Potentialul Turistic Al Statiunii Baile Govora Si Valorificarea Acestuia [PDF]

Zitiervorschau

LUCRARE DE LICENȚĂ

POTENŢIALUL TURISTIC AL STAȚIUNII BĂILE GOVORA ŞI VALORIFICAREA ACESTUIA

COORDONATORI ŞTIINŢIFICI

1

Cuprins LUCRARE DE LICENȚĂ...........................................................................................................................................1 Introducere..................................................................................................................................................................3 CAPITOLUL I................................................................................................................................................................3 1.1.

Așezare și limite...........................................................................................................................................3

1.2.

Date administrative.......................................................................................................................................3

1.3.

Scurt istoric...................................................................................................................................................3

CAPITOLUL II - Analiza potențialului turistic al stațiunii Băile Govora.....................................................................3 2.1.

Cadrul natural – potențial turistic.................................................................................................................3

2.1.1.

Geologie si relief:.................................................................................................................................3

2.1.2.

Vegetaţia:..............................................................................................................................................3

2.1.3.

Fauna:...................................................................................................................................................3

2.1.4.

Clima:...................................................................................................................................................3

2.1.5.

Hidrografie - Râurile si apele minerale................................................................................................3

2.2.

Potential antropic...........................................................................................................................................3

2.2.1.

Patrimoniul material.............................................................................................................................3

2.2.2.

Patrimoniu imaterial.............................................................................................................................3

2.2.3.

Trasee turistice......................................................................................................................................3

CAPITOLUL III - Valorificarea potentialului turistic....................................................................................................3 3.1.

Baza tehnico-materială..................................................................................................................................3

3.1.1.

Structuri turistice cu funcţie de cazare.................................................................................................3

3.1.2.

Structuri de alimentaţie publică............................................................................................................3

3.1.3.

Structuri de tratament...........................................................................................................................3

3.1.4.

Structuri turistice cu funcţiuni de agrement.........................................................................................3

3.2.

Circulatia turistica si caracteristici................................................................................................................3

3.3.

Resurse umane ocupate în turism..................................................................................................................3

CAPITOLUL IV - PROPUNERI DE DEZVOLTARE A STAŢIUNII BĂILE GOVORA............................................3 4.1.

Analiza atractivităţii staţiunii........................................................................................................................3

4.2.

Cercetarea pieței și identificarea unor posibile forme de turism..................................................................3

4.2.1.

Forme de turism pretabile stațiunii......................................................................................................3

4.2.2

Patrimoniul cultural – Analiza SWOT...............................................................................................3

4.3.

Strategii de dezvoltare...................................................................................................................................3

4.4.

Proiecte pentru reabilitarea infrastructurii turistice a stațiunii Băile Govora...............................................3

CONCLUZII...................................................................................................................................................................3 BIBLIOGRAFIE.............................................................................................................................................................3

2

Introducere Zona Subcarpaților Vâlcii reprezintă o închegare de peisaje plăcute care ascund nenumărate resurse naturale atât în subsol cât și la suprafață. Turistul care vizitează aceste meleaguri se poate odihni, se poate relaxa, dar în același timp își poate îngriji și sănătatea prin intermediul curelor balneare. Vâlcea este un județ înzestrat cu multe bogății, printre acestea numărându-se și izvoarele minerale aflate in 3 stațiuni care imprejmuiesc municipiul Râmnicu Vâlcea de la nord la sud (Calimănești,Băile Olănești și Băile Govora). Băile Govora, stațiune cu o vechime de peste 100 de ani, se desfășoară la sud-vest de reședința județului, la o distanță de circa 20 de kilometri. Relieful depresionar în care se întâlnește micuța stațiune, valea croită de pârâul Hința, pădurile de fag si gorun,împreuna cu pajiștile care străjuiesc culmile, sălciile și plopii din lunca Govorei, precum și climatul blând, temperat-moderat, oferă regiunii o valoare peisagistică aparte. Motivul, însă, pentru care notorietatea zonei a trecut de limitele granițelor României este nesecata sursă de sănătate: izvoarele minerale. De-a lungul timpului, soldații români care au luptat în primul război mondial, iar apoi, an de an tot mai mulți turiști au beneficiat de pe urma efectelor tămăduitoare ale apelor minerale, ape care și în ziua de astăzi mai pot înlocui cu succes doze întregi de medicamente, de proveniență chimică, ce pot avea efecte adverse neașteptate. Ambianța placută din oraș, mireasma perioadei Belle Epoque, care se poate resimți doar trecând pe langă clădirile ce s-au impus încă de la începutul secolului ca adevărate minuni arhitectonice, îi conferă stațiunii dreptul de a fi prezentată dintr-o perspectivă obectivă și celor care nu au avut șansa să o cunoască. Pornind de la aceste premise, am realizat prezenta lucrare ce se consideră a fi o descriere obiectivă, detaliată a stațiunii, a resurselor naturale sau antropice de care dispune și care fac obiectul cercetării, în vederea elaborării unor strategii cu aplicabilitate în viitorul apropiat, strategii menite să crească competitivitatea în turism a zonei. A fost investigată evoluția principalilor indicatori statistici utilizați în comensurarea și caracterizarea fluxurilor turistice, s-au cercetat date despre gradul de mineralizare și principalii constituenți chimici ai apelor subterane, au fost realizate fotografii la fața locului, toate acestea fiind corelate cu prezentarea text de-a lungul întregii lucrări. Informațiile și datele culese au fost manipulate conform metodelor științifice, pentru a evidenția potențialul zonei într-un mod cât mai transparent, care să permită o evaluare corespunzătoare valorificării maximale a fiecărui element de atractivitate. Mulțumesc, pentru sprijinul acordat în vederea realizării acestei lucrări, domnului profesor doctor George Erdeli și domnișoarei Mihaela Hurezeanu, care m-au îndrumat cu privire la materialul necesar consultării, precum și la structurarea informațiilor. O contribuție însemnată au avut-o și datele culese de la Biblioteca Facultății de Geografie de la Universitatea din 3

București, precum și cele consultate la Biblioteca Județeana Vâlcea. Datele statistice cu privire la principalii indicatori meteorologici au fost preluate de la Stația Meteorologică Râmnicu Vâlcea, iar cele legate de indicatorii umani și economici de la Direcția Județeană de Statistică Vâlcea.

CAPITOLUL I 1.1. Așezare și limite Stațiunea balneoclimaterică Băile Govora este așezată în zona subcarpaților Getici ai Vâlcii, la 18 km de reședința județului, fiind străjuită de dealurile Piscupia la sud-vest, Baba Floarea la vest, Păușești și Bârlogului la nord-vest, Huniei la nord, Tătarul și Stogșor la est. Din punct de vedere geografic orașul se găsește la intersecția paralelei 45 5’49’’ latitudine nordică, cu meridianul 24 9’20’’ longitudine estică. Orașul se învecinează la nord-est cu comuna Bunești, la nord cu comuna Stoenești, la nord-vest cu comuna Pietrari, la vest cu comuna Păușești, la sud-vest cu comuna Francești și la sud-est cu comuna Mihăești. Băile Govora sunt drenate pe o lungime de aproape 2 km de pârâul Hința care izvorăște din apropierea dealului Paușești și se varsă în pârâul Govora, având ca afluenți pe malul stang, pâraiele Bârlogeanu și Valea lui Țigănilă. Pârâul Hința este canalizat parțial începând de la Izvorul Ferdinand și până la podul de pe strada Pieții, pe o distanță de aproximativ 1 km. Orașul Băile Govora este situat la 18 km de Ramnicu Valcea si la 12 km nord-vest de gara C.F.R. Govora, de pe linia ferată Sibiu-Piatra Olt, respectiv la 110 km de Sibiu, 119 km de Craiova, 75 km de Piatra Olt si 200 km de București. La 3 km de statiune trece șoseaua natională Râmnicu Vîlcea –

Poziția stațiunii Băile Govora în cadrul judeţului Vâlcea Sursa: http://www.valceaturistica.ro

Târgu Jiu (DN 67). Stațiunea este deservită de 4

autobuze care circulă pe traseul Râmnicu Vîlcea – Băile Govora și retur. De asemenea, stațiunea este legată prin linie de autobuze și de București (200 km) și Târgu Jiu prin curse directe.

1.2. Date administrative După unii cercetători, denumirea de Govora ar deriva din slovanul ”govor” care înseamnă ”murmur”. Cercetări mai noi avansează cuvântul latinesc ”cavula” care prin rotacizare a derivat în ”govora”. Suprafața întregii localități este de 1.35 ha și mai cuprinde satele Curăturile si Gâtejești. Populația localității era în anul 2002 de 2.868 de locuitori. A devenit comună urbană în 1927, iar în anul 1930 a fost

Indicatori morfometrici Sursa : http://maps.google.com

declarată oraș. Lungimea maximă a localităţii este de aproximativ 5 kilometri, desfăşurându-se pe direcţia est-vest. Laţimea maximă este de aproape un kilometru şi se gaseşte în partea centrală. După cum se poate observa şi în imaginea de mai jos, oraşul reprezintă o aşezare liniară, cu desfăşurare est-vest, observându-se însă, în ultimii ani, şi o dezvoltare laterală. După cum se poate observa în graficul alăturat, populația orașului a avut o evoluție ascendentă de la începutul secolului si până la recensământul din 1992. La recensământul din 2002 se poate observa o scădere a populației cu aproximativ 6,5%, fapt determinat în mare măsură de perioada de tranziție prin care a trecut țara noastră, cu efect direct al migrării populației din orașele mici spre marile centre urbane (în cazul de față spre Râmnicu Valcea), dar 5

și în afara țării, o parte însemnată dintre cei plecați din localitate îndreptându-se spre țări din vestul Europei (cu precădere Spania și Italia).

1.3. Scurt istoric Dupa secularizarea averilor mănăstirești din anul 1864, Hința, ca și celelalte proprietăți apropiate mănăstirii Govora, intră în stăpînirea foștilor clăcași mănăstirești. Descoperirea izvoarelor minerale și începutul folosirii lor științifice duc la situația ca o parte din terenurile atribuite localnicilor prin reforma agrară a domnitorului Al. Ioan Cuza din 1864 să fie răscumpărate de stat cu ajutorul unui credit de 1 milion de lei votat de Camera Legiuitoare în vederea realizării captărilor și transformarea așezării într-o stațiune balneară. Apele minerale erau cunoscute și folosite empiric înca din anul 1848, după cum este consemnat într-un raport redactat de Primăria orasului Băile Govora in anul 1934. În acest raport se relatează că în anul 1877 generalul doctor Nicolae Popescu-Zorileanu a înființat o ambulanță militară rurală, în care, începând cu anul 1878, sunt tratați militari veterani de război și câțiva pelagroși aduși de peste Milcov, cu iodul obținut din puțul forat de Societatea austriaca ”Klaus & comp.” cu sediul în Rm. Vâlcea. Această societate a forat mai multe puțuri cu intenția de a exploata petrolul din zonă dar cum acesta s-a dovedit a fi impropriu industrializării, societatea a abandonat săpăturile iar câțiva ani mai târziu izvoarele au fost amenajate conform planurilor inginerului francez Iranlic Bochet, proiectantul captărilor de la vestitele stațiuni Vichy si Aix-lesBains. În anul 1887 încep ample lucrări de captare si de amenajare a primului stabiliment de băi sub conducerea inginerului francez Papon de Lemaigne, lucrări încheiate în anul 1889. Tot din acest document reiese că stațiunea a fost inaugurată oficial la 1 iunie 1889 când a fost introdusă apa potabilă și iluminatul Vila Cecille

public în întreaga stațiune.

Sursa: www.primaria-baile-govora.ro

Profilată inițial pe tratamentul gutei, pelagrei și în special al sifilisului sub toate formele și cu toate sechelele, după apariția 6

antibioticelor și în urma cercetării științifice susținute în cadrul Institului de Balneologie și Fizioterapie, stațiunea Băile Govora și-a dovedit eficiența în tratamentul a foarte multe boli. Astfel s-a trecut treptat la tratamentul multor forme de reumatism, al tulburărilor circulatorii periferice si ulterior al căilor respiratorii superioare, al afecțiunilor neurologice periferice si centrale prin aplicarea atât a metodelor clasice de tratament cât și a ultimelor descoperiri din domeniu. Inițial, de la înființare și până în 1911 la dispoziția pacienților se aflau 3 hoteluri și un stabiliment de băi construite de către Stat, între anii 1886-1890, dintre care 2 există și în prezent. Pe lângă acestea, diferiți întreprinzători particulari au construit vile și hoteluri dintre care cele mai mari erau Vila ”Bunescu” și Hotelul ”Ștefănescu” cel din urmă cunoscut in prezent sub numele de Vila nr. 11. Între anii 1890 si 1894, stațiunea începe sa capete aspectul cunoscut prin construirea de hoteluri, stabilimente de băi, prin amenajarea parcului și captarea definitivă a izvoarelor. Odată cu conturarea stațiunii în jurul anului 1900 și până în anul 1910 se construiesc majoritatea vilelor particulare: Dr. Țăranu (actualul sediu al bibliotecii orășenești), Iliescu, Esmeralda, Ivanovici (Morariu), Cecille, Constanța-Marieta, Bereșteanu, Dr. Popovici, Ana, Bunescu, Butta, Antoinette, Paulinescu, Eftimiu, Minucachi, ș.a. Astăzi multe dintre ele nu mai există. Prin dispariția lor o mare parte din farmecul Govorei de altă dată a dispărut definitiv. În anul 1894, guvernul hotărăște ca noul așezământ balnear să poarte numele de ”Stațiunea balneara Govora”. La început de drum al stațiunii s-a simțit din plin mâna de gospodar priceput si grija statornică a generalului N. Popescu-Zorileanu. Prin grija sa neobosită, reușește ca între 13 iulie si

8 septembrie 1903, să tipărească periodicul ”Govora-buletin al Stația C.F.R. la inceputul secolului XX

stațiunii balneare Govora” în care

Sursa : www.primaria-baile-govora.ro

erau publicate reclame, indicații de

7

tratament și lista cu vizitatorii. Monografia sa ”Apele minerale de la Govora” publicată în 1887, redă aspectele tehnice și medicale ale stațiunii care a fost inaugurată oficial in 1889. În 1906, generalul doctor N. Popescu-Zorileanu tipărește și primul ghid medical al stațiunii ”Govora și chestionarul ei”.La începutul secolului XX, stațiunea dispunea de un stabiliment de băi cu 50 de cabine, 2 bazine mari și 3 hoteluri ale statului și numeroase vile particulare. Statisticile consemnează că în anul 1905 la Govora au fost tratați 18.009 bolnavi. Pentru asigurarea legăturii între stația C.F.R. Govora și stațiune, din mai 1905 începe să funcționeze ”un serviciu de bricuri și tramcare”, organizat de M. Rădulescu Ghidarcea din Craiova. La insitențele dr. N. Popescu – Zorileanu, în același timp, se dădea aprobare să se deschidă pe același traseu o cursă cu două automobile. Motivând propunerea sa, dr. Zorileanu sublinia: ”... până aici transportul se făcea cu birjii lipsite de confort în care încap comod decat două persoane ce sunt zdruncinate neplăcut timp de aproape o oră și jumătate pe arșița soarelui de vară, pentru suma de 6-8 lei. Cu automobilul, traiectul durează 20 de minute și e mult mai agreabil, costând același preț în care se cuprinde și transportul a 50 kg de bagaje de persoană ce se vor face cu căruțe aranjate.” În anul 1904 au urmat cura de la Govora 18.908 pacienti dintre care 69% s-au vindecat. Pentru oamenii nevoiași, Ministerul de Interne a trimis o ambulanță cu 300 de paturi, iar Ministerul de Război a construit mai multe barăci din lemn, tencuite și care adăposteau 180 de paturi. Adevăratul reviriment în viața stațiunii îl constituie înființarea in anul 1910 a ”Societății Govora-Călimănești” care a avut o continuă preocupare în direcția dezvoltării și modernizării localității.În același an se introduce curentul electric, vechile lămpi cu gaz fiind înlocuite. În primii ani după cesionare,

Parcul balnear în anul 1910

societatea investește bani și reconstruiește

Sursa : www.primaria-baile-govora.ro

pavilionul băilor.

8

Hotel Palace – emblema stațiunii – a fost construit între 1911 – 1914, după proiectul contractat de dr. Botescu si ing. Germani, având ca model un hotel din stațiunea Ioachimstall, Elveția, proiectat de către arhitecții E. Doneaud și E. Puklicki și ing. constructor N. Brădescu. Hotelul are 195 de incăperi, luminate fiecare de soare în decursul unei zile. Golurile din zidărie (uși și ferestre) însumează numarul de zile dintr-un an: 365. Izbucnirea primului război mondial, intrarea țării noastre în marea conflagrație și trecerea frontului inamic pe aici, au avut urmări nefaste pentru stațiune. Înainte de a trece în stăpânirea armatei germane de ocupație, dotările și spațiile de cazare au fost folosite pentru soldații români răniți și refugiați din zona frontului. Un raport din anul 1919 arăta că trupele inamice au ridicat toate utilajele și le-au transportat în Germania, iar obiectele din bronz, aramă, alamă și fontă au fost duse la topit. Refacerea stațiunii după primul război mondial a durat mai bine de doi ani, perioadă în care ea a funcționat sporadic, întâmpinând mari dificultăți. După război, ca urmare a refacerii stațiunii și dezvoltării localității, prin construirea de noi vile și clădiri particulare, în anul 1927 Govora este declarată oraș. Statisticile consemnează și ele creșterea afluenței de vizitatori, de la 31 în anul 1917, la 5254 în anul 1927, ca apoi numarul să oscileze intre 3000-4000 până în anul 1934, ca urmare a crizei prin care trecea economia țării. Odată cu incheierea perioadei de criză se constată un reviriment, crescând afluența de vizitatori, mai ales după anul 1936, când intra în circuit si noul hotel ”Balneara” (actual ”Parc”), una din primele clădiri cu arhitectură cubistă din România. În anul 1938, numărul vizitatorilor atinge cifra record de 5370, după care afluența scade continuu din cauza pregătirilor și declanșării celui de-al doilea război mondial. Astfel, în anul 1940 Pavilionul Băilor

au fost 1409 vizitatori, iar în anul 1941, doar 714.

Sursa : www.primaria-baile-govora.ro

Pentru nevoile armatei române sunt rechiziționate aproape toate hotelurile și vilele 9

mari în care sunt instalate spitale militare. Societatea ”Govora-Călimănești”, ajunsă în impas financiar este nevoită să vândă hotelul ”Balneara”, în anul 1943, Institutului general de asistență, economie și credit al funcționarilor și pensionarilor publici. Războiul și-a lăsat amprenta și asupra stațiunii, așa cum remarca o dare de seamă din anul 1945. Se arată printre altele, că față de 1938, doar 50% din numărul băilor erau utilizabile. Lucrurile stăteau la fel și in privința posibilităților de aplicare a tratamentului fizio-balnear. După razboi se trece la refacerea stațiunii. care în anul 1948 este naționalizată și devine stațiune permanentă de interes republican. Încă din primii ani de după naționalizare se trece la captarea de noi surse de apă minerală și recaptarea celor vechi. Sunt construite noi bazine de acumulare a apei minerale. Astfel se ajunge ca stațiunea să fie alimentată cu ape minerale de peste 15 surse (izvoare, puțuri, sonde). Odată cu mărirea și înmulțirea surselor de apă minerală, în stațiune se introduc noi proceduri. Se adaugă secții de: helioterapie, kinetoterapie, săli de cultură fizică medicală, iar vechea aparatură medicală este înlocuită cu alta nouă la nivelul tehnicii din acel moment. În felul acesta, s-au creat posibilități de acordare de tratamente și proceduri balneofizioterapeutice, pe profiluri de cură, unui număr sporit de vizitatori. Dacă statisticile consemnau în anul 1938 circa 107.000 de proceduri acordare, în anul 1980 numărul acestora a atins 1.800.000, ceea ce reprezintă o creștere impresionantă.Nici vilele și nici sanatoriile nu rămân la nivelul antebelic sau de la naționalizare. Prin trecerea stațiunii în rândul celor permanente, de rang republican, sanatoriile sunt refăcute, se introduce încălzirea centrală și se asigură un grad de confort sporit. Pe lângă refacerea și dotarea vilelor, se construiesc altele noi, iar pensiunile sunt reutilate și dotate corespunzător noilor cerințe. Ca urmare a măririi permanente a spațiului de cazare și numărul turiștilor a crescut corespunzător, de la 5730 – cel mai mare număr în anii antebelici – la peste 40.000 în anul 1980. Pentru turiștii și vizitatorii stațiunii s-a construit in anul 1973, satul de vacanță ”Silva” cu 100 de locuri de cazare,iar în anul 1984 se inaugurează hotelul sindicatelor (U.G.S.R.) actualul ”Oltenia”. Și localitatea Băile Govora a cunoscut o dezvoltare edilitară și economică ascendentă. În oraș s-a introdus rețeaua de apeduct și canalizare, au fost asfaltate șoseaua principală și unele drumuri laterale, piața orașului a fost modernizată. Au fost construite noi edificii : clădirea liceului industrial, care ulterior a fost extinsă, noul local al 10

poștei, noul sediu al Policlinicii orășenești, blocurile de locuințe, ștrandul ”Salus” și o modernă bază sportivă. Importante investiții au fost destinate amenajării pârâului Hința și afluenților săi, care în raza stațiunii au fost supuși unor lucrări de îndiguire și drenare în vederea stăvilirii torenților. În anul 1977, localitatea a fost racordată la sistemul de telefonie automată.În același an s-a inaugurat ”Colecția de arheologie și carte veche Pr. Gheorghe Petre – Govora”, unde sunt expuse numeroase obiecte descoperite în raza Govorei și a județului Vâlcea (începând din paleolitic și până în secolele X-XII). Hotelul ”Oltenia” (fost U.G.S.R.) a fost

Hotel Oltenia

inaugurat în anul 1985. În anul 1998 se inaugurează noul sediu al administrației publice locale și blocurile de locuințe L1,L2 și L3. În aceeași perioada se dă în folosință blocul K, la parterul căruia se găsește noul sediu C.E.C. și Agenția Băncii Române pentru Dezvoltare (B.R.D.).

CAPITOLUL II - Analiza potențialului turistic al stațiunii Băile Govora 2.1. Cadrul natural – potențial turistic Prin specificul conţinutului şi valorificarea lor, resursele naturale reprezintă, pe de o parte atracţii turistice pretabile pentru viitor, iar pe de altă parte ele pot fi valorificate direct în activitatea de turism ca “materie primă” constituind sau intrând în componenta diferitelor produse turistice şi generând anumite forme de turism (în cazul nostru factori naturali de cură în turismul balnear). Resursele naturale sunt cele oferite de cadrul natural prin componentele sale: elemente geomorfologice, de climă, de formă, de floră, peisaje, zăcăminte de substanţe minerale şi alţi 11

factori.Aceste componente naturale au un rol principal în dezvoltarea turismului şi constituie oferta primară potenţială. Staţiunea Băile Govora este amplasată în partea centrală a judeţului Vâlcea, pe valea râului Hinţa, la sud de Culmea Slătioarei, unde s-a format o mică depresiune intracolinar de origine erozivă. Din punct de vedere al coordonatelor geografice, oraşul se află la intersecţia paralelei de 45º5’, latitudine nordică, şi a meridianului de 24º8’, longitudine estică. Teritoriul oraşului este delimitat la nord-est de comuna Buneşti, la sud - este de comuna Mihăeşti, la sud-vest de comuna Păuşeşti, iar la nord-vest de comuna Stoeneşti. Accesul în staţiune se face pe Drumul Naţional DN 67 sau pe ruta ferată Sibiu-Piatra Olt. Pe şosea distanţa până la Rm. - Vâlcea este de 20 km. Băile Govora este un oraş balneoclimateric şi turistic de interes naţional şi european care cuprinde staţiunea propriu-zisă şi mai multe localităţi cu o populaţie de aproape 3000 locuitori. 2.1.1.Geologie si relief:

Alcătuirea geologică este unul dintre elementele de bază care dau naștere potențialului turistic din microdepresiuna Govorei, binecuvântată de soartă prin faptul că are un climat de adăpost dat de relief, pe de-o parte și pe de altă parte pentru alcătuirea chimică foarte complexă a apelor minerale de aici. Vechimea și modul de cutare al stratelor au permis realizarea formei depresionare precum și captarea facilă a acestora de catre oameni prin foraje la mică adâncime. Depresiunea Govorei face parte din Subcarpații Vâlcii, fapt pentru care geologia și relieful acesteora sunt studiate împreună. Geologia Subcarpaţilor Vâlcii trebuie să fie analizată în strânsă legătură cu evoluţia în timp a Subcarpaţilor Getici, din care fac parte și care se desfăşoară în lungul unei Profil geologic în Subcarpații Getici Sursa12 : România – Geografie fizică, Volumul I

unităţi structurale numită Depresiunea Getică ce a a avut un caracter de avanfosă. Depresiunea sa format la începutul paleogenului după mişcarea tectonică laramică care a ridicat Carpaţii Meridionali, pe de o parte şi a coborât, pe de altă parte, spaţiul cristalin din faţa acestora creând acest bazin de sedimentare extins cu un rol de avanfosă. În ceea ce priveşte structura acestei depresiuni sunt caracteristice: - fundamentul cu o provenienţă dublă (V. Mutihac, 1990) carpatică, blocuri cristaline ce coboară în trepte spre sud şi Platforma Valahă, blocuri care înclină uşor spre nord; - suprastructura sedimentară s-a realizat în trei cicluri (V. Mutihac, 1990) şi în diferite faciesuri (litoral, de mare adâncă, salmastru, lacustru) care se succed atât de la nord la sud cât şi în timp. Cele trei cicluri sunt: ciclul paleogen miocen-inferior cu eocen reprezentat de conglomerate şi greşii, oligocen în facies grezos şi acvitanian cu conglomerate, gresii şi intercalaţii de argile; ciclul miocen alcătuit din depozite badeniene (marne, argile şi sare) şi sarmaţian inferior (gresii, marne); ciclul sarmato-pliocen cu caracter transgresiv care înaintează mult la vest de Olt alcătuit din marne nisipoase slab cimentate, argile, nisipuri, marne cu intercalaţii de cărbuni În ceea ce priveşte relieful Govorei putem spune că prezintă un deosebit interes prin valoarea sa peisagistică. Depresiunea Govora este o mică depresiune în care se află localitatea şi staţiunea Băile Govora, ea făcând parte din sectorul vâlcean al Subcarpaţilor Getici. Particularităţile actuale ale Subcarpaţilor Vâlcii sugerează în primul rând tinereţea acestei regiuni datorită în primul rând mobilităţii tectonice accentuate, ce a condiţionat permanent în Cuaternar modelarea reliefului subcarpatic. Staţiunea Băile Govora este înconjurată de dealuri la o altitudine de 300-600m. Aceste dealuri sunt denumite muscele şi sunt alcătuite din roci terţiare cutate. Dealul cel mai cunoscut din această zonă este dealul Baba Floarea (540m) unde turiştii merg cel mai des pentru o plimbare prin natură.Relieful se completează cu componente ale apelor, vegetaţiei şi faunei, sporind atractivitatea turistică. Se constată prezenţa predominantă a solurilor brune de pădure (cambisoluri), aflate în diferite grade de podzolire. Acestea au textură uniformă pe întregul profil, fapt ce determină o rezistenţă uniformă la eroziune. În luncă sunt soluri aluvionare slab evoluate, cu textură nisipoasă care permite infiltrarea apelor de suprafaţă. 13

2.1.2.Vegetaţia:

Dealurile subcarpatice din jurul stațiunii Băile Govora sunt acoperite cu păduri de stejar, de goruno-făgete și de făgete. În general, pe fața sudică apar stejărelele, pe culmi gournofăgetele și pe versanții nordici, mai reci, făgetele. Pădurile de goruno-făgete au cea mai mare răspândire, ocupând culmile dealurilor și sunt bogate în specii de amestec. Astfel, pe lângă speciile dominante – stejar (Quercus petraea) și fag (Fagus silvatica) – apar și altele: carpenul (Carpinus betulus), teiul (Tilia cordata și Tilia platiphyllos), jugastrul (Acer campestre), frasinul (Frasinus excelsior), mojdreanul (Frasinus ornus), ulmul (Ulmus carpinifolia). Etajul arbustiv este format de alun (Coryllus avellana), lemn cîinesc (Ligustrum vulgare), corn (Cornus mas), sânger (Sambucus nigra) și

Harta vegetației din România Sursa : România – Geografie fizică, volumul II

clocotiș (Staphzellea pinnata). Apare și iedera (Nedera helix) ca plantă agățătoare. Etajul ierbaceu, foarte divers ca bogăție în specii, este format din: merișor și afin (Vaccinium vitis- idaea și vaccinium myrtillus), iarbă neagră (Calluna vulgaris). mușchi (Xanthoria parietina). Flora ornamentală din parcurile stațiunii cuprinde numeroase specii lemnoase. În complexul frunzișului de fag și stejar se întalnesc ciuperci aerobe, unele dintre ele fiind comestibile (mânătarca, creița, bureții iuți) și jucând un rol important în descompunerea frunzișului de foioase.

14

Prin bogăția speciilor sale lemnoase, arbustive și ierboase, flora contribuie la crearea unui climat specific, utilizat cu bune rezultate în tratamentul unor boli respiratorii, pe lângă rolul său estetic. Parcul central – operă a arhitectului francez Pinard – reunește pe o suprafață de 20 ha, specii valoroase de arbori dintre care trebuiesc amintiți: tisa (Taxus baccata), bradul arignitiu (Abies conclor), molidul (Picea abies), pinul (Pinus nigra, Pinus silvestris și Pinus strabus), zada (Larix decidua), arinul Parcul central

(Alnus glutinosa), plopul (Populus alba), salcia (Salix caprea și Salix babylonica),

arțarul (Acer negundo), platanul (Platanus acerifolia). castanul sălbatic (Aesculus hippocastanum), liliacul (Syringa vulgaris).

2.1.3.Fauna:

Din punct de vedere turistic fauna prezintă importanţă mai mult prin valoarea sa cinegetică şi estetică; totuşi în pădurile din jur sunt întâlnite din ce în ce mai rar, căprioara (capreolus capreolus), vulpea (vulpes vulpes), iepurele (lepus europeus), şoarecele de pădure (amodemus sylvaticus), ariciul (erinaceus romanicus). Dintre păsările care populează fauna Govorei se pot aminti: privighetoarea care poate fi auzită seara în parcul staţiunii, rândunica, vrabia, malureanul, fasa de pădure, piţigoiul, cojoaica, scatiul, uliul păsărilor, cucuveaua, guguştiucul, pupăza, ciocănitoarea, care de asemenea se vede adesea în parc. În apele repezi ale Govorei întâlnim cleanul şi zglăvoaca. Din păcate, în ultima vreme, habitatul acestor animale se restrânge tot mai mult, pe de-o parte din cauza vânatorii necontrolate și pe de altă parte din cauza extinderii locuințelor care antrenează defrișarea unor areale întinse de pădure. Acest conflict între om și animal se poate

15

observa și pe drumurile din preajma Băilor Govora, unde, pe drum național european există semne care avertizează șoferii de posibilitatea apariției pe carosabil a animalelor sălbatice.

2.1.4.Clima:

Zona Govorei beneficiază de un climat blând, temperat-moderat de trecere de la continental la mediteranean, cu veri răcoroase și ierni blânde. Temperatura medie anuală este de 11,1 grade Celsius. Vânturile sunt foarte rare, stațiunea fiind foarte bine adăpostită, iar regimul precipitațiilor este moderat, aproximativ 800 mm/an. Precipitațiile sunt moderate, atingând 800 mm anual. Nu sunt schimbări bruşte de temperatură şi umiditate. Aerul din zonă conține o cantitate redusă de polenuri alergogene, fiind prielnică persoanelor cu afecțiuni respiratorii superioare, ori cu stări de surmenaj sau debilitate. Din cauza iodului din atmosferă, stațiunea este contraindicată hipertiroidienilor. Conform datelor înregistrate în Atlasul climatologic al României, valorile specifice climei din zona Govorei sunt următoarele : -

temperatura variază între -1°C iarna şi 21°C vara, cu următoarele valori medii:

Graficul 2.1. Sursa datelor : Stația meteorologică Râmnicu Vâlcea

cu o amplitutdine de 22 de grade în timpul anului, temperaturile medii lunare au valori moderate evitându-se astfel canicula în timpul verii si existând posibilitatea lipsei înghețului în timpul iernii 16

aceste temperaturi sunt favorabile persoanelor vârstnice care vizitează stațiunea în scopuri de recreere și odihnă și necesită un tratament aparte, persoane care de altfel sunt sensibile agenților naturali care afectează excedentar -

radiaţia solară constituie sursa energetică primară a dezvoltării proceselor

geofizice şi biologice. Radiaţia globală a regiunii este apreciată între 110 şi 122 kcal/cm2, iar durata de strălucire a Soarelui este de 2100 - 2200 ore în această regiune subcarpatica. Între aceste valori radiaţia globală variază în raport cu particularităţile morfologice, gradul de înclinare a versanţilor şi de fragmentare a reliefului. La acestea se adaugă modificările produse local de activităţile antropice generate de noxe ( cum este Platforma industrială Govora), care reduc vizibilitatea şi determină apariţia ceţurilor de radiaţie şi a norilor inferiori -

umiditatea relativă la ora 14:



iarna 35-45%



primăvara 10-15%



vara 5-10%



toamna 20-21% După cum se observă umiditatea înregistrează valori scăzute în lunile de vară şi

mai ales în lunile de iarnă.

17

-

presiunea atmosferică medie anuală este de 732,5 mm.Hg. fiind caracteristică localităţilor cu climat continental, cum este şi cazul staţiunii Băile Govora. precipitaţiile anuale se înscriu în media de 750-800 mm, valorile medii lunare variind după cum urmează:

Graficul 2.2. Sursa datelor : Stația meteorologică Râmnicu Vâlcea

-

cele mai mari cantități de precipitații cad la sfârșitul primăverii odată cu luna mai

și durează până in luna iulie, fapt ce determină o perioada oarecum restrictivă din punct de vedere al vizitării stațiunii -

vântul este în strânsă legătură cu aşezarea geografică, predominând zilele fără

vânt. Numărul acestora pe tot timpul anului este de 192, revenind o medie de 11-20 zile fără vânt în fiecare lună. După cum se poate observa și în rozeta vânturilor, acestea bat în general de la nord la sud, ferind regiunea de potențialii factori nocivi ce pot proveni de pe platforma chimică Govora, aflată mai la sud -

nebulozitatea este dată de durata de strălucire a soarelui, ce atinge o valoare

anuală de 1800 ore, valoare apropiată de cea a litoralului Mării Negre. -

ceaţa se întâlneşte rar, numărul mediu al zilelor cu ceaţă anual este de 11, iar zilele

cu fenomene electrice se cifrează la 2-3/an.

18

2.1.5.Hidrografie - Râurile si apele minerale

Fondul hidrografic deţine şi el un important potenţial. Potenţialul la care ne referim are în vedere apele minerale dar şi apele curgătoare, care sunt utilizate ca atare în scopuri turistice, pentru agrement şi balneoturism. Principalul colector al apelor de suprafaţă este râul Olt, care primeşte pe dreapta, în amonte de Govora pârâul Olăneşti. Acesta se varsă în Olt, în partea sudică a municipiului Rm.- Vâlcea. Urmează la sud pârâul Govora cu afluenţii săi, pe dreapta râul Hinţa, apoi Valea Scărişoarei care se varsă în Olt în dreptul lacului de acumulare Govora, care are o suprafaţă de 463 ha, o lungime de 2,7 km, o lăţime de 3,02 km şi un volum de apă acumulată de 26.317

.

La sud se varsă pe dreapta în Olt un alt afluent, Bistriţa Vâlceană. Apele minerale Descoperirea apelor minerale de pe valea pârâului care trece prin stațiune, urmată de efectuarea unor analize asupra eficacității foloaselor benefice ale acestora, Govora avea să devină în scurt timp o localitate cu profil balnear de cură medicala, cunoscută atât în țară cât și în afara acesteia, alături de alte zone balneare din Europa. Apele sulfuroase de la Govora, considerate de unii oameni de știința chiar superioare față de cele de pe continentul nostru, pot fi considerate cel puțin la fel cu cele mai renumite ape minerale sulfuroase cunoscute în Europa : de la Amelie, Barages, Eaux Bosines, Aix şi rivalizează cu cele de la Grosswerdain . Staţiunea Băile Govora este singura din ţara noastră în care apele minerale au o compoziţie chimică diferenţiată ca: -

ape sărate iodurate bromurate;

-

ape sărate sulfuroase foarte concentrate;

-

ape hipotome sulfuroase bicarbonate, sodice, calcice şi magneziene.

Apele din Govora conţin până la 38,3 mg ‰ brom şi până la 41,8 mg‰ iod.Atât bromul cât şi iodul sunt de origine organică, rezultate din putrezirea unor alge. Apele concentrate sărate

19

sulfuroase sunt ape cu mineralizare mare ajungând până la 160 g ‰, conţinând hidrogen sulfurat în concentraţie mare până la 0,350 g ‰. Apele minerale iodate din Govora conţin oligoelemente foarte necesare vieţii ca: magneziu, calciu, potasiu şi iod sub formă de ioduri. În structura hidrologică din zona Govorei au fost identificate cinci straturi de ape subterane -

un strat de apă dulce, freatică în aluviunile pârâului Govora şi ale afluenţilor

acestuia; -

un strat de ape de adâncime, slab mineralizate, cu o concentraţie mică de hidrogen

sulfurat şi clor, dar bogate în bicarbonate. Acesta este captat în centrul staţiunii Govora şi este folosit pentru cura internă (grupa I); -

un al doilea strat de ape subterane, cu concentraţie mare în hidrogen sulfurat (30-

100 mg/l) este captat de forajele 3, 4 şi 5 (grupa II); -

un al treilea strat de ape subterane, cu concentraţie mare în hidrogen sulfurat (30-

100 mg/l) şi cu o concentraţie medie până la mare de clor (10-50 mg/l până la 60-100mg/l) folosite pentru băi (grupa III); -

un ultim strat de apă de adâncime, care conţine ape sărate, iodurate folosite de

asemenea pentru băi (grupa IV). Se poate vorbi așadar de o varietate a tipurilor de ape minerale, varietate dată de adâncimea la care se află acestea. Pentru a le capta s-au executat mai multe tipuri de foraje ( în funcție de adăncime) în diferite zone ale stațiunii. Daca apele minerale sunt folosite pentru cura celor ce vin la tratament in Băile Govora, apele freatice ale râului Govora sunt folosite în diferite scopuri de către locuitorii orașului ( consum, ape menajere). Gradul de mineralizare şi principalii constituenţi chimici ai apelor subterane Table 2.2.

Puţ 2

Grupa I Ape clorosodice, iodurate, bromurate Mineralizaţie Clor Brom Iod totală (g/‰) (g//‰) (g//‰) (g//‰) 94-78 50-45 0,0440,05220

Radioactivitate (mmc) 0,533

3

92-43

55-52

4

90-75

54-49

5

99-85

59-52

0,016 0,0270,022 0,1150,015 0,026

6

91-89

54

0,038

7

85-48

49-28

0,035 0,0500,020 0,0540,032 0,0450,035 0,0530,040 0,0510,018

0,044 0,025 0,025 -

0,3830,058 Grupa II Ape clorosodice, sulfatat-calcice Puţ Mineralizaţie totală Clor Hidrogen sulfurat (g/‰) (g//‰) (g//‰) 1 160 95-35 0,132-0,123 2 75 43,2 0,296 Grupa III Ape slab sulfuroase, slab mineralizate bicarbonatate sulfat carbonice, sodice, magneziene Izvor Mineralizaţie totală (g/‰) Hidrogen Radioactivitate (mmc) sulfurat (g//‰) 1 2-1,5 0,030 0,024 2 2 0,020 Grupa IV Ape slab mineralizate, bicarbonatate, fără degajări de gaze Sursa : D. Otovescu, Monografia sociologica a orasului Baile Govora

2.2. Potential antropic

21

Resursele antropice au potenţial turistic însemnat şi ele au luat naștere odată cu trecerea

Hartă prelucrată după o schiță obținută de la primărie

timpului, încă din cele mai vechi perioade. În zilele noastre prezinta interes o serie de obiecte și construcții care au apărut ca urmare ale realizărilor de tip economic sau social de pe teritoriul 22

țării noastre sau chiar de pe teritoriul Govorei. Spre deosebire de componentele naturale, atât de numeroase şi de variate, staţiunea Băile Govora deţine mai puţine componente antropice. Cu toate acestea, împrejurimile oraşului se bucură de o mare varietate a acestor resurse antropice de care orice turist se poate bucura realizând o serie de plimbări în jurul staţiunii fie în mod organizat, fie pe cont propriu. Staţiunea Băile Govora este deţinătoarea unui tezaur de vestigii arheologice, monumente istorice, de artă sau de arhitectură precum şi a unui patrimoniu etno-folcloric care atestă evoluţia şi perenitatea pe aceste meleaguri, dezvoltarea artei şi a culturii poporului român. Tot acest fond cultural istoric formează o parte însemnată a ofertei turistice şi o componentă a imaginii turistice a stațiunii Govora pe piaţa naţională şi chiar internaţională. Deși nu foarte multe, componentele antropice care prezintă interes turistic pot fi regăsite în harta de mai jos. 2.2.1.Patrimoniul material

În Băile Govora există o serie de statui care au fost ridicate în amintirea personalităţilor din această staţiune sau care au avut legatură cu Băile Govora. Printre acestea amintim: -

N. Popescu - Zorileanu – monument ridicat după moartea sa, în anul 1924, de

către sculptorul Nicolae Mătăoanu. Statuia se află în Parcul Central, -

Olteanca cu vadră, adusă de la Rm.-Vâlcea, după revoluţie,

-

Mihai Eminescu,

-

Ion Luca Caragiale,

-

Dr. Botescu,

-

Un triptic în parc, construit în anii ’60

-

Monumentul Eroilor – monumental funerar a aparţinut familiei Mihălcescu, fiind

donat de către urmaşii acesteia. Monumentul a fost construit prin anii ’30. Astăzi, acest monument este dedicat eroilor din Primul şi al II-lea Război Mondial. Muzeul din staţiune deţine o colecţie muzeală însemnată prin care se evidenţiază vieţuirea neolitică, îndeletniciri străvechi, civilizaţia geto - dacică, numismatica romană, carte veche românească. Cuprinde obiecte descoperite în raza Govorei și a judeșului Vâlcea, începând 23 Muzeul de arheologie și artă religioasă

din paleolitic și până în secolele X – XII. Multe dintre exponate sunt unicate de o valoare științifică deosebită care atestă locuirea permanentă a acestei vechi vetre vâlcene, conviețuirea daco-romană (un cuptor din secolul III e.n.) și perioada de etnogeneză a poporului român. La etaj, colecția cuprinde cărți rare, tipărite în țară sau peste hotare în secolele XVII – XVIII, lucrări deosebit de importante pentru istoria culturală națională. În anul 1995, când s-au împlinit 25 de ani de la înființarea muzeului, Gheorghe Petre-Govora publica la Rm. Vâlcea, sub egida Muzeului Județean – lucrarea ”O preistorie a nord-estului Olteniei”. Clădirile din această zonă cu arhitectura lor deosebită constituie. De exemplu Hotelul Palace, emblema staţiunii, a fost construită între anii 1911 – 1914, după canoanele luxosului European. Toate cele 155 camere primesc fiecare, în decursul unei zile, iarna sau vara, lumina soarelui, iar spărturile din zidărie – uşi şi ferestre – rotunjesc cifra 365, câte zile sunt întrun an. Din păcate în acest moment, clădirea se află într-un avansat stadiu de degradare, fapt pentru care an de an hotelul este clasat la o calitate tot mai inferioară, în acest moment fiind considerat un hotel de două stele. Parcul balnear, unul dintre cele mai renumite din ţară, este opera arhitectului francez Pinard. Acest parc are 20ha de teren amenajat frumos cu alei, bănci şi plante care mai de care. În acest parc se poate vedea ce a mai rămas din cinematograf. Acesta a avut o arhitectură deosebită, de dimensiuni foarte mari. În staţiune se află şi o casă de cultură, unde formaţii artistice de amatori sau profesionişti prezintă spectacole artistice. În fiecare primă decadă a lunii iulie are loc manifestarea culturalartistică “Florile Govorei”, care este un festival de muzică populară. La acest festival participă artişti de pretutindeni, cunoscuţi sau mai puţin cunoscuţi. Complexul de manifestări ”Florile Govorei” s-a desfășurat în fiecare an după un program reînoit în permanență păstrându-se însă manifestările devenite tradiționale. Anual s-au organizat cercuri de artă plastică, artă fotografică, șah și diferite alte concursuri. Între anii 1993-1995 a activat o formație instrumentală și cenaclul cultural științific ”Focul Viu”. 24

În prezent, clădirea se află într-un stadiu avansat de degradare și este disputată pe de-o parte de Consiliul Local Băile Govora și pe de alta parte de proprietarul actual – Ministerul Culturii și Cultelor. Dacă aceasta dispută ar fi câștigată de Consiliul Local, acest imobil ar urma să revină patrimoniului orașului Băile Govora. Cu toate acestea, aspectul neîngrijit, deteriorat, al clădirii, atrage atenția multor turiști. Biblioteca. În jurul anului 1891, în Băile Govora funcționează sporadic o secție a ”Ligii pentru unitatea culturală a tuturor românilor” care avea și o bibliotecă. La preluarea stațiunii în anul 1910 de ”Societatea Govora-Călimănești” este organizată și o bibliotecă în cadrul clubului de la ”Hotel Palace”.După anul 1948, în Băile Govora funcționează o bibliotecă cu circa 700 de

Actualul sediu al Bibliotecii Publice

volume având sediul la ”Vila Silva”. În anul

1952 se înființează Biblioteca publică din Băile Govora. Din 1970, biblioteca publică devine bibliotecă orășenească cu un fond de 26.000 de volume, asigurând necesitățile de informare și de lectură, atât localnicilor cât și turiștilor veniți pentru odihnă și tratament. În anul 1977, după cutremur, biblioteca își mută sediul în fosta vilă ”Dr. Țăranu”. În anul 2005 biblioteca a fost mutată la parterul Casei de cultură deoarece imobilul în care a funcționat a fost revendicat și câștigat în instanță de către moștenitorii fostului proprietar. Pe lângă colecția de periodice, biblioteca are în momentul de față 56.000 de volume, cuprinzând enciclopedii, dicționare, literatură științifică și tehnică, beletristică și cărți cu autografele unor scriitori care au vizitat stațiunea. După cum a fost menționat mai devreme , un rol semnificativ îl au monumentele istorice şi de arhitectură ce se află în jurul staţiunii . În împrejurimile stațiunii se află peste 300 de monumente istorice și de artă, de la tezaure neolitice, la vestigii dacice și romane și necropole paleocreștine, păstrate în muzee din Rm. Valcea și Govora, la Cosata-Ocnița, în siturile de la Slătioara, Bivolaru, Costești ori în complexul muzeal Măldărești.

25

Astfel, la numai 6 km de staţiune se poate vizita Mănăstirea Govora. Trecutul stațiunii este strâns legat de cel al Mănăstirii Govora – unul dintre cele mai vechi monumente de arhitectură feudală din țara noastră. Retrasă printre copaci seculari la adăpostul unor ziduri groase fortificate, mănăstirea se află la circa 5 km depărtare de centrul stațiunii și la mai puțin de 2 km de comuna Govora, pe o vâlcea în partea dreaptă a pârâului Govora. Construită iniţial (conform tradiţiei) încă dinainte de Mircea cel Bătrân, de câţiva călugări

Mănăstirea Govora Sursa : http://www.episcopiaramnicului.ro

fugiţi din Peninsula balcanică, se menţionează că a fost prădată în vremea lui Vlad Țepeș, mănăstirea este rezidită din temelii în anul 1496, în timpul domniei lui Radu cel Mare. În timpul lui Matei Basarab, mănăstirea a fost refăcută, întărită cu ziduri și cu trei turnuri de apărare prevăzute cu creneluri. Tot atunci a fost clădită și actuala biserică și s-au amenajat încăperile care au adăpostit o tipografie.Restaurările au fost continuate de Constantin Brâncoveanu între anii 1701-1702. Interesante pentru turiști sunt cele 8 portrete native din pronaos printre care și cele ale lui Constantin Brâncoveanu, Radu cel Mare, mitropolitul Antim Ivireanul, toate operă a acelorași renumiți zugravi. Tot în timpul domniei lui Brâncoveanu s-a ridicat și impunătorul turn – clopotnița de la intrare, s-au făcut reparații la clădirile mănăstirii, sa ridicat o noua catapeteasmă din lemn, cu valoroase decorații specifice epocii (chenare si brâie în care se văd motive vegetale), se reface întreaga pictură a bisericii, așa cum poate să fie văzută astăzi. În incinta mănăstirii, în încăperile boltite ale clădirilor se află organizat un mic muzeu în care sunt expuse străvechi obiecte de cult și gospodărie casnică, icoane cu vechime de trei – patru secole, cărți bisericești rare din veacurile al XVII – leași al XVIII – lea.

26

Prima pagină a pravilei tipărite la Govora Sursa : http://www.cimec.ro

Mănăstirea Govora a intrat în istoria culturii noastre mai ales prin faptul că aici a fost adusă de la Kiev o tiparniță. prin intermediul căreia au fost tipărite multe cărți importante precum: ”Psaltirea slavonă”, ”Pravila cea mică”, ”Ceaslovul” și ”Evanghelia învățătoare”.Toate cărțile care s-au tipărit la Mănăstirea Govora au fost împodobite cu frumoase inițiale și frontispicii și tipărite după moda vremii în roșu și negru. Ele au avut un rol important formarea și dezvoltarea limbii române. Din punct de vedere balnear, sunt atestări conform cărora reumaticii făceau băi la Mănăstirea Govora iar iodul se transporta în butoaie și era încălzit cu pietre încinse.

2.2.2.Patrimoniu imaterial

Florile Govorei cum sunt denumite zilele oraşului Băile Govora se desfășoară în fiecare an între 19 și 20 iulie, fiind un adevărat carnaval al florilor. În anul 2008, copii costumaţi în flori de toate felurile, fluturi şi albinuţe au defilat pe străzile oraşului în deschiderea manifestării. Zilele oraşului sunt un prilej de bucurie şi distracţie atât pentru localnici cât şi pentru turiştii care vin în stațiunea Băile Govora pentru tratament. Timp de două zile, în parcul din localitate se amenajează locuri speciale de joacă pentru copii. La rândul lor, comercianţii au la dispoziţie propriile tarabe pentru a-şi expune produsele, tradiţionale sau de import. Florile Govorei a fost conceput în a nul 1976, ca un festival pentru a se premia cea mai frumoasă grădină. În general, primăria, ca organizator al spectacolelor, a mers pe linia tradiţionalistă, păstrând tradiţiile, obiceiurile și încurajând meșteșugarii să își comercializeze produsele Imagine de la festivalul ”Florile Govorei” realizate în propriile gospodării, așs cum a dec larat însuși primarul din Băile Govora. Sursa : http://www.realitatea.net Zilele oraşului Băile Govora se încheie mereu cu un spectacol de muzică populară în aer liber, în care sunt invitați alături de rapsozii din regiune și cântăreți din întreaga țară.

2.2.3.Trasee turistice

27

În împrejurimile staţiunii Băile Govora şi implicit pe meleagurile vâlcene se află peste 300 de monumente istorice şi de artă, de la tezaure neolitice până la vestigii dacice şi romane şi necropole paleocreştine, păstrate în muzee din Rm-Vâlcea, Govora, în siturile de la Slătioara, Bivolaru, Costeşti sau în Complexul Muzeal Măldăreşti. Două dintre mănăstirile care pot fi vizitate în imprejurimile stațiunii sunt Mănăstirea Hurez si Mănăstirea Dintr-un Lemn.

Sursa hărții : http://www.valceaturistica.ro

Printre manastirile monumente istorice, care impodobesc pamantul romanesc, Manastirea Hurezi este considerata, impreuna cu schiturile sale, ca cel mai reprezentativ complex de arhitectura, definitoriu pentru „stilul brancovenesc”. 28

Este asezata in partea de nord a judetului Valcea, pe drumul national DN 67 Rm.ValceaTargu Jiu, la poalele muntilor Capatanii. Constantin Brancoveanu după cum glasuieste hrisovul de intemeiere al manastirii „intr-al doilea an al domniei noastre pus-am temelie si am inceput a zidi manastire”. Sfânta Mănăstire Hurezi, importantă și valoroasă asezare monahală, reprezintă cel mai vast ansamblu de arhitectură medievala păstrat în Țara Romanească. El cuprinde mănăstirea propriu-zisă, biserica bolniței, ctitorită de doamna Maria, soția lui Constantin Brancoveanu,; Schitul Sfinților Apostoli, la circa 50 de metri spre nord, , și Schitul Sfântul Ștefan, după numele fiului cel mare al domnitorului, la 1703. Mănăstirea Hurezi are două incinte. În cea dintâi, exterioară, delimitată de ziduri puternice de cărămidă, se află prima poartă de intrare și o clădire cu etaj în dreapta. A doua incintă are formă dreptunghiulară, închisă pe trei laturi cu clădiri, având parter și etaj. Latura de răsărit se încheie cu un zid înalt, ca la multe mănăstiri cu incintă. La mijlocul acestei incinte se află biserica mare, impunător monument, lung de 32 de metri

Mănăstirea Hurezi

si înalt de 14 metri. Ea este o interpretare mai simplificată a bisericii episcopale de la Curtea de Argeș. Are plan treflat și împărțire clasică, altar, naos, pronaos și pridvor. În interiorul bisericii, pe lângă inestimabilul iconostas sculptat în lemn se află scaunul domnesc frumos sculptat, de asemenea în lemn, purtând stema Cantacuzinilor și un bogat policandru, toate din vremea ctitorului. Deasupra intrării se inalță turnul clopotniței, care adapostește patru clopote mari, între 300 și 1000 kg, cu sunete armonioase, trei purtând în inscripție numele voievodului.În dreapta și stânga clopotniței, pe cele trei laturi sunt chiliile rânduite pe două nivele, suprapuse, în fața cărora se găsește câte o galerie cu arcade în semicerc, susținută de stâlpi de piatră. Tot în latura de miază-zi, la etaj, unde au fost casele domnești compuse din săli mai frumos boltite, cu calote sferice pe arcade lungi, sprijinite pe monumentale coloane de piatră, la capiteluri și baze, acum

29

este expusă interesanta și valoroasa colecție de obiecte și icoane bisericești ale mănăstirii, un prețios tezaur cultural-national. Una dintre podoabele arhitecturale, care dă mănăstirii Hurezi un aer de sărbătoare și încântă privirea vizitatorilor, e foișorul iubitorului de artă Dionisie Bălăcescu. Hurezi infățișează treapta înaltă de creație a genului romanesc de la sfârșitul secolului al XVII-lea. Vizitatorul din țară sau de peste hotare află la Hurezi galeria unică a unor straluciți oameni cu larg orizont politic și cărturari de la Șerban Voievod și Constantin Cantacuzino Stolnicul, până la Constantin Brancoveanu. Prin toate aceste mărturii istorice și frumuseți artistice, Mănăstirea Hurezi este una dintre cele mai convingatoare opere ale creației spirituale multiseculare, pe care marele istoric Nicole Iorga a numit-o printr-o fericită formulare - în lucrarea ”Bizanț după Bizanț” - continuatoare a civilizației romane, ai cărei moștenitori în Europa de Rasarit sunt românii. Mănăstirea dintr-un lemn este situată în apropierea stațiunii, pe valea Otăsăului. Tradiția locală afirmă că bisericuța a apărut la începutul secolului al XVI-lea, prin lucrarea manuală chiar în acest loc a materialului provenit de la un singur stejar. Hramul său este Icoana Maicii Domnului, care se păstrează și astăzi în biserica de piatră a mănăstirii. În baza acestei tradiții asezarea monahală de aici poartă numele Dintr-un Lemn. Ca dovezi care să ateste veridicitatea legendei, stau mărturie astăzi Mănăstirea dintr-un lemn

stejarii seculari, precum și icoana.

Construită chiar pe locul stejarului purtător de icoană, cel mai probabil pe la mijlocul secolului al XVI-lea, bisericuța din lemn este lucrată din bârne groase. Are o formă dreptunghiulară, cu o lungime totală de 13 m, lațime de 5,50 m și o înălțime de aproximativ 4 m. Este inconjurată la exterior de un brâu, săpat în grosimea lemnului, cu un pridvor deschis, fără turlă.

30

Iconostasul, sculptat în lemn de tei, în 1814, este o adevărată operă de artă ca și multe din icoanele de lemn ce se găsesc în interiorul bisericuței. Icoana Maicii Domnului de care este legată existența acestui sfânt așezământ monahal, este păstrată cu multă venerație în biserica mare. Ea are dimensiuni impresionante, fiind înaltă de 1,50 m și lată de 1,10 m. Conform tradiției, în lume se mai păstrează trei exemplare asemenea celei de la Dintr-un Lemn. Primul document în care apare numele așezământului monahal de aici poarta data de 20 aprilie 1635.Într-o altă mărturie scrisă la 27 noiembrie 1640, Matei Basarab spune că a zidit mănăstirea ”de isnoavă de’ntemei”. El o înșira printre mănăstirile pe care le-a întemeiat. Biserica de azi prezintă în linii generale arhitectura lui Matei Basarab. Din punct de vedere arhitectonic biserica de zid este în plan triconc, cu altar octogonal, iar pronaosul se termina cu un pridvor pe stâlpi. Pe lângă icoana Sfintei Fecioare, de care este legat trecutul mănăstirii, se păstrează cele două policandre de la Șerban Cantacuzino și doamna Marica Brancoveanu, cele trei icoane mari impărătești, precum și alte 36 de icoane mai mici zugrăvite în anii 1833-1840 de Gheorghe Gherontie de la Hurezi. În 1715 Stefan Cantacuzino restaurează în întregime clopotnița mănăstirii, situată la intrarea în incinta principală și Casa Domnească. După restaurarea din 1938-1940, facută de Ministerul Aerului și Marinei, acest ansamblu monahal a devenit în mod simbolic altar de închinare pentru aviatori și marinari. Muzeul trovanților este unul dintre cele mai interesante atracții turistice ale județului Vâlcea. Trovanții sunt asemănați în mod hiperbolic unor pietre care cresc. În satul Costesti, care face parte din comuna Oteșani, nu departe de Govora, niște formațiuni stranii , alcătuite în mare parte din siliciu care a fost pietrificat, stau raspandite din zonele joase de văi până spre varfurile versanților. Țăranii din zonă le-au denumit "pietrele care

Trovanți în apropiere de Govora

cresc". Forma este asemănătoare pentru toți trovanții, însă dimensiunile acestora diferă (de la câțiva milimetri până la aproape 10 metri). Trovanții care au fost considerați ca fiind mai impunători au fost adunați la "Muzeul trovanților". 31

Geologii au emis ipoteza conform căreia ei ar fi rezultat prin cimentarea care s-a produs în decursul a mai multe milioane de ani. Această ipoteza nu este confirmată însă de toți oamenii de știință. Interesul pentru aceste roci este datorat în principal fapului că ele au aceeași formă, cu toate că în natură este foarte greu să întâlnești două pietre asemănătoare. Un alt fapt bizar al locului este acela că, după o ploaie de exemplu, nisipul ud începe să prezinte cam în 30-40 de minute mici elemente care se formează, asemănătoare cu pietrele mai mari din împrejurime. Ele pot fi sferice sau elipsoidale. Forma se poate schimba atunci cand se unesc într-un singur punct, fiind astfel asemănătoare cifrei 8.

CAPITOLUL III - Valorificarea potentialului turistic Importanța turismului crește pe zi ce trece. Această activitate prezintă interes în zilele noastre la fel de mult ca cele din sectoarele de bază (agricultura și industria). Așadar, turismul crește împreună cu sectorul serviciilor, devenind o ramura economică vizată de tot mai mulți oameni, implicit de tot mai multe programe de dezvoltare. Fenomenul turistic este foarte greu de delimitat deoarece, reprezintă interacțiunea dintre mai multe discipline fapt pentru care în cadrul său sunt antrenați angajați din cadrul economiei, geografiei, psihologiei, acestea fiind doar câteva dintre multitudinea de științe care se reunesc pe acest teritoriu. Subcarpaţii Vălcii au reprezentat de-a lungul timpului o destinație atractivă pentru turiștii veniți de pe teritorul țării sau din afara acesteia, datorită existenței pe aceste plaiuri a unor tradiţii şi culturi care s-au păstrat nealterate odată cu trecerea timpului (mai ales în mediul rural). Alături de aceste resurse etnoculturale, regiunea prezintă interes și datorită izvoarelor minerale ce se întălnesc în stațiunea Băile Govora. La începutul secolului trecut , Govora era renumită și considerată o stațiune de lux, cu construcții elegante, dotări medicale dintre cele mai moderne și multiple posibilități de distracție. Renumele său s-a păstrat până astăzi, în ciuda faptului că multe dintre clădiri au îmbătrânit, iar construcțiile noi nu mai păstrează arhitectura locală în totalitate, multe fiind în

32

totală contradicție cu cele din trecut. A rămas însă locul preferat de multți români pentru odihnă și tratament, în mare parte datorită prețurilor mai reduse. Băile Govora se află în Oltenia, la sud de brațul carpatic meridional, în depresiunea subcarpatică cu același nume, având o altitudine de 360 m. Este situată la doar 20 de kilometri de Râmnicu Valcea, reședința județului Vâlcea. Numele stațunii este legat de cel al Mănăstirii Govora aflată în Govora Sat. Din punct de vedere istoric, două nume importante ale vremii și-au pus amprenta asupra dezvoltării în scop terapeutic a apelor din zonă - I.C. Bratianu și doctorul Popescu Zorileanu. Aceștia, în urma cu 120 de ani, au pus bazele acestui complex balnear cu profil în tratarea afecțiunilor căilor respiratorii, ORL și reumatismale. Stațiunea este deschisă pe tot parcusul anului și este renumită pentru varietatea și caracterul terapeutic al proprietăților apelor sale, bogate în iod, clor, sodiu, brom și sulf (folosite în cazul curelor externe) și cele hipotonice, bogate în magneziu, calciu și puțin sulf (folosite în cazul curelor interne), cunoscute și folosite încă din 1866. Stațiunea este recomandată în tratarea bolilor respiratorii, boli degenerative și a bolilor reumatice articulare . Disfuncțiile neurologice periferice și centrale și unele disfuncționalități posttraumatice și boli asociate sunt alte afecțiuni care se tratează cu succes la Băile Govora. Aici se afla si un sanatoriu pentru boli reumatice si respiratorii pentru copii. Din punct de vedere balnear, se spune că

Ştrandul Salus, renumit pentru apa sărată

este stațiunea cu cele mai bogate ape minerale iodurate bromurate din Europa (locul 2).

3.1. Baza tehnico-materială Tipurile de turism se diferenţiază de la ţară la ţară, asigurând varietatea şi, prin aceasta, atracţia asupra turiştilor autohtoni şi străini. Una dintre bogăţiile actuale de bază în domeniul turismului priveşte studiul elementelor regionale, în funcţie de care se organizează activităţi turistice tipice anumitor zone, şi se pun în evidenţă posibilităţile de amenajare complexă a acestora.

33

Deşi nu s-a ajuns la o viziune taxonomica unitară în domeniu, diferitele accepţiuni utilizate pe plan internaţional şi în ţara noastă relevă următoarele unităţi ce pot fi luate în consideraţie: •

Regiunea turistică, concepută ca un spaţiu de mari dimensiuni, cu o structură

organizatorică bine consolidată şi un patrimoniu turistic diversificat; •

Zonă turistică – un areal mai restrâns consacrat pentru activitatea turistică de un

anumit tip, puternic marcat de importante obiective sau alte motivaţii pentru turism; •

Centre turistice, reprezentând puncte de convergenţă (puncte de plecare pentru

zonele montane, porturi, alte centre consacrate prin patrimoniul lor turistic) a unor fluxuri de turism, putând fi, în general, staţiuni alpine sau balneare şi de odihnă. În cazul nostru, stațiunea Băile Govora în sine reprezintă un centru turistic, consacrat atât prin patrimoniul său turistic, cât și prin faptul că reprezintă un punct de plecare spre principalele zone turistice din împrejurimi. •

Puncte turistice amenajate (peşteri, defilee, gheţari, mânăstiri, case memoriale,

hoteluri alpine. Staţiunea Băile Govora beneficiază de o structură turistică complexă şi destul de bine pusă la punct. Structurile de primire sunt foarte variate, de la hoteluri la popasuri turistice. Structurile de alimentaţie publică sunt și ele variate, iar baza de tratament este complexă. Totodată staţiunea dispune și de 2 baze de agrement complexe, cu terenuri pe care se pot practica mai multe sporturi.

3.1.1.Structuri turistice cu funcţie de cazare

Cazarea turistică reprezintă un puternic sprijin pentru întreaga activitate turistică din staţiune. Acest lucru se datorează numărului său important de locuri, dar şi datorită structurii acestora. De asemenea, cazarea turistică este principala componentă a bazei tehnico-materiale. Majoritatea unităţilor de cazare se află în proprietatea societatea Băile Govora SA care în prezent deţine trei hoteluri (Parc, Palace şi Belvedere), 7 vile, 3 popasuri turistice (Popas turistic Silva, Popas turistic Salus şi Casa Govoreană). Societatea are o capacitate de cazare în funcţiune de aproximativ 700 locuri şi o capacitate de servire în restaurante şi terase amenajate de 1250

34

uri, structuri de primire de care pot beneficia turiştii care vin la odihnă şi tratament în aţiunea Băile Govora. Unitățile de cazare din stațiune Hartă prelucrată după o schiță obținută de la primărie

În prezent, societatea Băile Govora SA deţine în total 71 de imobile în staţiunea Băile Govora şi a concesionat pe 20 de ani şi izvoarele minerale din staţiune. Valoarea de inventar a tuturor obiectivelor, printre care se numără şi ştrandul din localitate, centrale termice, case pentru pompele de apă, campinguri şi popasuri turistice este de 9.095.908,02 lei. Conform unei hotărâri de guvern din anul 2000, societatea a obţinut licenţa de concesionare pentru activitatea de exploatare minieră a apei minerale terapeutice în perimetrul staţiunii Băile Govora. Hotelul Belvedere este amplasat într-o zonă înaltă din partea nordică a stațiunii, ce oferă turiștilor așa cum cum îi spune și numele un punct de belvedere. A fost renovat în anul 2005 și

35

are o capacitate de 76 de locuri de cazare repartizate în 3 apartamente, o garsonieră, 17 camere duble și 17 camere cu pat matrimonial. Camerele sunt dotate cu televizor, cablu TV, minibar, telefon și baie proprie. Hotelul dispune de o sală de conferințe ce oferă 80 de locuri și este dotată cu aparatură modernă, ecran, videoproiector și acces la internet.Langa

Hotelul Belvedere după renovare

hotel se întalnesc un parc propriu, un foișor și o bază de tratament. Printre facilități se numără gratuitatea pentru cazare și tratament a copiilor între 0-7 ani, și plata la jumătate pentru copiii între 7-14 ani, precum și pentru pensionari. Baza de tratament este moderna și ea dispunând de cabinete pentru aerosoli, sală de fitness, saună, masaj, bazin de recuperare. Serviciile de alimentație se asigură în restaurantul propriu, clasat la categoria I, cu o capacitate de 94 de locuri,la terasa de 64 de locuri sau în barul de zi cu 20 de locuri. Hotelul Palace este situat pe strada Parcului, în zona centrală a stațiunii. Are o capacitate de 149 de locuri repartizate în 5 apartamente, 12 camere duble cu confort sporit, 44 de camere duble twin standard și 11 camere duble twin cu baie comună. Apartamentele sunt dotate cu dormitor, living și baie. Camerele duble standard și confort sporit au baie proprie. Între facilități se numără restaurantul de 250 de locuri, terasa de 220 de locuri, barul de zi de 30 de locuri, parcare proprie, lift, bază de tratament, magazin, biliard, discotecă, sală de sport, teren de sport, cinema și seif. În cadrul acestui hotel se remarca discrepanţele accentuate între faţada principală, unde se gaseşte recepţia, fiind de altfel zona circulată de turişti , şi curtea interioară care se află într-o stare avansată de degradare. Cu alte cuvinte, autorităţile încearcă să ascundă pe cât posibil propriile eşecuri în materie de management.

36

Faţada frontală a hotelului Palace

Hotelul Parc este situat pe strada Tudor

Faţada interioară

Vladimirescu, în zona centrală a stațiunii. Are

o capacitate de 195 de locuri în 94 de camere. Camerele sunt dotate cu baie și duș, televizor, cablu TV, frigider și telefon. Din punct de vedere al facilităților hotelul deține un restaurant cu 160 de locuri, o terasă de 60 de locuri, un bar de zi cu 20 de locuri, lift, sală de conferințe, parcare, plată prin intermediul cărților de credit și room service. Baza de tratament este dotată cu cabinete de electroterapie, inhalații, pulverizații și masaj. Hotelul Oltenia este amplasat chiar în centrul stațiunii. Are o capacitate de cazare de 386 de locuri în 193 de camere duble, single și garsoniere. Camerele sunt dotate cu baie, duș, televizor, cablu Tv, frigider și telefon. Printre facilitățile oferite de hotel se numara parcarea exclusivă pentru clienții hotelului, liftul, seif, room service, gradinița pentru copii și posibilitatea de plată prin utilizarea cardurilor. Hotelul oferă turiștilor și unități de alimentație, cum ar fi restaurantul, terasa restaurant, barul și barul de noapte. Pentru tratament se pun la dispoziția turiștilor o bază de tratament modernă, cabinet medical, sală de gimnastică, bazin în aer liber. Menționăm că aceste servicii pot fi oferite și turiștilor care nu sunt cazați in hotel. Popasul turistic Silva este situat într-un cadru natural deosebit, are o capacitate de cazare de 72 locuri în bungalow–uri cu caracter sezonier, restaurant de 180 de locuri, terasă de 84 locuri și parcare. Casa Govoreana este un popas cu specific tradiţional oltenesc cu 8 locuri cazare repartizate în 3 camere duble si un apartament, salon tradiţional cu 42 locuri, cramă cu 42 locuri, terasă cu 60 locuri și parcare proprie. 37

Vila Crinul are o capacitate de 24 de locuri de cazare repartizate în 12 camere dotate cu câte 2 paturi și cu baie proprie. Vila Dr. Zorileanu are 66 de locuri repartizate în 33 camere care sunt dotate cu câte 2 paturi și cu baie proprie. Popasul turistic Salus este situat la intrarea în oraşul Băile Govora. Are 48 de locuri de cazare în căsuţe, 40 de locuri de campare cu caracter sezonier, terasă și parcare proprie. Pensiunea Flora-Mătăsaru este situată în stațiunea Băile Govora pe strada Eroilor. Este dotată cu 6 camere, toate cu paturi duble, are 2 bucătării și o sală de mese, 5 grupuri sanitare în interior și două grupuri sanitare la terasă. Pensiunea dispune de centrală proprie pe gaz, cu boiler separat pentru apa calda. În exterior se găsește o

Pensiunea Flora-Mătăsaru

terasă în aer liber și circa 8000 de metri

Un exemplu de pensiune modernă pentru stațiune

pătrați de pădure și pajiște.

Vila Fagul dispune de 4 camere duble, una single și una triple. Serviciile de masă se acordă în unitatea Restaurant Parc. În stațiune există o serie de vile si pensiuni particulare, construite în ultimii ani sau revendicate de la stat de foștii proprietari. În general acestea poartă numele proprietarilor, mulți dintre aceștia creându-și o imagine de buni gospodari de-a lungul timpului. În anul 2008, aceste unități de cazare erau: Vila Preotescu Iuliana, Vila Nutzi Si Milica, Pensiunea Petraru Delia, Vila Panseluta, Vila Crizantema, Vila Brandusa , Pensiunea Mara. În următorul tabel se poate studia evoluția numărului de unități de cazare turistică din stațiune între anii 2003 și 2007, urmând apoi să analizez motivele pentru care acest număr a crescut în decursul a 4 ani. Din păcate evoluția numărului de unități se observă doar din punct de vedere cantitativ, discrepanțele cele mai mari dintre diferite perioade de timp fiind mai degrabă de ordin cantitativ.

Evoluţia în structură a numărului de unităţi cazare turistică 38

Tabel 3.1.

Numarul total al unităților din stațiune Hoteluri Campinguri Hanuri şi moteluri Cabane Vile

2003 11

2004 13

2005 13

2006 15

2007 14

2007/2003 1,27

3 1 7

3 2 8

3 2 8

4 2 8

4 2 7

1,33 2 1

După cum se observă în tabel, în perioada 2003-2007 numărul unităţilor de cazare a rămas relativ constant, crescând în 2006 la un maxim de 15 unități, fapt datorat apariției unui nou hotel (Belvedere ***, modernizat în 2005 și dat în folosință în 2006) precum și a unei vile consutruite după standarde moderne. În urma degradarii însă, a uneia dintre vilele construite înainte de 1989, aceasta a fost închisă, motiv pentru care în anul 2007 numărul unităților de cazare a scăzut din nou la 14. Putem spune așadar că între 2003 și 2007 există o creștere mică a numărului de unități cu un procent de 1,27, datorată construcţiei unei vile şi a unui camping în 2004, cu dotări moderne, precum și a unui hotel în 2005. În perioada 2000-2004 se observă că numărul hotelurilor a rămas constant, în număr de trei: Hotelul Parc**, Hotelul Palace *, Hotel Oltenia **. În anul 2005 s-a construit hotelul Belvedere ***, pe fosta locaţie a imobilului numit „Sanatoriu de copii”. Acest hotel este dotat cu mobilier şi tehnologie modernă, este un loc perfect pentru odihnă şi relaxare, datorită atmosferei prietenoase, serviciilor profesionale şi a locaţiei sale într-o zonă liniştită. În ceea ce priveşte numărul locurilor de cazare, în staţiunea Băile Govora, acestea au cunoscut o scădere de 4%. Cu toate că numărul de locuri în campinguri a crescut considerabil, de la 74 locuri, în anul 2003, la 144 locuri în anul 2007, numărul de locuri în hoteluri şi vile au scăzut destul de mult, totalizând 92 locuri în minus pe o perioada de doar 4 ani. Acest fapt se datorează degradării unora dintre construcții, care aparțin societății ”Băile Govora”, societate care a redus substanțial investițiile în ultimii ani. Pe de altă parte se observă o creștere din punct de vedere calitativ, în cazul vilelor, al căror număr de locuri deși a scăzut de la 188 la 106 (aproape că s-a înjumătățit). Există așadar unități noi, construite în ultimii ani sau modernizate.

39

Capacitatea de cazare-locuri, în staţiunea Băile Govora Tabel 3.2.

Total Hoteluri Campinguri Vile

2003 1088 824 76 188

2004 1054 765 124 165

2005 1062 788 124 150

2006 1088 814 144 122

2007 1072 814 144 106

2003/2007 0,96 0,98 1,89 0,56

Cea mai mare parte dintre locurile de cazare este oferită de hoteluri,cum ar fi hotelul Belvedere *** (cu 78 de locuri de cazare), hotelul Oltenia ** (cu 386 de locuri) și hotelul Palace * (cu 149 de locuri), hotelul Parc (195 de locuri). Popasul turistic Silva are 74 locuri cazare în bungalouri şi 4 locuri în vilă, popasul turistic Salus are 48 de locuri de cazare dispuse în căsuţe cu două locuri cazare. Vilele și pensiunile au capacități diferite, începând de la 5 locuri și ajungând chiar la câteva zeci de locuri. Menționăm ca mulți turiști preferă să fie cazați în gospodării neafiliate niciunei organizații de turism, fapt pentru care aceste locuri de cazare nu sunt înregistrate în nici un fel de statistică. Numărul total al acestora se cifrează în jurul a peste 100 de locuri.

Structura locurilor de cazare în funcţie de gradul de confort în staţiunea Băile Govora Tabel 3.3.

Județul Vâlcea Govora %

4 stele 50 16 32

3 stele 619 22 3,5

2 stele/flori 6197 737 11,8

1 stea/floare 1945 211 10,8

Din punct de vedere al nivelului de confort se constată o puternică concentrare la categoriile inferioare, de două sau mai puţine stele, așa cum se poate observa și în tabelul alăturat, atât în staţiunea Băile Govora, cât şi la nivel de judeţ. Această situaţie se explică prin vechimea relativ mare a unităţilor şi gradul avansat de uzură şi prin calitatea scăzută a serviciilor, prin absenţa ori caracterul sporadic al unor lucrări de întreţinere şi/sau modernizare. Hotelul Palace a fost retrogradat la începutul deceniului de la 3 stele (***) la 2 stele (**) și se află în acest moment la un pas de a scădea într-o categorie inferioară. Hotelul a fost renovat 40

în interior, pentru a putea fi cazaţi turişti acolo, dar, pentru turiştii care au curiozitatea de a ajunge şi în spatele clădirii imaginea este una dezolantă: pereţi cojiţi, geamuri sparte şi grămezi de moloz şi pietre. Este efectul războiului economic, lipsei banilor sau al diferitelor interese. De menţionat este şi faptul că Hotel Parc se află în lucrări de modernizare pentru a trece de la categoria de 2 stele (**) la 3 stele (***). Deși într-un număr relativ mic, în ultimii ani au apărut o serie de vile și pensiuni, construite în special de către localnicii mai înstăriți, construcții moderne, ce oferă servicii și facilități de calitate superioară, Vila Crizantema fiind clasată la categoria de 4 margarete.

3.1.2.Structuri de alimentaţie publică

În ceea ce priveşte structurile de alimentaţie publică în staţiunea Băile Govora situaţia s-a schimbat în timp prin reducerea acestor spaţii şi prin modernizarea celor existente. În prezent, staţiunea Govora dispune de o reţea de alimentaţie publică nu foarte diversificată, cu excepția unor mici localuri, majoritatea acestor spații fiind amplasate în cadrul hotelurilor: -

hotelul Parc are un restaurant cu 160 locuri, un bar de zi și o terasă.

Restaurantul cu terasă, situat în parc

-

hotelul Palace are un restaurant cu 300 locuri, un bar de zi și o terasă.

-

hotelul Belvedere are în incinta sa un restaurant cu 80 locuri,un salon de mic dejun în sistem de bufet suedez de 80 locuri și o terasă cu 40 de locuri.

-

hotelul Oltenia conține două unități principale de alimentație publică, respectiv restaurantul pensiune și restaurantul Oltenia situate, primul la etajul II al corpului A, iar cel de al doilea la parterul corpului B, fiecare dintre aceste două restaurante având 41

bucătărie proprie. Capacitatea acestor unități este de 240 locuri pentru restaurantul pensiune și 120 locuri pentru restaurantul Oltenia. Și la aceste unități au fost luate masuri de modernizare prin înlocuirea completă a liniilor de bucătărie fapt ce a condus la cresterea calității produselor. Tot în cadrul complexului hotelier se mai afla amplasat un bar de incinta si un magazin mixt. -

popasul turistic Casa Govoreană are un restaurant cu 50 de locuri, o cramă cu 42 de locuri și o terasă de 60 de locuri.

-

popasul turistic Silva are un restaurant cu 150 de locuri și o terasă cu 160 de locuri.

3.1.3.Structuri de tratament

Stațiunea Băile Govora are un profil balneo-climateric, fapt datorat atât prezenței izvoarelor minerale existente cât și poziționării într-un cadru natural puțin antropizat, de o mare valoare peisagistică, ferit de aglomerația urbană. Apele minerale au reprezentat, încă de la descoperirea efectului lor benefic de către doctorul Zorileanu, principala resursă turistică. Pe bună dreptate, ele le-au oferit turiștilor un remediu natural, la prețuri relativ mici față de alte stațiuni. În cele ce urmează vom prezenta cateva dintre caracteristicile principale ale acestor ape. Efectele benefice ale apelor minerale sunt multiple și de multe ori acestora li se adaugă efectul placebo, prin intermediul cărora pacienții se însănătoșesc datorită autosugestiei care ajută la refacerea unor celule bolnave. Cu toate acestea, apele sunt destinate tratării doar anumitor afecțiuni, existând de altfel și o serie de contraindicații, toate acestea facând obiectul de studiu din următoarele pagini. Apele minerale existente în staţiunea Băile Govora pot fi folosite în scopul tratării următoarelor afecţiuni : -

afecţiuni ale aparatului locomotor: reumatism degenerativ, spondiloze, gonartroze,

coxartroze, artroze periferice, reumatism secundar infecţios, reumatism abarticular; -

afecţiuni ORL: rinosinuzite cronice (catarele

alergice, hipertrofice, ozenoase), sinuzite, amigdalite steptococice, laringite, micoze erofaringiene; 42

-

sechele postpneumectorii (nu pentru tumori maligne);

-

afecţiuni respiratorii: bronşita cronică, traheobronşite, emfizem pulmonar, status

post infecţii respiratorii repetate, astmul bronşic alergic, -

boli asociate : afecţiuni endocrine,

ginecologice, boli profesionale, boli cardiovasculare.

infecţios,

infecţioalergice,

Terapie cu aerosol în cadrul bazei de tratament Belvedere

Alte posibile utilizări ale apelor minerale sunt: terapie prin aerosol cu ape sulfuroase şi iodurate, hidroelectroterapie, masaje subacvale, cura internă cu apă minerală, solarium pentru băi minerale şi apă dulce, băi calde cu ape minerale iodurate şi sulfuroase, băi cu apă minerală clorosodică iodurat bromurate, băi cu bioxid de carbon artificial, kinetoterapie în bazin cu apă minerală. Cu toate că apele minerale sunt foarte benefice în tratarea unor afecţiuni, există şi câteva contraindicaţii, care sunt de două tipuri : 

Contraindicațiile generale, menite să îi atenționeze pe toți turiștii care se află

într-una dintre situațiile următoare: sarcina începând cu luna a treia, boli psihice, boli parazitare, toate bolile acute şi bolile cronice în stadiul de actualizare, bolile infecto-contagioase, tumori maligne, hemoragii; 

Contraindicații speciale, care se adresează doar turiștilor diagnosticați cu:

spondiloză cervicală cu nevralgie cervico-brohială acută şi subacută, spondiloză lombară cu lombosciatică acută şi subcutanată, osteoartroze în puseu dureros acut şi subacut, poliartrită reumatică cu V.S.H. peste 40/h, fracturi neconsolidate, entorse, luxaţii mai dureroase. Efectul curativ este dat de compoziția chimică a apelor. În tabelul de mai jos se pot observa principalele tipuri de ape minerale, în funcție de alcătuirea chimică.

Gradul de mineralizare al apelor de la Băile Govora, după analizele făcute în 1953-1963

43

Table 2.1.

Anul analizei

Sursa de apă minerală

Cl ˉ

Br ˉ

Iˉ

SO4²

HCO 3ˉ

Na + K

Ca²

Mg²

H2S

Minerali -zare totală

Mg abs. abs.

221,4 702,6

‰ 524,6 585,0

497 79,4

16,0 311,6

8,3 64,2

5,3 53,8

1703,6 1854,0

156,7

abs. Urme f.slabe abs.

abs.

379,6

828

402

141

23,6

8,4

2003

1034,1 1052,9

abs. 0,07

384,6 562,9

579,5 610,0

982,7 870,3

103,7 224,2

27,8 36,0

104,8 19,5

3392,8 3522,17

Foraj valea Hinţei

1457,7

141,5

1738, 5

1722

7,2

2,7

21,3

5396,4

1955

Puţul nr.6

8264,1

Urme f. slabe abs.

abs. Urme f. slabe abs. 41,9

630,4

6013

92,8

21,9

204,4

16416,0

1957

Sonda nr. 2

23596,3

500

3,8

2,8

1043, 1 90,8

12043

447,4

-

38882,0

1961 1953

Sonda 608 Sonda 601

24518,2 30745,0

5 30,7

41,8 39,3

6 abs

15,9 45,6

14305 15532

264,3 849,1

-

40084 49760,8

1953 1953

Sonda 7 Puţul nr.2

41601,6 43222,1

38,3 abs.

abs. 44,5

7,3 408,2

94983 28716

512,5 75,5

12,7 411,0

68480,3 75098

1953

Sonda nr.4

48977,5

115

42,4

1,4

197,7 1892, 2 107,9

2127, 7 950,4 2461, 4 966,7 166,8

980,5

-

79996,2

1953

Sonda 605

53078,1

87,5

74,0

23,0

23,0

24372

1610, 2 6698

-

85696,4

1953

Puţul 1

95075

4,3

1,0

681,6

60533

639,0

246,0

1953

Sonda 6

50571,2

75,0

42,4

2027, 2 77,9

1332, 7 161,0

114,0

29710

1401, 3

834,3

-

159461, 3 82847

1957 1957

Puţul 5 Izvorul23 August Izvorul 30 Decembrie Puţul nr. 3 Puţul nr.4

343,9 2,4

1955

1963 1957 1957

28133

Sursa : Elena Berlescu “Dicţionar enciclopedic medical de balneoclimatologie”

Apele sărate iodurate bromurate datorită iodului cresc iodemia pe un timp variabil prin resorbţia iodului. Se cunoaşte acţiunea iodului asupra sistemului vascular şi endocrin. Iodul are efect vasodilatator şi favorizează modificările metabolice locale. Împreună cu bromul şi magneziul, iodul are efect de calmare asupra durerii şi de contractare musculară. Are acţiune generală asupra organismului, asupra terenului limfatic şi mai cu seamă la copii. Apele iodurate de la Govora aplicate în cura externă, exercită o acţiune congestivă puternică asupra ţesuturilor interesate în afecţiunile cronice, torpide ale articulaţiilor. Circulaţia în vasele periferice se ameliorează şi ea prin cura cu ape iodurate.

44

Apele cloruro-sodice sulfuroase concentrate au importanţă în tratamentul reumatismului. Au acţiune prin influenţarea vaselor, deci o mai bună nutriţie a articulaţiilor. Metabolismul general şi în special metabolismul purinelor este influenţat favorabil prin băile sulfuroase. Apele sulfuroase sunt bune în stările artritice, în artroze şi sunt contraindicate în artrozele cu osteoporoze. Sunt eficace şi în migrene. Apele sulfuroase calcice, bicarbonate sodice magneziene produc o relaxare a bronhiilor normale, cu mult mai pronunţată decât după alte ape minerale sulfuroase, exercitând asupra bronhiilor o acţiune de sedare asupra spasmului bronşic. Astfel se dovedeşte că apele minerale din Băile Govora sunt binefăcătoare de multe boli. Odată cu dezvoltarea spaţiilor de cazare, în staţiunea Băile Govora s-a creat şi o bază de tratament balnear, integrată în acestea sau nu. La fel ca şi celelalte structuri (de cazare, de alimentaţie publică), structura de tratament a suferit o serie de transformări, marcate de modernizarea în timp a acestora (de exemplu apariţia hotelului Oltenia cu propria bază de tratament și modernizarea celorlalte baze de tratament oferite în hoteluri). Ca urmare a reducerii fluxului turistic, a rezultat închiderea unor baze de tratament mai vechi. În prezent baza de tratament a staţiunii s-a restrâns, iar tratamentele se efectuează mai ales în incinta hotelurilor Parc, Palace, Belvedere şi Oltenia. Hotel Parc oferă cabinete medicale dotate cu aparatură modernă pentru tratament, fizioterapie, inhalaţii, masaj parţial şi general. Hotel Palace are 16 cabinete pentru tratament cu apă iodurată, o sală de pulverizări iod sau sulf şi o cabină pentru tratament boli galvanice, dotată cu 3 posturi. Se pot face și împachetări cu nămol. Hotel Oltenia – baza de tratament are circuit închis, deservind doar persoanele cazate în hotel. Baza de tratament a Hotelului Oltenia are o suprafață de 1218 mp și asigură efectuarea a 1100 proceduri zilnic. Tratamentele sunt destinate pentru vindecarea afecțiunilor căilor respiratorii, otorinolaringologice, reumatismale și afecțiunilor asociate. În tratamente se folosesc apele minerale iodurate, sulfuroase și cele sulfuroase slab bicarbonatate, precum și nămolul sapropelic de la Ocnele Mari. Baza de tratament dispune de spaţii, instalaţii și aparatură medicală pentru aplicarea următoarelor tratamente și proceduri: balneație cu ape minerale,

45

hidroterapie, kinetoterapie, masoterapie, terapie respiratorie, electroterapie, buvete. Tratamentele sunt efectuate sub supravegherea personalului medical.. Există şi o sală de gimnastică. Hotel Belvedere are o bază de recuperare care este compusă din: piscină, saună, sală fitness, masaj, cabinete electroterapie, inhalaţii şi pulverizaţii. În cazul vilelor, se observă o degradare acuta a bazelor de tratament existente în cadrul acestora, multe dintre ele dispărând cu totul.Restrângerea bazei de tratament este rezultatul scăderii simţitoare a turiştilor în această staţiune. Drept urmare bazele de tratament din majoritatea vilelor au fost închise deoarece baza de tratament care funcţionează în hoteluri este suficientă pentru cazarea turistică actuală. 3.1.4.Structuri turistice cu funcţiuni de agrement

Până în anul 1989, posibilităţile de agrement oferite de staţiunea Govora erau concentrate în Casa de Cultură a oraşului, dotată cu: un club, bibliotecă fără sală de lectură, discotecă, sală de audiţie şi cinematograf. În prezent, chiar dacă cinematograful nu mai este, baza de agrement s-a modificat: se organizează seri folclorice la Casa Govoreană, există teren de tenis, teren de minifotbal (cu nocturnă şi gazon sintetic), ştrand cu ape minerale, excursii la mănăstirile şi obiectivele turistice din zonă. Oferta de plimbări, drumeţii, excursii este foarte generoasă, dat fiind faptul că atât parcul (deosebit de atractiv) cât şi toată zona peisagistică a oraşului sunt bine întreţinute oferind condiţii pentru recreere. Asemenea plimbări se pot face zilnic pentru că sunt şi exerciţii care măresc eficacitatea băilor. Din păcate, cu excepția ștrandului Salus și a bazei sportive Aditen, nu există structuri de agrement în adevăratul sens al

Baza sportivă Aditen

cuvântului, fapt cauzat în mare 46

măsură de insuficiența fondurilor alocate acestui sector al turismului. Tocmai din această cauză, stațiunea este considerată a fi mai potrivită pentru persoanele de vârsta a treia care preferă să vină la cură balneară și mai puțin tinerilor care iși doresc să găseasca aici cât mai multe locații unde se pot distra. Strandul Salus este situat la intrarea în oraşul Băile Govora. Este dotat cu 2 bazine cu apă dulce şi un bazin cu apă iodată ce ajută la tratarea bolilor reumatismale şi respiratorii, bar categoria I (cca 30 locuri ), terasă , parcare, 48 locuri de cazare în căsuţe, 40 locuri de campare cu caracter sezonier. Clubul Sportiv Aditen este un club privat de sport și agrement înființat în 1992, localizat în stațiunea Băile Govora. Clubul organizează competiții naționale de tenis pentru copii, promovează educația tinerilor prin sport, clubul fiind ideal pentru cantonamente sau stagii de pregătire.Situată la intrarea în stațiune baza sportivă cuprinde 3 terenuri cu zgură, o arenă centrală cu 340 locuri. Clubul mai cuprinde și un teren de fotbal cu iarbă sintetică și nocturnă. Putem spune așadar că nu există o bază de agrement bine reprezentată în teritoriu, existând însă la nivel de proiecte foarte multe propuneri de diversificare a acesteia. În acest moment cresc investițiile care se fac in domeniul privat, fapt ce antrenează o serie de ințiative și din partea structuriilor aparținând statului.

3.2. Circulatia turistica si caracteristici Numarul de turiști cazați Tabel 3.4.

Numarul total al cazărilor Cazări în hoteluri Cazări în campinguri Cazări în hanuri şi moteluri Cazări în cabane Cazări în vile

2003 18937

2004 2005 18117 17871

2006 17633

2007 18770

2007/2003 0,99

15843 377 -

15740 15601 758 462 -

15615 770 -

17331 840 -

1,09 2,22 -

2717

1609

1212

573

0,21

1808

47

Numărul de înnoptări Tabel 3.5.

Numarul total al cazărilor Cazări în hoteluri Cazări în campinguri Cazări în hanuri şi moteluri Cazări în cabane Cazări în vile

2003 2004 2005 231962 188620 195147

2006 194386

2007 184039

2007/2003 0,79

203649 175931 176377 947 1573 840 -

181220 3828 -

184039 2925 -

0,90 3,09 -

9272

6060

0,22

27466

11116

17930

După cum se poate observa în tabelele de mai sus, numărul total de turiști sosiți în stațiune a suferit o ușoară scădere. Privind însă în funcție de fiecare tip de cazare în parte, situația este foarte diferită în raportul 2007/2003. Dacă în anul 2003 numarul de turiști cazați în vile se apropia de 3000, în 2007 acesta a scăzut dramatic pâna la cota de 573. Este așadar o scădere considerabilă, determinată pe de-o parte de degradarea unor vile (una dintre ele fiind chiar închisă) și excluderea acestora din itinerariile turistice, iar pe de altă parte de concurența neloială a localnicilor care practică un așa zis ”agroturism gri” (gospodării ce gazduiesc turiștii, dar care nu sunt afiliate niciunei asociații de profil). Se observa o creștere a acestui tip de găzduire, observație care este facută însă în mod empiric, din cauza faptului ca ele nu se găsesc în nici un fel de statistici. Există o creștere a numărului de turiști cazați în campinguri, fapt datorat atât construirii unui nou parc pentru campare, cât și imbunătățirii continue a celui existent. Deși multe dintre căsuțe sunt destul de vechi, acestea au fost modernizate astfel încât să poată face față unui număr considerabil de turiști, așa cum a fost în anul 2007. Politica agresivă, de stațiune cu puternic profil balneo-climateric a dat roade, acest lucru observându-se în cazul numărului crescând de turiști cazați în hoteluri. Mulți dintre aceștia au venit la tratament, convinși fiind că doar aici își pot recupera sănătatea. În plus, stațiunea este inclusă în programele guvernamentale care oferă subvenții tinerilor și pensionarilor în extrasezon (menționez aici că stațiunea este pretabilă practicării turismului în tot timpul anului).

3.3. Resurse umane ocupate în turism Populaţia ocupată în turism în zona Govorei , aduce un venit destul de important zonei care se bazează pe turismul balnear, turismul monahal, dar și pe agroturism . 48

Din cei aproape 3000 de locuitori ai stațiunii, circa 400 lucrează în structurile de cazare și alimentație, pe lângă aceștia adăugându-se și cei care practică agroturismul prin închirierea propriilor gospodării. Există și un număr însemnat de angajați în turism care nu sunt locuitori ai stațiunii și fac naveta atât din zonele limitrofe cât și din municipiul Râmnicu Vâlcea. Majoritatea angajaților sunt necalificați, însă în ultimii ani tot mai multe societăți investesc în instruirea lor. La Vâlcea si la Călimănești există posibilitatea obținerii unei diplome prin intermediul căreia absolvenții cursurilor pot lucra în structurile de cazare și în cele de alimentație publică. Din păcate există multe firme (și chiar hoteluri de prestigiu) care au foarte mulți angajați la negru. Acest fapt determină o scurgere importantă din banii care trebuie să ajungă la stat, de aici producându-se diverse anomalii la nivel de societate și mai departe la nivel teritorial (lipsa unor asigurări medicale și implicit a concediilor pentru angajați, conflicte între angajații aflați in legitate și cei din afara acesteia).

CAPITOLUL IV - PROPUNERI DE DEZVOLTARE A STAŢIUNII BĂILE GOVORA

4.1.

Analiza atractivităţii staţiunii

Resursele balneare au constituit şi constituie premisele desfăşurării pe teritoriul staţiunii Băile Govora din timpuri străvechi a activităţilor balneare. Amplificarea ulterioară a acestor activităţi a determinat realizarea unei importante oferte balneare, care i-au conferit acesteia o certă vocaţie turistică, situând-o din acest punct de vedere pe un loc prioritar pe plan naţional. Prin calcularea indicelui de atractivitate pentru principalele elemente turistice din această stațiune se obține un rezultat prin intermediul căruia vom putea stabili obiectiv dacă stațiunea are o atractivitate cât de cât ridicată. Indicele de atractivitate se determină pe baza factorilor care definesc oferta turistică a zonei analizate, în cazul nostru Băile Govora. El reprezintă influenţa dintre ponderea fiecărui element component al ofertei şi nivelul său calitativ, conform formulei :

49

n

I =  q i xci , i 1

Unde: I = indicele de atractivitate q= ponderea fiecărui element al ofertei n= numărul elementelor componente ale ofertei c = nivelul cantitativ al ofertei turistice, este cuprins între 1 şi 3 Dacă c = 1 – nivel calitativ scăzut al ofertei c = 2 – nivel calitativ mediu al ofertei c = 3 – nivel calitativ ridicat al ofertei Indicele de atractivitate al staţiunii Băile Govora Tabel 4.1.

NNr.

Elementele ofertei turistice

crt. 11

22

33 44 55 66

77

Resurse naturale - peisaj - climat - ape minerale terapeutice - păduri Resurse antropice - monumente arheologice - monumente istorice de artă - monumente de artă populară - etnografie şi folclor Condiţii economico sociale Căi de acces Baza tehnico materială Forme de turism - balnear - recreere şi odihnă - cultural - de week-end Total

Ponderea Calitate ( q)(%) (c) 28 5 5 16 2 14 1 3 5 5 10 10 20 18 10 4 2 2

3 3 3 1 1 1 2 2 2 2 1 2 2 1 1

qxc 0,15 0,15 1,48 0,02 0,01 0,03 0,10 0,10 0,20 0,20 0,20 0,20 0,08 0,02 0,02 2,16

Sursa: INC – Gradul de atractivitate al zonelor cu potenţial turistic ridicat, 2005

Elementele ce definesc oferta turistică în staţiunea Băile Govora şi care vor fi luate în considerare la calcularea indicelui de atractivitate sunt: peisajul, clima, resursele de sol (păduri) și de subsol (ape minerale), infrastructura minerală, condiţii socio-economice, resurse antropice, 50

baza tehnico-materială a turismului, activităţile turistice posibil a fi practicate, care sunt prezentate în tabelul de la pagina precedentă. Arealele turistice ale staţiunii Băile Govora sunt diferite din punct de vedere al activităţii lor. Varietatea resurselor turistice şi a distribuţiei lor teritoriale determină concentrarea fluxurilor turistice către anumite zone. Pe baza acestui sistem de apreciere a fost evaluată oferta turistică pe zone turistice stabilindu-se următoarea Probleme de infrastructură în centrul stațiunii

ordine ierarhică:

Indicele de atractivitate pe principalele zone turistice din jud.Vâlcea Tabel 4.2.

Nr. crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Zona turistică

Indicele de atractivitate

Călimăneşti-Căciulata Govora Olăneşti Valea Lotrului Rm. Vâlcea –Ocnele Mari Munţii Coziei Horezu Depresiunea Loviştei Drăgăşani

2,20 2,16 2,09 1,91 1,30 1,30 1,20 1,15 1,13

Sursa: INC – Gradul de atractivitate al zonelor cu potenţial turistic ridicat, 2004

Așa cum se observă în tabelul precedent, stațiunea se situa pe locul al doilea al județului Vâlcea, în anul 2004, din punct de vedere al atractivității sale turistice. Indicele de atractivitate cuprins între 2 și 3 îi conferă statutul unei stațiuni de interes național, care printr-un management corespunzător poate fi promovată și valorificată pe piața turistică internațională.

51

Valorificarea ofertei turistice mai poate fi reprezentată și printr-un alt indicator şi anume de funcţia turistică a zonei, prin intermediul căreia putem stabili forma de turism predominantă. Acest indicator ia în calcul: populaţia şi resursele (naturale, materiale şi umane)., forţa de muncă şi echipamentele turistice sau în sens mai larg, Funcţia turistică a unei zone se calculează, în general, prin intermediul următoarei ecuații: fT =

Lx100 P0  KxL

, unde:

L – numărul locurilor de cazare din localitatea, zona sau ţara în discuţie P0 – populaţia dependentă de activitatea turistică Populaţie dependentă de activitatea turistică = numărtul angajaţilor în hoteluri şi restaurante x numărul mediu al membrilor de familie K – coeficient de corecţie, cu valori între 0 şi 1 ce poate fi determinat în funcţie de categoria de confort a hotelului şi de numărul de locuri. Pentru oraşele din judeţul Vâlcea, funcţia turistică se prezintă astfel: Funcţia turistică a principalelor zone turistice din judeţul Vâlcea Tabel 4.3.

Nr.crt.

Localitatea 1 CălimăneştiCăciulata 2 Olăneşti 3 Govora 4 Rm. Vâlcea 5 Ocnele Mari 6 Horezu 7 Drăgăşani 8 Jud. Vâlcea

Populaţia Populaţia angajată în hoteluri şi Nr. locuri de restaurante cazare 8735 1215 3140

K

4640 2985 111497 3415 6941 21140 416908

0,6 0,6 0,4 0,3 0,2 0,1 0,6

642 329 268 115 43 22 2900

2085 1054 960 367 200 65 10058

Sursa: Anuarul statistic al Jud. Vâlcea şi al României – 2007

Numărul mediu al membrilor de familie în România este de 2,9 persoane. Populația totală a fiecărei stațiuni din județ se prezintă astfel: 52

0,7

Populația totală din Călimăneşti Căciulata = 8735 – 1215 x 2,9 = 5211 Populația totală din Olăneşti = 4640 - 642 x 2,9 = 2778 Populația totală din Govora = 2985 - 329 x 2,9 = 2031 Populația totală din Rm. Vâlcea = 111497 - 268 x 2,9 = 110720 Populația totală din Ocnele mari = 3415 - 115 x 2,9 = 3081 Populația totală din Horezu = 6941 - 43 x 2,9 = 6816 Populația totală din Drăgăşani = 21140 – 22 x 2,9 = 21076 Populația totală din jud. Vâlcea = 416908 - 2900 x 2,9 = 408498 Funcţia turistică pentru fiecare localitate şi pe judeţ se prezintă astfel: Funcția turistică din Govora = 10,96 Funcția turistică Călimăneşti Căciulata = 42,38 Funcția turistică Olăneşti = 51,74 Funcția turistică Rm. Vâlcea = 0,86 Funcția turistică Ocnele Mari = 11,50 Funcția turistică Horezu = 2,91 Funcția turistică Drăgăşani = 0,30 Funcția turistică a județului Vâlcea = 2,42 După cum se observă, staţiunile Călimăneşti-Căciulata, Olăneşti şi Govora prezintă valori destul de ridicate ale funcţiei turistice, respectiv 42,3, 51,7 şi 39,5. Acest fapt arată că aceste zone prezintă mare interes turistic, datorită ofertei turistice existente. Acest lucru este determinat şi de gradul mare de concentrare al numărului locurilor de cazare în aceste staţiuni raportat la numărul populaţiei totale, ceea ce înseamnă că activitatea economică preponderentă este de natură turistică. De altfel județul Vâlcea este unul dintre județele cu profil turistic bine reprezentat, în cadrul țării noastre. Aici se gasește atât cel mai mare numar de mănăstiri, cât și o zonă cu profil balneo-climateric, datorat în mare măsură prezenței Subcarpaților cu ale lor straturi miopliocene în care sunt cantonat multe ape cu efecte curative. Prefectura și organele județene

53

încearcă să pună în valoare așa zisul ”triunghi de cură” format de cele 3 stațiuni din jurul Vâlcii: Govora, Olănești și Călimănești-Căciulata.

4.2. Cercetarea pieței și identificarea unor posibile forme de turism Turismul se referă la activităţile desfăşurate de persoane, pe durata călătoriilor şi sejururilor în locuri situate în afara reşedinţei obişnuite, pentru o perioadă consecutivă ce nu depăşeşte un an (12 luni), cu scop de loisir , pentru afaceri sau alte motive (OMT). Turismul (care implică ideea alegerii deliberate a itinerarelor, a perioadei şi duratei sejurului de către fiecare turist în parte) are ca scop satisfacerea anumitor necesităţi de ordin social, cultural, spiritual, medical, etc. şi urmăreşte satisfacerea nevoilor de consum turistic. Ţinând seama de aceste considerente, există o mare varietate de forme de turism. Staţiunea Băile Govora este o staţiune în care se pot practica mai multe forme ale turismului cum ar fi: turismul de odihnă şi receere (destindere), turism de tratament şi cură balneo-medicală, turism sportiv, turism cultural şi monahal, turism de afaceri şi congrese, turism de week-end, etc.

4.2.1.Forme de turism pretabile stațiunii

Turismul de tratament şi cură balneo-medicală este o formă specifică a turismului de odihnă, care a cunoscut o mare dezvoltare îndeosebi în ultimele decenii, odată cu creşterea surmenajului şi a bolilor profesionale provocate de stresul vieţii şi marile aglomeraţii urbane. El îmbină destinderea cu diferite forme de cură şi tratament balneo-medical şi se practică în staţiunile balneo-medicale şi climaterice, situate de obicei în zonele cu un microclimat specific, adecvat pentru tratarea diferitelor afecţiuni. Una dintre staţiunile care practică această formă de turism este şi staţiunea balneoclimaterică Băile Govora, care prezintă o îmbinare fericită a apelor tămăduitoare cu un

54

cadru natural deosebit cu soare nu tocmai fierbinte, cu o pădure ce curăţa şi ozonifică aerul. Toate acestea sunt condiţii minunate pentru recreerea şi tratarea celor ce vin în staţiune. Băile Govora este singura staţiune din România unde raportul dintre aeroionii negativi şi cei pozitivi este egal cu 1. Acest raport confirmă faptul că aerul atmosferic alături de tratamentul medical contribuie la vindecarea afecţiunilor respiratorii situând, din acest punct de vedere, pe locul întâi pe ţară acest aşezământ balnear. Caracteristic pentru întreaga zonă a staţiunii Băile Govora este prezenţa apelor minerale care constituie factori naturali de bază în tratamentul unor boli. Govora este una dintre cele mai bogate staţiuni în ape iodurate şi bromurate din Europa. Pentru tratamentele din această staţiune vin atât români, cât şi străini, majoritatea turiştilor fiind de vârsta a treia. Firmele străine sunt interesate să dezvolte acest tip de turism în zona județului Vâlcea. Reprezentanţii mai multor societăţi europene care au ca obiect de activitate gestionarea proiectelor în vederea atragerii de fonduri europene au discutat cu organele de conducere ale județului şi cu primarii din din mai multe comune limitrofe orașului Râmnicu Valcea posibilitatea de a construi o şosea care să lege staţiunile Govora, Călimăneşti şi Olăneşti, în vederea dezvoltării turistice a acestora. În acest moment se fac constatări privind viabilitatea proiectelor discutate, urmând ca în viitorul apropiat să se stabilească şi un calendar exact al desfăşurării proiectelor. Turismul sportiv – este o formă a turismului de agrement, motivat de dorinţa de a învăţa şi de a practica diferite activităţi sportive. Pentru amatorii de sport şi petrecerea plăcută a timpului liber, staţiunea oferă: - terenuri de fotbal şi tenis - sală de gimnastică Cantonament la Govora al clubului sportiv Universitatea Craiova

- bazin - ştrand

Sursa : http://fcuniversitatea.ro

55

De asemenea, este cunoscut faptul că staţiunea Băile Govora este o bună gazdă pentru cantonamentele mai multor echipe de fotbal din România cum ar fi Universitatea Craiova sau CSM Vâlcea. Turismul de afaceri şi congrese (turismul de reuniuni sau întruniri) cuprinde ansamblul activităţilor legate de călătoriile organizat de întreprinderile economice şi de administraţiile publice pentru personalul său, cu ocazia deplasărilor în interes oficial comercial, participarea la diferite reuniuni, simpozioane, congrese, târguri şi expoziţii, la întruniri, seminarii naţionale sau internaţionale. În staţiunea Băile Govora se practică această formă de turism, însă nu foarte intens. Pentru practicarea acestei forme de turism, câteva hoteluri din staţiune pun la dispoziţie aşa zisele săli de conferinţă. Aceste săli oferă posibilitatea organizării de seminarii, training-uri, simpozioane, conferinţe, etc. De exemplu, Hotelul Belvedere, cel mai nou din staţiune, are o sală de conferinţe cu 80 de locuri şi dispune de aer condiţionat şi tehnologie modernă pentru IT şi comunicaţii. Turismul de week-end. În staţiunea Băile Govora această formă de turism se întâlneşte des în perioada de vară, în special datorită Popasului Turistic „Salus” care dispune de un ştrand cu 3 bazine cu apă minerală şi dulce. Turismul de week-end se practică în general şi de către grupuri de persoane venite să viziteze Mânăstirea Govora, unde se află tiparniţa la care s-a tipărit cea dintâi carte de legi românească. Turismul monahal şi cultural se referă la pelerinajele credincioşilor la diferite lăcaşe de cult: mănăstiri, biserici etc. Turismul cultural presupune vizitarea, în scopul satisfacerii nevoilor culturale şi spirituale, a monumentelor de artă şi arhitectură, locurilor istorice, muzeelor, galeriilor de artă etc. În împrejurimile staţiunii Băile Govora se află peste 300 de monumente istorice şi de artă, de la tezaure neolitice, la vestigii dacice şi romane şi necropole paleocreştine, păstrate în muzee din Rm. Vâlcea şi Govora, la Cosata-Ocniţa, în siturile de la Slătioara, Bivolaru, Costeşti sau în complexul muzeal Măldăreşti.

56

Din Băile Govora, ca din miezul unei flori se ţese o corolă mai somptuoasă, chiar decât cea din nordul Moldovei, de monumente de artă religioasă. La numai 6 km de staţiune, Mănăstirea Govora, începută de Vlad Dracul, în sec. XV, refăcută de Radu I şi înzestrată mai apoi de Matei Basarab cu o tiparniţă, la care s-a tipărit „Pravila de la Govora” cea dintâi carte de legi-canoane românească. O altă mănăstire este Mănăstirea Horezu „cel mai frumos şi rafinat exemplar de arhitectură românească”, înălţată în 1693 de Constantin Brâncoveanu a fost inclusă în patrimoniul UNESCO în 1995. Mănăstirea Dintr-un Lemn (sec. XVII) ascunde o icoană făcătoare de minuni a Fecioarei. Mănăstirea Bistriţa (1491), Cotmeana (1387), Arnota (1634), Surpatele (sec. XV), Mănăstirea Cozia, pe Olt, devenită locaş veşnic, construită de Mircea cel Bătrân, sunt locuri minunate care dau splendoare şi înnobilează această frumoasă zonă. Tot în staţiunea Băile Govora se mai întâlneşte o formă de turism aparte şi anume turismul social. Turismul social reprezintă o formă a turismului de masă, practicat de categoriile de populaţie cu posibilităţi relativ reduse (tineri, studenţi, şomeri, populaţie de vârsta a III-a), uneori cheltuielile sunt finanţate parţial sau chiar integral prin măsuri sociale (de sindicate, de casele de asigurări sociale, etc.). Majoritatea celor care practică această formă de turism în staţiunea Băile Govora sunt persoanele de vârsta a III-a, mai bine zis pensionarii. Aceştia ajung în staţiune prin Casa naţională de Pensii care oferă bilete de tratament la preţuri mici sau chiar la jumătate de preţ. De exemplu în anul 2008 preţul pentru un bilet de tratament era în medie 872 RON .

4.2.2 Patrimoniul cultural

–

Analiza SWOT

Prin patrimoniul cultural imaterial se înţelege ansamblul de practici, reprezentări, expresii, cunoştinţe, abilităţi pe care comunităţile, grupurile şi indivizii le recunosc ca făcând parte din moştenirea lor culturală, transmisă din generaţie în generaţie şi recreată în permanenţă. Patrimoniul cultural imaterial se regăseşte în special în următoarele domenii: – tradiţii şi expresii orale, principalul lor vector fiind limba; – artele spectacolului; 57

– practici sociale, ritualuri şi evenimente festive; – cunoştinţe şi practici legate de natură şi univers; – artizanatul tradiţional.

Consideraţii generale Bogăţia patrimoniului cultural imaterial a zonei etnofolclorice Govora face ca un număr mare de artişti populari să-şi susţină din activităţile meşteşugăreşti, traiul cotidian, mulţi alţii, necunoscuţi, reuşind prin abilităţile lor să asigure traiul familiei ca meşteri: zidari, dulgheri, constructori de case, curelari, fierari etc. De aceea, strategia are în vedere că: – artizanatul meșterilor govoreni şi celelalte forme de exprimare a tradiţiei trebuie susţinute în vederea reinserţiei lor în cotidian şi ca element al modului de viaţă comunitar; – turismul cultural trebuie să valorizeze în mai mare măsură această resursă; – artizanatul reprezintă o industrie culturală, care poate fi dezvoltată cu succes în multe zone, ca mijloc de dezvoltare economică şi culturală a comunelor; – cultivarea specificului zonal şi revitalizarea unor meserii tradiţionale sunt o pârghie pentru promovarea diversităţii, pentru dezvoltarea ofertei şi pentru extinderea consumului acestor produse de la comunitate la un public mai larg, care poate fi atras prin turism şi prin forme complexe de comercializare. Trebuie să se orienteze spre o astfel de revitalizare şi comunităţile unde această activitate s-a pierdut sau este pe cale de dispariţie, atât în zonele din imprejurimile Govorei, dar mai ales în zona urbană, unde tot mai mulți locuitori adoptă un stil modern de viață, cu ocupații din ce în ce mai îndepărtate de specificul tradițional. Patrimoniul cultural material constituie un obiectiv important al politicilor culturale la nivel naţional, regional şi local, de aceea trebuiesc definite atuurile şi problemele specifice ale acestuia. Puncte tari: - existenţa unor bogate şi diverse tradiţii şi forme de exprimare artistică a unor practici sociale, ritualuri şi tipuri de evenimente, precum şi a numeroase practici şi cunoştinţe tradiţionale, care se manifestă în viaţa cotidiană a grupurilor şi a indivizilor, pe care aceştia le utilizează şi le recreează în permanenţă; - meşterii populari govoreni continuă să folosească uneltele, tehnicile şi materiile prime tradiţionale, indiferent dacă designul produselor este tradiţional sau nu; - existenţa unor programe şi proiecte culturale pentru stimularea şi revitalizarea meşteşugurilor tradiţionale şi a unor ocupaţii specifice, ale Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea, care pun în lumină acest patrimoniu pe 58

plan local, judeţean, naţional şi european (asemenea proiecte sunt iniţiate şi pentru minoritatea romă); - utilizarea meşteşugurilor, în măsură din ce în ce mai mare, în restaurarea monumentelor istorice şi a bunurilor din patrimoniul cultural tangibil; - existenţa unor programe şi proiecte de cercetare etnologică în zona Govorei , pentru revitalizarea tuturor valorilor de patrimoniu imaterial. Puncte slabe: - lipsa unor reglementări specifice care să protejeze drepturile de proprietate intelectuală asupra diverselor forme de expresie a patrimoniului imaterial, cu efecte negative asupra prezervării expresiilor autentice, pe de o parte, şi asupra comunităţilor care ar trebui să fie principalii beneficiari ai valorificării acestora, pe de altă parte; - lipsa „inventarului” orașului Băile Govora în sensul prevăzut de Convenţia UNESCO privind salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, care să identifice şi să definească diferitele elemente componente ale acestui patrimoniu existente pe teritoriul orașului, ca parte a patrimoniului României; - lipsa unui sediu propriu, cu dotările corespunzătoare, pentru instituţia publică de cultură care se ocupă cu patrimoniul cultural imaterial atât la nivel loca cât și la nivel județean– Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Vâlcea; - lipsa unui site propriu al centrului de conservare; - insuficienta reconsiderare şi inserţie a obiectelor şi formelor de exprimare tradiţionale în viaţa cotidiană (arhitectură, design, mobilier, creaţie vestimentară, unelte etc.); - valorizarea inegală a unor componente ale patrimoniului imaterial, datorită faptului că el este înţeles şi apreciat în principal pentru valoarea lui istorică, fără a ţine seama că acesta este viu şi recreat în permanenţă de noile generaţii; - interesul redus al publicului pentru diversele forme ale patrimoniului cultural imaterial (costumul popular, scoarţe ţesute etc.), ceea ce afectează dezvoltarea pieţei specifice şi, implicit, valabilitatea economică a acestui sector; - insuficienta punere în valoare a patrimoniului cultural imaterial în contextul formelor noi de turism – agroturism, turism religios, turism ecologic, turism cultural etc.; - cadrul normativ neclar şi insuficient în ceea ce priveşte certificarea calificării şi desfăşurarea unor activităţi în domeniul meşteşugurilor tradiţionale, fie în calitatea de angajaţi proprii (persoane fizice autorizate), fie în calitate de salariaţi, fie sub forma unor microîntreprinderi; - inexistenţa unei organizaţii profesionale care să reprezinte meşteşugarii şi interesele generale ale acestora; - cadrul fiscal nestimulativ pentru investiţii private şi pentru dezvoltarea microîntreprinderilor şi a IMM-urilor care să valorifice acest potenţial ;

59

- insuficienta promovare a meşterilor populari prin târguri locale, judeţene, interjudeţene şi internaţionale (o reglementare ar fi ca toate târgurile din zona Govora să aibă rezervate spaţii speciale pentru creatorii de artă populară, pentru desfacerea produselor de artă, fiind scutiţi de taxe). Obiective strategice: - asigurarea viabilităţii patrimoniului cultural imaterial; - respectarea şi protejarea tuturor formelor şi modalităţilor de exprimare, inclusiv prin prevenirea dispariţiei sau distrugerii unora dintre acestea; - revalorizarea şi reinserţia patrimoniului imaterial în viaţa comunităţilor umane şi a indivizilor, în special a tinerei generaţii; - protejarea originii, a originalitaţii, a autenticului, precum şi a drepturilor comunităţilor în care aceste forme de expresie culturală au luat naştere şi a artizanilor care le (re)creează, le perpetuează, le transmit. - promovarea imaginii instituţiei de specialitate (centrul de conservare) prin pliante, articole în presa locală şi în reviste de specialitate, prin organizarea de simpozioane şi sesiuni de comunicări ştiinţifice, prin participarea acest gen de manifestări organizate în ţară de instituţii similare, precum şi prin momentele jubiliare din viaţa instituţiei. Direcţii de acţiune: - identificarea, documentarea, cercetarea şi inventarierea, în continuare a diverselor elemente ale patrimoniului imaterial de către instituţiile centrale în parteneriat cu animatori culturali de la nivelul comunităţii locale, actualizând în permanenţă aceste inventare, pentru a putea fundamenta politicile de prezervare, protecţie şi promovare; - realizarea „inventarului” zonei Govora, în sensul prevăzut de Convenţia UNESCO privind salvgardarea patrimoniului cultural imaterial; - promovarea şi punerea în valoare a patrimoniului imaterial prin lansarea de programe prioritare la nivel local și regional şi prin susţinerea din resurse publice locale şi centrale a proiectelor şi iniţiativelor în acest domeniu; - transmiterea în forme autentice a conţinuturilor specifice, îndeosebi prin realizarea de programe în cadrul sistemului de educaţie formală şi informală, ceea ca va asigura revitalizarea continuă a diverselor domenii ale patrimoniului imaterial; - organizarea unor proiecte speciale de formare a artizanilor şi a creatorilor populari pentru însuşirea tehnicilor, materialelor şi formelor de expresie tradiţionale, pentru îmbinarea acestora cu designul modern, pentru prezervarea autenticităţii şi pentru stimularea creativităţii şi inovării.; - corelarea cadrului de organizare a educaţiei adulţilor/permanente cu cel al formării în domeniile specifice culturii tradiţionale, în ceea ce priveşte acreditarea/autorizarea furnizorilor

60

de educaţie (cu alte cuvinte, trebuie ca CJCPCT Vâlcea să poată acorda, în parteneriat cu Inspectoratul Teritorial de Muncă, autorizări pentru adevăraţii meşteri populari); - protejarea, prin lege, a dreptului de proprietate intelectuală al comunităţilor asupra formelor de expresie tradiţionale create înăuntrul lor şi care le exprimă identitatea spirituală (acest nou cadru va proteja, în egală măsură, pe artizani şi pe creatorii populari, de exemplu: zonele Pietrari, Bărbăteşti, Costeşti, Stoeneşti, Măldărăşti, Frânceşti, Păuşeşti-Otăsău, MihăeştiGovora-sat); - protejarea originalităţii creaţiilor, a produselor artizanale şi a celorlalte componente ale patrimoniului imaterial (de exemplu, medicina tradiţională), în raport cu practicile de piraterie şi de contrafacere (în mod implicit, prin protejarea acestor produse şi creaţii, vor fi protejaţi şi consumatorii lor, ceea ce va determina dezvoltarea pieţei de referintă); - susţinerea protecţiei creatorilor de artă prin reducerea fiscalităţii asupra activităţii lor sau chiar prin fiscalitate stimulativă pentru producţie şi comercializare, asistenţă şi consultanţă pentru accesul la fonduri europene; - organizarea, în contexte culturale adecvate, a unor dialoguri cu creatorii populari, pentru a cunoaşte problemele cu care se confruntă, cât şi pentru informarea lor privind tendinţele lumii, ale Europei (având drept ţintă susţinerea viabilităţii patrimoniului imaterial din Vâlcea şi din România); - realizarea unei reţele multifuncţionale la nivel local, judeţean şi regional (muzee etnografice, şcoli populare de artă, ansambluri folclorice, alte aşezăminte culturale, ONG-uri etc.), care să potenţeze capacităţile creative şi iniţiativele de valorizare şi de reinserţie a patrimoniului imaterial în coordonatele vieţii comunitare;

4.3. Strategii de dezvoltare Principala formă de turism care se practică în prezent în staţiunea Băile Govora, este, după cum am mai spus, turismul balnear. După aprecierea specialiştilor, această staţiune, a demonstrat că are condiţii naturale, dar şi organizatorice pentru toate cele trei tipuri de asistenţă medico-balneară: profilactică, curativă şi de recuperare funcţională. După cum se ştie, tratamentul balnear curativ are o tradiţie veche, iar recuperarea este de dată mai recentă, însă cu rezultate destul de promiţătoare. De asemenea, profilaxia este, la fel ca şi recuperarea, cu dată mai recentă, astfel staţiunea Băile Govora, ca tip de existenţă, fiind un primat al conceptului românesc cu privire la tripla funţionare a staţiunii balneoclimaterice. Turismul balnear s-a dezvoltat cu o mare rapiditate, îndeosebi în ultimele decenii, o dată cu creşterea surmenajului şi bolilor profesionale provocate de ritmul vieţii moderne din marile aglomeraţii urbane. 61

Cererea turistică balneară este generată de două categorii de necesităţi: biologice şi psihologice ( necesitatea de echilibru). Rolul profilatic şi importanţa deosebită a turismului balnear reiese şi din faptul că acesta acţionează ca factor social din mai multe puncte de vedere, şi anume: •

satisface necesităţile de odihnă ale omului, permiţând eliberarea de oboseală

fizică şi nervoasă, ce decurge din condiţiile de muncă şi viaţă; •

contribuie la reproducţia forţei de muncă;

•

completează destinderea şi dă un conţinut dinamic, rupe monotonia cotidiană,

presupune căutarea unor satisfacţii, a confortului şi a agrementului; •

contribuie la menţinerea sănătăţii oamenilor prin tratamente şi cure balneare;

•

dezvoltarea balneologiei sociale, care face ca numărul celor care beneficiază de

cure balneare să fie mereu în creştere; •

sporirea numărului de curanţi pentru tratamentele balneare este influenţată de

factorii cu caracter general care concură la dezvoltarea turismului, precum şi o serie de factori specifici dezvoltării turismului balnear, ca de exemplu tendinţa de a îmbina turismul propriu-zis cu turismul balnear ( plăcere + sănătate ), care permite turistului aflat în concediu de odihnă să se recreeze şi în acelaşi timp să-şi îngrijească sănătatea. Specialiştii afirmă că succesul concepţiei de dezvoltare a staţiunilor balneare va fi asigurat de simbioza punctelor de vedere medicale, sociale, turistice şi economice. De aceea, pentru o mai bună cunoaştere a staţiunii pe piaţa turismului intern, dar şi internaţional se poate realiza un program global axat pe mix-ul de marketing şi care va avea ca obiective următoarele: •

Creşterea cererii efective pentru staţiune;

•

Dobândirea unor poziţii ferme de către staţiunea Băile Govora atât pe piaţa

externă, cât şi pe piaţa internă; •

Consolidarea unei imagini favorabile în conştiinţa clientelei potenţiale din

interiorul ţării şi din exterior. Strategia de piaţă, în cazul staţiunii Băile Govora, va avea în vedere cele patru politici: de produs, de preţ, de promovare şi de distribuţie. Produsul turistic este o combinaţie în variante multiple a următoarelor componente : 62

-elementelor de atractivitate (resurse turistice naturale şi antropice) pe care le oferă o zonă ( destinaţie dată); -serviciilor specifice şi nespecifice. Ca produs turistic, staţiunea Băile Govora are un nivel calitativ foarte ridicat atât în ceea ce priveşte elementele de atractivitate, dar şi câteva din serviciile oferite. Politica de produs, în ceea ce priveşte staţiunea Băile Govora, va lua în considerare următoarele strategii: A. Punerea în evidență a principalelor atuuri pe care le are stațiunea, din punct de vedere curativ, față de principalele contracandidate pe plan național și european. Astfel de elemente pot fi:, prevenirea depresiilor nervoase, fitoterapia, kinetoterapia, tratament în afecţiunile respiratorii. B. Punerea în evidență a elementelor de cură care oferă posibilitatea tratării unei palete mai largi de afecţiuni. Alături de produs, preţul se înscrie între elementele fundamentale ale politicii de marketing turistic, el având rolul decisiv în luarea deciziei de cumpărare. De aceea, la fundamentarea preţurilor în staţiune se vor lua în considerare următoarele elemente: •

prețuri cât mai accesibile;

•

prețuri diferențiate ; Elementele care trebuiesc luate în calcul pentru adoptarea strategiei de preţuri şi tarife investigând situația clientului

Punctul de vedere al clientului Clientul nu dispune de suma Solicită un împrumut la bancă necesară cumpărării Clientul găseşte preţul de

Renunţă la cumpărare Nu cumpără

cumpărare exagerat Clientul dispune de mijloace

Apelează la concurenţi mai economici Trebuie să facă o alegere între

economice pentru cumpărare

produsele concurente

63

În staţiunea Băile Govora se vor lua în considerare următoarele strategii, în ceea ce priveşte preţurile: •

Strategia tarifelor forfetare, în care se oferă turiştilor un pachet minimal de

servicii obligatorii ( transport, transferuri, pensiune completă, excursii în cadrul sejurului, etc), la un nivel determinat de confort şi un cost mai redus. Acest tip de strategie atrage mai ales persoanele vârstnice, fapt pentru care stațiunea pentru numărul mare de pensionari care o vizitează •

Strategia tarifelor diferenţiate; preţurile se diferenţiază după: natura ofertei, gradul

de confort, conţinutul sau componentele pachetului sde servicii. Politica de distribuţie se va face în mod direct, prin legăturile care se formează între prestatorii de servicii și turiști sau în mod indirect, între prestatorii de servicii și turiști situânduse o serie de intermediari, al căror rol este să faciliteze pur și simplu tranzacțiile. Principalele canale de distribuţie a produselor turistice sunt :- canalul scurt de tipul : producător-consumator, mai ales în cazul turiștilor pentru care stațiunea este doar un popas din itinerariul lor; - canalul mediu de tipul: producător - intermediar- consumator în turism acesta apare sub forma: prestatori direcţi – agenţie de turism tour-operator – turist și se manifestă în cazul turiștilor care aleg pachete simple de vacanță, în care au inclusă cazarea; - canalul lung de tipul: producător – intermediar – intermediar – consumator. - canalul foarte lung de tipul: producător – intermediar – intermediar – intermediar – consumator. Aceste ultime două tipuri de canale sunt mai puțin folosite de turiștii care vin în stațiunea Băile Govora, ele incluzând diferite servicii anexe. Pentru promovarea turismului balnear din staţiunea Băile Govora se poate folosii oricare dintre aceste canale de distribuţie. Distribuirea produsului turistic se va face prin agenţiile de turism româneşti, dar şi cele partenere de pe piaţa externă. Se impun utilizarea alternativă a unor verigi suplimentare din alte ţări, sindicate, asigurări sociale, asociaţii ale vârstei a treia, asociaţii ale medicilor balneologi, etc.

64

Politica de promovare în staţiune: În primul rând trebuie desfăşurată o campanie puternică de informare a consumatorilor potenţiali asupra posibilităţilor oferite de staţiune, insistându-se mai mult pe valoarea factorilor terapeutici. De asemenea, este necesară editarea unui pliant complet cu serviciile oferite în staţiune, în limbi de circulaţie internaţională, punându-se accent pe calitatea şi estetica acestuia. În procesul de promovare al „produsului turistic „, mai precis în procesul publicitar, pe lângă pliante, se pot insera anunţuri în cataloagele firmelor specializate, dar şi în reviste medicale de specialitate din ţară şi străinătate. Promovarea se va putea face prin toate mijloacele de promovare. De asemenea, este necesar ca în staţiune să se invite reprezentanţi ai agenţiilor de voiaj şi medici de pe lângă casele de asigurări sociale din ţară şi străinătate, depunându-se eforturi susţinute în vederea recunoaşterii de către cadrele de asigurări sociale. În vederea promovării staţiunii Băile Govora este necesar să se organizeze consfătuiri sau conferinţe legate de bolile aparatului respirator, la care ar urma să participe personalităţi ale lumii medicale din ţară şi străinătate. Principalele mijloace de promovare utilizate în turism I.Publicitatea prin

Presă-ziare, reviste -publicarea de pliante, broşuri, afişe Radio TV

II.Promovarea vânzărilor

III.Relaţiile publice

acordarea de facilităţi(reduceri de tarife); tarife degresive o dată cu creşterea sejurului; trageri la sorţi cu câştiguri în excursii; tombole cazare gratuită pentru copii

mese festive organizate cu ocazia anumitor evenimente; conferinţe de presă; cadouri publicitare(calendare, agende, mape, etc)

IV.Târguri şi expoziţii V.Vânzările personale VI.Sponsorizările

65

Înfiinţarea în staţiune a unei secţii de reabilitare a astmului bronşic ar fi un punct de plecare foarte important pentru promovarea staţiunii. Acest lucru ar însemna ca prestigiul staţiunii să crească şi astfel s-ar garanta calitatea tratamentelor şi ar autentifica valoarea cercetărilor ştiinţifice ce se efectuează cu succes în staţiune de mai multe decenii. Dacă se ia în calcul poziţia firmei faţă de dinamica pieţei a cărei capacitate potenţială poate fii în dezvoltare, stagnare sau regres, se va adopta strategia creşterii întrucât staţiunea Băile Govora are un potenţial foarte ridicat în ceea ce priveşte turismul balnear. Pentru staţiunea Govora, poziţia firmei faţă de structura pieţei impune folosirea uneia dintre următoarele strategii: - strategia diferenţiată, serviciile, preţurile, dar şi modul de promovare şi distribuţie se pot alege în funcţie de segmentul identificat în cadrul pieţei; - strategia concentrată, pentru că în staţiune se poate ţine cont de un singur segment de piaţă, astfel în staţiune existând şanse maxime de atingere a obiectivelor în ceea ce priveşte turismul balnear. Dacă se are în vedere poziţia firmei faţă de schimbările pieţei se poate adopta una din strategiile: - strategia activă, pentru că staţiunea trebuie în permanenţă să se ocupe de promovarea sa atât pe plan intern, cât şi pe plan extern, să fie într-o înnoire continuă, adaptându-se la cerinţele pieţei; - strategia anticipativă, în special în ceea ce priveşte tehnologia. Băile Govora trebuie să ţină pasul cu schimbările pieţei, să se adapteze prompt noilor condiţii, să aibă tehnologie cât mai avansată în ceea ce priveşte tratamentul balnear. Referitor la poziţia firmei faţă de nivelul competiţiei, pentru staţiunea Băile Govora se va adopta strategia ofensivă. Băile Govora acţionează într-un mediu competitiv pentru că există multe staţiuni balneoclimaterice în ţara noastră, însă aceasta este singura staţiune din ţară unde iodul, sulful şi bromul se întâlnesc în ape minerale cu compoziţie diferenţiată, foarte concentrate şi unde raportul dintre aeroionii negativi şi cei pozitivi este egal cu 1. Acest raport confirmă faptul că aerul atmosferic alături de tratamentul medical contribuie la vindecarea afecţiunilor respiratorii situând, din acest punct de vedere, pe locul întâi pe ţară acest aşezământ balnear.

66

4.4. Proiecte pentru reabilitarea infrastructurii turistice a stațiunii Băile Govora 1.

PAVILION RECREERE ŞI TRATAMENT (PAVILION AEROSOLI)

La propunerile pentru amenajare s-a avut în vedere ca, pentru obţinerea unor efecte arhitecturale spectaculoase să se pună în valoare elementele de structură, acest lucru determinând o reducere importanta de preţuri pentru realizarea amenajărilor interioare şi exterioare evitânduse astfel folosirea unor artificii costisitoare nejustificate. Finisajele interioare se vor realiza cu materiale rezistente la uzură, de calitate superioară, care să asigure prin coloritul şi textura materialelor folosite o ambianţă placută: -gresie porţelanată cu rezistenţa mecanică şi la socuri termice mare; -placaje din andezit gri la stâlpii din holuri si circulaţii publice; -zugrăveli cu vopsele acrilice de apă în relief în culori pastelate în birouri, circulatii, etc; -placaje cu faianţă alba cu rosturi albastre în grupurile sanitare; -vopsitorii cu ulei gri şi albastru în spaţiile tehnice. -pereţii despărţitori spre holuri vor fi executaţi din profile de aluminiu speciale pentru tapet vinilic de culoarea lemnului şi partea superioara din sticlă dublă cu jaluzele interioare. -tavane false din ghipscarton 2. PISCINĂ ACOPERITĂ Restaurarea piscinei situată la intersecția străzilor Dr. Zorileanu cu Tudor Vladimirescu se va face ținând cont de specificul construcției, precum și de necesitatea modernizării acesteia din punct de vedere tehnologic. La subsol se vor amenaja spații pentru adăpostul de protecţie civilă, centrala termică, centrala de ventilaţie, hidrofor, magazii și spaţii tehnice.La parter se are în vedere realizarea unui hol ca spaţiu de primire şi de distribuţie și a unui bazin, dotat cu vestiare, duşuri şi grupuri sanitare precum și cu prim ajutor, echipamente, spatțiu pentru instructor ul supraveghetor, saună, salon pentru masaj, grupuri sanitare pentru public şi personal și încăperi pentru personal. La etaj va exista o zonă de recreere cu bufet – bar, precum și vestiare şi grupuri sanitare. Tot aici va fi amplasată și o sală de fitness, cu spațiile aferente acesteia (vestiare, grupuri sanitare, camere pentru antrenori și administrație). Prin soluţia de arhitectura adoptată se asigură iluminatul natural pentru toate spaţiile exterioare evitându-se astfel folosirea unor artificii costisitoare nejustificate. 67

2.

REABILITARE FÂNTÂNĂ ARTEZIANĂ

Fântâna arteziană este localizată la intrarea în parc, pe aleea principală. Reabilitarea constă în lucrări de reparaţii la partea de construcţii – finisaje şi înlocuirea in totalitate a instalatiilor hidraulice si electrice. 3.

MINIAMFITEATRU ÎN AER LIBER

Miniamfitetrul este propus sa fie amplasat in partea de nord est a parcului, urmand sa fie creata o alee integrata armonios in trama existenta pentru deservirea acestuia.Amplasamentul este ales pentru a profita de zona neplantata si denivelata, forma amfiteatrului integrandu-se armonios in peisajul existent. 4.

AMENAJARE PATIONAR ÎN AER LIBER

Pe terenul de tenis amplasat în parc, se va realiza un patinoar artificial cu un regim de funcționare de 6-7 luni pe an. Acesta va avea o suprafață de circa 800 de metri pătrați, cu o lungime de 30 de metri și o lățime de 26 de metri. Sub pista patinoarului va exista o rețea densă de țevi de polietilenă, care va deservi răcirii acesteia. Aceste țevi vor putea fi demontate primăvara și remontate toamna.Echipamentele vor fi amplasate în exterior, ceea ce elimină necesitatea de a dispune de spații interioare pentru centrala de frig. 5.

INTERVENȚII LA DRUMURILE DIN LOCALITATE

Luând în considerare că stațiunea balneo-climaterică se bucură de notorietate și popularitate în țară și în străinătate, datorită aspectelor terapeutice oferite în tratarea afecțiunilor respiratorii și cardiace, precum și prin existența bazei de tratament și cazare reînnoite, corespunzătoare efectelor benefice asupra sănătății, orașul Băile Govora reprezintă un important centru urban care atrage turiști din județul Vâlcea, precum și din întreaga regiune. Existența gării de cale ferată la o distanţă de aproximativ 15 km de

Probleme actuale de infrastructură rutieră

staţiunea balneo-climaterică face ca traficul rutier să predomine şi să fie în expansiune, direct proporţional cu dezvoltarea turismului, în general, şi cu dezvoltarea staţiunii, în special. 68

Intervenţia urgentă cu lucrări de modernizare executate la imaginea stradală, începând cu străzile din zona parcului central, locul principal de atracţie şi relaxare din staţiune, atât cât este posibil prin prisma configuraţiei actuale a oraşului, este oportună şi necesară, aflându-se pe prima poziţie pe lista de priorităţi a amenajării viitoare a oraşului şi, în acelaşi timp, creşterea nivelului traficului prin crearea de noi oportunităţi sociale şi economice pentru locuitorii oraşului Băile Govora. 8.

REAMENAJAREA PÂRÂULUI HINȚA

Pârâul Hinţa, care traversează localitatea în întregime şi o desparte în două secţiuni, în principal prin centru, pe lângă panorama deosebită conferită staţiunii, are şi o importanţă vitală pentru aceasta, din mai multe puncte de vedere. În primul rând este vorba de posibilitatea introducerii în circuitul turistic a zonelor adiacente de pe albia inferioară, zone ce deţin un potenţial ridicat de unicitate, datorită pârâului propriu-zis şi a vegetaţiei de pe malurile acestuia. În al doilea rând se dorește asigurarea unei siguranţe maxime de exploatare a acestor construcţii aflate pe ambele maluri, prin reducerea, până la eliminarea totală, a riscurilor alunecărilor de teren cauzate de degradarea şi eroziunea malurilor, ţinând cont de caracterul torenţial al pârâului.

Aspectul actual al pârâului Hința

Aceste informații au fost preluate din

documentația oferită publicului de Consiliul Județean Vâlcea, iar apoi le-am analizat din perspectiva impactului lor asupra turismului din stațiune. Alte obiective sunt: asigurarea unui circuit social şi economic normal prin existenţa legăturilor corespunzătoare între cele două maluri ale pârâului, legături ce necesită execuţia câtorva căi de traversare a pârâului, dezvoltarea posibilităţilor de întreţinere a albiei pârâului prin lucrări permanente de desfundare şi curăţire, precum și evitarea riscului de depunere a diverse deşeuri în albie, tocmai prin introducerea zonei în circuitul de trafic pietonal.

69

CONCLUZII Staţiunea balneoclimaterică Băile Govora este una dintre stațiunile istorice ale țării noastre, care, printr-un management corespunzător își poate redobandi renumele de odinioară. Principalul motiv pentru care stațiunea a devenit cunoscută încă de la apariția sa au fost resursele balneare, care au determinat desfășurarea activităților balneare și treptat desfășurarea activităților turistice diversificate cum ar fi turismul cultural sau turismul de agrement. Amplificarea ulterioară a acestor activităţi a determinat realizarea unei importante oferte balneare, care i-au conferit acesteia o certă vocaţie turistică, situând-o din acest punct de vedere pe un loc prioritar pe plan naţional. Băile Govora dispun de un fond bogat şi variat de resurse balneare: apa minerală, clima, considerate pe de o parte remedii cu valoare deosebită în realizarea unor efecte profilactice, terapeutice şi de recuperare, iar pe de altă parte o alternativă a terapiei cu mijloace farmacologice medicamentoase. Staţiunea Govora este profilată, datorită factorilor naturali terapeutici, clima şi apele minerale existente în tratamentul bolilor, aparatului respirator, boli otorinolaringologie şi boli cronice ale aparatului locomotor, ca profiluri de bază. Condiţiile bioclimatice din toate anotimpurile sunt favorabile pentru tratamentul balnear şi climatic, aclimatizarea se desfăşoară fără reacţii evidente într-o perioadă de 1-2 zile. Din păcate, deși are un grad ridicat de atractivitate turistică, generat de factorii naturali, stațiunea este influențată negativ de uzura fizică și morală a structurilor și dotărilor, precum și de insuficiența dotărilor de interes general și a numărului mic în oferta structurilor turistice. Alături de aceste probleme de ordin fizic apar şi contradicții tarifare, din cauza faptului că prețurile sunt peste valoarea serviciilor. Se constată așadar un număr tot mai mic de turişti care aleg să vină pentru cură balneară în această staţiune. Numărul turiştilor înregistrează o fluctuaţie cu tendinţa de scădere de la un an la altul, aceasta ca urmare a creşterii continue a ponderii turiştilor veniţi la tratament faţă de cei veniţi la odihnă. Este necesară modernizarea şi structurarea ofertei balneo-turistice într-o manieră modernă, capabilă să răspundă solicitărilor şi tendinţelor manifestate de cererea turistică internă şi internaţională şi să se alinieze la exigenţele impuse de oferta balneo-turistică mondială.

70

În cadrul bazei materiale a sectorului de tratament se observă o complexitate deosebită, aceasta trebuind să asigure pe de-o parte extragerea, transportul, depozitarea și încălzirea apelor minerale și pe de altă parte utilizarea lor în secţiile de băi. O infrastructură corespunzătoare potențialului turistic natural al stațiunii ar crește exponențial competitivitatea acesteia în cadrul turismului balneo-climateric și ar putea duce la o creștere economică a zonei Govora. Numărul de locuri de cazare în staţiunea Băile Govora, în ultimi trei ani nu a crescut deloc, ba mai mult s-a redus. În prezent staţiunea dispune de un număr de 1054 locuri de cazare şi are în dotare un număr de patru hoteluri, cincisprezece vile si trei popasuri turistice. Govora este considerată în prezent, o staţiune pentru pensionari din care lipseşte suficienţa agrementului, spaţiile comerciale specifice, sunt puţine săli de gimnastică şi jocuri moderne, care totuşi apar în alte staţiuni balneare modernizate. Relansarea produsului turistic românesc pe piaţa externă şi promovarea imaginii României ca destinaţie turistică constituie preocupări importante şi permanente pentru societăţile turistice. Pentru lansarea staţiunii în turismul internaţional trebuie să se constituie ca produs turistic competitiv. În vederea promovării este necesar să se organizeze consfătuiri sau conferinţe legate de bolile aparatului respirator cu participarea personalităţilor lumii medicale din ţară şi străinătate. În concluzie staţiunea Băile Govora deţine un potenţial turistic ridicat, însă dezvoltânduse ar avea o atractivitate mult mai ridicată şi atunci numărul turiştilor ar putea creşte considerabil, atât în rândul turiştilor interni, cât şi în rândul turiştilor externi.

71

BIBLIOGRAFIE 1. Berlescu Elena ; Dicţionar enciclopedic medical de balneoclimatologie, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982 2. Berlescu Elena ; Enciclopedia de balneoclimatologie a României,Editura All, Bucureşti, 1998 3. Berlescu Elena ; Staţiunile balneare de-a lungul timpului şi azi, Editura Medicală, Bucureşti, 1971 4. Baltog Cezar ; Govora şi Olăneşti: album, Editura Meridiane, Bucureşti, 1964 5. Berbece Vasile, Botvinic Victor, Purece Sergiu ; Băile Govora, Băile Ocnele Mari Editura Sport – Turism

Bucureşti, 1982,

6. Cândea Melinda, Bran Florina ; Spaţiul

geografic

românesc,

Editura

Economică Bucureşti, 2001 7. Diaconu Mihaela ; Marketing în turism, Editura Independenţa Economică, Piteşti, 2003 8. Dinu Mihaela, Peţan Ioana ; Geografia turismului în România, Editura Universitară, Bucureşti, 2005 9.

Glăvan Vasile ; Turismul în România, Editura Economică, Bucureşti, 2000

10. Ielenicz Mihai ; Enciclopedie turistică – România,

Editura

Corint,

Bucureşti, 2003 11. Neacşu Nicolae ; Turismul

şi dezvoltarea

durabilă, Editura Expert,

Bucureşti, 2000 12. Neacşu Nicolae, Cernescu Andreea ; Economia

turismului.

Studii de caz.

Reglementări, Editura Uranus, Bucureşti, 2002 13. Otovescu Dumitru ; Monografia

sociologică a oraşului Băile Govora, Editura

Beladi, Craiova, 2002 14. Pascu Ion Mihai ; România – ghid auto - turistic, Editura Coresi, Bucureşti, 2002 72

15. Petraru Constantin, Spulber Eduard ; Oraşul staţiune balneoclimaterică Băile Govora, Editura Mirador, Arad, 1998 16. Petre-Govora Gheorghe ; Govora – de la primii oameni la contemporani, Editura Petras, Rm-Vâlcea 17. Stănciulescu Gabriela ; Tehnologia

turismului,

Editura

Niculescu ABC,

Bucureşti, 2004 18. Teleki Nicolae, Munteanu Laviniu ; Cura balneoclimatică în România, Editura Sport – Turism Bucureşti, 1984 19. *** ; Academia Română – Cunoaşterea României, Editura Economică, Bucureşti, 2004 20. *** ; Anuar statistic al judeţului Vâlcea, 2007 21. *** ; Anuar statistic al României, 2007 22. *** ; Ghid turistic 2007: Rm-Vâlcea, Editura Total Media 23. *** ; Ghid turistic, economic şi comercial 2002: Rm-Vâlcea 24. *** ; România – Turism 1996, Editura Pagini Naţionale, Bucureşti, 1996 25. *** ; Ziarul Libertatea, nr.4948, 8 februarie 2006 26. *** ; Ziarul Impact real, ediția online

73