BISTRITA [PDF]

Zitiervorschau

BISTRITA

DATE FIZICO-GEOGRAFICE: •

ASEZARE, SUPRAFATA, VECINI Bistriţa, mai demult Bistriţiu, Bistriţă, Târgul Roşu (în dialectul săsesc Nîsner-Bistritz, Nîzn,

Bästerts, Bîsterts, în germană Bistritz, Nösen, în maghiară Beszterce) este unul dintre cele mai importante orase din nordul Transilvaniei, resedinta de judet si fosta cetate. Mai mult decat atat, este orasului Imnului National, deoarece compozitorului imnului Desteapta-te Romane, Andrei Muresanu, este bistritean. La fel si Liviu Rebreanu si George Cosbuc, care s-au nascut in judetul Bistrita-Nasaud. Municipiul Bistrita este situat în partea de nord-est a Podisului Transilvaniei, în Depresiunea Bistritei. Este amplasat pe un teren plan, la o altitudine de 356 m, pe coordonatele 47°10' latitudine nordică şi 24°30' longitudine estică. În cadrul judeţului, oraşul are o poziţie central-sud–estică situat la o distanţă de 22 km faţă de oraşul Năsăud, 38 km de oraşul Beclean şi 48 km de staţiunea balneoclimaterică Sîngeorz - Băi. Orasul este strabatut de râul Bistrita, râu al carui nume îl poarta. Este înconjurat de coline acoperite cu întinse livezi, ocupa o suprafata de 14.547 ha, împreuna cu cele sase localitati componente: Unirea (5 km), Slatinita (10 km), Ghinda (8km), Viisoara (5 km), Sigmir (6 km), Sarata (10 km). Localitatile limitrofe municipiului Bistrita sunt: Feldru (N), Livezile (NE), Cetate si Budacul de Jos (SE), Mariselu (S), Sieu Magherus (SV), Sintereag si Dumitra (NV). •

RELATII DE INFRATIRE

Besancon–Franta: 27 mai 1997. Zielona Gora–Polonia: in anul 2001. Columbus–S.U.A: mai anul 2003. Herzogenrath-Germania: 16 iulie 2005 L'aquila– Italia: 15 iulie 2006 •

ISTORIC Bistrita este atestata documentar prima oara ca oras in anul 1264 si isi datoreaza intr-o mare

masura geneza, evolutia si caracteristicile fizice, colonizarii germane medievale. Un punct de referinta in dezvoltarea orasului este anul 1465 cand incepe constructia sistemului de fortificatie al Bistritei. Dupa douazeci de ani, prima centura a zidurilor de aparare era gata , avea 13 tunuri si un bastion, iar dupa 50 de ani s-a construit si a doua centura de ziduri, pervazuta si aceasta cu turnuri,iar imprejurul lor s-au sapat santuri adanci, care printr-un canal derivat din raul Bistrita, au fost umplute cu apa.In secolul al XIX-lea, modificarea zonelor de locuire si a orasului in general, a fost influentat de mai multi factori, intre care mentionam daramarea in deceniul 7 a portilor principale si a elementelor de fortificatii, odata

cu extinderea orasului in afara acestora. Un alt eveniment remarcabil il constituie anul revolutionar 1848, cand Bistrita devine un adevarat camp de lupta intre armatele austriece si trupele maghiare. In urma reorganizarii administrativ-teritoriale din anul 1949 atributiile comunitatilor orasenesti au fost preluate de Comitetul Provizoriu al orasului Bistrita pana in anul 1950 cand a luat fiinta Sfatul Popular al orasului Bistrita, iar, in anul 1968, Consiliul Popular Bistrita. In anul 1979, orasul Bistrita a fost ridicat la rangul de municipiu. •

RELIEF Municipiul Bistriţa este situat în subunitatea morfologică Dealurile Bistriţei. Suprafata pe care se

află este o regiune mai coborată cunoscută ca Depresiunea Bistriţei. Această depresiune este deschisă la sud-vest şi nord-est, iar înspre nord şi sud este marginită de dealurile: Cetate (Burgberg) 686 m, Bistriţei (549 m), Ciuha (620 m), Corhana, Cocoş, Jelnei, Codrişor (Schieferberg), Cighir. În orizontul cel mai îndepărtat al depresiunii se desfăşoară treapta cea mai înaltă de relief, aparţinătoare cadrului montan. Înspre nord prin intermediului Dealurilor Năsăudului se mijloceşte contactul cu masivul cristalin al Munţilor Rodnei. Munţii Bârgăului străjuiesc Depresiunea Bistriţei în partea de răsărit, iar Călimani se întind în partea de SE a Dealurilor Bistriţei. •

RESURSE NATURALE

Resursele naturale ale municipiului sunt asigurate de capitalul natural existent în zonă. Dealurile din apropierea municipiului sunt acoperite cu păşuni, fâneţe, livezi de meri, peri, cireşi , pruni, nuci şi păduri de foioase. •

RETEAUA HIDROGRAFICA

Municipiul Bistriţa este strabatut de râul Bistriţa care izvorăşte de pe versantul nordic al Munţilor Călimani, de sub vârful Bistricioru, de la o altitudine de 562 m, parcurgând un traseu de 64 km până la intrarea în oraş. Municipiul Bistrita este amplasat pe cursul inferior al râului Bistriţa Ardelenă, care străbate pe o lungime de 18 km. Principalii afluenţi ai râului sunt : pârâul Slătiniţa, pârâul Tărpiu şi pârâul Ghinda. Râul Bistriţa Ardeleană traversează oraşul Bistriţa de la est către vest, iar debitul mediu anual al râului este de 7,28 mc/s. În partea de nord-est a municipiului, cursul râului Bistriţa a fost barat, formându-se un mic lac de acumulare pentru regularizare şi agrement. •

FLORA SI FAUNA

Păşunile şi fâneţele de pe colinele mai înalte alcătuiesc adevărate covoare multicolore, reprezentate prin diferite specii de graminee şi numeroşi arbuşti. Pe colinele din împrejurimile oraşului se întinde subzona stejarului ( 400-500m), în care predomină speciile de stejar, iar pe dealurile mai semeţe, pădurile de gorun, însoţit de carpen, tei, frasin, ulm de câmp, mesteacăn, etc., iar ca subarbori: alunul,

socul, păducelul, ş.a. Flora spontană din zona Bistriţei şi-a restrâns mult arealul, cedând locul culturilor de cereale ( grâu, porumb), plante tehnice şi furajere, dar mai ales livezilor de pomi fructiferi. Fauna din împrejurimile Bistriţei este deosebit de bogată în specii comune, dar mai ales în animale cu valoare ştiinţifică şi cinegetică cum ar fi : călugăriţa ( Manthis religiosa), buha, cucuveaua, fazanul. •

CLIMA Depresiunea Bistritei are o clima temperat-continentala cu veri mai umede si relativ calduroase,

iar iernile mai putin uscate si relativ reci. Temperatura medie multianuala este de 8.30, iar temperaturile extreme absolute au fost de 37.6 grade C, inregistrata la 16 august 1952 (maxima absoluta) si de -33.8 grade C, inregistrata la data de 18 ianuarie 1963 (minima absoluta). Luna cea mai rece este ianuarie cu o medie multianuala de -4.7 grade C, iar cea mai calda iulie, media fiind de 18.9 grade C. Precipitaţiile depăşesc media pe tara. DEMOGRAFIE Conform ultimului recensamant al populatiei realizat in anul 2002 , numarul total de persoane rezidente al municipiului era de 89.492 persoane , din care 45.916 erau femei si 43.576. În 1 iulie 2007, oraşul avea o populaţie de 83.039 de locuitori, conform unei statistici ale INSSE. •

STRUCTURA POPULATIEI PE CONFESIUNI, CONFORM RECENSAMANTULUI DIN 2002:

− Ortodocsi: 67.138; numar biserici 19 − Catolici 4.172; numar biserici 4 − Baptişti 867; numar biserici 4 − Penticostali 3.613; numar biserici 8 − Nedeclaraţi 110 − Atei 77 − Alte religii (reformaţi, evrei, adventişti, martorii lui Iehova): 5.282; numar biserici •

STRUCTURA POPULATIEI PE ETNII, CONFORM RECENSAMANTULUI DIN 2002: − Romani: 73.613 − Maghiari 5.204 − Rromi 1.958 − Germani 370 − Altele 114

Densitatea urbana mai mare o găsim în zonele: Mihai Eminescu, Decebal, Ştefan cel Mare, Andrei Mureşanu, Piaţa Morii, B-dul Independentei, Axente Sever, Garoafei, Împăratul Traian, Rodnei ADMINISTRATIA •

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI BISTRITA: Numar consilieri locali: 21

• PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BISTRITA: Adresa: str. Piaţa Centrală, nr. 6, BISTRIŢA, 420040, BISTRIŢA – NĂSĂUD; TEL: 0263/223923; 224706; 224508; 235377; Pagina web: http://www.primariabistrita.ro; Primar: Ovidiu Teodor Cretu •

INSPECTORATUL JUDETEAN DE POLITIE

•

PALATUL DE JUSTITIE

•

PENITENCIARUL BISTRITA

•

POMPIERII

INFRASTRUCTURA Municipiul BISTRITA e traversat de DN 17 (E 58), aflandu-se la o distanta de 84 km de Vatra Dornei, 62 km fata de Dej, 426 km de Bucuresti, 124 km de Cluj-Napoca si 321 km de Iasi. De la Saratel, situat la 12 km de Bistriţa, se ramifică DN 15 A, ce face legatura intre orasele Reghin (62 km) si Targu Mures (94 km). •

DRUMURI PUBLICE: -DRUM EUROPEAN: 12,5 km (E 58 (DN 17) ) -DRUM NATIONAL: 12,5 km (DN 17C) -DRUM JUDETEAN: 11 km (DJ 151, DJ 154, DJ 173) - DRUM COMUNAL: - km (DC 8, DC 9, DC 10)

• Lungimea totala a străzilor municipiului Bistriţa este de 116,8 km. Acestea se împart în cinci categorii în funcţie de importanta, dimensiuni şi calitatea materialelor folosite la construcţia lor. - categoria a I-a - “ străzi magistrale” - este compusa din sase străzi care măsoară 5,4 km (B-dul Libertăţii, B-dul Independentei, Gării, 1 Decembrie, B-dul Republicii, Calea Moldovei). - categoria a II-a - “străzi de legătura” - număra 13 străzi, care împreună au o lungime de 7,8 km (Decebal, A.Muresanu, Năsăudului, L,Rebreanu, N.Titulescu, G-ral Gr.Bălan, Imp,Traian, Ghe.Sincai, Piaţa Centrala, C-tin Roman Vivu, Dornei, Al.Odobescu, Ştefan cel Mare). - categoria a III-a - “străzi colectoare” - este formata din 48 străzi cu o lungime de 23,5 km. - categoria a IV-a - “ străzi de deservire locala” - cuprinde 133 străzi cu o lungime de 38,4 km. - categoria a V-a cuprinde cele 71 străzi din cartierele componente ale municipiului Bistriţa, care

au o lungime de 41,7 km. •

RETEAUA STRADALA: - BETONAT: 2.5 km

ASFALTAT: 45.9 km PIETRUIT: 67.4 km • În Bistriţa principalele puncte unde se desfăşoară manifestări cultural-sportive ori unde se creează condiţii favorizatoare pentru comiterea unor acte de tulburarea ordinii şi liniştii publice sunt: stadioanele de fotbal (Gloria, Mecanica, V.R.G., IPROEB, Liviu Rebreanu, A.S.A), Sala de Sport Polivalenta, Parcul municipiului, casa de cultura municipala George Coşbuc, Staţia C.F.R., Autogara, pieţele agroalimentare (Decebal, Calea Moldovei, Independentei Nord), complexele comerciale (Coroana de Aur, Kaufland, Unicarm, Decebal, Lama, Cibela, Han, Artima, Proffi, Casa Ambient, Big, Podul Jelnei), Sala Bingo Cazino, discotecile (Parc, Metropolis, Galaxy, restaurantele (Phoenix, Venezia, Flora, Parc, Corida, Bulevard, Diana), motelul Bodea şi restaurant-motel Dealul Jelnei. •

CALE FERATA: Situat pe calea ferata secundara ce patrunde pe valea Bargaului, orasul se

conecteaza prin intermediul nodului de cale ferata Saratel la magistrala 4, aflandu-se la 66 km de Dej, 44 km de Deda si 124 km de Cluj-Napoca. •

RETEAUA DE ALIMENTARE CU APA: 330 km

•

RETEAUA DE CANALIZARE: 270 km

•

RETEAUA ELECTICA: - nu se poate estima o cifra exact , aproximativ 99% din locuinte

•

RETEAUA DE GAZ METAN:

- lungimea reelei de gaz metan -134 km - lungimea branamentelor -29, 10 km - numar locuin te racordate la re eaua de gaz metan: aproximativ 83% TURISM •

6 PENSIUNI: Ştefan (Bistrita), Şeriff (Unirea), KM. 6 (Unirea), Orizont ( Bistrita), Simona (Viisoara), Robu II (Bistrita)

•

8 HOTELURI: Bistrita, Codrisorul, Coroana de Aur, Decebal, Cora, Diana, Flamingo, Gomar Lux

•

3 MOTELURI

•

ATRACTII TURISTICE:

Municipiul Bistriţa reprezintă unul dintre cele mai importante centre urbane medievale din

Transilvania, consemnând obiective istorice bine conturate, de mare valoare urbanistică şi arhitecturală. a) Monumente de arhitectură: • Cetatea Bistriţei (secolele XV-XVI) din care se păstrează Turnul Dogarilor şi câteva fragmente de ziduri. TURNUL DOGARILOR:(strada Dogarilor nr.18 ), singurul care s-a păstrat din totalul de 18, are o înălţime de 25 de m. Construcţia a servit pe rând drept închisoare şi spital de psihiatrie. La momentul actual, Turnul Dogarilor adăposteşte o inedită galerie de păpuşi şi măşti incluzând aproximativ 700 de exponate. • ANSAMBLUL SUGALETE: Complexul cuprinde pe latura de nord a Pieţei Centrale 13 clădiri, locuinţe ale unor meşteri şi negustori bistriţeni. Complexul a fost construit la sfârşitul secolului al XIV-lea şi începutul secolului al XV-lea şi sunt formate din mai multe clădiri etajate, legate între ele prin nişte intrări spaţioase ce formează o galerie cu 20 de bolţi ce se sprijină pe 21 de pilaştri Ansamblul Sugalete a fost reconsolidat în mare parte după 1457, când un incendiu devastator a distrus o parte din construcţiile de lemn ale oraşului. • CASA ARGINTARULUI: (strada Dornei); • CASA LUI IOAN ZIDARUL: monument de arhitectură de la începutul Renaşterii. Cea mai veche clădire din Bistriţa. Construită în jurul anului 1500 de către un jude al Bistriţei, Casa Ion Zidaru este executată în întregime din piatră şi lemn. • CASA MEMORIALĂ „ANDREI MUREŞANU” • PALATUL CULTURII, Bistriţa • COLEGIUL NATIONAL ˝LIVIU REBREANU˝ • COLEGIUL NATIONAL ˝ANDREI MURESANU˝ • CLADIREA POSTEI VECHI, Bistriţa b) Lăcaşe de cult: • BISERICA EVANGHELICA ( Piaţa Centrală ): Este cel mai important monument al oraşului, fiind considerat o emblemă a acestuia. Este cel mai reprezentativ monument de arhitectură de la începutul Renaşterii.Construcţia bisericii a început în anul 1470 şi a continuat până în anul 1564, sub supravegherea arhitectului Petrus Italus de Lugano. Înălţimea turnului bisericii, de 75 m, îi conferă statutul de cel mai înalt turn de biserică din Transilvania, dar si din tara. Biserica păstrează strane sculptate din 1516, lucrate de meşterul Johannes Begler, o orgă cu 28 de registre, construită în stil rococo, în anul 1795, de braşoveanul Johann Prause şi un cadran solar. O noua infatisare s-a dat monumentului in decursul anului 2009 , prin refacerea turlelor , inlocuirea clopotelor si a tiglelor distruse in timpul incendiului devastator din 11 iunie 2008 .

Interiorul bisericii este marcat de diversele stiluri de construcţie: gotic, baroc şi renascentist. • MANASTIREA MINORITILOR; • CATEDRALA ORTODOXA • BISERICA GRECO-CATOLOCA • BISERICA CATOLOCA • BISERICA REFORMATA • SINAGOGA, Bistriţa c) Obiective memoriale: Cimitirul eroilor români, germani şi maghiari căzuţi în Primul Război Mondial este amplasat în incinta cimitirului românesc din municipiul Bistriţa. În cadrul acestuia sunt înhumaţi 121 de eroi, în morminte individuale, iar ca însemne de căpătâi au câte o cruce din beton. d) Zone de agrement: •

PARCUL MUNICIPAL a fost amenajat în anul 1900 în partea central-sud-estică a burgului, în exteriorul valului de apărare a fostei cetăţi. El a fost integrat armonios în peisajul urban, îmbinând elementele arhitecturale din zonă (Turnul Dogarilor, Zidul Cetăţii) cu elementele naturale (Râul Bistriţa, Pădurea Codrişor). După 1952, parcul a suferit modificări prin adăugarea de noi alei şi prin amplasarea de mobilier urban. Reprezentativi pentru Parcul Municipal sunt arborii seculari cu dimensiuni impresionante: arţarul, platanii de munte, roşcovul, punctul de maximă atracţie constituindu-l cele două specii de arbori declarate monument al naturii: arborele pagodelor şi arborele lalea.

•

PADUREA SCHULLERWARD

•

PADUREA SCHIEFERBERG

CULTURA • Pe raza municipiului Bistri a, în subordinea Centrului Cultural Municipal „George Cobuc” func ioneaza urmtoarele Camine culturale: - Ca minul Cultural Unirea: Functional în stare buna; - C aminul Cultural Viioara: Functional în stare buna ; - Ca minul Cultural Sla tinita: Functional în stare buna; - Ca minul Cultural Ghinda: Functional în proportie de 25%; - Ca minul Cultural S arata: Functioneaz a doar cu o simpla sala de repetiii pentru formatiile locale; - Ca minul Cultural Sigmir: Impropriu numit ca min, nefuncional.

•

BIBLIOTECI

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ (strada Garii, nr.2), a luat fiinţă în anul 1951, prin preluarea fondurilor disparate ale mai multor biblioteci şcolare sau publice afectate de război. Biblioteca deţine la ora actuală un fond de carte de peste 195.167 volume şi 22.137 în fondul documentar. Printre titlurile de mare valoare existente aici se numără Biblia lui Hieronymus, tipărită în anul 1475 la Veneţia, în limba latină. Sunt prezente şi alte cărţi valoroase, precum Istoria Transilvaniei (1785), dar şi lucrări ale lui Gheorghe Şincai, Petru maior, Ioan-Budai Deleanu •

MUZEE SI EXPOZITII: • MUZEUL JUDEŢEAN BISTRIŢA-NĂSĂUD: A fost înfiinţat în anul 1950 si cuprinde secţii

de etnografie - artă populară, ştiinţele naturii, artă plastică, istorie şi arheologie. Colecţia de arheologie este renumită prin piesele de valoare deţinute, piese din epoca bronzului aparţinând culturii Wittenberg, depozite de bronzuri, inventarul unor morminte daco-celtice, tezaurul monetar de la ŞieuOdorhei (secolele II - I a.Ch.), tezaure monetare romane şi medievale, unelte şi arme medievale. Din secţia de ştiinţe ale naturii nu lipseşte fauna specifică zonei, tehnică populară, costume populare, o casă ţărănească, biserică de lemn, o colecţie de lăzi de zestre, opere ale unor artişti plastici, în mare parte transilvăneni. Muzeul judetean Bistrita-Nasaud are in subordine directa muzeele: Muzeul graniceresc Nasaud, Muzeul de arta comparata Sangeorz-Bai, Muzeele Memoriale "Liviu Rebreanu", "George Cosbuc", "Ion Pop Reteganul", Muzeul "Casa saseasca" Livezile. • Muzeul de sub poartă, Livezile • Casa Memorială Andrei Mureşanu, Bistriţa • Galeria Arcade 24 • Sala de expoziţii ˝George Coşbuc˝ INVATAMANT •

GRADINITE: 23; nr.copii inscrisi: 2710, nr,cadre didactice: 175

•

SCOLI PRIMARE/GIMNAZIALE: 1/11; nr. copii inscrisi: 53 / 4.475; nr.cadre didactice:179

•

LICEE/COLEGII: 11; nr.copii inscrisi: 10.049; nr cadre didactice: 618

•

SCOLI CU PROFIL SPECIAL: 4; nr.copii inscrisi: 583; nr.cadre didactice: 201

•

UNIVERSITATI: 3 (Babes-Bolyai; Banatul Timisoara; Spiru Haret)

•

INSPECTORATUL SCOLAR JUDETEAN BISTRITA-NASAUD

•

PALATUL COPIILOR

SANATATE •

SPITALE: 5, din care unul este Spital Judetean

•

FARMACII: 26

•

CABINETE: 43

•

DISPENSARE: 8

•

MEDICI: 203, din care:

• MEDICI DE FAMILIE: 43 • MEDICI STOMATOLOGI: 68 • FARMACISTI: 52 • ASISTENTI MEDICALI: 725 • ALTE SPECIALIZARI: 40 COMERT Pe raza municipiului exista 5.801 agenţi economici din care 956 persoane fizice şi 4.845 persoane juridice . •

NUMAR UNITATI EN-GROSS: 33

•

NUMAR UNITATI DESFACERE CU AMANUNTUL (MAGAZINE): 1298

•

NUMAR UNITATI DE ALIMENTAIE PUBLICA (BARURI, RESTAURANTE): 249

Viata de noapte a orasului se poate evalua cel mai bine prin vizite facute in principalele cluburi ale orasului. Metropolis de exemplu este una dintre cele mai populare discoteci pe o raza de cateva judete. Poate ati vazut-o la Clubzone. :) Pentru cei care nu au bani de Metropolis, exista Baby Blue si Flamingo. Rockerii se aduna de obicei in Any Time si Just Fine, iar prietenii muzicii bune in clubusorul 4 Friends, sau in Viisoara in King's. •

NUMAR UNITATI PRESTARI SERVICII: 247

•

SUPERMARKET-URI/ HIPERMARKET-URI: 8 (Winmarkt, Kaufland, Unicarm, Profi,

Plus, Billa, Ambient, Diego, Cibella, etc,) INDUSTRIA: •

S.C. ROMBAT S.R.L. (baterii de autoturisme);

•

S.C.MOPAL S.A. (mobila);

•

S.C. ARIO S.A.;

•

S.C. IPROEB S.A. (cabluri);

•

S.C. MEBIS S.A.;

•

S.C. NETEX S.A.;

•

S.C. LEONI WIRING SYSTEM (cabluri);

•

S.C. ELECTROPLAST S.A ;

•

S.C. MOBIFOREST S.A. (mobila);

•

S.C. BLAJEANA S.A.;

•

S.C. RAPID S.A.;

•

S.C. NAPOCOM S.A;

•

S.C. SALIPEX S.A.;

•

S.C. ITALTEXTIL S.A.

AGRICULTURA •

PASUNI: 1733.16 suprafata agricola (Ha); 19.49 proprietate publica (Ha); 1713.67 proprietate privata (Ha);

•

FANETE: 1964.16 suprafata agricola (Ha); 2.02 proprietate publica (Ha); 1962.14 proprietate privata (Ha);

•

LIVEZI: 1508.64 suprafata agricola (Ha); 2.58 proprietate publica (Ha); 1505.96 proprietate privata (Ha);

•

PADURI SI ALTE TERENURI CU VEGETATIE FORESTIERA: 3340.18 suprafata agricola (Ha); 207.79 proprietate publica (Ha); 3132.39 proprietate privata (Ha);

•

APE, LACURI, BALTI: 215.05 suprafata agricola (Ha); 209.93 proprietate publica (Ha); 5.12 proprietate privata (Ha).

•

NUMAR AGENTI ECONOMICI CU ACTIVITATE IN DOMENIUL AGRICOL: 4

•

NUMAR MICROFERME: 40

•

PUNCTE DE COLECTARE A LAPTELUI: 5

•

PUNCTE DE SACRIFICARE ANIMALE: 2

•

ANIMALE: • BOVINE: 1054 • PORCINE: 1037 • OVINE + CAPRINE: 6442 • PASARI: 21.016

PERSONALITATI • Andrei Mureşanu - poet şi autor al Imnului de Stat, Deşteaptă-te, române!, • Liviu Rebreanu -scriitor • George Cosbuc -poet • Gabriela Szabó - atletă • Viorel Moldovan - fotbalist • Dorin Bogdan Muresan - artist grupul Ca$$a Loco • Cosmin Tudoran - artist grupul Ca$$a Loco • Leonard Dimitrie Muha - artist grupul Ca$$a Loco • Gina Pop- artist muzica usoara • Valeria Peter Predescu -cantareata muzica populara • Laurenţiu Oanea - secretar al Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, • Gheorghe Matheiu - a infiinţat prima tipografie românească din Bistriţa • Arnold Graffi (1910-2006) - oncolog • Otto Dahinten - arhitect • Bistritenii au si o echipa de fotbal de ani in divizia A- Gloria Bistrita. MEDIA LOCALA: • Realitatea TV Bistrita • AS-TV • Radio Transilvania Bistriţa • Kiss FM Bistrita • Mesagerul de Bistriţa-Năsăud • Gazata de Bistrita-Nasaud • Răsunetul • Servus • Adevarul de seara (ziar distrubuit gratuit in fiecare zi dupa-masa) • Bistrita24.ro • Sportulbistritean.ro • UrbanBistrita.ro

• Bistritaexpress.ro EVENIMENTE IMPORTANTE Anual, pe raza municipiului, se organizează activitatea cultural artistice, sportive, omagiale, comemorative ori religioase dintre care menţionăm: 1) “Zilele municipiului Bistriţa”; 2) Festivalul de folclor “Nunta Zamfirei”; 3) “Toamna Bistriţeana”; 4) “Ziua Energeticianului”, “Ziua CFR-istului”, etc.; 5) “Festivalul Rromilor”; 6) Maialuri ale minorităţilor maghiare şi germane; 7) Sfinţiri şi hramuri de biserici; 8) Manifestări şi procesiuni religioase ale cultelor baptiste, penticostale, iehoviste; 9) Concursuri de motocros şi carting; 10) “Serbările Zăpezii”; 11) “Zilele Metropolis” 12) Manifestări comerciale: standuri,expoziţii, lansări de produse ale diferitelor firme din municipiu, judeţ, tara şi din străinătate; 13) Meciuri ale echipei FC Gloria Bistriţa; 14) Ziua Imnului Naţional; 15) Ziua Drapelului Naţional; 16) Ziua Eroilor; 17) Ziua Europei; 18) “1 DECEMBRIE”; 19) “24 IANUARIE”; 1. www.bistritaonline.ro 2. http://www.ghidulturistic.ro/consilii-judetene.php?lang=ro&consiliu=13 3. http://www.prefecturabn.ro/unitati_adm_terit/bistrita.pdf 4. http://www.primariabistrita.ro/portal/bistrita/portal.nsf/Index/100?OpenDocument 5. http://transilvania-ro.romaniaexplorer.com/page_11096.html