vest. Elementele teritorial-administrative ale judetului sunt: • un municipiu (Bistrita) • trei orase (Nasaud, Beclean, Sangeorz Bai) • 53 comune • 248 sate. Judetul include zona de legatura dintre Carpatii sudici si Podisul Transilvaniei, bazinul de sus al raului Somesul Mare si afluentii sai, cat si o mica parte din bazinul mijlociu al raului Mures. Judetul Bistrita-Nasaud are un relief variat distribuit in forma de amfiteatru spre Campia Transilvaniei. Relieful este alcatuit in principal din trei zone: zona montana (48 % din suprafata totala a judetului), include partea muntoasa a lantului Carpatiilor Estici, partea nordica si centrala a limitei muntoase incluzand masivele Tiblea, Rodna, Suhard, Bargau si Calimani; zona deluroasa (49,3 % din suprafata totala a judetului), include partea centrala si vestica a judetului; zona de lunca ( 2,7 % din supratata totala a judetului), care se extinde de-a lungul cursurilor principale de apa, in special de a lungul raului Somesul Mare si a afluentilor; Populatia numara, in 1 iulie 1996, 327.262 locuitori, reprezentand 1,43 % din populatia Romaniei si fiind pe zone distribuita dupa cum urmeaza: 37% in zone urbane; 63 % in zone rurale Infrastructura de transport a regiunii este relativ bine pusa la punct, comparativ cu media nationala. Cu toate acestea, mai putin de o treime din drumurile publice sunt modernizate, iar în judetul Bistrita-Nasaud, gradul de modernizare este de aproximativ 20%, printre cele mai mici din regiune. Prin regiune trec 7 drumuri europene, printre care E60, dinspre Ungaria, Oradea- Cluj-Brasov-Bucuresti, iar transportul aerian se face prin 4 aeroporturi, Cluj-Napoca, Oradea, Baia-Mare si Satu-Mare. Cea mai importanta artera de circulatie din judetul Bistrita-Nasaud, DN 17, este ramasa în urma, în special pe tronsonul Bistrita-Cluj. Retelele de apa potabila nu sunt foarte bine dezvoltate,doar 54,8 % din judet dispunand de apa potabile curenta. Absenta retelelor de canalizare este o mare problema în toata regiunea. În medie doare 5,4 % dintre localitati au retea de canalizare, fata de media nationala, de 21%. Caracterizarea economică Evolutia economica a regiunii a urmat o tendinta ascendenta în ultimii ani în sectoare precum constructiile, industria textila, sau industria auto. Cresterea se reflecta în primul rând în investitiile straine prezente în judet. Ocupatiile de baza a populatiei sunt reprezentate si de prelucrarea lemnului,exploatarea de metale neferoase si auro-argentifere. Ponderea populatiei ocupate este strans legata de gradul de industrializare. Astfel judetul Bistrita Nasaud prezinta cea mai mica pondere a populatiei ocupate si anume 38%.De asemenea, gradul de industrializare a influentat si rata somajului,din cauza restructurarii, in ultimii ani. Somajul redus din
1
judetul Bistrita Nasaud (sub 4%) se datoreaza investitiilor straine mai ridicate, care au atenuat partial efectele restructurarii industriei. Ramurile principale ale industriei reprezentate în judeţ prin agenţi economici sunt: metalurgia, construcţiile de maşini, electrotehnică, mase plastice, prelucrarea lemnului, textile, exploatare minieră, sticlărie şi alimentară. Unităţile economice sunt concentrate în centrele urbane şi în special în municipiul Bistriţa. Sectorul primar se regăseşte în judeţul Bistriţa-Năsăud prin exploatările de metale neferoase şi materiale de construcţii din zonele Rodna, Măgura Ilvei şi Anieş. Judeţul Bistriţa-Năsăud dispune de o suprafaţă agricolă de 298.922 ha, ceea ce reprezintă 55,8% din suprafaţa totală a judeţului. Terenul arabil deţine ponderea cea mai însemnată în comunele din zona colinară a Cîmpiei Transilvaniei (partea sudică a judeţului). Pădurile ocupă 35,7% din suprafaţa judeţului, fiind o resursă deosebit de importantă pentru dezvoltarea viitoare. Cele mai întinse suprafeţe de pădure se află în subzonele Rodna (30,9%), Năsăud (24,9%) şi Bîrgău (15,1%) . Caracterizarea socială Populaţia totală a judeţului Bistriţa-Năsăud ,la data de 1 ianuarie 2008, era de 316932 locuitori (157411 bărbaţi+ 159521 femei). Comparativ, în anul 2000 numărul total al locuitorilor a fost de 326115(162018 bărbaţi +164097femei). Din totalul populaţiei, 36,79 % locuiesc în mediul urban şi 63,21 % în mediul rural. Fig 1. Populaţia stabilă la 1 ianuarie pe sexe şi medii, comparativ 2000-2007 250000
166000
164000
200000
162000 150000 2000
2000
160000
2007
2007 100000
158000 50000
156000
154000
0
Masculin
Feminin
Urban
Rural
Sursa: © 1998 - 2007 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA,” Populatia stabila la 1 ianuarie pe sexe, medii, regiuni de dezvoltare si judete”
Rata şomajului înregistrată în anul 2007 : 2.5% bărbaţi, 2.5%femei.A scăzut cu mai mult de 10 procente comparativ cu anul 2000 (13.1% bărbaţi, 13.2% femei). Fiind un judeţ cu preponderenţă agricol, populaţia ocupată civilă ce activează în agricultură este de 58%.În celelalte ramuri,situaţia este următoarea: industrie - 18,8%, construcţii 3,08%, comerţ şi servicii 7%,administraţie - 2,5%,învăţământ - 5%,sănătate - 3,9%, alte domenii – 8,6%. Câştigul salarial mediu net la sfârşitul anului 2007 a fost de aproximativ 990 lei/persoană în agricultură ,silvicultură şi servicii, şi de 886 lei/persoană în industrie şi construcţii. CAPITOLUL 2. PREZENTAREA POTENŢIALULUI NATURAL ŞI ANTROPIC Potenţialul turistic al judeţului Bistriţa – Năsăud este dat atât de resursele naturale, cât şi de resursele antropice foarte variate.
2
Potenţialul turistic natural Relieful.Zona montană, formată din masivele Ţibleş,Rodna,Suhard,Bârgău şi Călimani, îndeplineşte funcţii complexe de odihnă, cură şi tratament, drumeţie şi sport. Partea nordică,dominată de vârfuri înalte(Ţibleş -1839m, versantul sudic al vârfului Pietrosul-2303m, Ineu -2279m) dispune de un relief predominant glaciar (circuri glaciare,custuri,văi glaciare,morene,grohotişuri,terase).Pe văile principalelor râuri( Sălăuţa,Rebra ,Anieş) urcă traseele spre creastă. Lipsită de popasuri amenajate, este indicată pentru alpinism şi drumeţii cu cortul. Tot aici găsim şi Peştera de la Izvorul Tăuşoarelor,cu o lungime de 16km,intrată în atenţia cercetătorilor datorită prezenţei cristalelor de gips şi a unor fosile cu interes ştiinţific.În zona montană estică ,pantele domoale ale masivului Căliman favorizează turismul de odihnă şi recreere. Staţiunea Piatra Fântânele este preferată de iubitorii sporturilor de iarnă,având amenajate pârtii de schi şi săniuţe. Atractivitatea zonei este crescută şi datorită formaţiunilor stâncoase de origine vulcanică ( „12 Apostoli”, „Capul pietrii”)din Munţii Căliman,acesta fiind cel mai mare masiv de origine vulcanică din România,stins în prezent. Putem spune că muntele în sine constituie un obiectiv important pentru turismul ştiinţific. Alta zone cu interes ştiinţific ridicat din punct de vedere geologic se regăsesc în partea de sud a judeţului, la Sărăţel(Masivul de sare) şi în apropierea satului Domneşti(„Râpa cu Păpuşi”,grup de sculpturi naturale în gresie,cu forme sugestive:Ciupercile,Femeia de piatră,Soldaţii).Sunt zone foarte accesibile , aflate în apropierea drumurilor E58 şi 172G şi a căii ferate ce leagă Şieu de Beclean. Clima are caracter continental, cu variaţii mari în funcţie de treptele de relief, cu vânturi predominante din direcţia nord-vest şi vest.Temperatura medie anuală se situează sub 0°C în zona montană,la altitudini de peste 1900m, şi la peste 8.5°C în zona sud-vestică a judeţului.Precipitaţiile, în funcţie de anotimp, depăşesc în general media pe ţară, media anuală înregistrând 680 mm.Zăpada care se aşterne încă din luna noiembrie şi ţine până în martie favorizează practicarea sporturilor de iarnă . Zona Colibiţa – Piatra Fântânele, este cunoscută şi renumită încă din secolul XIX pentru calităţile sale curative unice în Europa, concentraţia de ozon şi ioni de iod fiind foarte ridicată datorită vastelor suprafeţe împădurite. Hidrografia Teritoriul judeţului este drenat de o reţea hidrografică bine reprezentată(538km), axată pe râul principal Someşul Mare.Alături de apele curgătoare, pe teritoriul judeţului există câteva lacuri dintre care amintim: lacurile glaciale din Munţii Rodnei - Lala Mare, Lala Mică, Tăul Zânelor din Munţii Călimani, de importanţă pastorală şi turistică. Dintre apele bicarbonate, calcice, magnetice, carbogazoase, cunoscute sub denumirea populară de ,,borcuturi'', importante pentru turismul de odihnă şi tratament sunt cele de la Sângeorz-Băi, Parva,Anieş, Valea Vinului, Şanţ, Târlişua, Lunca Ilvei, Ilva Mare, Măgura Ilvei, Colibiţa, iar dintre apele clorosodice (sărate), cele de la Nepos, Figa, Pinticu Tecii. Există posibilitatea dezvoltării agroturismului pe Valea Ilvelor, Valea Bârgăului, Valea Anieşului, Valea Sălăuţei şi bazinul superior al Someşului Mare. Turismul de week-end şi pentru pescuit se poate practica pe lacurile Budurleni, Manic(naturale) şi Colibiţa(antropic). Vegetaţia Zona montană adăposteşte numeroase rezervaţii în care se regăsesc specii de plante ocrotite prin lege,favorizând turismul ştiinţific. Plante ocrotite - tisa, zada, smârdarul, zâmbrul (Pinus cembra), floarea de colţ, angelica narcisa, bulbuci de munte, crucea voinicului, ghinţură galbenă, laleaua pestriţă. În Munţii Bârgăului există suprafeţe vaste ocupate de păduri,un important factor natural de cură datorită concentraţiei ridicate de ozon. Fauna Zonele montane greu accesibile, cu relief sălbatic, au permis menţinerea unui fond cinegetic variat, important atât pentru practicarea turismului de vânătoare, cât şi pentru cel ştiinţific. Printre animalele ocrotite de lege se numără: capra neagră, marmota, ursul carpatin, râsul, acvila de stâncă, acvila mică, ciuful pitic, buha, cucuveaua, barza albă, stârcul cenuşiu, corbul, cocoşul de munte, cocoşul de mesteacăn. O bogăţie însemnată a judeţului o reprezintă rezervaţiile naturale dintre care pot fi amintite: Parcul Naţional al Munţilor Rodnei, Parcul Naţional al Munţilor Călimani(adăposteşte specii rare,precum cocoşul de munte şi râsul de stâncă), Parcul Dendrologic Arcalia, situat în comuna Şieu-Măgheruş, în 3
care pot fi întâlnite specii rare de arbori şi arbuşti(bradul argintiu,molidul caucazian,salcâmul japonez, rezervaţiile geologice Masivul de sare de la Sărăţel şi Râpa cu Păpuşi(Domneşti) Parcul Naţional Munţii Rodnei – este situat în zona centrală a Munţilor Rodnei. Importanţa acestui parc se datorează atât geologiei şi geomorfologiei munţilor, cât şi prezenţei a numeroase specii de faună şi floră, endemite şi relicte glaciare. În Parcul Naţional Munţii Rodnei se află câteva arii naturale de un interes deosebit: Rezervaţia ştiinţifică „Pietrosul Mare”, se află în partea nord-vestică a Munţilor Rodnei. Aceasta se desfăşoară de la circa 750 m alt. la 2303 m alt. incluzând în arealul ei formaţiuni glaciare şi periglaciare, precum şi porţiuni din principalele etaje de vegetaţie ale Munţilor Rodnei. A fost înfiinţată în anul 1932 şi are şi o zonă ştiinţifică de protecţie absolută. Rezervaţia naturală Piatra Rea, protejată în special pentru abundenţa exemplarelor de floare de colţ (Leontopodium alpinum). Rezervaţia mixtă „Peştera şi Izbucul Izvorul Albastru al Izei”, situată în partea estică a Munţilor Rodnei, pe versantul sudic al Muntelui Măgura, a fost declarată rezervaţie în anul 1977. Denumirea acestei arii protejate geologice şi peisagistice provine de la nuanţa verzui-albăstruie a izvorului carstic, unul din afluenţii de obârşie al râului Iza. Rezervaţia botanică Poiana cu narcise de pe Muntele Saca, rezervaţie naturală botanică , cu specii rare:barba ursului,crucea pământului,opaiţe multicolore. Rezervaţia mixtă „Ineu - Lala”, 2568 ha, prezintă o largă dezvoltare a reliefului glaciar (custuri, circuri, văi glaciare, morene), cuprinzând elemente ale reţelei hidrografice deosebit de pitoreşti (cascade, lacuri glaciare) şi elemente ale florei şi faunei caracteristice acestor munţi: tisa, zâmbrul şi cocoşul de mesteacăn. Rezervaţia naturală „Peştera de la Izvorul Tăuşoarelor” a fost declarată monument al naturii în principal datorită prezenţei cristalelor de gips şi a unor fosile cu importanţă ştiinţifică descoperite în cadrul ei (insecte, crustacei, lilieci). Potenţialul turistic antropic Vestigii arheologice.Comuna Rodna, sat Rodna: ruinele cetăţii medievale, cetate construită în sec. X; ruinele bazilicii dominicane, construită în sec. XIII Comuna Maieru, sat Anieş: ruinele cetăţii medievale, construită în sec. XVII, având drept scop supravegherea împrejurimilor. Monumente istorice şi de arhitectură religioasă.Comuna Moisei: Mânăstirea Moisei datează din sec. XIV, fiind atestată documentar în anul 1637.Ansamblul monahal cuprinde: biserica din lemn “Adormirea Maicii Domnului”, construită în anul 1637, ce păstrează picturi interioare executate pe pânză în anul 1650; biserica din zid, construită în perioada 1910-1928 ,realizată în stil neoclasic. Comuna Şanţ, sat Şanţ: biserica ortodoxă, construită în perioada 1903-1906. Pictura murală interioară aparţine lui Octavian Smigelschi şi este remarcabilă prin ţinuta îngrijită a desenului şi armonia culorilor. Comuna Rodna: Biserică romano-catolică (sec. XVIII), biserică ortodoxă, în stil neobizantin . Oraş Borşa: biserica “Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil”. Biserica a fost construită în anul 1700 şi se remarcă prin decorul sculptat şi picturile interioare executate pe lemn în anul 1775. Comuna Salva, sat Runcu Salvei: biserica “Sf. Apostoli Petru şi Pavel” (sec. XVIII), biserica “Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril” (sec. XVIII). Comuna Rebrişoara, sat Rebrişoara: biserica din lemn “Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril” construită în anul 1721. Oraş Sângeorz-Băi: biserica ortodoxă “Buna Vestire”, realizată în stil maramureşan, construită în anii 1550-1560 şi reconstruită în anul 1751, păstrează icoane realizate în anul 1747 de Teodor Zugravul. Comuna Maieru, sat Maieru: biserica din lemn “Cuvioasa Parascheva”, construită în anul 1818, păstrează obiecte de cult şi icoane pe lemn cu valoare artistică deosebită. Comuna Săcel, sat Săcel: biserica de lemn cu hramul „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” (1728). 4
Muzee şi case memorial.Comuna Moisei: Muzeul memorial din localitate a fost amenajat în amintirea românilor ucişi de armata horthystă pe 14 octombrie 1944. Oraşul Sângeorz-Băi: Muzeul de artă comparată, cu colecţii de etnografie şi lucrări de artă plastică aparţinând artiştilor locali. Comuna Coşbuc, sat Coşbuc: Muzeul memorial “George Coşbuc”, unde sunt expuse obiecte aparţinând poetului, mobilier din casa părinţilor, cărţi, ediţii ale operei sale. Comuna Feldru, sat Feldru: colecţie muzeală, în cadrul căreia sunt expuse obiecte etnografice din zonă, costume populare ş.a. Comuna Maieru, sat Maieru: Muzeul sătesc: obiecte etnografice (unelte agricole, costume populare), istorice (vase dacice, schiţe, hărţi, documente) precum şi documente ce au aparţinut scriitorului Liviu Rebreanu. Muzeul deţine peste 6000 piese, fiind unul dintre cele mai mari colecţii săteşti din ţară. Comuna Şanţ, sat Şant: Muzeu etnografic si centru de prelucrare artistica a lemnului Oraşul Năsăud: Muzeu cu secţii de istorie, etnografie artă, ştiinţele naturii, adăpostit (din 1946) în clădirea fostei cazărmi Svarda (sec XVIII). În satul Liviu Rebreanu: Muzeul memorial Liviu Rebreanu – inaugurat la 2 iunie 1957. Etnografie şi folclor.Oraşul Borşa: arhitectură populară (case de lemn din sec. XVIII, prelucrarea artistică a lemnului), instalaţii tehnice populare (mori de apă), manifestare tradiţională (“Sărbătoarea Sânzienilor”, desfăşurată în luna iunie; în Poiana Prislop are loc anual, în a doua jumătate a lunii august vestitul festival „Hora de la Prislop”). Comuna Săcel: arhitectură şi artă populară, instalaţii tehnice populare (mori, pive), important centru de ceramică roşie, port popular tradiţional., Comuna Moisei: arhitectură şi artă populară (sat cu structură tradiţională), instalaţii tehnice populare (mori, pive), port popular, obiceiuri populare tradiţionale calendaristice. Comuna Salva, sat Salva: artă populară (port popular), arhitectură populară (prelucrarea artistică a lemnului), creaţie populară (obiceiuri populare tradiţionale). Comuna Rebrişoara, sat Rebrişoara: manifestare tradiţională (serbarea folclorică “Primăvara rebrişoreană”). Comuna Şanţ, sat Şanţ: arhitectură populară tradiţională (casă cu tindă şi încăperi de locuit), interioare tradiţionale (covoare, ştergare cu alesături ţesute, căpătâie de pernă înflorate etc.), obiceiuri tradiţionale (“Bere”- obicei străvechi desfăşurat în timpul sărbătorilor de iarnă şi în cele şapte duminici care urmează. Este o petrecere a băieţilor şi fetelor din localitate, ocazie cu care sunt etalate frumoasele costume populare). Oraşul Sângeorz-Băi: manifestare tradiţională (“Festivalul cântecului, jocului şi portului someşan”- se desfăşoară anual, vara). Comuna Maieru, sat Maieru: artă populară (obiecte din piele – chimire frumos ornamentate), creaţia artistică (Ansamblu de cântece şi dansuri populare “Cununa”), obiceiuri populare tradiţionale calendaristice (“cununa”). Comuna Rebra, sat Rebra: creaţie artistică (Ansamblu de cântece şi dansuri populare). Comuna Coşbuc, sat Coşbuc: manifestare artistică (“Festivalul naţional de poezie George Coşbuc”), creaţie populară (dansuri populare). Comuna Telciu, sat Telciu: arhitectură populară (prelucrarea artistică a lemnului), creaţie populară (formaţie corală). Ilva Mare si Bargau – dansuri,port popular; tradiţii: confecţionarea pieselor de port şi a ţesăturilor de interior,confecţionarea vaselor de ceramică sau lemn,de uz casnic şi gospodăresc. Municipiul Bistriţa,atestat în 1349, centrul său vechi are arhitectură medievală germană:Biserica evanghelică,turn de 75 m,cea mai veche sculptură ecvestră din Transilvania;Turnul Dogarilor-sec.XV, muzeu de măşti şi păpuşi;Casa Argintarului-sec. XVI,stil renascentist.
5
CAPITOLUL 3. ANALIZA ECHIPAMENTELOR TURISTICE Desi cu un pontential turistic ridicat, judetul Bistrita Nasaud przinta o situatie saracacioasa in privinta echipamentelor de cazare. Comparativ cu celelalte judete din zona de Nord Vest, judetul Bistrita Nasaud detine alaturi de judetul Salaj cele mai putine structuri de primire turistica cu functiuni de cazare, cu o pondere de 5,6% in totalul disponibil al zonei de Nord Vest. Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, la 31 iulie 2012 Judeţul Bistriţa-Năsăud Total
49
Hoteluri şi moteluri
22
Hanuri turistice
-
Cabane turistice
1
Campinguri şi unităţi tip căsută
-
Vile turistice şi bungalouri
4
Tabere de elevi şi preşcolari
2
Pensiuni turistice
9
Sate de vacanţă
10
Pensiuni agroturistice Hoteluri pentru tineret
-
Hosteluri
1
Popasuri turistice
-
Spaţii de cazare pe nave
-
Ţinând cont de unităţile de cazare existente, am prezentat în continuare capacitatea de cazare turistică existentă ce presupune numărul de camere şi locuri existente, dar şi capacitatea de cazare in funcţiune(disponibilă), ce reprezintă numărul de locuri de cazare de care pot beneficia turiştii, ţinând cont de numărul de zile cât sunt deschise unităţile într-o anumită perioadă. Tabel 1. Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire turistică (număr de locuri) Tipuri de structuri de primire turistica Hoteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Tabere de elevi şi preşcolari Pensiuni turistice Total Sursa: https://statistici.insse.ro
2008 2176 84 14 34 320 58 2686
Pondere % 81,01 2,92 0,52 1,26 11,91 2,15
2012 2197 154 36 10 210 226 2833
Pondere % 77,55 5,43 1,27 0,35 7,41 7,97
1.00 1.83 2.57 0.29 0.65 3.89
6
Capacitatea de cazare existentă a înregistrat o creştere în anul 2012 faţă de anul 2008, în structurile de tip hoteluri, moteluri, vile turistice. Acest lucru s-ar putea datora construcţiilor de noi structuri de primire turistică de acest tip, creându-se mai multe locuri de cazare.O scădere însemnată se remarcă la structurile tip cabane turistice şi cele de tip tabere de elevi şi preşcolari, ceea ce denotă un dezinteres al populaţiei faţă de aceste structuri de cazare şi neinvestirea in acestea.Per total s-a înregistrat o creştere cu 147 de locuri a capacităţii de cazare existente. Figura 1. Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire turistică 3000 2500 2000 1500 1000 500
2008
0
2012
Tabel 2. Capacitatea de cazare turistică în funcţiune pe tipuri de structuri de primire turistică (număr locurizile) Tipuri de structuri de primire turistica Hoteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Tabere de elevi şi preşcolari Pensiuni turistice Total Sursa: https://statistici.insse.ro
2008 711 237 30 672 40 440 20 911 803 260
Pondere % 88,54 3,81 5,03 2,60
2012 641 174 51 590 1 941 3 470 11 040 72 254 781 469
Pondere % 82,04 6,60 0,24 0,44 1,41 9,24
0.90 1.68 0.27 3.45
Capacitatea de cazare în judeţul Bistriţa a fluctuat în perioada 2008-2012, datorită instabilităţii economice din ţara noastră.Se observă că cele mai multe locuri au fost 2012, respectiv 3101, în comparaţie cu anul 2011, când numărul locurilor a fost mai redus.Acest lucru evidenţiază o creştere semnificativă a locurilor de cazare acest lucru se poate datora investţiilor ridicate în întreţinerea unităţilor de cazare, extinderea şi perfecţionarea unităţilor.
7
Capacitate de cazare
Judeţul Bistriţa-Năsăud
Existentă (locuri)
Anii
1)
În funcţiune (mii locuri-zile)
Sosiri (mii)
Înnoptări (mii)
Indicii de utilizare netă a capacităţii în funcţiune (%)
2008
2728
818,0
67,6
239,1
29,2
2009
2689
704,2
52,0
178,9
25,4
2010
2626
718,7
53,0
137,9
19,2
2011
2752
757,1
57,8
143,9
19,0
2012
3101
831,0
66,2
164,6
19,8
Se poate observa conform datelor din table că utilizarea locurilor de cazare turistică se manifestă extrem de diferit în perioada 2008-2012.Ţinând cont că numărul de locuri existente în 2011-2012 au fost de 2752, respectiv 3101 (cel mai mare număr) acestea au fost utilizate numai în proporţie de 19,0 %, respectiv 19,8%. Aceste diferenţe pot fi puse pe seama lipsei veniturilor populaţiei,dar şi a dezinformării în rândul acesteia.
Tabel 3. Coeficientul de ocupare al capacitaţii de cazare turistică Anii
Număr înnoptări (zile-turist)
2008 2012 Sursa: https://statistici.insse.ro
239 100 164 600
Capacitatea de cazare turistică în funcţiune (locuri-zile) 803 260 781 469
Coeficientul de ocupare al capacitaţii de cazare turistică 0.2976 0.2106
Coeficientul de ocupare al capacitaţii de cazare turistică a înregistrat o scădere cu doar 8,7 procente, de la 29,76% la 21,06%.
Agrement şi tratament Staţiunea Piatra Fântânele,situată în apropierea Pasului Tihuţa, la 1227m altitudine,dispune de pârtii de schi amenajate cu instalaţii de telescaun şi teleschi,pârtii de săniuţe. Se distinge aici hotelul Castel Dracula, cu arhitectură medievală. Colibiţa-lac de acumulare hidroenergetică cu lungimea de 5 km , la 830m altitudine; în ultimii ani s-au construit pe malurile sale 200 vile,case de vacantă şi cabane,fiind un important punct de atracţie pentru turiştii care preferă pescuitul şi agrementul;zona este înconjurată de numeroase rezervaţii naturale:Defileul Bistriţei Ardelene,Valea Repedea,Stâncile Tătarului,Piatra Corbului, cu acces facil spre Parcul Naţional Munţii Călimani. Staţiunea Sângeorz-Băi prezintă şi ea un potenţial turistic valoros, fiind o staţiune balneoclimaterică renumită atât în ţară cât şi peste hotare pentru efectele curative ale apelor minerale de la izvoarele de aici( electroterapie,hidroterapie,aerosoli şi inhalaţii,împachetări cu nămol mineral,mofete).
8
CAPITOLUL 4. ANALIZA CIRCULAŢIEI TURISTICE ŞI PREVIZIUNEA EVOLUŢIEI VIITOARE
Tabel 4. Analiza în dinamică a circulaţiei turistice Indicator/Ani Număr turişti/Număr sosiri ( ) Număr zileturist/Număr înnoptări ( ) Sejurul mediu/Durata media a sejurului( ̅
2008 67 600
2009 52 000
2010 53 000
2011 57 800
2012 66 200
0,97
239 100
178 900
137 900
143 900
164 600
0,68
3,53
3,44
2,60
2,48
2,48
0,70
Se observă că numărul sosirilor şi înnoptărilor fluctuează de la un an la altul.2009 este anul în care au sosit cei mai puţini turişti în judeţ, 52 000 persoane, în comparaţie cu 2012 când numărul turiştilor se ridică la 66 200 persoane.Diferenţa între 2008 şi 2012 este semnificativă,în ceea ce priveşte sosirile, cât şi înnoptările, în 2008 înregistrându-se cel mai mare sejur mediu 3,53 zile.De asemenea cele mai multe înnoptări se înregistrează în anul 2008, când se realizează şi cele mai multe sosiri. În ceea ce priveşte modificările relative ale numărului de sosiri şi înnoptări , indicii cu bază fixă înregistrează valori scăzute. Se observă că durata sejurului este foarte mică deşi judeţul este bogat în resurse turistice.Faptul că sejurul mediu are o valoare relativ mică (2,90 zi/turist, în medie) subliniază faptul că nu are loc o supraaglomerare a zonei. Sosirile şi înnoptările în cadrul judeţului cuprind atât turişti români, cât şi turişti străini.Numărul lor este dat în următorul tabel: Tabel 5. Analiza in structură a circulaţiei turistice Indicatori/Ani 2008 2009 Număr turişti/Număr sosiri ( ) 67 576 51 972
2010 52 934
2011 57 774
2012 66 185
0,97
Români
54 788
42 827
42 727
47 194
55 282
1,00
Străini
12 788
9 145
10 207
10 580
10 903
0,85
Număr zile-turist/Număr înnoptări Români
239 143 217 932
178 850 164 786
137 873 121 233
142 928 127 680
164 635 145 201
0,68 0,66
21 211
14 082
16 640
16 248
19 434
0,91
3,53
3,44
2,60
2,47
2,48
-
3,97
3,84
2,83
2,70
2,62
-
Străini
Sejurul mediu/Durata media a sejurului( ̅ Români
9
Străini
1,65
1,53
1,63
1,53
1,78
-
Conform datelor din Anuarul Statistic al Judeţului Bistriţa Năsăud se observă că atât turiştii români cât şi cei străini preferă în principal hotelurile şi pensiunile turistice, în vederea cazării.Pensiunile găzduiesc un număr mai mare de turişti români decât străini, datorită faptului că, spre deosebire de hoteluri, acestea nu sunt foarte cunoscute peste hotare. PREVIZIUNEA NUMĂRULUI DE TURIŞTI CAZAŢI PENTRU PERIOADA 2013-2015 În vederea realizării aceste previziuni se vor folosi 3 metode , iar la final pentru alegerea celei mai bune metode, se va ţine cont de coeficientul de variaţie cel mai mic. Tabel 6. Previziune folosind metoda sporului mediu Anii 2008 2009 2010 2011 2012 Total 2013 2014 2015
(mii) 239 100 178 900 137 900 143 900 164 600
0 1 2 3 4
̅ = +̅ x 239 100 220 475 235 375 183 225 231 650
(
- ̅ )^2 0 172 848 95 013 154 645 44 957 467 463
145 975 127 350 108 725
V=42, 12 Tabel 7. Previziune prin metoda trendului liniar
Anii 2008 2009 2010 2011 2012 Total 2013 2014 2015 V=154,3
(mii) 239 100 178 900 137 900 143 900 164 600
-2 -1 0 1 2
4 1 0 1 4 10
3 4 5
Tabel 8.Previziune folosind metoda indicelui mediu (mii) Anii 0 239 100 2008 1 178 900 2009 2 137 900 2010 3 143 900 2011 4 164 600 2012 Total 2013
-478 200 -178 900 0 143 900 329 200 -184 000
̂ =aXi+b 209 680 191 280 172 880 154 480 136 080
-̂ )^2 865 536 153 264 122 360 111 936 81 339 1 334 435
117 680 99 280 80 880
̃= * 239 100 478 200 956 400 1 912 800 3 825 600
-̂ )^2 0 8.9580 6,6994 3,12900 1,3402 20.12669
7 651 200 10
2014 2015 V =0,0023
15 302 400 30 604 800
Urmărind rezultatele calculate şi în special valoarea coeficientului de variaţie putem concluziona că cea mai bună metodă de previziune este metoda indicelui mediu (coeficientul de variaţie obţinut , v= 0,0023 , este cel mai mic).Aşadar în următorii trei ani numărul înnoptărilor va fi ascendent. Trendul ascendent al numărului de înnoptări poate fi favorizată de creşterea economică din judeţul Bistriţa, rezultată din creşterea numărului investitorilor în turism, dar şi din aplicarea unor măsuri pentru o cât mai bună valorificare a potenţialului turistic al acestui judeţ şi nu în ultimul rând o informare cât mai bună şi completă despre existenţa acestor unităţi de cazare,dar şi despre bogăţia judeţului. CAPITOLUL 5. PROPUNERI DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI TURISTIC DIN BISTRIŢA-NĂSĂUD Prin poziţia sa ăn teritoriul ţării, judeţul Bistriţa Năsăud este o zonă de convergenţă a numeroase căi de comunicaţii rutiere şi feroviare, care prin pasurile şi trecătorile Ştref, Rotunda şi Tihuţa asigură cu uşurinţă legături între partea de nord a ţării, Transilvania,Maramureş şi Moldova.Cadrul natural de excepţie, potenţialul balneoclimateric ridicat, existenţa ăn preajmă a drumului naţional european E58 ce leagă Austria de Rusia , dar şi a drumului naţional DN17, numărul mare de obiective turistice, etnografice şi social-culturale, ritmul rapid de dezvoltare a economiei, cât şi binecunoscuta ospitalitate a localnicilor sunt numai câteva coordonate ce îi conferă judeţului o importanţă turistică deosebită. Împreună cu judeţele vecine, Suceava, Maramureş, Bistriţa Năsăud alcătuiesc una dinz o n e l e nordice ale ţării păstrătoare de mari comori de arta populară şi de peisaje t u r i s t i c e c a r e - i d a u atributele unei autenticităţi de neconfundat.Dintre numeroasele valenţe ale potenţialului turistic al judeţului, cele balneoclimaterice ocupă unloc prioritar. În acest sens, pe piaţa turistică ar trebui să fie cat mai mult evidenţiate aceste modalităţi det r a t a m e n t natural prin informarea continuă a populaţiei şi prin of erirea unor argumente p u t e r n i c e î n susţinerea acestui tip de tratament. Existenţa a numeroase izvoare de apă minerală (peste 200) rivalizează p r i n c o m p o z i ţ i e ş i e f i c i e n ţ ă c u r a t i v ă c u v e s t i t e l e a p e d e l a V i c h y sau Karlovy-Vary, conferă valoaredeosebită acest or locuri şi un interes c r e s c â n d f a ţ ă d e s t a ţ i u n e a S a n g e o r z - B ă i c a r e s i - a c r e a t d e j a o binemeritată faimă pe plan intern şi internaţional în vindecarea diverselor afecţiuni.În cadrul judeţului, iubitorii de istorie au asigurată doza de cunoaştere şi recunoaştere a trecutului,î n t r u c a t a i c i s e g ă s e s c o m u l ţ i m e d e m o n u m e n t e i s t o r i c e ş i a r h i t e c t o n i c e . P r i n t r e a c e s t e a c e l e m a i cunoscute sunt: Cetatea Ciceului, construita în sec al XIII-lea, bisericile de lemn din Spermezeu, Sălcuţa,Ţ i g ă u , Z a g r a , s . a ; castelul Rakoczy din Şieu. Cel mai important obiectiv turistic este m o n u m e n t a l a biserică evanghelică situată în Piaţa Centrală. Lăcaşul de cult impresionează prin balconul înalt de 75m,steagurile breslei şi orga veghe de peste 500ani. În mod cert această construcţie atrage atenţia si merităvizitată. La fel şi biserica ortodoxă din Piaţa Unirii ce datează din sec al XIII-lea este de interes general.Pasionaţii de folclor şi etnografie pot regăsi în cadrul acestui judeţ o serie de tradiţii istorico etnografice locale. Spre deosebire de uneltele tradiţionale, de industriile şi me şteşugurile ţăraneşti,creaţiile de arta plastică şi populară, mai cu seamă portul p o p u l a r , s - a u d o v e d i t c o n c l u d e n t e p e n t r u diferenţierea unei zone de alta. Turiştii ar trebui 11
încurajaţi în descoperirea diferenţelor de acest gen. Toateaceste resurse naturale şi antropice ale judeţului sunt valorificate prin intermediul unităţilor de agrementconcretizate în hoteluri, pensiuni, vile şi cabane turistice. Agrementul este legat de unii factori precum vârsta turiştilor, sexul categoria socioprofesională,starea de sănătate, obiceiuri si tradiţii, etc. Organizarea agrementului se particularizează pe forme deturism cunoscute, în cazul nostru: montan de vară şi iarnă, balnear şi în oraşe. În turismul montan pentrusezonul de iarnă ar trebui sa se tină cont mai mult de partiile deja existente, pentru ca, după cum se stie,turiştii romani aleg pentru schi destinţii ca Valea Prahovei, Poiana Brasov, Predeal, Sinaia, ratând astfelocazia de a descoperi pitorescul bistriţean. Turismul balneoclimateric, pe langă amenajări ca piscineacoperite, parcuri de agrement şi distracţii, saune, terenuri de sport, s.a, ar trebui să se orienteze spreamenajarea de ştranduri termale în aer liber, acestea fiind destul de puţine la nivel ul ţării noastre, dar lamare căutare în străinatate. De asemenea turismul în oraş ar trebui încurajat deoarece Bistriţa Năsăuddeţine o mulţime de monumente şi arhitecturi impresionante.Una dintre modalităţile ce conduc spre valorificarea poteţialului turis tic o reprezintă animaţiaturistică. Printre formele de animaţie ce pot fi adaptate judeţului se evidenţiază:-animaţia culturală ce presupune vizitarea de muzee şi monumente, remarcându-se astfel veritabiliiamatori de cultură, cât şi cei pasionaţi de literatură, care doresc vizitarea unor case memoriale, cum ar fiaici Casa Memorială Liviu Rebreanu, George Coşbuc sau Ion Creangă.-animaţia de tip spectacol ce se referă la cei pasionaţi de natură sub diferitele sale ipoztaze: flora,faună, peisaje, resurse de care Bistriţa Năsăud dispunde necontenit.-animaţia destinată menţinerii formei fizice, în cadrul acesteia încadrandu-se curele balneare, dar şisporturile; în cadrul judeţului fiind vorba în principal de schi, alpinism şi echitaţie-animaţia pentru menţinerea echilibrului psihic, include turismul religios ce poate fi desfăşurat prinvizitarea numeroaselor biseici de lemn existente, cunoscand totoadată taine şi obiceiuri străvechi.-animaţia gastronomică presupune aprecierea calităţii unor preparate culinare, a vinului sau a altor băuturi. În Bistriţa Năsăud se găsesc preparate specifice locului, realizate din produse naturale care au ungust de neegalt fiind menite să satisfacă şi cele mai pretenţioase mofturi.De asemenea, ar putea fi aplicată o analiză SWOT prin care să fie mai bine delimitate punctele tari( S t r e n g t h s ) , p u n c t e l e s l a b e ( W e a k n e s s e s ) , a m e n i n ţ ă r i l e ( T h r e a t s ) ş i o p o r t u n i tăţile (Opportunities) j u d e ţ u l u i . Î n p r i m u l r a n d , a r t r e b u i s ă s e ţ i n ă c o n t , p e p l a n t u r i s t i c v o r b i n d , d e p u n c t e l e s l a b e ş i ameninţările care nu permit dezvoltarea pieţei turistice, iar acestea să fie combătute prin valorificarea punctelor tari şi a oportunităţilor existente.Produsul turistic se realizează, aşadar, prin valorificarea unor resurse naturale, în condiţii specifice,care includ activităţi ce permit „transformarea lor în „marfă” aceasta urmand a fi vândută consumatorului potenţial, respectiv turistului. Bistriţa Năsăud are un poteţial turistic imens, iar valorficarea acestuia va conduce în mod implicit la prosperitatea judeţului, dar şi la satisfacerea turiştilor la standarde înalte Zona sudică a judeţului este slab reprezentată din punct de vedere al bazei materiale turistice. Rezervaţiile geologice de la Sărăţel şi Domneşti(Râpa cu Păpuşi) sunt uşor accesibile pe căi rutiere şi pe calea ferată. Înfiinţarea unei tabere ştiinţifice în aceasta zonă ar răspunde cererii pentru turismul stiintific şi chiar educativ,prin organizarea de tabere şcolare pe timpul vacanţei de vară.Tot în scop educativ ar putea fi organizate vizite pentru turiştii veniţi în staţiunile din apropiere(Poşmus,Şieu). Judetul Bistrita-Nasaud poate fi valorificat in mod special datorita statiunilor turistice de diferite tipuri care se gasesc pe teritoriul acestora. Dintre ele enumar pe cela mai importante si mai cunoscute: Sangeorz Bai-(la 56 km de Bistrita si la 31 km de Nasaud), frumoasa statiune balneoclimaterica situata intr-o depresiune (la 465 m altitudine), inconjurata de maguri vulcanice, acoperite cu paduri de fag. Are bogate izvoare de apa minerala 'Hebe', fiind mentionata documentar inca din 1770. Clima este 12
continental moderata, submontana, cu veri racoroase si ierni lipsite de geruri mari, temperatura medie oscileaza in jurul valorii de 7oC. Dintre instalatiile de tratament mentionam: instalatii pentru electro si hidroterapie, buvete pentru cura interna cu ape minerale, instalatii pentru aplicatii calde de namol si parafina. Caile de acces sunt: feroviare-gara Sangeorz Bai, pe linia Ilva Mica-Rodna Veche, rutiere DJ 171 de la Nasaud; Colibita-statiune climaterica, (la 830 m altitudine, la 18 km de Prundul Bargaului), pe versantul sudic al Muntilor Bargaului; Piatra Fantanelor-(la 1.100 m altitudine), langa Pasul Tihuta, centru de practicare a schiului; Valea Vinului-statiune balneoclimaterica, (la 800 m altitudine, la 8 km de Rodna); De asemenea, avand in vedere popularitatea subiectului Dracula si publicitatea facuta Castelului Bran in ultima perioada, primaria judetului Bistrita Nasaud ar putea pune in evidenta Castelulhotel Dracula din zona Piatra Fantanelor, aflat in imediata apropiere a DN 17 pentru a atrage turisti romani, dar in special turisti straini. Castelul-hotel Dracula domina larga panorama a muntilor, fiind locul ideal pentru iubitorii de natura si in acelasi timp de confort. Arhitectura medievala a castelului si a curtii interioare impresioneaza prin originalitatea sa. Hotelul dispune de 140 locuri de cazare in 3 apartamente si 62 camere cu 2 paturi, baie, telefon, TV, diverse servicii la cerere, sauna, teren de parcare. Restaurantul hotelului ofera o gama larga de meniuri si vinuri. Iarna, sunt la dispozitia turistilor partii si intinse terenuri de schi, babyschi, partii pentru saniute, organizandu-se si plimbari cu sanii trase de cai bargovenesti. Judetul Bistrita Nasaud ofera posibilitatea practicarii activitatii de agroturism prin resursele sale naturale si antropice.. Voi prezenta in continuare un program de dezvoltare al turismului rural: La nivelul gospodariei agroturistice, este recomandat ca din veniturile obtinute, o parte sa fie utilizate pentru promovarea produsului agroturistic, ceea ce va duce la cresterea cererii si deci la cresterea veniturilor. Pentru racordarea zonei la reteaua agroturistca nationala propun infiintarea unei asociatii de agroturism, pe teritoriul fiecarui sat sau fiecarei comune principale din judet. Agentia sa fie amplasata in centru comunei/ satului, pe principalul drum de acees pentru a fi usor de gasit de turistii interesati. Agentia va trebui sa fie dotata cu telefon, fax, calculator, va detine evidenta spatiilor de cazare pe gospodarii, pe categorii de confort, preturi si a tuturor informatiilor turistice necesare. De asemenea agentia se va ocupa de realizarea unui pliant, unui ghid turistic in care sa fie prezentate structurile de cazare turistica locale si imprejurimile si un material amplu de promovare obiectivelor turistice din zona. Este de presupus ca agentia agroturistica va aparea ceva mai tarziu, numai dupa ce se integreaza un numar suficient de mare de gospodarii in sistemul agroturistic astfel incat sa fie posibil sa se faca fata cheltuielilor. Inscrierea gospodariei intr-un “ghid turistic” judetean si national presupune ca aceasta sa corespunda unui anumit grad de confort si al prestarii de servicii. In acest mode se va face reclama si va apare interesul si straduinta proprietarilor de a-si amenaja gospodariile in asa fel incat sa fie acceptate pentru inscrierea in catalog, ceea ce sporeste sansa de a avea o clientele.
13
BIBLIOGRAFIE
•Pompei C., Lupşan S., „Bistriţa Năsăud-Monografie” Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1979 •Minciu R., „Economia Turismului” Ed. Uranus, Bucureşti, 2005 •Stănciulescu G., Jugănaru I., „Animatia şi animatorul în turism” Ed. Uranus, Bucureşti, 2006 •Direcţia de Statistică a judeţului Bistriţa Năsăud, „Anuarul Statistic al judeţului Bistriţa Năsăud”, 2008-2011 •www.inss.ro •http://www.carteagalbena.ro •http://www.publicinfo.ro •http://museum.ici.ro •http://www.hartaturistului.com •http://transilvania-ro.romaniaexplorer.com
14